COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENT GALATI GRUPUL DE SUPORT TEHNIC

MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI

1. Prezentarea caracteristicilor de relief, pedologice, hidrologice si climatice ale judetului Galati 1.1.- Caracteristicile de relief Judetul Galati este situat n partea central-estic a Romniei, desfsurndu-se ntre 450 25` si 460 10`latitudine nordic si ntre 270 20` si 280 10` longitudine estic, la confluenta fluviului Dunrea cu cele dou mari ruri ale Moldovei, Siretul si Prutul n sectorul fluvio-maritim al trii. n partea de Nord se mrgineste cu judetul VASLUI, la Est rul Prut formeaz granita national cu Republica Moldova, spre Sud fluviul Dunrea stabileste limita cu judetul TULCEA, la Sud-Vest pe linia rului Siret are ca vecin judetul BRILA, iar la Nord-Vest se nvecineaz cu judetul VRANCEA. n aceste limite geografice, judetul Galati are o suprafat de 4.425 km2, reprezentnd 1,9 % din teritoriul trii. Relieful judetului Galati se caracterizeaz prin unitti de cmpie si podis, cu nltimi ce variaz ntre 10-20 m (n sud) si 310 m (n nord). Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocup zona de ntreptrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europene, sud-europene si n partea central-european, ceea ce se reflect fidel att n conditiile climatice, n nvelisul vegetal si soluri ct si n structura geologic a reliefului. Judetul Galati are un relief tabular cu o fragmentare mai accentuat n nord si mai slab n sud, distingndu-se, dup altitudine, pozitie si particularitti de relief, cinci unitti geomorfologice: podisul Covurluiului, Cmpia Tecuciului, Cmpia Covurluiului, lunca Siretului inferior, lunca Prutului. Podisul Covurluiului ocup cea mai mare parte a teritoriului judetului, alctuit din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vilor cu directia nord-sud. Vile au fundul plat, destul de larg si mlstinos. Se remarc si vi cu versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradrii la torente. Cmpia Tecuciului este o cmpie subcolinar de terase care apartin Cmpiei Romne, slab fragmentat si alctuit dintr-un complex de alte patru terase. Vile care fragmenteaz cmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au ap dect la viituri. Albia rului Brlad este mai joas dect cea a rului Siret, ceea ce face s fie mpotmolit mereu de aluviunile crate de Siret, ca urmare provoac inundatii la cele mai mici viituri. Cmpia Covurluiului se ntinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se desfsoar pn la lunca Prutului. Este o zon de terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. Lunca Siretului inferior este o unitate individualizat ce se desfsoar din dreptul localittii Mrsesti pn la confluenta rului Siret cu fluviul Dunrea, format dintr-un ses larg si

terase locale de lunc. Este un relief tipic de acumulare format din rul Siret si afluentii lui de pe ambele maluri, bogat n aluviuni. n lungul luncii Siretului se afl zona de subzistent unde miscrile de lsare ocup o arie ntins, avnd o maxim intensitate tocmai pe cursul lui la contactul dintre podis si cmpie ce corespunde n aval de Nmoloasa cu linia tectonic Pascani-Nmoloasa-Galati. Lunca Prutului se ntinde de la confluenta rului Prut cu fluviul Dunrea, pn la nordul judetului Galati, n depresiunea Horincea. Are nltimi ce variaz ntre 4-6 m si o ltime ce variaz de la 1,5 - 10-11 km. 1.2.-Caracteristicile pedologice Vegetatia, solul si resursele naturale ale solului si subsolului. n conditiile de clim mentionate, pe un strat alctuit din loess care ocup cea mai mare suprafat, ca si din nisip pe valea Brladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboas tipic de step, care apare astzi numai pe terenurile unde nu se practic agricultura. Vegetatia, reprezint rezultatul interactiunii ariilor de influent este european, atlantic, sudic, al elementelor eudemice si al activittii antropice. n ansamblu, vegetatia de silvostep se ntlneste n colinele Tutovei, Covurluiului si cmpia Tecuciului, iar cea de step propriu-zis n cmpia Covuiluiului. Pe valea inferioar a Brladului apar nuclee de pduri de salcm, iar pe vile Prutului, Siretului si Dunrii predomin vegetatia de lunc. Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, colinele Tutovei si cmpia Tecuciului este acoperit de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu piusi, jisc, colilie sau brboas. Cmpia Covurluiului este dominat de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate de firuta cu bulb, pelinit, alior, brboasa. Pe alocuri apar culturi de salcm, mai ales n aria nisipurilor din cmpia Tecuciului, asociate cu complexe de vegetatie agricol pe nisipuri. Fragmentele de pduri ce reprezint resturile codrilor Brladului de odinioar, cantonate n aria colinelor Tutovei si a podisului Covurluiului nordul judetului sunt formate din pduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase, alctuind sleauri, n complex cu pduri de gorun sau stejar. Pe valea Brladului se ntlnesc fragmente de stejar, frasin si ulm. Culturile de salcm din cmpia Tecuciului si din alte arii dispersate ale cmpiei Covurluiului reprezint o important baz melifer n sud-estul Romniei, mpreun cu cea din nordul Dobrogei. Asadar, vegetatia arborescent este alctuit din pduri de gorun. Haina vegetal ce acoperea cndva acest teritoriu a fost treptat modificat de om. Amintim c n secolul al XVIII-lea procentul de mpdurire era de aproximativ 50%. n judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat pn la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pant si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri. n partea de sud a Cmpiei Covurluiului se ntlneste cernoziomul carbonatic format n partea cea mai uscat a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specific acestor soluri este pdurea de stejar, tei, frasin si carpen. Cercetrile geologice au scos la iveal unele structuri de hidrocarburi n zona Schela si Slobozia Conache. 1.3.-Caracteristicile hidrologice Apele curgtoare din judetul Galati se ncadreaz n tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor si podisurilor Moldovei, acestea au scurgere predominant n sezonul de primvar si var, cu ape mari primvara si viituri n timpul verii si al toamnei. Fluviul Dunrea, curge pe o distant de 22 km si colecteaz apele rurilor Siret si Prut. Siretul are afluent important rul Brlad, care la rndu-i colecteaz Corozelul. Prutul are ca afluenti Elanul si Horincea. Prul Chineja se vars n Lacul Brates.

PRINCIPALELE CURSURI DE AP Lungimea cursurilor de ap (km) Pe teritoriul Pe teritoriul Total judetului Romniei Dunrea 22 1075 2860 Siret 150 559 726 Prut 103 742 925 Dintre apele stttoare mai important este Lacul Brates cu o - suprafat de 74 km2. PRINCIPALELE LACURI NATURALE SI BLTI Denumirea Lacul Brates Balta Masa Rdeanu Balta Sovrca Balta Mlina Suprafata (ha) 2069 605 274 154 Denumirea Balta Lozova Balta Tudor Vladimirescu Balta Potcoava Balta Vlasca Suprafata (ha) 145 101 49 42 Denumirea cursurilor de ap

Reteaua hidrografic a judetului Galati - constituit de cursul inferior al rurilor Siret (cu afluentii principali: Brlad, Geru si Suhu), Prut (cu principalii afluenti: Elan-bazinul inferior, Liscov si Chineja), precum si de bazinul hidrografic al fluviului Dunrea ( de la Km 155 - confluenta cu rul Siret si pn la Km 134 confluenta cu rul Prut), se nscrie, n totalitatea ei, ntr-un profil hidroeconomic complex, care cuprinde alimentri pentru centre urbane si rurale, acumulri pentru irigatii, msuri antierozionale, lucrri de aprare contra inundatiilor si desecri. Aceste cursuri de ap, mpreun cu afluentii lor, au generat o lungime de retea hidrografic codificat de 1524 Km (din care 110 Km frontier de stat ru Prut), cu o suprafat de 4465 Km.p., n cele trei bazine hidrografice: Dunre, Siret si Prut. In bazinul hidrografic Siret, nivelurile maxime istorice la statiile hidrometrice sunt: - ru Brlad 90,6 mc/s, n anul 1988, fa de capacitatea de transport a albiei minore de 224 mc/s la statia hidrometric Tecuci - ru Tecucel 99,4 mc/s, n anul 2005, fata de 56 mc/s debitul capabil al albiei minore, la statia hidrometrica Tecuci - ru Geru 76,1 mc/s, n mai 1996, fata de 40,0 mc/s debit capabil, la statia hidrometrica Cudalbi - ru Suhurlui 49,0 mc/s, n august 1997, fata de 3,70mc/s debitul capabil al albiei, la statia hidrometric Pechea SCURT ISTORIC AL EVENIMENTELOR SI PAGUBELOR PRODUSE Pn n anii 1973 - 1974 n lunca Siretului si 1979 - 1982 n lunca Brladului s-au produs inundatii din revrsri ce au afectat cca. 25.000 ha teren agricol. Realizarea lucrrilor de ndiguire pe rul Siret (126,0 Km), pe rul Brlad (166,5 Km), ct si lucrrile de ndiguire existente de pe rul Prut (58,0 Km) si fluviul Dunrea (10,5 Km), au scos de sub efectul inundatiilor din revrsri ale cursurilor de ap un numr de 64 localitti si peste 63.500 ha terenuri agricole din judetul Galati. n ultimii ani judetul Galati s-a confruntat cu probleme generate de precipitatii sub form de avers, czute n cantitti mari (max. n 24 de ore 113,7 l/mp. la S.M. Tecuci), n special n bazinul Brladului si Prutului. Aceste precipitatii, czute ntr-un interval de timp relativ scurt, au generat scurgeri masive de pe versanti, cu concentrri rapide de debite, care au inundat zonele depresionare ale localittilor si au

produs revrsarea rurilor mici, neamenajate din punct de vedere al aprrii mpotrtiva inundatiilor, provocnd pagube importante. Astfel, numai n perioada 1996 2005, au fost afectate 25 de localitti, iar valoarea pagubelor produse depseste 129765 milioane lei, reprezentnd: 593 case si gospodrii anex, 45.397 ha teren agricol, 3 obiective social economice, 3,7 Km drumuri nationale si judetene, 8 poduri si 6 constructii hidrotehnice. Astfel de situatii au fost n localittile: Tecuci, Buciumeni, Brhsesti-Toflea, Corod, Gohor, Movileni, Tulucesti, Corod, Cudalbi, Valea Mrului, Nicoresti, Vntori - sat Odaia Manolache n Matca, Munteni, Drgnesti, Barcea, Umbrresti. 1.4.-Caracteristicile climatice Dat fiind faptul c judetul Galati reprezint o deschiztur spre nord-est si spre sud-vest, el se gseste sub influenta maselor de aer continental estice si mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influenta aerului vestic care este oprit de paravanul muntilor Carpati. Temperatura medie anual este, calculat pe o perioad de 70 de ani, este la Galati de 10 0C si la Tecuci de 9,8 0C. Temperatura medie a verii este de cuprins ntre 21 0C la Tecuci si 21,3 0C la Galati. n timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de aer rece care produc scderi de temperatur care oscileaz ntre 0,2 0C -3 0C. Temperatura medie lunar este mai sczut n ianuarie cnd are valori de -3 -4 0C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0C. n timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0C. Repartitia anual a precipitatiilor este neuniform, cele mai mari cantitti de ap cad n anotimpul de var, sub form de averse. Vntul predominant este Crivtul, care reprezint 29% din frecventa anual a vnturilor. Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu o frecvent de 16% si bate mai mult vara si este destul de uscat. Clima, asa cum rezult din cele prezentate, este temperat-continental. DATE METEO MEDII MULTIANUALE N JUDETUL GALATI Presiune medie la nivelul statiei Presiune medie la nivelul mrii Temperatura medie anual Temperatura maxim medie Temperatura minim medie Cantitatea lunar de precipitatii medie Numr de zile (mediu) cu precipitatii Durata de strlucire a soarelui (medie) 1008.4 mb 1017.4 mb 10.50 C 15.50 C 6.10 C 477 l/m2 66 zile 184.3 ore

1.5.-Utilizarea solului Pentru activittile din agricultur judetul Galati dispune de 358.456 ha, din care 289.800 ha arabil, 42.771 ha psuni, 548 ha fnete, 23.050 ha vii si pepiniere viticole si 2.287 ha livezi si pepiniere pomicole. Judetul mai dispune de 44.881 ha pduri si alte terenuri cu vegetatie forestier, 13.047 ha luciu de ape si blti precum si 30.278 alte suprafete. Eroziunea si alunecrile de teren au impus amenajri specifice pe cca.80.000 ha n bazinele hidrografice Chineja, Suhurlui s.a. Datorit conditiilor de silvostep cu soluri srturoase, nisipoase, perioade de secet, care alterneaz uneori cu inundatii mai cu seam n interiorul judetului, s-au amenajat sisteme de irigatii pentru 141.391 ha, ceea ce reprezenta 39,4 % din suprafata agricol total. n prezent, nu se pot face estimri asupra situatiei actuale a sistemului de irigatii.

2. Prezentarea habitatului uman al judetului Galati (municipii, orase, comune, asezri izolate) Judetul Galati are urmtoarea mprtire administrativ: - 2 municipii, Galati si Tecuci; - 2 orase, Beresti si Trgu Bujor; - 56 comune cu 180 sate componente. Suprafata localittilor urbane din judet se prezint astfel: - Galati =32 km2, cu 103.032 gospodrii; - Tecuci =14 km2, cu 13.727 gospodrii; - Beresti = 2 km2, cu 1.184 gospodrii; - Trgu Bujor = 2 km2, cu 2.338 gospodrii.

3. Zone propuse pentru inundare dirijat Pentru mrirea sigurantei la ape mari si evitarea producerii de pagube materiale obiectivelor amplasate n zone a cror clas de important nu este asigurat de lucrrile de ndiguire sau, pentru situatia n care viitura depseste asigurarea de calcul sau chiar de verificare a acestor lucrri, s-au prevzut urmtoarele zone pentru inundare dirijat: - B.H. Prut: - comuna Vldesti, sat Brnesti, confluent pr.Stoeneasa lac Bacu (suprafat agricol proprietate privat) cca. 1500 ha; - B.H. Chineja : - teritoriul comunei Mstcani si Foltesti pod peste r.Chineja (sat Chiraftei), pe DC pasarel cale ferat, localitatea Foltesti (plantatie de salcie 250 ha apartinnd Ocolului silvic Galati); - B.H. Brlad: comuna Priponesti, amonte confluent ru Pereschiv 750 ha plantatie de salcie si pdure apartinnd Ocolului silvic Tecuci.

SEFUL G.S.T. DIRECTOR S.G.A. GALATI, Jr. Nelu CARAGHIULEA