Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără
comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate la est de râul Olt din județele
Vâlcea și Olt, precum și sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică
Muntenia. Localitatea Predeal (dar fără Timișu de Sus și Timișu de Jos) din județul Brașov face parte
de asemenea din Muntenia.
Relieful şi geologia Regiunea Sud - Muntenia se întinde de la 450 36’ latitudine nordică până
la 430 30’ latitudine sudică şi de la 280 longitudine estica până la 240 26’ longitudine vestică. În
partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei
Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi. În partea de NE, limita este una administrativă cu
Regiunea 2 Sud-Est (judeţele Buzău şi Brăila), la sud de râul Buzău.
În partea de est şi sud, limita este dată de cursul Dunării. Limita vestică este tot una
administrativă cu Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este dată de cursurile
râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. În centrul regiunii se află Regiunea 8 - Bucureşti Ilfov. Regiunea
Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale ţării, astfel: Suprafaţa – 34.453 km2 ,
reprezentând aproximativ 14,45% din suprafaţa României; Populaţia – 3.254.562 locuitori,
reprezentând aproximativ 15% din populaţia totală a ţării. Relieful Regiunii Sud Muntenia este
caracterizat de o mare varietate, diferenţa de nivel fiind de peste 2400 m este repartizată proporţional,
coborând în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş şi Bucegi şi până în Lunca
Dunării. Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, reprezentând unitatea montană cea mai
înaltă nu numai din Carpaţii Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt, Moldoveanu
de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m. În timp ce spre nord, munţii Făgăraş, prezintă o mare
denivelare, materializată printr-un puternic abrupt, înspre sud aceştia coboară în trepte.
Harta regiunii
Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi– Leaota. Morfologic,
munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre nord (2000-2500m), coborât spre sud
(1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior. În judeţul Prahova Munţii Bucegi impresionează prin
altitudinile lor, dar şi prin abrupturile estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce
de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m). Munţii Ciucaş au altitudini mai modeste, respectiv
Vârful Ciucaş - 1954 m.
Dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud,
dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş.
1.2. Clima
Clima – dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă:
climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. Zonalitatea verticală pregnantă impune
separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi
subclimatul munţilor mijlocii. Temperatura medie anuală a fost de 10,22oC caracterizată printr-o
minimă de –22,9oC înregistrată în luna martie la Vf. Omu (jud. Prahova) şi o maximă de 36,5oC
înregistrată în luna iulie la Turnu Magurele (jud. Teleorman). Vânturile puternice bat tot timpul
anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor
fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie. În
câmpie în timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (crivăţ) în est, iar din sud -
vest bate austrul care are intensitatea mai mică decât crivăţul şi prevesteşte seceta.. Numărul
populaţiei în anii şi deceniile următoare va depinde de evoluţia paralelă a natalităţii şi mortalităţii,
precum şi de nivelul migraţiei 8 externe nete (imigraţiei şi emigraţiei).
Menţinerea valorilor actuale ale fertilităţii şi ale duratei medii a vieţii va duce la o accelerare a
declinului demografic. Redresarea natalităţii este singura cheie a viitorului demografic al ţării, iar
stoparea derapajului demografic ar trebui să constituie componenta majoră a viitoarei strategii de
dezvoltare durabilă. Având în vedere că variaţiile mari ale natalităţii produc dezechilibre de lungă
durată, o politică de redresare a natalităţii trebuie să fie pe termen lung şi să urmărească îndeaproape
modificările structurale ale fenomenului, pentru eventuale intervenţii de tip corectiv.
Lacurile terapeutice Amara şi Fundata sunt importante atât prin rezervele de nămol
sapropelic, terapeutic cât şi de apă mineralizată cu calităţi terapeutice benefice pentru sănătatea
omului. În judeţul Argeş cele mai cunoscute resurse de ape minerale şi termale sunt la Brădet, pe râul
Vâlsan, cu debit de 1,2 l/s si cu o temperatură de 140C şi la Bughea de Sus cu un debit de 1,1 l/s si o
temperatură de 15oC. În compoziţia acestor ape se găsesc fier şi sulf. În comuna Bârla prin foraj de
adâncime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1,3 l/s şi o temperatură de 76oC. În compoziţia
apei se găsesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%). 1.1.5.2. Resurse naturale regenerabile Caracteristica
principală a acestor resurse constă în capacitatea lor de regenerare continuă, în condiţii normale de
viaţă a ecosistemelor în care se găsesc (ex: apa, aerul, vegetaţia, energia eoliană). Ele sunt practic
inepuizabile, dar în acelaşi timp sunt destructibile fiind sub influenţa unor factori externi care produc
transformări, uneori ireversibile asupra cadrului lor existenţial. În condiţiile date, stocul disponibil la
un moment dat se poate menţine stabil sau poate creşte. Vegetaţia, fauna şi flora - marea varietate a
formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a
plantelor cultivate, distingându-se, de la nord la sud, următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin,
etajul pădurilor răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. Flora este deosebit de variată:
specii de arbori, arbuşti, specii de plante cărora li s-a atribuit prin lege calitatea de monument al
naturii, de exemplu floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus
calizonius).
În Regiunea Sud Muntenia există o bogată reţea de râuri şi văi ce aparţin următoarelor bazine
hidrografice: Argeş, Vedea, Olt, Dunărea, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, etc. 10 Tabel 1.2.1
Principalele cursuri de apă din Regiunea Sud Muntenia Cursuri de apă pe teritoriul judeţului
Lungimea cursului de apă monitorizate(Km) Judeţul Argeş 670 Judeţul Călăraşi 281 Judeţul
Dâmboviţa 700 Judeţul Giurgiu 847 Judeţul Ialomiţa 371 Judeţul Prahova 1066 Judeţul Teleorman
948 Total 4883 1.1.6. Economia Spatial, structura economică a regiunii este caracterizată de
dominarea industriei în cele 3 judete (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii
în cele 4 judeţe (Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud. Compexă şi diversificată,
industria este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deţinând-o industria chimică şi
petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), industria construcţiei de masini, echipamente şi mijloace
de transport (judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară etc.
În producţia de utilaj petrolier şi chimic şi producţia de automobile, regiunea deţine supremaţia la
nivel de ţară. Prezentă în toata regiunea, industria are o pondere ridicată în judeţele din Nord, aici
aflându-se si importantele centre urbane ale acesteia: Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte - care au constituit
si constituie în continuare poli de dezvoltare şi centre de polarizare pentru noi activităţi industriale pe
lânga cele tradiţionale existente şi pentru investiţiile străine. În ceea ce priveşte agricultura, condiţiile
naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul
acesta.
Suprafaţa agricolă de 2.147.868 ha, reprezinta 71,1% din suprafaţa totală a regiunii, restul
fiind ocupată de păduri (19,3%) şi de ape şi bălţi (3,4%). Din totalul acesteia, ponderea cea mai mare
este deţinută de terenul arabil (80,2%) urmat de păşuni şi fâneţe (15,7%) şi de vii şi livezi (4,1%).
Caracteristic este productia vegetală, orientată spre cultura cerealelor, plantelor uleioase, plantelor de
nutreţ şi legumelor. Reteaua de drumuri naţionale (21,2% din 11.818 km lungime totala drumuri), în
mare parte modernizate, asigura o buna comunicare în special între centrele urbane din regiune,
facilitând totodată accesul din şi înspre diverse centre importante cum ar fi: Bucuresti-capitala ţării,
portul maritim Constanta etc. Comunicarea cu teritoriul tarii aflat în interiorul arcului carpatin este
asigurata de 4 culoare si anume: - Valea Prahovei (rutier si feroviar) - Valea Oltului (rutier si
feroviar) - Rucar-Bran (rutier) - Transfăgărăşan (rutier-accesibil numai pe perioada verii) 11
Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de căi ferate a regiunii facând parte
4 magistrale care asigură legătura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si
Banat.
Transportul naval este asigurat de fluviul Dunărea principala cale de navigaţie transeuropeană
. Legătura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important
fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizându-se
una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.
Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu,
Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra
folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul
Satului, Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii
Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel
Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.
Datorita formelor variate de relief, conditiilor naturale deosebite si peisajului pitoresc, aceasta
regiune are un potential turistic considerabil.
Fondul cultural este alcatuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor
cunoscute personalitati (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liviu Rebreanu), castele si
conace etc.
In ultimii ani, investitiile care s-au facut in cele trei judete din nord - Prahova, Arges si
Dambovita - au vizat extinderea retelei hoteliere si ameliorarea calitatii serviciilor. Turismul de
week-end, sporturile de iarna au adus beneficii insemnate investitorilor din aceasta zona.
In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu
potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea soci-
economica a regiunii.
Judetele Prahova, Arges si Dambovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat
comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice, asigurand
totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sejur, cura si tratament balnear, sporturi de iarna
in statiunile montane, vizitarea oraselor si zonelor de interes turistic, pescuit si vanatoare.
O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui
numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor
de informare si promovare turistica.
Turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei, respectiv atuturor sau
principalelor servicii legate de călătorie şi sejur.
Turism sezonier legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau evenimente culturale, artistice,
sportive. El se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstanţă.
În funcţie de motivaţia deplasărilor, se disting următoarele forme ale circulaţiei turistice:
locuri noi, istoria şi obiceiurile lor; astfel el se interferează cu aşa-numitul turism cultural.
particularizându-l într-o măsură apreciabilă prin intermediul curelor profilactice, cureactive, post
traumatice şi de convalescenţă şi chiar şi a celor de întreţinere.
Turismul sportiv acoperă toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile deiarnă până la
alpinism, vânătoare, pescuit.
Turismul ştiinţific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, lavizitarea unor
obiective industriale. Din punct de vedere ştiinţific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peşteri,
rezervaţii naturale, monumente ale naturii.
Turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şispirituale, a
monumentelor de artă şi arhitectură, locurilor istorice, galeriilor de artă.
Turismul rural se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade detimp
determinate în mediu rural, mijlocul de găzduire putând fi atât gospodăria ţărănească – pensiune,
fermă agroturistică – cât şi hanuri, hoteluri rustice, popasuri.
de produse agricole din gospodăria respectivă şi participarea, într -o măsură mai mare sau mai
mică, la activităţile agricole specifice.
Turismul de aventură – se bazează pe călătoria în locuri noi şi palpitante (de obicei înmijlocul
naturii) cu intenţia de a căuta aventură. Adesea el include activităţi ca: alpinism, scufundări sub-
acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, safari, etc
Turism pentru preşcolari -este practicat de copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 7 ani, în acţiuni de
o jumătate de zi, în zonele apropiate oraşelor, însoţiţi de educatoare şi părinţi.
Turismul pentru adulți – este practicat de cei cu vârsta cuprinsă între 31 şi 60 de ani.
Muntenia este teritoriul situat in sudul Romaniei, regiunea estica a vechii Valahia (sau Tara
Romaneasca). Dupa cum ii spune si numele, ocupa tinutul de sub munte, fiind delimitata de lantul
carpatic, Dunare si raul Olt. Cuprinde judetele Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita,
Calarasi, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si municipiul Bucuresti. In Antichitate, Muntenia a fost locuita de
geti, apoi a fost parte componenta a regatului dac al lui Burebista. De-a lungul timpului, valurile de
popoare migratoare au determinat stabilirea unei populatii destul de reduse in aceasta zona; abia in
secolul al XIV-lea, cand s-au pus bazele Tarii Romanesti, au inceput sa vina grupuri de romani sud-
dunareni, bulgari si greci. Influenta slaba a grupurilor etnice si lipsa efortului de a impune propriile
valori si obiceiuri au facut ca in Muntenia sa se pastreze mai putine traditii. Cu toate acestea, daca
vizitezi satele, vei intalni cateva dintre cutumele care au rezistat trecerii timpului.
Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de iubirea divina
si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine, importante fiind
valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini. In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale
si pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe musafiri. De pe masa si din cosul pascal
nu lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In Muntenia, pasca este
deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care ofera vitalitate oamenilor si naturii.
La denia din Joia Mare, fetele si baietii vin la biserica aducand o sfoara; dupa fiecare
evanghelie citita fac un nod si isi pun o dorinta. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub perna in
noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii sa-si viseze jumatatea. De asemenea, daca una dintre
dorinte se indeplineste, nodul corespunzator se desface. Mai exista obiceiul ca fetele nemaritate sa
ascunda matraguna sub pragul bisericii; daca preotul trece peste ea, vor avea noroc in dragoste tot
anul.
In seara Invierii, credinciosii de toate varstele merg la slujba, incercand sa uite de suparari si
sa-si regaseasca pacea sufleteasca. Se spune ca fetele trebuie sa pastreze lumanarea primita in
biserica si s-o aprinda pentru cateva momente in timpul evenimentelor fericite din viata lor;
respectand traditia, vor fi bine vazute de ceilalti si vor avea parte de reusite. Enoriasii care nu merg la
slujba indeplinesc in prima zi de Paste un ritual menit sa-i purifice: se spala pe fata cu apa proaspata,
in care pun un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Aceasta datina este considerata aducatoare de
belsug, sanatate si energie; abia apoi familia se asaza la masa, bucurandu-se de sarbatoarea pascala,
de cadouri si de preparatele delicioase. Obiceiurile de Paste din Muntenia si-au pierdut insemnatatea
sau au fost uitate in timp, lasand locul unei celebrari linistite si armonioase.
Mirele si mireasa nu se intalnesc inainte de slujba religioasa; fiecare merge la casa parintilor
si se pregateste pentru nunta. Tanara fata este gatita de catre nasa, soacra mica si domnisoarele de
onoare; ele ii pun voalul si o dau cu parfum, avand grija ca mireasa sa fie atragatoare pentru sotul ei.
In acest timp, cavalerul de onoare il barbiereste pe mire, un gest care simbolizeaza initierea
barbatului in viata de familie.
O alta datina specifica este ruperea turtei, un colac mare, frumos ornamentat, pe care nasa il
rupe deasupra capului miresei. Se spune ca este semnul bogatiei si ca toti nuntasii trebuie sa manance
din ea. Apoi se danseaza nuneasca (hora miresei), ocazie cu care soacra mica ofera cadouri nasilor si
socrilor ca semn al bucuriei prilejuite de maritisul fetei. De asemenea, mai exista obiceiul ca mireasa
impreuna cu un fecior sa ude alaiul. De la casa tinerei, ei se opresc in dreptul celei de-a treia fantani
spre rasarit; aici baiatul scoate apa cu un ulcior, iar mireasa ii stropeste pe nuntasi cu un buchet de
busuioc si un prosop ud. Repetata de trei ori, traditia este menita sa aduca noroc de casatorie pentru
tineri.
Dupa ceremonia religioasa, unde cuplul primeste binecuvantarea preotului, nuntasii dau
startul petrecerii. Muzica, dansurile populare si mancarurile traditionale sunt nelipsite, sugerand
intrarea familiei in comunitate si impartasirea acelorasi valori. Un moment care face intotdeauna
spectacol il constituie jucatul gainii: o femeie danseaza in fata nasului ducand pe o tava o gaina fripta
si impodobita; nasul trebuie sa negocieze pretul ei sau sa incerce sa o fure. Oricare ar fi rezultatul,
gaina este apoi impartita tuturor participantilor la eveniment. Spre sfarsitul petrecerii se indeplineste
un obicei care ii aminteste miresei ca a intrat in randul femeilor maritate; nasa ii scoate voalul,
cedandu-l domnisoarei care a prins buchetul, si il inlocuieste cu un batic.
Chiar daca sunt mai putin numeroase, traditiile din Muntenia infrumuseteaza nunta si creeaza
o atmosfera de sarbatoare. Ele scot in evidenta rolurile barbatului si ale femeii si principiile pe care
trebuie sa le adopte noua familie.
La tăierea porcului nu e bine ca cei miloși să fie prezenți. Se zice că porcul moare cu mare greutate,
iar carnea va fi tare și va fierbe greu.
În zona Olteniei, dar nu numai, după ce porcul a fost tăiat, pârlit și spălat, se pune o pătură pe el și un
copil mic să-l încalece. Asta va aduce un an fără boli și plin cu bogății și sănătate.
In zona Teleormanului, un alt obicei spune că pe fruntea copiilor este bine să se facă semnul crucii cu
sângele animalului sacrificat la Ignat, pentru a fi plini de sănătate și roșii în obraji în anul care vine.
In ajunul Ignatului se ia un dovleac, i se taie coada și se păstrează. Se spune că e bun pentru
leac de bube dulci la copii.
În unele locuri, untura de porc negru este folosită la vrăji. Cei care erau bănuiți că vor ajunge
strigoi erau unși cu untură de porc negru.
În ajun de Ignat, vrăjitoarele umblă să „ia belșugul” caselor, iar gospodinele împrăștie mei și
grâu în fața casei.
Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o
secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, toți cu vârste sub 14 ani.
Alaiul care însoțește paparuda este alcătuit din mai multe personaje, dintre care cel puțin una-
două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz
(brusture, fag, stejar, alun).
Paparuda este însoțită de un cortegiu care merge prin sat de la o casă la alta, și în curte,
însoțitoarele cântă un cântec, bătând din palme, în timp ce paparuda joacă un dans săltăreț.
Paparuda invocă ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin răpăitul tobelor improvizate din
tigăi, dar mai ales prin textul pe care trebuie să îl spună cu ardoare:
„Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toată ceata; / cu ciubărul –bărul / peste tot
poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să
umple pâraiele. / Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. / Hai,
ploiță, hai!”
În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului
alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă,
mălai, grâu, , lapte, colaci, fructe etc.
După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg apoi la o apă curgătoare, aprind paie pe apă
și își aruncă aici veșmintele din frunze.
Dimitrie Cantemir vorbea despre acest obicei, atât de popular la sate în acea vreme, în lucrarea sa
Descrierea Moldovei, însă ritualul era practicat în mai toate zonele țării.
Se pare că ritualul nu se întâlnește numai la români, și bulgarii, sârbii și croații invocau Paparudele,
pe timp de secetă. (Sursă foto: imperialtransilvania.com)
Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau
conservate, mult apreciatele: tocanite, musaca, ostropelul din carne de pasare, pestele gatit la cuptor
sau fript cu diferite garnituri, sarmalele cu mamaliguta, stufat de miel.
Situata in comuna prahoveana Cornu, Pensiunea va ofera confortul unui hotel de 4 stele,
imbinand stilul rustic cu cel modern.
Este locul ideal pentru a petrece vacantele, pentru a organiza intalniri de afaceri, petreceri si
teambuilding-uri.
Pensiunea este finalizata in luna iulie 2006.
Fiecare camera este dotata cu mobilier elegant, televizor, baie proprie cu dus cu hidromasaj si uscator
de par, minibar, telefon, seif, terasa.
acces cu animale, Acces cu automobilul, Aer conditionat, Calarie, Casa de valori, Ciclism, Cina,
Drumetii, Dus, Foisor, Garaj, Gratar, Grup sanitar, Incalzire, Internet, Jacuzzi, Masina de spalat rufe,
Mic dejun, Mini Bar, Monumente istorice, Parcare, Plimbari, Pranz, Room-service, Sauna, Telefon,
Tenis de masa, Terasa, TV/Cablu, VCR/DVD Player,
Pensiunea are urmatoarele dotari: masa tenis, sala fitness, jacuzzi 5 locuri, sauna, vestiar.
Living de 60 mp cu semineu, canapele si fotolii confortabile, TV plasma, DVD, PS 2, computer.
Salon multifunctional pentru servit masa (22 de locuri) dotat cu TV LCD, aparatura muzica si
lumini, karaoke, proiector cu ecran, masina de gheata, espresor, bucatarie si bar.
SERVICII OFERITE:
Cazare cu demipensiune / pensiune completa sau all inclusive
Internet wireless gratuit
ACTIVITATI LA CERERE
Team building, ATV, Jocuri de echipa, Orientare, Paintball, Park Adventure, Tir cu arcul sau
arbaleta.
10 locuri de vizitat în Muntenia
Valea Teleajenului
Valea Prahovei este cea mai renumită staţiune din ţară şi poarta de trecere dintre Muntenia şi
Transilvania. Ştiai însă că există o alternativă la perla staţiunilor româneşti? Este vorba despre Valea
Teleajenului, de la poalele Masivului Ciucaş. Valea Teleajenului a fost un important drum comercial
în urmă cu câteva sute de ani şi datorită acestui fapt, în zonă s-au format aşezări precum Vălenii de
Munte, Cheia sau Cocorăştii Colţ.
Peştera Ialomiţei
Peştera din Masivul Bucegi este un loc sălbatic, perfect pentru explorat dacă te afli în căutarea
aventurii.Peşterea Ialomiţa este situată la o altitudine de 1.500 de metri şi este un loc de care se leagă
evenimente istorice şi legende locale. Din punct de vedere speologic, Peştera Ialomiţei este deosebit
de valoroasă şi are numeroase grote, galerii şi încăperi în care natura a sculptat stalagmite cu forme
deosebite.
Vulcanii noroioşi
Nu împrăştie lavă, dar din adâncurile lor izvorăsc şiroaie de noroi. Ai ghicit! Este vorba
despre Vulcanii noroioşidin judeţul Buzău. Aceste formaţiuni geologice oferă un spectacol
senzaţional care se datorează gazelor naturale care ies la suprafaţă. Odată cu acestea sunt scoase din
subteran şi nisipuri şi argile amestecate cu apă.
Castelul Peleş
Castelul Peleş nu mai are nevoie de nicio prezentare. Peleșul este cea mai bine conservată
reședință regală din România, un loc de poveste și încărcat de istorie, situat în Sinaia. Ridicat în urmă
cu un secol, într-o regiune extrem de pitorească, Peleșul este fosta reședință de vară a familiei regale
din România. Castelul a fost transformat în muzeu, iar în prezent cele 170 de încăperi adăpostesc
colecţii de artă şi decoruri sofisticate.
Mânăstirea Căldăruşani
Mănăstirea Căldăruşani este una dintre cele mai vechi lăcaşe de cult ortodoxe din Muntenia şi
este situată la mică distanţă de municipiul Bucureşti. Mănăstirea are o istorie care coboară patru
secole pe scara timpului şi a fost ridicată în timpul domniei lui Matei Basarab, în codrii
Vlăsiei. Mănăstirea Căldăruşani este o oază de linişte şi un loc de reculegere pentru mii de ortodoxi.
Platoul Meledic este o arie naturală protejată şi unul dintre principalele obiective turistice din
Ţinutul Buzăului. Întreg arealul prezintă formaţiuni geologice interesante, de la doline mlăştinoase, la
canioane şi lacuri cu apă dulce, formate într-un mediu preponderent salin. Platoul Carstic Salin
Meledic găzduieşte şi numeroase peşteri şi grote, printre care şi Peştera 6S Meledic, a doua ca
lungime în lume, dintre toate peşterile formate în mediu salin.
Judeţul Buzău este renumit pentru fenomele naturale ieşite din comun. Focurile vii din
comuna Lopătari este unul dintre acestea. Datorită emanaţiilor de gaze, din pământ ţâşnesc limbi de
foc care măsoară până la 20 de centimetri înălţime. În zona Focurilor Vii nu există pic de vegetaţie,
dar este vizitată anual de mii de turişti. De precizat şi faptul că Focurile Vii au inspirat şi flacăra care
este aprinsă pe durata Jocurilor Olimpice.
Traseul Transfăgărăşan
Transfăgărăşanul este cel mai frumos traseu montan din România şi unul dintre cele mai
spectaculoase drumuri din lume. Tranfăgărăşanul a intrat în atenţia turiştilor străini după ce
realizatorii emisiunii Top Gear l-au decretat cel mai impresionant drum pe care au condus vreodată.
Şoseaua traversează Munţii Făgăraş şi leagă judeţul Argeş de judeţele Braşov şi Sibiu. Şoseaua
străbate arii naturale protejate şi oferă privelişti impresionante.