2.

Cadrul natural

Teleajenul izvoraste din Masivul Ciucas. Strabate 113 km pana la varsarea in

raul Prahova. In depresiunea Cheia primeste ca afluent paraul Tampa, apoi, la
iesirea din munti, un afluent mai important, paraul Telejenel. La confluenta, in
nordul comunei Maneciu, se afla lacul de acumulare Maneciu si Barajul
Maneciu.
  
Valea Teleajenului a fost utilizata de la bun inceput drept drum comercial ce
leaga Muntenia de Transilvania. Acest fapt a influentat si aparitia localitatilor
Ploiesti sau Valenii de Munte.
 
Aceasta Vale a Teleajenului este foarte populara si vizitata deoarece este
strabatuta de DN 1A si adaposteste statiuni turistice de importanta nationala,
precum Valenii de Munte, Cheia, Izvoarele sau Slanic.
  
Valea Teleajenului ofera conditii ideale pentru practicarea turismului montan, a
turismului de agrement si recreere, a turismului de vanatoare si pescuit sportiv.
In zonele Maneciu-Cheia si Cerasu se poate practica calaria si mountain-bike.
Aceasta zona cu un peisaj pitoresc a devenit un punct de atractie pentru turistii
amatori de agroturism.

2.1.Aşezarea geografică

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de

Centru-Sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26º. Est și de paralela
de 45º. Nord. Județul Prahova ocupă o suprafață de 4.716 kmp, reprezentând 2%
din teritoriul țării.
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul
Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana
in campie, pe malurile Ialomitei, caracterizat de diferite forme de relief - munti
26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Aceasta situatie
confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a
celor economico-geografice. Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp
(1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori, o densitate
de 184,9 locuitori/kmp si un numar de 104 de localitati si anume : două
municipii, 13 orase şi 89 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar
structura populatiei active avand urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1 %
agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii.

2.2.Date climatice

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din
judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului
in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de
la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul
judetului intre mai putin de -2ºC in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si
peste 10ºC in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13º.
Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in
functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de
2-4ºC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º
fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura
aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10º, iar in muntii cu
altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8ºC. In regiunea subcarpatica,
temperatura lunii ianuarie este de - 3ºC si chiar -2ºC, iar in campie ea coboara
din nou la sub -3ºC. In iulie temperatura aerului este de 21-22ºC in regiunea de
campie, 16-20ºC in regiunea de deal, 12- 14ºC in zona muntilor mijlocii si sub
8ºC in Masivul Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4ºC) s-a inregistrat la
Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie
1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie
1929 (-38ºC). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod
variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de
conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se
localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in
Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in
regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in
regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale
introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales
masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati
sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai
abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta
oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de
convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. In asemenea cazuri, intr-un
interval scurt pot cãdea ploi abundente, totalizând o cantitate mai mare decât
intr-o lunã de zile.

2.3.Hidrografia şi hidrogeologia

In general, reteaua hidrograficã are directie predominantã NV – SE , conform

dispunerii marilor trepte de relief. Directiile V-E si NE-SV sunt dictate de
particularitãtile morfologice si ele dependente in numeroase cazuri de
conformatie litologicã si structuralã a teritoriului. Reteaua hidrograficã este mult
mai inrãmuratã in zona muntoasã si de dealuri, unde multitudinea pantelor cu
diferite inclinãri si predominarea rocilor putin permeabile au oferit, in cursul
evolutiei reliefului, conditii propice pentru scurgerea apelor si formarea vãilor.
In aceste regiuni, densitatea retelei atinge valori cuprinse intre 0.3 – 0.7
km/kmp, depãsind uneori aceastã ultimã cifrã. In schimb, in partea sudicã a
judetului Prahova, densitatea retelei hidrografice atinge valori intre 0,1 – 0,5
km/kmp. In zona de la NV de Ploiesti, pe conul de dejectie al Prahovei, se
intâlnesc suprafete relativ intinse nebrãzdate de nici-o apã , incât aici densitatea
retelei este nulã. Acest fapt, datorat grosimii mari a aluviunilor, explicã
adâncimea mare la care se gãseste pânza de apã . Imediat la S si SE de Ploiesti
insã, acolo unde depozitele aluvionare se subtiazã si apar izvoare, densitatea
retelei hidrografice creste la 0,3-0,5 km/kmp. In regimul hidrografic al râurilor
din judetul Prahova, ca si din oricare altã regiune, ansamblul conditiilor fizico-
geografice joacã un rol hotãrâtor. Relieful cu inãltimea si fragmentarea lui
asigurã o anumitã scurgere a apelor, iar conditiile climatice si constitutia
litologicã asigurã alimentarea retelei hidrografice, in mod diferit, de la loc la loc.
Astfel, scurgerea medie se cifreazã la 10 – 20 l/s/kmp in regiunea muntoasã
culminând in masivul Bucegi unde atinge 35 l/s/kmp, si este asiguratã de
cantitatile mari de precipitatii; dimpotrivã in zona subcarpaticã valoarea se
diminueazã la 3-10 l/s/kmp iar in cea dinspre câmpie la 1-3 l/s/kmp , unde
pantele longitudinale ale rãurilor sunt foarte mici. Mai bine de ¾ din suprafata
judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3777,5
kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc
limitele judetului, la obarsie si la varsare . In schimb , o fasie ingusta sprijinita
pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si
direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa
este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai
mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana ,
Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al
apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 180 km, din care primii 6 si
ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ialomiţa. Izvoraste din
Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului ,Doftana si
raurile mici Talea si Câmpiniţa. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are
lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea
Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa. Teleajenul are o lungime de 119 km si
izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel,
Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de
83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume:
in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de
deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia
Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile
vechilor ocne de la Slanic. Lucrări Hidrotehnice Din punct de vedere al echipãrii
cu lucrãri hidrotehnice in judetul Prahova functioneazã douã lacuri de acumulare
mari Paltinu si Mâneciu cu un volum de 47.11 mil.mc respectiv 38.02 mil.mc,
folosinta lor principalã fiind alimentarea cu apã dar prin aceste acumulãri se face
si reglarea debitelor in caz de inundatii.Mai există şi o priză de apă-Baraj Nedela
precum şi un nod hidrotehnic-derivaţie Nedelea –Dâmbu. Sunt de asemenea 8
diguri pentru apãrarea impotriva inundatiilor a localitatilor Aricestii Rahtivani
(sat Nedelea), Drãgãnesti (Tufani), Râfov (Moara Domneascã), Mãnesti
(Băltiţa), Sirna ( Brãtesti) , Dumbrava (Zãnoaga), Complexul de Porci Gherghita
şi Boldeşti-Grădiştea, in lungime de 36,48 Km aflate in adminstrarea S.G.A.
 2.4.Solurile

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați

În grupa sudică fragmentarea crescută a reliefului şi predominarea rocilor bogate
în baze ale flişului faţă de rocile acide şi intermediare, a determinat extinderea
eutricambosolurilor şi preluvosolurilor uneori, pe culmile domoale, asociate cu
luvosoluri şi diminuarea suprafeţelor ocupate de districambosoluri şi
spodisoluri.
În grupa Bucegi predomină districambosolurile şi prepodzolurile dezvoltate în
fãgetele de altitudine şi-n molidişuri în general pe şisturi cristaline. La limita
superioară a molidişurilor şi sub jnepenişuri, atât pe şisturile cristaline cât şi pe
gresii şi conglomerate, apar podzoluri. Ca şi în Carpaţii de Curbură, pe rocile
bazice ale flişului apar soluri preluvosoluri şi eutricambosoluri (uneori
rendzinice) asociate cu rendzine (formate pe calcare). Rendzinele au o
dezvoltare importantă în Piatra Craiului şi pe brânele de pe versantul prahovean
şi brănean al Bucegilor.

2.5.Vegetație şi faună

Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate

printr-o flora central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte specifice pentru
zona noastra colinara). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice
reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee corespunzatoare zonei
de silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Vegetatia si animalele raspandite in
zona comunei noastre sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte.
Cele doua zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si
faunistice care, din cele observate, se intrepatrund. In zona Magureni deal, in
1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avand si livezile cu pomi
fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In zona
de campie se cultivau cereale (ovaz, secara, grau, porumb).
Paduri
Odinioara o parte din teritoriul comunei, in special in zona dealurilor, era
acoperita de paduri seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau diversilor
proprietari - marilor proprietari si proprietatilor taranesti. Dupa actul de
nationalizare din 1948, toate padurile au trecut in patrimoniul statului. In 1954,
conform HCM 23115/1954, padurile taranesti au fost date in folosinta
comunelor. Dupa 1948, padurile noastre au fost trecute in raza de supraveghere
a ocolului silvic Moreni. Se remarca de specialistii silvici in formatiuni
geologice din substratul comunei noastre ca, in afara pietrisurilor de Candesti
apar si sisturi bituminoase.
Animale
Speciile de vanat in raza comunei noastre sunt: caprioarele (numeroase in trecut,
fiind protejate la vanat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. In prezent se observa o
slaba posibilitate de ingrijire din partea specialistilor pentru aceasta mare bogatie
economica ce a existat dintotdeauna. Padurea, prin masa lemnoasa, fructe,
animale, aer, adapost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pacat ca
noi nu stim sa protejam acest mare izvor de bogatie. Fauna, de la cele mai mari
mamifere amintite pana la cele mai mici si variate forme, o intalnim in zona
padurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, in coroana lor, se gasesc nenumarate
insecte vatamatoare reprezentate prin fluturi, carabusi, urechelnite, purici de
plante etc, care rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele. Prin
frunzisul cazut, care cu greu se transforma intr-un sol fertil, intalnim gargarite,
greieri, melci etc.
Pasari
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul, porubeii
salbatici, turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de prada intalnim
uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soparla, gusterii. Iarna in padurile noastre
sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din campie cotofana.
Fauna stepei (campiei) este mai putin bogata decat a padurilor; de altfel, exista
la zona de contact a celor doua mari unitati morfologice o zona de
intrepatrundere atat a florei cat si a faunei. Apele sunt destul de bogate in peste
si broaste. Dupa profesorul Raul Calinescu, acesta zona apartine subprovinciei
carpatice a padurilor de foioase (provincia central europeana).

2.5.Vegetație şi faună

Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate

printr-o flora central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte specifice pentru
zona noastra colinara). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice
reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee corespunzatoare zonei
de silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Vegetatia si animalele raspandite in
zona comunei noastre sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte.
Cele doua zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si
faunistice care, din cele observate, se intrepatrund. In zona Magureni deal, in
1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avand si livezile cu pomi
fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In zona
de campie se cultivau cereale (ovaz, secara, grau, porumb).
Paduri
Odinioara o parte din teritoriul comunei, in special in zona dealurilor, era
acoperita de paduri seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau diversilor
proprietari - marilor proprietari si proprietatilor taranesti. Dupa actul de
nationalizare din 1948, toate padurile au trecut in patrimoniul statului. In 1954,
conform HCM 23115/1954, padurile taranesti au fost date in folosinta
comunelor. Dupa 1948, padurile noastre au fost trecute in raza de supraveghere
a ocolului silvic Moreni. Se remarca de specialistii silvici in formatiuni
geologice din substratul comunei noastre ca, in afara pietrisurilor de Candesti
apar si sisturi bituminoase.
Animale
Speciile de vanat in raza comunei noastre sunt: caprioarele (numeroase in trecut,
fiind protejate la vanat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. In prezent se observa o
slaba posibilitate de ingrijire din partea specialistilor pentru aceasta mare bogatie
economica ce a existat dintotdeauna. Padurea, prin masa lemnoasa, fructe,
animale, aer, adapost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pacat ca
noi nu stim sa protejam acest mare izvor de bogatie. Fauna, de la cele mai mari
mamifere amintite pana la cele mai mici si variate forme, o intalnim in zona
padurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, in coroana lor, se gasesc nenumarate
insecte vatamatoare reprezentate prin fluturi, carabusi, urechelnite, purici de
plante etc, care rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele. Prin
frunzisul cazut, care cu greu se transforma intr-un sol fertil, intalnim gargarite,
greieri, melci etc.
Pasari
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul, porubeii
salbatici, turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de prada intalnim
uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soparla, gusterii. Iarna in padurile noastre
sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din campie cotofana.
Fauna stepei (campiei) este mai putin bogata decat a padurilor; de altfel, exista
la zona de contact a celor doua mari unitati morfologice o zona de
intrepatrundere atat a florei cat si a faunei. Apele sunt destul de bogate in peste
si broaste. Dupa profesorul Raul Calinescu, acesta zona apartine subprovinciei
carpatice a padurilor de foioase (provincia central europeana).

Surse de poluare

Sectiunea urmatoare include descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de

mediu din judetul Prahova, pe baza rezultatelor obtinute de la diferitele autoritati
precum si în urma consultarilor în cadrul Grupului de Lucru, avându-se în
vedere sursele majore de poluare identificate si influenta lor asupra mediului si
sanatatii umane.
A. Poluarea apelor de suprafata
Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata
cu directia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul
Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.
Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o
lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul
judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana,
Teleajen si Cricovul Sarat, care la rândul lor dreneaza suprafete întinse si au mai
multi afluenti de diferite lungimi si debite. Principalele surse de impurificare a
apelor de suprafata sunt considerate a fi apele evacuate insuficient epurate
provenite: din activitati industriale, în special cea de extractie si prelucrare a
titeiului, din statiile de epurare ale localitatilor mari, în special cea a
municipiului Ploiesti, dar si cele ale localitatilor de pe Valea Prahovei precum si
lipsa retelelor de canalizare din mediul rural. În acest ultim caz, desi s-au facut
investitii în sisteme de alimentare centralizata cu apa potabila, problema
realizarii si a retelelor de canalizare nu a fost luata în calcul.
B. Pericole generate de fenomene naturale
Din totalul suprafetei agricole a judetului Prahova de 279053 ha, 46183 ha
reprezinta terenuri puternic si foarte puternic afectate de eroziuni de suprafata,
care nu sunt utilizate pentru agricultura decât dupa efectuarea de lucrari de
amenajare specifice. Terenurile slab si moderat erodate, în suprafata de 25908
ha, se preteaza la culturi de vita de vie si pomi fructiferi, cu amenajari si
cheltuieli minime.
În unele zone se manifesta eroziuni de adâncime (siroiri, ogase, râpe si ravene)
în suprafata de 3603 ha dar si alunecari de teren înca active pe o suprafata de
3693 ha. care au afectat cai de acces, locuinte si terenuri agricole.
La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si
precipitatiile abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat
numeroase si masive alunecari de teren, modificari substantiale ale pânzei
freatice, cresteri de debite ale afluentilor râului Prahova si ale torentilor, aparitia
de noi izvoare si mustiri de apa,  cu toate neplacerile care rezulta de aici
(deteriorari de drumuri, deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari ale
foselor septice , deteriorari de locuinte, doborârea arborilor, antrenarea
deseurilor menajere în cursurile de apa).

C. Poluarea atmosferei
Datorita concentrarii activitatilor de prelucrare a titeiului în jurul Municipiului
Ploiesti aceasta zona a fost tinuta sub observatie în ceea ce priveste evacuarea de
poluanti în atmosfera. Desi în perioada analizata (vezi Cap. 2.2.1.2) s-au
constatat atât cresteri cât si scaderi ale concentratiilor unor poluanti, nivelul
acestora se mentine în zona limitelor admise - ceea ce dovedeste ca societatile ce
îsi desfasoara activitatile în zona Ploiestiului iau masuri imediate si eficiente
pentru reducerea cantitatilor noxelor evacuate si a riscului de accidente majore.
Aceste masuri au fost cuprinse în programele de conformare al marilor companii
si sunt în curs de implementare, dar costurile ridicate ale unora dintre ele conduc
la esalonarea lor în timp.
Ca urmare a proiectului IDAQ - referitor la implementarea si transpunerea
legislatiei europene privind calitatea aerului ambiental, au fost stabilite pe baza
unui proiect pilot de modelare a dispersiei poluantilor atmosferici (conform
datelor obtinute in urma monitorizarii calitatii aerului in Aglomerarea Ploiesti)
locatiile în vederea amplasarii statiilor automate de monitorizare a calitatii
aerului. In urma modelarii s-au amplasat 6 statii automate de monitorizare in
aglomerarea Ploiesti astfel: 4 statii in orasul Ploiesti, 1 statie in comuna Brazi si
1 statie in comuna Blejoi.
Indicatorii monitorizati  sunt: NOx, SO2, CO, O3, PM10/PM2,5, COV, Pb,
parametrii meteo (viteza si directia vantului, umiditate,radiatie solara)
In anul 2007 APM Prahova a fost dotata cu un laborator mobil pentru masurarea
imisiilor poluantilor specifici judetului nostru, parametrii meteo (viteza si
directia vantului, umiditate,radiatie solara).
De asemenea laboratorul este dotat cu analizoare automate pentru determinarea
emisiilor provenite de la cosurile de evacuare a poluantilor: CO - monoxid de
carbon,  SO2 - dioxid de sulf, NOx - oxizi de azot, NO - monoxid de
azot,  NO2- dioxid de azot, CO2 - dioxid de carbon, O2 - oxigen
D. Poluarea solului si apelor subterane
Poluarea cu produse petroliere a panzei freatice din partea de sud si sud-est a
municipiului Ploiesti cuprinde zonele Brazi, Barcanesti, Berceni, Rafov,
Pucheni, Tinosu. Este o poluare istorica, datorata unor catastrofe anterioare
(cutremure si bombardamente), precum si instalatiilor de prelucrare si transport
a produselor petroliere brute si rafinate apartinand Rafinariilor Petrobrazi,
Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, SC CONPET SA SI SC PETROTRANS SA.