Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. Rosa x argesana. in special. de o mare originalitate şi variabilitate. La momentul respectiv. iar 158 din clasa Musci. bicarbonatate. factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. puţin modificate de om. dar si al celor ginecologice. Muşchii. etc. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. Peronospora eynoglossi. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. Tamularia thesii. Narăţu. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . (11%). doar un singur bazin era in aer liber. care sunt recomandate.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. Flora micologică. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. in tratamentul afectiunilor reumatice. tericole 34 % . Melampsoridium alni. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. gorun (14%). Centaurea coziensis. sulfuroase sau iodate. de la 300 m la 1667 m. sase bazine cu apa termala. in prezent. trei dintre acestea datand inca din 1973. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista. cireş. Doabra-Călineşti. tei. ORL. în functie de altitudine. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. In ultimii ani. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Galium baillonii. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. Rosa . Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). corticole 20 % . Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. mojdrean. cel de la Caciulata. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia.

Dianthus spiculifolius. cerbul – Cervus elaphus. record altitudinal în Carpaţi.N. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. scumpia (Cotynus coggygria). Lilium martagon. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului.Sciurus vulgaris. Stipa crassiculmis ssp.Cozia peste 120 specii de păsări. Draba simonkaiana. Gentiana acaulis. scoruşul grecesc (Sorbus graeca). râsul – Lynx lynx. pisica sălbatică – Felix silvestris. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. care urcă până la 1200-1300m. pupăza – Upupa epops. Iris ruthenica. avem şi specii de interes comunitar. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. Dianthus henteri. În ceea ce priveşte ornitofauna. Stipa crassiculmis ssp. specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. Heterotricha. Doronicum carpaţicum. Hungarica. capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. Lilium carniolicum ssp. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. Athamanta turbith ssp. Cirsium boujartii. veveriţa . Limodorum abortivum etc. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale.coziae. Daphne blagayana. De asemenea. Koeleria transsilvanica etc. cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. nucul (Juglans regia). iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. Cerastium banaticum. uliul păsărar – Accipiter gentilis. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. Quercus polycarpa). etc. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. jderul de piatră – Martes fonya. Ophrys fusca.Sorbus cretica. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). sunt cunoscute în P. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. turtureaua – Streptotelia turtur.. bursucul – Meles meles. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. ciuful de padure – Asio otus. Heterotricha. Thymus comosus. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. ariciul – Erinaceus europeus etc.jankae. . Genista tinctoria oligosperma. Primula halleri. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. lupul – Canis lupus. pârşul – Glis glis. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna.

dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. piţigoiul mare – Parus major. şoparla de munte – Lacerta vivipara. corbul – Corvux corax. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. tritonul cu creastă – Triturus cristatus. orthoptere. mai ales insecte şi arahnide. şoparla de munte – Lacerta vivipara. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. colembole şi aranee. şarpele de apă – Natrix tesselata. nisipariţa . . ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. însă insuficient cunoscută. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. boişteanul Phoxynus phoxynus. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. cât şi în etajele inferioare. de origine mediteraneeană. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. piţigoiul de munte – Parus montanus. năparca – Anguis fragilis etc. Fauna de nevertebrate este bogată. napârca – Anguis fragilis. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. vipera de munte – Vipera berus berus. pescarelul negru – Cinclus cinclus. în timp ce alte grupe ca chilopodele. guşterul – Lacerta viridis viridis. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. zglăvocul – Cotus gobio.Sabanejenia romanica. forfecuţa – Loxia curvirostra. codobatura albă – Motacilla alba. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. piţigoiul de brădet – Parus ater. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. scobarul – Chondrostoma nasus. huhurez mic – Strix aluco. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. mierla – Turdus merula. gaiţa – Garrulus glandarius. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. o specie endemică. şarpele de apă – Natrix tesselata. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. buhaiul de baltă – Bombina variegata. lepidoptere. mreana – Barbus barbus. broasca râioasă brună – Bufo bufo. specie termofilă protejată. ierunca – Bonasia bonasia etc. cucul – Cuculus canorus. Orthopterele. crapul – Cyprinus carpio.

iar dintre amfibieni si reptile. salamandra.3% specii endemice Coziei). macesul argesan ). si N V cu pondere mai mica S. tritonul cu creasta. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. fizico.firuta. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. corbul. Vanturi dominante din N. diferite. etc. precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Temperatura medie anuala de la +10 gr.8% specii endemice Romaniei si 2.care necesita o protectie stricta .Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. etc. apar exemplare de anin de munte. Salatrucel. Perisani. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. iar printre palcurile de molid. au o accesibilitate relativ . Parcul National Cozia. Regimul climatic este specific de munte. din calea maselor de ae r mai reci si umede. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. spre deosebire de cele din N. Defileul Oltului. plante endemice (trandafirul de Cozia.20 m.m). pisica salbatica. rasul. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. Sub aspect floristic.1% specii endemice (5. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. floarea de colt. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. soparla cenusie./ an la 717. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. Vf. pe versantul sudic.. C pe valea Oltului la – 3gr.5 mm/ an la Calimanesti.geografic. plante termofile ( scumpia. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. Se remarca influenta culoarului raului Olt. este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. si S-V. subalpine (lana caprelor. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana.C la 1500 m.caz unic in tara. cocosul de munte. Cozia –1667. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). La vf. laleaua pestrita). in zona inalta 1000 – 1100 mm. sau rare cum sunt capra neagra. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud. pesma. si N-V. faunistic si hidrologic. Naratu. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic./ s. gusterul. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. Precipitatii. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. recreative si turismului. rototelele Coziei). cu o etajare a parametrului climatic. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. din care 8. Calinesti. desfasurarii unor activitati educative.. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. Brezoi.. Brezoi. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. salcie pitica. functie de altitudine. cu specii de animale si plante . functie de altitudine. Ciuha Mare 10. caracteristic muntilor josi. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. floristic. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. mesteacan de Cozia. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. lupul. afinul). Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber.

faună. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Perisani. Din puncte ca Turnu. . Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia .Naratu-20 Km. plimbări in natură. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară.insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). grohotişuri calcaroase. . relief. în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . Este cel mai mic parc naţional din România. în sudul Munţilor Căpăţânii. dar numarul lor a crescut foarte mult. ).usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti. pe teritoriul localităţilor Costeşti.27 Km. de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene. cu numeroase forme exocarstice (chei. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. hidrologie. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). până la est de Cheile Olăneşti (Folea). Pausa Salatrucel. . fiind situat în Judeţul Vâlcea. cu o suprafaţă de 4186 ha. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. floră. O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Lotrisor.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite.Calimanesti. Bulzul). etc) şi antropic (mănăstiri. Gura Lotrului.000 turişti pe an au vizitat această zonă. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. (Defileul Oltului. cât şi pentru turiştii din străinătate. hornuri. care prin potenţialul ei natural (peisaje. Cascada Gardului. câmpuri de lapiezuri. . izvoare termale. monumente istorice. cu o lungime de cca 14 km.vizitarea unor lăcaşe de cult. locuri şi monumente istorice. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. tabere si concursuri in aer liber. Principalele motivaţii fiind: . viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000.practicarea unor sporturi. abrupturi calcaroase. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. organizarea de expediţii. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. doline.drumeţii. ace. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Calimanesti –pr. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. Cheile Lotrişorului.

peşteri. bazinul sup al Pr. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase.cca. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii .muntele Stogsoare . schiturile Pătrunsa. Pahomie. Valcea – Olanesti. păduri virgine.natural: habitate naturale. Păpuşa. Cheia pana in Cheile Cheii. 64 A – Rm. cca 16Km pe drum modernizat si forestier. pe drum modernizat si forestier . al pr . obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. 950m. Obiective turistice naturale de interes. Frăsinei. Iezer. Valcea. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia. al pr.Masivul Buila – Vanturarita. 16 km. Peri. Cheia la alt. apoi poteca nemarcata pe mal stg.Cheia pana in Cheile Cheii. situri mineralogice şi paleontologice. precum şi tradiţiile. Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. bisericile din localităţile din zonă.bazinul sup. Jgheaburi. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. in dreptul satului Cheia . resturi fosile de urs de pestera. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. .N. Cum ajungem? Din D. Bradu. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Cum ajungem? Din D. 64 A –Rm. al Pr. in bazinul sup. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. Horezu.N. fosile de urs si hiena de pestera. Bistriţa. numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei.

cca. Olanesti. la alt de 1100 m. in unele puncte .N. Cheia pana in Cheile Cheii.Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Cum ajungem? Din D. si cu adancime de 3 m. al pr. in dreptul satului Cheia .Rm. de 1000m.Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. Cum ajungem? Din D.in Cheile Manzului .la est de muntele Stogsoare si alt. Valcea.Rm. al Pr. al Pr.Rm.Olanesti . 64 A.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola .alt. al pr.Olanesti .cca. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. bazinul sup.Cheia. Valcea. Cum ajungem? Din D. 64 A. Valcea – Tg. Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Cum ajungem? Din D. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita .Masivul Buila –Vanturarita. al pr. . apoi poteca nemarcata pe mal stg. 16 km pe drum modernizat si forestier . Cum ajungem? Din Baile Olanesti . 67.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti. Masivul Buila – Vanturarita. 16 km pe drum modernizat si forestier. 64 A. in dreptul satului Cheia . muntele Stogsoare.cca. bazinul sup. 990 m. . poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. Valcea.Olanesti . Cheia .N. bazinul sup.cca.apoi poteca nemarcata pe mal stg . al Pr. in Cheile Manzului. Cheia pana in Cheile Cheii .N. 16 km pe drum modernizat si forestier. N.de 850 m. in dreptul satului Cheia.Adaposteste un lac de cca 10 mp. Bistrita . . al pr.N.la Alt. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii. in dreptul satului Cheia . . . Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . . 64 A. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii .bazinul sup al Pr. Cheia .apoi poteca nemarcata pe mal stg . Valcea.la alt.Fosile de urs de pestera. muntele Stogsoare .Olanesti . Muntele Stogsoare si alt. apoi poteca nemarcata pe mal stg .Cele mai mari stalagmite din Jud. de 925 m. Valcea.Masivul Buila –Vanturarita. . Cheia pana in Cheile Cheii . Cum ajungem? Din D. de 1050 m. amonte cca 20 km. Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii .Rm.Rm. 16 km pe drum modernizat si forestier .

pe linia de centura a drumului E. pe drumul forestier de pe valea Satului. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha. pe malul stg al raului Olt. într-o densitate foarte mare şi în plus. Cum ajungem? Din D.1 ha. Bistrita cca 1. aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. Este situată în comuna Goleşti. în bazinul pârâului Sărat. Trovantii sint cimentari pe nisip care au. si de aici pe poteca nemarcata cca. pe drum forestier pe valea pr.Din cartier Goranu . Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras . in dreptul localitatii Caineni.. Bazinul sup. alt. de regula. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . De asemenea. aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. Cum ajungem? . sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri.N. 67 – Rm Valcea –Tg.la S-Vest de Vf. cu o suprafaţă de 12 ha. rezultate din ploi si din topirea zapezilor.iar apoi pe poteca nemarcata.DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). cimentate pe marne şi argile. la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului.0 ha. Stancioiu cu raul Olt . Cum ajungem? Din drumul european E. au creat unele masive piramidale de pamant. . Jiu . Aici apele de siroire. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii). al Pr. comuna Otesani.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Din punct de vedere ştiinţific. Are drept scop conservarea numeroaselor . forme sferice. in satul Costesti. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi.Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. Cum ajungem? . 81. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1. de 1600m. afluent de pe dreapta al râului Olt. 830 m.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari. Bistrita. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti.5 km . turnuri gigantice de 80 m înaltime. din satul Cainenii Mari. Masivul Buila – Vanturarita. Prislopul si alt. 81 .

De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp. intre 1900 – 2053 m.2 ha si 9. cocosul de munte.1700 m. nisipuri. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. Bora. ghintura etc iar din fauna ursul brun. Elemente deosebite ale florei salbatice include. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. Cum ajungem? : Din D.. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang.5 m. in susul Vaii Lotrului.). 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km.. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m. 30 km. Lotru. in bazinul superior al Pr.in susul vaii Latorita de Mijloc. 1.Voineasa – CataracteVidra .8 ha . tei. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. salcie.la alt. Pencu. la obarsiile Pr. si continua pe poteca cu marcaj turistic . in N-Estul Vf.se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). cca. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10.5 ha.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. impresiuni ale unor frunze de plante (ulm.Vidal si Pasari.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum).Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget .N. capra neagra. Cristesti . bogate in specii de Nardus. pin.conglomerate. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu.3 m. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu.din judetul Valcea. Este situată în comuna Slătioara.la alt . – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan). cuprinse intre 1850 la 2295 m.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. de 1800 –2030 m. iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. . cocosul de munte. Valoare peisajistica dosebita a reliefului.N.si de pajisti alpine. De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. Cum ajungem? : Drum nemodenizat . Latorita si alt cuprinse intre 1350. catre extremitatea estica. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.).67 C Brezoi. si alt.fosile de vertebrate şi. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei . Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt. lacurile glaciare Calcescu ( 3. care include in circurile glaciare. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale.unde isi gasesc adapost ursul brun . mesteacăn. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje.

Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa). Cheia .Conserva genofond forestier valoros . Linum uninerve). Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.in susul vaii Cheia .Cum ajungem?: Din D. Cheia pana in Cheile Cheii . cu alt.1350 m.rasul. floarea de colt.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Pascoaia . intre 800. cuprinse intre 900 – 1300m. in bazinul hidrografic superior al Pr.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt. Valcea – Olanesti . Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B. la alt. cocosul de munte.in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. Culmea Tarnovului. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului.la care se adauga specii de plante rare ( ghintura. bujorul de munte.Olanesti ) pe drum forestier .iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . vipera cu corn). Voinesita de valea Pr. de aici poteci nemarcate. flora cu specii de plante rare( floarea de colt. Cum ajungem? : Din D. iedera alba ). Saua cu Larice. capra neagra. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord.la sud de Vf.N. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. . intre 1200 – 1493. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. Oxytropis carpathica. intre Valea Cheii si Valea Olanesti.Masivul Buila – Vanturarita. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice.in partea dreapta a defileului Pr.in susul Vaii Cheia cca 16 km. intre 1750 – 2000 m.iedera alba. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ). pana in Saua Stefanu.In versantul drept al Cheilor Cheii. 7 –Voineasa – Petrosani. habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Latorita. Sterpu si la alt.Vestul Mtilor Capatanii. pe culmea ce separa valea Pr. capra neagra.7m. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.catre Dealul Vatajelul Mare.cu exemplare seculare). pe versantul nordic al Culmii Tarnovului.. Sterpu .N. Malaia) pe poteca fara marcaj .de aici poteci nemarcate. ghintura) .iar de aici pe poteca marcata catre Vf.cu alt. Izvorul Mierlei. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.iar in zonele stancoase. tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. 64 A –Rm. ghintura. angelica.

– Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform.delimitata de vaile Pr.iar din elementele de flora se remarca prezenta . al Pr.(pe Pr. de la 1750m la 1950m. la alt de 220 la 298m. Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului.iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul. Mamu. cucuveaua.specii care necesita protectie stricta. intre 650. . Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru .sorecarul etc. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . Munceii Olanestilor. cuprinse intre 340m – 815m. cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust.Tisa Mare.. avifauna este reprezentata prin barza neagra .Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). capra neagra.Conserva din flora .respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. afluent de stg . Cum ajungem?: De la Dragasani.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . Balindru Mare. din flora salbatica. Ruscus aculeatus.la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .cucuveaua.estic al Muntilor Lotrului. Balindru. respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure. .Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi . Cum ajungem? : De la Dragasani . in bazinul Pr. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. in zona Vf.Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii . – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus). Mamu . Hoteagu si Pr. capra neagra. pentru floarea de colt . pana la confluenta cu Pr. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti .iedera alba .al Pr.950 m. tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun.290.5 m.la alt. Balindru si Stricatul. specii rare ca floarea de colt .) .afluent de stg. de 220. huhurezul mic . huhurezul mic. bazinul superior al Pr. .pe drumul de acces partial amenajat . Cainelui -afluent de dr. sorecarul .habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. la alt.Din fauna. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. stanjenei.ciuful de padure. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. in bazinul Pr. Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud.) si alt. Furnica Mare si la alt. apoi pe poteca nemarcata catre Vf. Elemente de fauna . Olanesti. Silea .

pin. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita .Olanesti.1% din populaţia judeţului./km2).sau Pausesti. tei.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. 550m. Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului.N.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana . 100m. afluent de dreapta a raului Olt si alt.apoi pe firul de vale Evantaiul cca. Samnic la alt. densitatea populaţiei este mult mai ridicată.Betel. Pana la Rapa „Evantaiul”. .5km. 73 C – Rm Valcea – C. Doabra .605 de locuitori.N. reprezentând 2. Cum ajungem? : Din D.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km .600m . se traverseaza Pr.de Arges . Cum ajungem? : Din D. la altitudinea de 700m./km2. intre 360 – 440 m. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Rm.la cca 0. În realitatea. . mesteacan. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) .7 loc. Sarat.fie in dreptul localitatii Vladesti. de cca. Valcea. Samnic. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3.147 Densitatea medie în teritoriu este de 80. B. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). in versantul drept al vaii Pr. – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa. salcie. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul .impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm. bazinul Pr. îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia.8 loc.apoi poteca nemarcata cca .muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). nivel superior mediei pe judeţ (71. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii. 64 A. sud de satul Mosoroasa .

Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.23 % 0.14 % Română: 8.308 15 278 1 3 8.531 .54 % 0.605 96.17 % 3.01 % 0.

25 % 0. * sporul natural este negativ. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.11 % 0. respectiv 2. respectiv 49.756 2.11 % 0.0% populaţie de sex feminin.8 ‰.0% populaţie de sex masculin şi 51. barbaţi: 60+ ani.42 % 10.03 % 0.00 % 0.62 % 0.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8. barbaţi: 0-14 ani.05 % 0.02 % 7.14 % 8.01 % 0.02 % 99.16 % 0.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani.605 8.02 % 32.01 % 0.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0. în genere fiind un oraş unde predomină turismul.05 % 0.79 % 32.37 % 0. barbaţi: 15-59 ani. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe. femei: 15-59 ani. femei: 787 757 2. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică. .756 639 910 9. femei: 60+ ani.

poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. fiind împărțită între conducătorii ei. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela".lipsa locurilor de muncă au generat şomaj. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. Amintim. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. satul Cozia. Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ". generează locuri de muncă şi în alte domenii. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. prin efectul său multiplicator.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate.. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Stoienești. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia.8%) Activitatea turistică. Căliman. dar şi migrarea forţei de muncă tinere.. este cunoscută încă din vremea dacilor.0%). industrie (16.de care este legată nașterea satului . și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului.)..Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : . suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. . În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30.a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. Stoian și Bogdan. zidită de Negru Vodă.. alimentaţie etc. rata şomajului a fost de 14% in 2002 .a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. Șerban. Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. comerţ (19. ceva mai la nord de mănastirea Cozia. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti). Călimăneștiul are un trecut zbuciumat. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. după voia domniei mele. poetul național al românilor.la locul numit Călimănești pe Olt. determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. trecând prin această .completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. Călimăneștiul.0%). "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. care se găsește la poalele muntelui Capra. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. Satul lui Căliman. . Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri".a fost ridicată în apropierea alteia. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. că Mihai Eminescu. Legenda spune că mănăstirea Cozia . se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei. Mihai Viteazul. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana.

Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. cel mai mare domn al Țării Românești. plină de verdeață și de aerul curat al munților. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. cât și la Căciulata. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. dotat cu o bază de tratament. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. ctitorie a lui Neagoe Basarab. aceea replantată nefiind nici pe . la început băi. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. iar oile rănite s-au vindecat". fără să-l vadă vreodată. iar apoi cu diferite proceduri balneare. oraș. constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. 1 de la Căciulata. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. "poetul pătimirii noastre". de asemeni și schitul. De asemeni Franz Joseph. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". apa actualului izvor nr. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . aproape de malul Oltului înghețat. Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. A stat într-o căsuță din Căciulata. locul prezentării unor spectacole artistice. în anul 1882. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. Octavian Goga. În anul 1912. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. care suferea de o boală a ficatului. mărturiile fiind păstrate și astăzi. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. unde este îmormântat Mircea I. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul"." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central".ce-a devenit aceasta? Pușcărie. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. unica insulă a râului Olt locuibilă. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". pe insula Ostrov. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. îi dedicase poezia cu același nume.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. comună. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă.

locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. vile turistice. iar apoi către Cozia. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . Și mai mult. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. lângă schit au construit un ștrand. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. insula fiind acum cedată schitului. Stațiunea. După 1989. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . pasuri si chiar popasuri turistice. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. Cozia. ori Cornetu. Călimănești. Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear.departe de ceea ce a fost cândva. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. magnificul urs de piatră culcat pe spate. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. Stănișoara. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR.

se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53.3 % în pensiuni urbane.Vinicola Dragasani. din cele 139 locuri de cazare de 3*.4 % în hoteluri. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi.9 %). In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. cele 38 de unităţi de cazare au 1. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. grau).7 % sunt în vile şi 32. cu 2. Comparativ cu anul 1989. 0. cele 2.425 de locuri.1 %). Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb. încă din 1882 -1884.2 % în vile. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. 2. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare.7 % în pensiuni urbane.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. acesta este de 38. comparativ cu anul 1989. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti . în 2004.425 locuri. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol. având 624 camere şi 1. La nivelul anului 2004. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*. 7. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8. acestea fiind în număr de 42. . de legume si fructe. din cele 3.421 locuri. 2. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. În anul 1989. La nivelul anului 1989. 67.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89.653 de camere şi 3. structura unităţilor de cazare s-a diversificat.582 locuri.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1.390 de 1* (respectiv 35. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. nucul si alunul. existau 53 unităţi. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda.157 camere şi 4. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. dintre care 42 case de odihnă. a factorilor naturali de cură.7 % în moteluri. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi. 6 unităţi sunt de 3*. 139 sunt de 3* (respectiv 4. de la pruni si meri la aluni si nuci. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. în 2004. orz.

pentru hotelurile Căciulata.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. ce totalizează 274 locuri la mese. 2.8 % în moteluri.12. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central.200 proceduri om/zi posibile. Cozia.7 % în hoteluri. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie.7 % în cabane turistice. duş – masaj. Oltul. Cozia.5 % fiind de 1*. Vâlcea . Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. în localitate funcţionează 8 restaurante. pentru afecţiuni reumatismale. băi de plante.3 % în căsuţe turistice. la nivelul hotelurilor 86. respectiv Cozia şi Oltul. duş scoţian. în aer liber. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. laboratoare pentru teste funcţionale. Hotelul Căciulata a fost modernizat. ştrand termal cu apă sulfuroasă. inhaloterapie (inhalaţii). băi cu bioxid de carbon.9 % în vile. Traian).3 % în popasuri şi respectiv 31.3 % în pensiuni urbane. . instalaţii pentru electroterapie. Oltul. 35. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. cu 3. Oltul. cu un total de 2.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. 1. în principal hoteluri (Căciulata. duş subacval. Cozia.La nivelul anului 2004. În staţiune mai există hotelul Vâlcea. acupunctură. cu circuit închis. instalaţii pentru aerosoloterapie. 1 cabinet medical pentru Hotel Central.100 proceduri om/zi posibile. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. Cozia . Alte două hoteluri. împachetări cu parafină. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ). cu 2. 2. restul de 13. sală de gimnastică medicală. băi galvanice. La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată.• • cele 1. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. 5. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear. Central. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. băi parţiale sau totale.

înconjurată de jur imprejur de păduri.5 gr/l. • Biblioteci (hotelurile Căciulata.1 bazin. la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. Olt. Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement. în special măr şi prun. calcice. având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti.5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49.2 bazine. de la drumeţii montane. • Discotecă. 80 locuri concomitent. Totodată. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . .2 bazine. Descoperite • Hotel Oltul . precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. • Terenuri de sport . Central).În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. • Hotel Cozia . Ape minerale sulfuroase. magneziene. în principal hipotone. dar şi hipertone. de cruţare . • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata.2 bazine. 40 locuri concomitent. iodurate.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. bromurate. 60 locuri concomitent. 60 locuri concomitent. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole).5 si 11. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. • Cinematograf. • Ştrand Călimăneşti . Oltul). Cozia. bicarbonatate. Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. • Popas turistic Căciulata . atermale. clorurate. staţiunea are un aer curat şi sănătos. sodice. bogat în ozon.1 bazin. • Săli de jocuri. predominante fiind cele de porumb şi cartof. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse. 30 locuri concomitent. dealurile şi munţi.

Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. Marsil în 1827 . ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. zisei manastirii”. Descoperirile de la Cozia Veche. istoria locurilor unde traieşte. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. Pădurea care acoperă peste 73. fructele de pădure. . Popa Şapca şi altii. Gura Vaii. un izvor unic în felul sau” – Caciulata.o comoara.. Tigania şi Caciulata. molid. Aici Mircea cel Batrân spune ca: . La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine. aratând ca . În anii urmatori lui 1864. I.Zona împădurită este variată ca specii arboricole. . de aceea ne-o amintim şi astazi.. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. Dupa cucerirea Daciei. la locul numit Calimaneşti. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. ciupercile şi fondul cinegetic. este datat la 20 mai 1388 (6896). Seaca. C. în poiana Bivolari. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului. la închinat mai înainte. dupa voia domniei mele.. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. pin) mai sus de acest nivel. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. iar A. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . nici noi nu o putem uita. pe care cu dragoste şi multa osârdie.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . unde se afla şi un puternic nod rutier. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C. format din 300 piese gasit la Jiblea. tezaurul de monede dacice. Pe malul stâng al Oltului. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. pe Olt. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. precum şi monedele de la Bivolari. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad..este plina de toate bunatatile”. în timpul lui Hadrian..

1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. asistat de directorul tehnic al statiunii. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. bunurile societatii . dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului.Govora – Calimaneşti” care.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. La manastirile Cozia. Cantacuzino. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. Jiblea Veche. Frumuşianu. C. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat.un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu.. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena.. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. cazare şi tratament. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. Din 1927. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. Fr. cu servicii complexe de masa. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). statiunea trece în concesiunea Societatii . Cozia şi Oltul. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. date în folosinta între anii 1976 – 1979. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici. iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. În Caciulata cele doua hoteluri.. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. Govora şi Râmnic . ferind izvorul de furia apelor. Tiberiu Cioroianu. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. Din 1910. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. Jiblea Noua. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. declarata Parc National în 1990. G. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. Pauşa şi Caciulata.Govora – Calimaneşti”. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca. sa se cladeasca . suferind de litiaza urinara. La 25 aprilie 1948. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. Ludovic Balogh. Bistrita. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. lucrarea fiind executata de inginer I. Complexul balnear Cozia. Pe meleagurile noastre. Calimaneşti devine oraş. a carei statuie se afla în fata hotelului Central.în . Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. a predat primarului oraşului Calimaneşti. la aceasta contribuind şi padurile din jur. apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca). Primul director medical al statiunii a fost doctor C. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. doctor Traian Dinculescu. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa ...

În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. profesori.Societatii de Patronaj Şcolar”. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky.a ars flacara sacra a culturii. pictori şi altele. scriitori. Emilian Popescu. Biblioteca A. Constantin Roznovan. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. Florin Chiriac. Erau în formatie Alexandru Balaşel. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. ctitoria lui Mircea cel Batrân. publicişti. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. O data cu construirea caminului cultural în 1939.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche. la Calimaneşti se pun bazele . 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. cercetatori. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului.. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. organizarea unei biblioteci. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. sotii Maria şi Aurel Baidan. expozitia de pictura .. foarte multi la numar. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. un fond bogat. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. actori. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. de toate profesiile. La 12 decembrie 1914. elevilor.. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici.. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. 9 fete) din totalul de 282 de copii. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. sociologi. ca filiala a universitatii din Bucureşti. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii. la cel şaselea festival de teatru de amatori .Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân).000 de volume. În 1820. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. diversificat. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa. Georgeta Georgescu. În liniştea de la manastire s-au zamislit .. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. Caragiale” cu piesa . testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. Marin Cornelia şi altii. Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. cenaclu literar. 3 . ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. L. 2. E. Marijana Zamfir.I.Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu.

Bulgaria. iar peisajul care încânta pe .Cântecele Oltului”. aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea.. Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. care a început în vara anului 1969 la Fagaraş.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia. a facut subzidiri. obiecte de cult.Sinaia Vâlcii”. ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388..la început a fost cuvântul”: . 1970 Festivalul National . Baconsky. tiparituri. Covasna. .Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. Adrian Paunescu. Geo Bogza. 1393.Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion. 4. vechi manuscrise. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi. Teleorman şi Olt. Ileana Vulpescu. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. Dragoş Vrânceanu. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. .Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Mateescu. Alexandru Jebeleanu şi altii.– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. numeşte Calimaneştiul . la Ostrov. corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii. amintim doar pe câtiva: Marin Preda.. Vâlcea.biserica de piatra” – declarata monument istoric. E. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. . . Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul . denumita şi . . în stil bizantin autentic. Sibiu. Agatha Grigorescu-Bacovia. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru. Braşov. Octavian Goga. Turcia şi Cipru. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . Mihai Drumeş. Amitha Bhose Ray.Manastirea Cozia. Virgil Carianopol.frumoasa Oltului”. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu. A. pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). broderii. a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Şi aşa s-a scurs vreme. . terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.. ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi. Laurentiu Ulici. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. 3. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu.. Mihai Eminescu. Mircea Sântimbrean.Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie. .. Gala Galaction.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. .

Construcţiilor şi Turismului.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor. aceleaşi locuri.. Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. diversitatea factorilor de cura.oricine. nr. "Haiducul". fiind constituit într-un parc (17. de ce nu şi aceasta . La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte. staţiunea Călimăneşti .Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. Conform Institutului Naţional de Recuperare. D. turnuri. 1122/2002.foaie de zestre” a oraşului nostru. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. Călimăneşti . Totodată. "Ciobănaşul". Alti oameni. "Faraonul" etc. Altitudine maximă este 1660 m (vf. mici escavaţii de peşteri. de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. naturalistic şi peisagistic. ce dispune de resurse de substanţe minerale. pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . conform H. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . Calimaneşti pe Olt. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. Cozia). alte întâmplari. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. mai ales sub aspect geologic. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară.G. "Ursul". creste zimţate. forme antropomorfe. ca de pildă: "Sfinxul Coziei".).masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. -Parcul Naţional Cozia .

pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1.876 m.857 m.parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).În aval de confluenţa cu râul Cibin. Foarfeca .380 m. mixandrele de stâncă. Plaiul Lotrişorului . Oltul îşi croieşte. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti.1. -Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni. Carpaţii Meridionali. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. de la N la S.1. Dosul Pământului . Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).1. floarea de colţ). străpungând transversal. Se găsesc laolaltă plante alpine. Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii . -Oltul . plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.Vâlcea şi poate chiar din ţară. iedera albă.550 m în Cârligele Olăneştilor).1. subalpine. -Defileul Oltului .79 m.219 m. laleaua pestriţă.416 m. Şi fauna este bine reprezentată. rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: . Fruntea lui Dat . Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. Vârful Olăneştilor 1.

este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. Monument UNESCO. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . În cadrul Mânăstirii. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. . -Schitul Ostrov. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. construită la începutul secolului al XVIlea. se pot vedea picturi murale datând din 1391. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. care păstrează în interior frescele originale. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul. călugărita sub numele de Teofana. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. care este îngropat aici. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului.

piscine plutitoare etc.Căciulata . Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.Poiana Bivolari .Muchia Vlădesei . este situată la 20 km de staţiune. este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune). la 45 km de staţiune.Cozia . în anul 1747.Poiana Stânişoarei .Dealul Păuşa . este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata . -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească. Are regim athonit. plimbări cu vaporaşul. ce poartă hramul Tăierea Capului Sf.-Mânăstirea Cornetu.Muntele Durduc. În prezent dotările sunt .Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete.). Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic. .Curmătura "La Troiţă" . în apropiere de Brezoi. ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă. prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire. Mânăstirea. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. Ioan Botezătorul. de călugări. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863). Turismul montan – drumeţie montană. şalupe de agrement.Stâna "La Muşeţel" . în satul Călineşti. cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf.Păuşa .

Piteşti (90 km). ecran). reuniuni. -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. respectiv drumul european E81. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. tot timpul anului. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . situarea în apropierea unor importante oraşe. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces.se practică şi în prezent. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. . Sibiu (81 km). dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. ce leagă Ardealul de capitală. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti).insuficiente. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. Curtea de Argeş (50 km). convenţii. târguri etc. prezenţa factorilor naturali. mai ales în perioada estivală În plus. precum Râmnicu Vâlcea (18 km). oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. ce leagă Ardealul de Bucureşti. Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban.. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe.

220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. iar cel de tranzit 5 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %. Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. practicată în cadrul staţiunii. astfel încât. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. -Hotel Central – săli de conferinţe. în anul 2004 această pondere este de 17 % . Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. La nivelul anului 2004.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.9 .8 102. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.6 100.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.3 119.8 121. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.5 95.7 Total innoptari Roman i Straini 118.9 171. IN TRIMESTRUL I 2004.4 108.4 94.4 Judete Total Romania Valcea 104.4 119.5 Sosiri Total Romani straini 109.9 107.