1.

Cadrul natural

1.1 Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Covasna.

Judeţul Covasna este aşezat în partea centrală a României, între 45 grade 31`
latitudine N – 46 grade 17 ` latitudine N şi 25 grade 27` longitudine E – 26 grade 27 `
longitudine E, în interiorul Carpaţilor de curbură, între 480 m şi 1777 m, ocupând o
suprafaţa de 3709 kmp.

Din punct de vedere geologic, judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali
a cărei evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri
tectonice, faze de activitate vulcanică şi eroziune, au determinat complexitatea
structurală şi petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului şi paleogen
– neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene şi extremitatea vestică a zonei
cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos ) şi cuaternarului ( zona
depresiunilor posttectonice Braşov şi Întorsura Buzăului).

În ansamblu, formaţiunile geologice de suprafaţă din judeţul Covasna sunt

reprezentate de:

1. roci eruptive - 31.232 ha (9% dîn suprafaţa judeţului)

2. roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (39%)
3. roci sedimentare paleogene - 71.680 ha (19%)
4. roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (33 %)

Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii

Carpatice muntoase care în acest sector are 3 subuniţăti:
a) subunitatea de fliş (munţii din sudul Carpaţilor Orientali)
b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita)
c) subunitatea depresiunilor intra-montane- tectonice (Depresiunea Braşov)

Relieful judeţului Covasna aparţine unei singure uniţăti de relief – Carpaţii Orientali,
în cadrul căreia se disting 8 subuniţăti de relief:
Munţii Harghita – situaţi în N-V judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între
520 – 1558 m, pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33900 ha (9% din suprafaţa
judeţului), au pe teritoriul judeţului Covasna următoarele subdiviziuni: etajul conurilor
vulcanice (Cucu, Pilişca, Ciomadu şi Murgu), etajul platoului vulcanic, depresiunea
Ozunca –Bixad

3
 Munţii Nemirei - situaţi în N-E judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între
600 – 1640 m, panta între 20 –50 %, suprafaţa de 27600 ha (7%), în cadrul căroră se
disting 3 subunităţi: munţii Nemirei care înglobează versanţii din depresiunea
Tg.Secuiesc, depresiunea Cărpineni şi Depresiunea Apa Roşie.
Munţii Bodoc - situaţi în partea central nordică a judeţului, cu altitudinea
medie cuprinsă între 600 – 1240 m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40500 ha
(11%), sunt delimitaţi spre V, S şi E de depresiuni tectonice (Bixad şi Braşov)

Munţii Baraolt situaţi în partea de V a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă

între 490 – 1019 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44000 ha (12%), puternic
afectaţi de o retea de falii tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subuniţăţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Sugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin
depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Baţani,
Bodoş, Aita Seacă, Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind
culoarul depresionar Baţani – Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale
unor văi – Hetea şi Valea Zălanului.
Munţii Perşani ( denumiţi şi Munţii Vârghişului)- situati în extremitatea
vestică a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 –
50 %, suprafaţa de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorită apariţiei unor
suprafeţe cu roci mai dure – calcare şi magmatite mezozoice
Munţii Vrancei – se întind parţial în partea de E a judeţului, cu altitudinea
medie cuprinsa între 600 – 1777 m (vf. Lăcăuţ), pantă între 20 –50 %, suprafaţă de
40350 ha (11%). Din această grupă fac parte următorii munţi: Breţcului, Lăcăuţ –
Goru, Lepşei şi Caşinului.
Munţii Buzăului se întind parţial în partea de S a judeţului, cu altitudinea
medie cuprinsă între 550 – 1411 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţă de 70750 ha (19
%). Din această grupă, în jud. Covasna se întalnesc următorii munţi: munţii
Întorsurii care au întinderea cea mai însemnată şi cuprind Depresiunea Întorsura

4
Buzăului, Depresiunea Cireş –Dărnău şi Depresiunea Comandău; munţii Tătaru,
munţii Podu Calului şi Munţii Penteleu.
Depresiunea Braşov – unitate de relief cu cea mai mare pondere din judeţul
Covasna , ocupând 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsă între 470 – 670 m,
pantă între 1 –10 %. În cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric şi
etajat, în partea de jos întâlnindu-se luncile largi ale râurîlor Olt, Râul Negru şi
Cormoş precum şi sesurile aluviale cu exces de umiditate freatic ( şesul Chichişului,
şesul Brateşului).
Următoarea treaptă de relief este a teraselor (lacustre în cele mai multe
cazuri) şi apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri. Un tip de relief aparte îl
constitue relieful de dune, ondulat, din stânga Râului Negru (între Reci şi Surcea).
Depresiunea Braşov este un ansamblu de compartimente care comunică prin
“porţi”, fiecare din aceste compartimente constituind o adevarată depresiune. Astfel
deosebim următoarele compartimente: depresiunea Baraolt (compartiment vestic),
depresiunea Bârsei (sectorul Araci-Ariuşd), depresiunea Sf.Gheorghe -
compartiment central dominat de întinse terase lacustre ce alcatuiesc Câmpul
Frumos şi Câmpul Ilienilor şi de şesul aluvial ;
Depresiunea Tg.Secuiesc – compartiment estic cu întinderea cea mai mare,
dominat de şesurile Brateşului şi Estelnicului şi de câmpurile de terase lacustre din
dreapta râului Negru, de la Lunga până la Moacşa.

Hidrologia

Judeţul Covasna este amplasat în bazinul mijlociu al Oltului şi, într-o mică măsură, în
bazinul inferior al Siretului.
Principalul râu din judeţ, Oltul, strabate partea centrală şi vestică a judeţului,
pe o lungime de 150 km. Afluenţii principali ai Oltului sunt: râul Negru -strabate
jumătatea estică a judeţului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, bazinul sau
hidrografic ocupând o suprafaţă de 220 kmp., Baraoltul şi Cormoşul .
Râurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt Buzăul cu afluentul
Bâsca Mare, în sud estul judeţului şi Oituzul (afluent al Trotuşului), în nord-estul
judeţului.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 –0,70 km/kmp în
Depresiunea Braşov şi de 0,60 –0,80 km/kmp în munţi.
Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) în cea
mai mare parte a judeţului – depresiunea Braşov, munţii Baraolt şi Bodoc; valori
medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) şi chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an)
– în munţi.

5
 Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an -
în depresiunea Brasov, munţii Persani, Baraolt şi munţii din bazinul Buzăului şi valori
foarte mici în restul munţilor. Aceste valori reflecta eroziunea actuala redusa pe
ansamblul terenurilor judeţului.

Raurîle din judeţ apartin tipului Carpaţic (ape mari de lungă durată), subtipului
cu ape mari de primavară şi viituri de vară şi iarna, alimentare pluvio – nivală.

Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpaţi se

caracterizează printr-un drenaj intens pe interfluvii şi printr-o influenţă practic nulă
asupra solurilor. Apele freatice din depresiuni, acumulate în depozitele pliocen –
pleistocene în strate aflate la diferite adâncimi, au o mineralizare mijlocie (400 – 800
mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se apreciază la 4-5 l/s în
depresiunea Braşov.

Râurile judeţului Covasna prezintă o deosebită importanţă pentru economia acestuia,

atât în alimentarea cu apă potabila şi industrială cât şi în procesul de irigare a unor
terenuri agricole. Râul Negru este o sursă de alimentare cu apă pentru oraşul
Tg.Secuiesc şi obiectivele sale industriale iar Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.
O caracteristică specifică judeţului Covasna (situându-l pe unele din primele
locuri din ţară) este abundentă şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întalnim pe
toată raza judeţului (Balvanyos, Bixad, Malnaş –Băi, Bodoc, Lugaş-Băi, zona
Covasna, Poian).
Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.

CLIMA
Judeţul Covasna se încadrează în zona climatică temperat – continentală, cu
influenţe oceanice din vest. Resursele climatice au o distribuţie neuniformă datorită
diversităţii condiţiilor fizico – geografice din judeţ.
Temperatura medie anuala a aerului este 7,5 grade C. Temperaturile medii
anuale cele mai ridicate se înregistrează în sectoarele centrale ale depresiunilor
Sf.Gheorghe şi Baraolt ( 7-8 grade), iar cele mai scăzute în Munţii Vrancei, la peste
1500 m alt.

Temperaturi maxime şi minime °C

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T.max 11,8 12,8 18,8 21,8 29,9 34,0 37,9 36,1 27,5 23,4 14,4 8,2
T.mîn .(-) -8,2 -11,8 -7,6 -5,3 -4,6 +6,9 +6,7 +6,1 +0,5 -5,6 -13,0 -20,2

Umezeala relativă a aerului este destul de ridicată atingând valori de peste

75% în depresiunea Braşov. De la 900 – 1000 m în sus umezeala depăşeşte 80 %.
Pe anotimpuri, iarna se înregistrează cele mai mari valori din timpul anului.

6
 Precipitaţiile atmosferice faţă de regiunile climatice din vestul ţării (mai
umedă) şi din estul ţării (mai uscată), judeţul Covasna are o situaţie intermediară.
Sectorul cu cele mai multe precipitaţii din judeţ – partea centrală a depresiunii
Tg.Secuiesc – primeşte 500 –550 mm/an. În sectorul cu cele mai bogate precipitaţii,
munţii Lăcăuţ, se înregistrează 1000 – 1100 mm/an. În celelalte sectoare ale
judeţului se înregistreză valori intermediare, care sunt de regula proporţionale cu
altitudinea.

Luna Cantitati lunare de precipitatii (l/mp)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
l/mp 30,3 28,6 38,0 24,2 31,5 32,7 46,2 82,8 50,5 45,8 25,8 35,0

Vântul : vântul dominant este cel din sector vestic, care depăşeste anual 30
%, iar în cadrul acestuia direcţiile vest şi sud – vest au cea mai mare pondere.
Vânturile din sectorul estic au deasemenea o frecvenţă ridicată ( în jur de 30%), cu
precadere din direcţia N-E, care în depresiunea Tg.Secuiesc depăşeste 20 %. Viteza
vântului depinde de formele de relief, astfel, în depresiuni, valorile medii anuale
variaza între 2,2 – 2,7 m/s iar pe culmile muntoase ele depăşesc frecvent 7 m/s. În
anul 2006 măsurătorile efectuate la staţiile meteorologice din judeţ, indică valori
medii sub mediile multianuale.
Fenomene atmosferice deosebite: ceaţă – în medie între 20 –35 zile/an în
depresiunea Braşov ; bruma – în medie 30 –40 zile/an în depresiunea Braşov iar pe
înălţimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an;
grindină.

1.2. Resurse naturale

Capitalul natural reprezintă totalitatea sistemelor ecologice naturale şi
seminaturale care se autointreţin şi se dezvoltă. Din punct de vedere al modului de
funcţionare şi al duratei de regenerare, toate tipurile de resurse produse de capitalul
natural, biologice, de apă, sol, combustibilii fosili, mineralele şi materia primă pentru
lucrările de construcţii (nisip şi pietriş) sunt regenerabile. Totuşi scara de timp
geologică la care se produce materia primă pentru construcţii şi formarea
combustibililor fosili şi a mineralelor face ca aceste resurse să fie considerate ca
neregenerabile.

Din punct de vedere managerial acest lucru este extrem de important

deoarece acesta trebuie să ne ducă la concluzia că pentru resursele regenerabile
trebuie să adoptăm strategii de conservare a integrităţii funcţionale şi productivităţii
componentelor capitalului natural menţinând rata de exploatare a resurselor sub sau

7
foarte aproape de rata la care sunt produse acestea ,iar pentru resursele
neregenerabile se impune să adoptăm strategii flexibile care să implice deopotrivă
măsuri de limitare a ratelor de exploatare, de identificare a unor resurse alternative şi
în mod special, pentru materiile prime minerale, măsuri tehnice de reciclare.
1.2.1.Resurse naturale regenerabile din judeţul Covasna
Resursele naturale regenerabile sunt sisteme ecologice naturale şi
seminaturale şi sisteme ecologice antropizate.

Repartitia suprafetelor in judetul Covasna

3%

47% 50%

Terenuri agricole
Paduri si vegetatie forestiera
Alte terenuri

1.1.2.1. Sistemele ecologice naturale şi seminaturale conţin:

-ecosisteme terestre
-păduri de foioase şi răsinoase
-păşuni şi fâneţe
-ecosisteme de stepă
-ecosisteme acvatice
-zone umede
-lacuri, bălţi
1.1.2.2. Sistemele ecologice antropizate conţin:
-agrosisteme
-plantaţii forestiere
-ferme zootehnice
-lacuri de acumulare
-zone umede artificiale

1.2.2. Resurse naturale neregenerabîle

Favorizat de o aşezare centrală pe teritoriul României, judeţul Covasna cuprinde

o importantă suprafaţă din depresiunea Braşovului, care este intens folosită în
dezvoltarea economiei agricole. Această zonă depresionară este înconjurată de
înalţimi muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de păduri întinse, care alcătuiesc un
bogat fond de exploatare forestieră. Pe langă aceste resurse naturale de la suprafaţa
solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul acestei
regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de
formaţiunile dure ale reliefului vulcanic şi depozitele cuaternare, deţine importante
rezerve de roci utile necesare atât în industrie cât şi în lucrarile de construcţie.
Principalele zăcăminte din judeţul Covasna sunt:
A. Zăcăminte de lignit
Cele mai importante zăcăminte de lignit se găsesc în bazinul carbonifer Baraolt. Aici
funcţionau minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodoş, Racoş Sud, iar în
apropiere de municipiul Sf. Gheorghe o altă mare carieră închisă.

8
B.Zăcăminte de andezit – le întâlnim în partea sudica a munţilor Harghita precum şi
în nord-estul munţilor Bodoc, sub formă de curgeri de lavă consolidată, cu aspect
masiv, de stâlpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face în cele
şase cariere de pe Valea Oltului, situate între Bixad şi Malnaş – Băi. În aceste cariere
se exploatează andezite bazaltice de culori variate, Din punct de vedere mineralogic
complexul de roci andezitice este alcătuit din andezite cenuşii compacte în bază,
andezite cenuşiu violacee fisurate mai sus , apoi urmează andezite alterate, iar la
suprafaţă, depozite deluviale din argilă şi argilă nisipoasă cu fragmente de rocă.
În anul 2007 s-au exploatat în principal zăcăminte de andezit de către S.C. Lafarge
Agregate Betoane S.A.

C. Zăcăminte de argilă – un zăcământ mai important se află la Bodoc de unde se

exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor – 15.000 t/an – de SC Granit
SRL.

D. Zăcăminte de nisip şi pietriş – se exploatează în balastiera de la Ghidfalău,

cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastiera de la Chilieni şi Malnaş-Băi. În
cariera de la Őrkő - Sf. Gheorghe se exploatează gresie calcaroasă circa 20 000 t /
an,

E. Zăcăminte de petrol
Singurul zăcământ de petrol în judeţul Covasna se află în zona Ghelinta, pe
urmatorul amplasament:
-longitudine: 26˚7′30′′-26˚22′30′′
-latitudine: 45˚55′-46˚00′

9
 Pe o structura geologică ce aparţine Oligocenului autohton al unităţii
marginale a flişului paleogen din Carpaţii Orientali. Roca rezervor este de natura
calcaroasă şi reprezintă flancuri de anticlinal.
Exploatarea zăcământului a fost iniţiată în anul 1969 ajungându-se la un numar de
49 sonde pe o suprafaţă de 4 kmp. În momentul de faţă funcţionează în parcul 1- 25
sonde cu o producţie de 28 to/zi şi parcul 5- 5 sonde cu o producţie de 5,8 to/zi.

1.3 Date demografice

Populaţia de 223.886 locuitori în anul 2005, reprezintă 1 % din populaţia României

şi 8,8 % din populaţia regiunii 7 Centru. În tabelul 2-5 se prezintă evoluţia populaţiei
în perioada 2001-2005. Datele arată că nu există o modificare esenţială a populaţiei
în perioada studiată. Se constată o descreştere cu 4 % între 2001 şi 2002, după care
variaţia maximă a numărului este de până la 1 % de la un an la altul. Variaţia este
oscilantă, într-un an creşte în celelalt descreşte, deci numărul populaţiei în general
stagnează.

Evoluţia populaţiei în judeţul Covasna

Anul
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total din 230.847 222.449 224.922 223.878 223.886 223.878 223.634
care:
În mediul 119.768 111.996 114.922 113.120 112.764 113.120 112.583
urban
În mediul 111.079 110.453 110.554 110.758 111.122 110.758 111.051
rural
Sursă: D.J.S. Covasna

Din tabelul de sus rezultă o scădere a populaţiei din zona urbană începând cu anul
2003, cu 0,5-1,5 % anual şi o creştere de 0,2-0,5 % anual a populaţiei din zona
rurală. Fenomenul se datorează migrării populaţiei urbane spre mediul rural.
Ponderea populaţiei urbane (50,36 %) este sub media Regiunii 7 Centru (aprox. 59
%).

1.3.1 Aşezări umane

Judeţul Covasna cuprindea la sfârşitul anului 2005 un număr de 2 municipii, 3 oraşe

şi 40 comune (incluzând 114 sate). Oraşele au un număr mai mic de 12.000 locuitori.
Cele două municipii au o populaţie de peste 20.000 locuitori.

Numărul unităţilor adminitrativ teritoriale din judeţul Covasna şi Regiunea 7

Centru

Judeţ / Oraşe şi Municipii Comune Sate Densitate

Regiune municipii populaţie
(număr) (loc/km2)
Covasna 5 2 40 123 60,35
Reg. 7 55 20 336 1.792 74,6
Centru

10
Municipiile şi oraşele cuprind la rândul lor 9 sate.
Densitatea populaţiei în 2005: 60,35 loc/km2, se situează sub densitatea medie a
regiunii 7 Centru.

Mediul urban – având o populaţie de 112.764 locuitori la sfârşitul anului 2005, din
care:

Municipiu/Oraş 2003 2004 2005

Sf. Gheorghe 63.087 62.370 62.147
Târgu Secuiesc 20.597 20.348 20.278
Covasna 11.692 11.602 11.530
Întorsura 9.124 9.091 9.086
Buzăului
Baraolt 9.868 9.709 9.723

În municipii peste 60 % din populaţie locuieşte la blocuri prevăzute cu principalele

instalaţii edîlitare (apă curentă, canalizare, energie electrică, încălzire cu centrale
termice de apartament, majoritatea funcţionând cu gaze naturale).
În oraşe majoritatea populaţiei locuieşte la case, un procent de 30-40 % nu
beneficiază de alimentare cu apă şi canalizare, încălzirea apartamentelor de bloc se
realizează ori în sistem centralizat, ori cu centrale de apartament. La case
combustibilul majoritar utilizat pentru încălzire este lemnul.

Mediul rural – având o populaţie de 111.122 locuitori în 123 sate la sfârşitul anului
2005 se caracterizează astfel:
- 16 comune cu populaţia între 1000 – 2000 locuitori;
- 9 comune cu populaţia între 2000 – 3000 locuitori;
- 7 comune cu populaţia între 3000 – 4000 locuitori;
- 8 comune cu populaţia peste 4000 locuitori.
Condiţiile de locuit ale populaţiei este mult sub nivelul celor din zona urbană:
În 2005 doar 19 localităţi au dispus parţial de alimentare cu apă în sistem centralizat
şi doar 3 de sisteme de canalizare şi staţii de epurare. Situaţia se va îmbunătăţii
până în 2009 când majoritatea centrelor de comună vor beneficia de sisteme de
alimentare cu apă şi peste 40 % de sisteme de canalizare, având aprobate surse de
finanţare. Încălzirea se realizează în procent de peste 90 % cu combustibil solid.
Alimentarea cu energie electrică 98,5% din gospodării racordate la reţeaua electrică,
este peste nivelul Regiunii 7 Centru (96,7%).

1.3.2. Concentrarie urbane

Judeţul / total Zona urbană Intravilan %zona urbană Densitatea

regiune din suprafaţa populaţiei în
judeţului zona urbană
370.500 ha 4388 ha 16.614 ha 0,0118 % 72

11