Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

tei. Rosa x argesana. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. dar si al celor ginecologice. ORL. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. sase bazine cu apa termala. bicarbonatate. In ultimii ani. Melampsoridium alni. corticole 20 % . In statiunea Calimanesti-Caciulata exista.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. doar un singur bazin era in aer liber. de la 300 m la 1667 m. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. in prezent. care sunt recomandate. Narăţu. Peronospora eynoglossi. cel de la Caciulata. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Doabra-Călineşti. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. puţin modificate de om. Muşchii. mojdrean. gorun (14%). poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. trei dintre acestea datand inca din 1973. Tamularia thesii. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. în functie de altitudine. Flora micologică. Galium baillonii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). de o mare originalitate şi variabilitate. etc. cireş. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. in special. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. sulfuroase sau iodate. (11%). La momentul respectiv. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. Centaurea coziensis. Rosa . in tratamentul afectiunilor reumatice. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. iar 158 din clasa Musci. tericole 34 % . Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează.

Doronicum carpaţicum. Dianthus spiculifolius. Primula halleri. scoruşul grecesc (Sorbus graeca). Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. etc. Heterotricha. Draba simonkaiana. În ceea ce priveşte ornitofauna. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum.Sciurus vulgaris. ariciul – Erinaceus europeus etc. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. Heterotricha. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. avem şi specii de interes comunitar. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. Thymus comosus. nucul (Juglans regia).coziae.. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. ciuful de padure – Asio otus. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. Iris ruthenica.jankae. jderul de piatră – Martes fonya. specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. Stipa crassiculmis ssp. uliul păsărar – Accipiter gentilis. capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus.Sorbus cretica. Lilium carniolicum ssp. bursucul – Meles meles. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. Athamanta turbith ssp. lupul – Canis lupus. Cerastium banaticum. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. Daphne blagayana. . scumpia (Cotynus coggygria). care urcă până la 1200-1300m. sunt cunoscute în P. De asemenea. Lilium martagon. Genista tinctoria oligosperma. veveriţa . pisica sălbatică – Felix silvestris. record altitudinal în Carpaţi. Limodorum abortivum etc. pupăza – Upupa epops. Gentiana acaulis. Hungarica. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. pârşul – Glis glis.Cozia peste 120 specii de păsări. Cirsium boujartii. Ophrys fusca. Stipa crassiculmis ssp. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. cerbul – Cervus elaphus. Koeleria transsilvanica etc. râsul – Lynx lynx.N. Dianthus henteri. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. turtureaua – Streptotelia turtur. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. Quercus polycarpa).

năparca – Anguis fragilis etc. cât şi în etajele inferioare. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. o specie endemică. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. buhaiul de baltă – Bombina variegata. gaiţa – Garrulus glandarius. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. forfecuţa – Loxia curvirostra. ierunca – Bonasia bonasia etc. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. nisipariţa . cocoşul de munte – Tetrao urogallus. napârca – Anguis fragilis. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. . codobatura albă – Motacilla alba. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. Orthopterele. pescarelul negru – Cinclus cinclus. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. însă insuficient cunoscută. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. în timp ce alte grupe ca chilopodele. Fauna de nevertebrate este bogată. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. guşterul – Lacerta viridis viridis. piţigoiul de munte – Parus montanus. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. zglăvocul – Cotus gobio. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. piţigoiul de brădet – Parus ater. şarpele de apă – Natrix tesselata. boişteanul Phoxynus phoxynus. şarpele de apă – Natrix tesselata. lepidoptere. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. cucul – Cuculus canorus. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. scobarul – Chondrostoma nasus. piţigoiul mare – Parus major. mierla – Turdus merula.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. specie termofilă protejată. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. corbul – Corvux corax. şoparla de munte – Lacerta vivipara. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. mreana – Barbus barbus. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. broasca râioasă brună – Bufo bufo. huhurez mic – Strix aluco. de origine mediteraneeană. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. şoparla de munte – Lacerta vivipara. crapul – Cyprinus carpio. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. tritonul cu creastă – Triturus cristatus. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. orthoptere. colembole şi aranee.Sabanejenia romanica. vipera de munte – Vipera berus berus. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. mai ales insecte şi arahnide.

corbul./ an la 717. Naratu. Cozia –1667. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. iar printre palcurile de molid. este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Se remarca influenta culoarului raului Olt.5 mm/ an la Calimanesti. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. functie de altitudine. Ciuha Mare 10. laleaua pestrita). plante termofile ( scumpia. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. C pe valea Oltului la – 3gr. Regimul climatic este specific de munte.geografic. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. soparla cenusie.caz unic in tara. salcie pitica. rasul. din calea maselor de ae r mai reci si umede. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. cu o etajare a parametrului climatic. Vanturi dominante din N. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana.. etc./ s. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. functie de altitudine. plante endemice (trandafirul de Cozia. etc. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice.care necesita o protectie stricta . recreative si turismului. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. cocosul de munte.firuta. faunistic si hidrologic. Sub aspect floristic. diferite. floarea de colt.Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos. rototelele Coziei). mesteacan de Cozia. Perisani.8% specii endemice Romaniei si 2.. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. afinul). lupul. Defileul Oltului.1% specii endemice (5. salamandra. si N V cu pondere mai mica S. La vf. fizico. au o accesibilitate relativ . Brezoi. Temperatura medie anuala de la +10 gr. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. floristic. apar exemplare de anin de munte. caracteristic muntilor josi. sau rare cum sunt capra neagra. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu.20 m. pesma. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. pisica salbatica. Brezoi. Precipitatii. Calinesti. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. spre deosebire de cele din N. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). din care 8. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. si N-V. iar dintre amfibieni si reptile. Vf. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. Salatrucel.m). Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. subalpine (lana caprelor.3% specii endemice Coziei). tritonul cu creasta. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. cu specii de animale si plante . Parcul National Cozia. desfasurarii unor activitati educative. macesul argesan ). iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul.C la 1500 m. in zona inalta 1000 – 1100 mm. pe versantul sudic. si S-V. gusterul. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic..

cu o suprafaţă de 4186 ha.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite. în sudul Munţilor Căpăţânii. Pausa Salatrucel. Cheile Lotrişorului. care prin potenţialul ei natural (peisaje. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. locuri şi monumente istorice.Naratu-20 Km. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară. Din puncte ca Turnu.usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti.27 Km. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. tabere si concursuri in aer liber. Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia . în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. hornuri. câmpuri de lapiezuri.practicarea unor sporturi. Lotrisor. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. abrupturi calcaroase. Cascada Gardului. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. pe teritoriul localităţilor Costeşti. dar numarul lor a crescut foarte mult. cu numeroase forme exocarstice (chei. Bulzul). până la est de Cheile Olăneşti (Folea). izvoare termale. Calimanesti –pr. ace.000 turişti pe an au vizitat această zonă. Gura Lotrului. floră. ). organizarea de expediţii. monumente istorice. cu o lungime de cca 14 km. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). cât şi pentru turiştii din străinătate. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. plimbări in natură. faună.vizitarea unor lăcaşe de cult. . viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. Perisani. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). .drumeţii.Calimanesti. . .insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene. etc) şi antropic (mănăstiri. Principalele motivaţii fiind: . hidrologie. grohotişuri calcaroase. relief. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. fiind situat în Judeţul Vâlcea. (Defileul Oltului. doline. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. Este cel mai mic parc naţional din România.

precum şi tradiţiile.bazinul sup. unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. 64 A – Rm. Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. Bistriţa. Jgheaburi. păduri virgine.cca. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia.Masivul Buila – Vanturarita. Bradu. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Valcea – Olanesti. 16 km. Iezer. situri mineralogice şi paleontologice. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita.N. obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. . Peri. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. Pahomie. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Obiective turistice naturale de interes. fosile de urs si hiena de pestera. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. 64 A –Rm. bisericile din localităţile din zonă. apoi poteca nemarcata pe mal stg. in bazinul sup.N. numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. al pr. Păpuşa.natural: habitate naturale. Cum ajungem? Din D. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita .Cheia pana in Cheile Cheii. cca 16Km pe drum modernizat si forestier. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. schiturile Pătrunsa. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia. 950m. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Cum ajungem? Din D. resturi fosile de urs de pestera. Cheia la alt.muntele Stogsoare . al pr . al Pr. Valcea. Frăsinei. Horezu. bazinul sup al Pr. peşteri. in dreptul satului Cheia . pe drum modernizat si forestier .

cca. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita .cca. Cheia .Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. 64 A. de 1050 m.Rm. la alt de 1100 m.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti. Cheia pana in Cheile Cheii. al Pr. Cheia pana in Cheile Cheii . N. .Olanesti . Cum ajungem? Din D. bazinul sup. 64 A. 64 A. Puncte fosilifere si fauna cavernicola. amonte cca 20 km.Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. de 925 m.de 850 m. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita.Olanesti .Cele mai mari stalagmite din Jud. in dreptul satului Cheia . . 16 km pe drum modernizat si forestier. Muntele Stogsoare si alt. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita .apoi poteca nemarcata pe mal stg . Valcea. Valcea. apoi poteca nemarcata pe mal stg .bazinul sup al Pr.N. .Masivul Buila –Vanturarita.Rm. 64 A. in dreptul satului Cheia.Rm.Cheia. Masivul Buila – Vanturarita. al Pr.Olanesti .Olanesti . Cum ajungem? Din D. al pr.Rm. Cheia pana in Cheile Cheii .N.Adaposteste un lac de cca 10 mp. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii. Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . 990 m.cca. al pr. 16 km pe drum modernizat si forestier . in dreptul satului Cheia . in dreptul satului Cheia . cca. Valcea. apoi poteca nemarcata pe mal stg. 67.Fosile de urs de pestera. al pr. .la alt. .apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. in unele puncte . Valcea.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . 16 km pe drum modernizat si forestier .N. Cum ajungem? Din D.alt.Masivul Buila –Vanturarita. Cum ajungem? Din D.Rm. Cheia . Cum ajungem? Din Baile Olanesti . Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii . in Cheile Manzului. Bistrita . al Pr. muntele Stogsoare . . Olanesti. .N.la Alt. Valcea – Tg. Cum ajungem? Din D.la est de muntele Stogsoare si alt. si cu adancime de 3 m. bazinul sup. 16 km pe drum modernizat si forestier. bazinul sup. poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. muntele Stogsoare. de 1000m.in Cheile Manzului . Valcea.

Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. pe drumul forestier de pe valea Satului.la S-Vest de Vf.DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). Prislopul si alt.N. Are drept scop conservarea numeroaselor . în bazinul pârâului Sărat. in dreptul localitatii Caineni. au creat unele masive piramidale de pamant.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. 81.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului. Aici apele de siroire. într-o densitate foarte mare şi în plus. Este situată în comuna Goleşti. aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. rezultate din ploi si din topirea zapezilor. Din punct de vedere ştiinţific. comuna Otesani. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. Trovantii sint cimentari pe nisip care au.Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni.1 ha. . pe malul stg al raului Olt.Din cartier Goranu . Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1. aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. 830 m. in satul Costesti. Bistrita cca 1. De asemenea. pe drum forestier pe valea pr. Bazinul sup. Cum ajungem? . Masivul Buila – Vanturarita. si de aici pe poteca nemarcata cca. Cum ajungem? Din drumul european E. 81 . cu o suprafaţă de 12 ha. de regula. Stancioiu cu raul Olt . Bistrita. Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras .. Cum ajungem? . alt. sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic.iar apoi pe poteca nemarcata. Jiu . este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii). Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari. din satul Cainenii Mari. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . pe linia de centura a drumului E. creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. al Pr. turnuri gigantice de 80 m înaltime.0 ha. forme sferice. afluent de pe dreapta al râului Olt. cimentate pe marne şi argile. 67 – Rm Valcea –Tg. Cum ajungem? Din D. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha.5 km . de 1600m. Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10.

N.2 ha si 9. Latorita si alt cuprinse intre 1350.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. 30 km.in susul vaii Latorita de Mijloc. Pencu. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf.67 C Brezoi.la alt . intre 1900 – 2053 m. Este situată în comuna Slătioara. bogate in specii de Nardus. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. capra neagra. salcie. in susul Vaii Lotrului.5 m. 1. cuprinse intre 1850 la 2295 m. in bazinul superior al Pr. catre extremitatea estica.. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei . Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. tei. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan).conglomerate.8 ha . Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. nisipuri.din judetul Valcea. ghintura etc iar din fauna ursul brun. lacurile glaciare Calcescu ( 3.unde isi gasesc adapost ursul brun .1700 m.se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). mesteacăn. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt.Vidal si Pasari. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje.Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget .la alt. Valoare peisajistica dosebita a reliefului. cca. pin.). Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp. care include in circurile glaciare. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu.. Cum ajungem? : Din D.3 m. la obarsiile Pr. .).fosile de vertebrate şi. Cum ajungem? : Drum nemodenizat . Bora. cocosul de munte. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. impresiuni ale unor frunze de plante (ulm. cocosul de munte. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. de 1800 –2030 m. Cristesti . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. Lotru. si alt.N. si continua pe poteca cu marcaj turistic . De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . in N-Estul Vf.5 ha.Voineasa – CataracteVidra . Elemente deosebite ale florei salbatice include.si de pajisti alpine. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10.

catre Dealul Vatajelul Mare. Izvorul Mierlei. Latorita. Valcea – Olanesti . 7 –Voineasa – Petrosani.la sud de Vf. la alt. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui.la care se adauga specii de plante rare ( ghintura. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. Sterpu si la alt.iedera alba. pe versantul nordic al Culmii Tarnovului.Conserva genofond forestier valoros . Culmea Tarnovului.7m. vipera cu corn). bujorul de munte. intre Valea Cheii si Valea Olanesti. Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B. Cheia . Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita. intre 800. cocosul de munte. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice. Cum ajungem? : Din D.de aici poteci nemarcate.N.cu exemplare seculare).iar in zonele stancoase. flora cu specii de plante rare( floarea de colt. iedera alba ). tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. 64 A –Rm. floarea de colt. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ).Cum ajungem?: Din D. Sterpu .in susul vaii Cheia . capra neagra.N. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci.Vestul Mtilor Capatanii. Malaia) pe poteca fara marcaj . ghintura. cu alt. angelica. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. Saua cu Larice. intre 1750 – 2000 m. apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. pana in Saua Stefanu.cu alt.iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . Oxytropis carpathica. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun.in susul Vaii Cheia cca 16 km.. Linum uninerve).iar de aici pe poteca marcata catre Vf. in bazinul hidrografic superior al Pr.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice. capra neagra.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km.Masivul Buila – Vanturarita. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr.rasul. cuprinse intre 900 – 1300m. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului.Olanesti ) pe drum forestier . Cheia pana in Cheile Cheii . .1350 m. intre 1200 – 1493. de aici poteci nemarcate. Voinesita de valea Pr. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ghintura) . Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa).In versantul drept al Cheilor Cheii. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri. pe culmea ce separa valea Pr.in partea dreapta a defileului Pr. Pascoaia . alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt.

huhurezul mic . Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus). Mamu . capra neagra. de 220.iar din elementele de flora se remarca prezenta .iedera alba .iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul.respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie.950 m. in zona Vf.la alt. al Pr.Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru . bazinul superior al Pr. Balindru Mare. Elemente de fauna . pentru floarea de colt . Cum ajungem? : De la Dragasani .la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) . in bazinul Pr. cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust.sorecarul etc.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . Cainelui -afluent de dr.) si alt.ciuful de padure. respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure. apoi pe poteca nemarcata catre Vf. capra neagra.delimitata de vaile Pr. .pe drumul de acces partial amenajat . .specii care necesita protectie stricta. specii rare ca floarea de colt . huhurezul mic. Mamu. la alt de 220 la 298m.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic.5 m.(pe Pr.Tisa Mare..Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi . Furnica Mare si la alt. Balindru. la alt. cucuveaua.cucuveaua. din flora salbatica.estic al Muntilor Lotrului. Balindru si Stricatul. . Cum ajungem?: De la Dragasani. pana la confluenta cu Pr. Hoteagu si Pr.afluent de stg. stanjenei.Din fauna. de la 1750m la 1950m.Conserva din flora . afluent de stg .al Pr. Silea .Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii .290. Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti . in bazinul Pr. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. cuprinse intre 340m – 815m.habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun. Munceii Olanestilor. Olanesti. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform. tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. intre 650. Ruscus aculeatus. avifauna este reprezentata prin barza neagra . Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud. sorecarul . Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie .

Rm.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Samnic. Samnic la alt. bazinul Pr.600m . Doabra .147 Densitatea medie în teritoriu este de 80. se traverseaza Pr.la cca 0. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). intre 360 – 440 m. 64 A.apoi pe firul de vale Evantaiul cca.impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm.N. nivel superior mediei pe judeţ (71. tei. densitatea populaţiei este mult mai ridicată./km2.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km .5km. Pana la Rapa „Evantaiul”. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana .8 loc. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul .apoi poteca nemarcata cca . În realitatea.605 de locuitori./km2). in versantul drept al vaii Pr. mesteacan. afluent de dreapta a raului Olt si alt.1% din populaţia judeţului.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) . – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa.Olanesti. Cum ajungem? : Din D. 550m. . de cca. reprezentând 2.7 loc. salcie. Valcea. la altitudinea de 700m.sau Pausesti.de Arges . Cum ajungem? : Din D. . 73 C – Rm Valcea – C.fie in dreptul localitatii Vladesti.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3. B. Sarat.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. sud de satul Mosoroasa . În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii.Betel.muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita . pin. 100m.N. datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului.

Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.14 % Română: 8.308 15 278 1 3 8.01 % 0.23 % 0.531 .17 % 3.605 96.54 % 0.03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.

femei: 787 757 2.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani.756 639 910 9. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea. respectiv 2.03 % 0. barbaţi: 15-59 ani. respectiv 49.01 % 0. * sporul natural este negativ.0% populaţie de sex feminin.0% populaţie de sex masculin şi 51.756 2.01 % 0. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie.00 % 0.14 % 8.11 % 0. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe.02 % 99. în genere fiind un oraş unde predomină turismul.05 % 0.605 8. barbaţi: 60+ ani.8 ‰. femei: 15-59 ani.02 % 32. barbaţi: 0-14 ani.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0. femei: 60+ ani.42 % 10.02 % 7.11 % 0. .79 % 32.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.37 % 0.25 % 0.05 % 0.62 % 0.16 % 0.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8.

a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. poetul național al românilor.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : .. prin efectul său multiplicator. Satul lui Căliman. Șerban.). dar şi migrarea forţei de muncă tinere. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie.. care se găsește la poalele muntelui Capra. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Mihai Viteazul. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ". Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V.a fost ridicată în apropierea alteia. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti). comerţ (19. generează locuri de muncă şi în alte domenii.. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. după voia domniei mele. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat.a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). industrie (16. poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2].0%). Călimăneștiul. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor.completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. alimentaţie etc. suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. . l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri". găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. trecând prin această . Stoienești. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. Căliman.a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. Amintim. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. satul Cozia. și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului.8%) Activitatea turistică. este cunoscută încă din vremea dacilor. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia.. . că Mihai Eminescu. "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. Legenda spune că mănăstirea Cozia . Stoian și Bogdan.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate.la locul numit Călimănești pe Olt. zidită de Negru Vodă. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare.lipsa locurilor de muncă au generat şomaj.de care este legată nașterea satului . Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. fiind împărțită între conducătorii ei. se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei. Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. rata şomajului a fost de 14% in 2002 . părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute.0%).

în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. aceea replantată nefiind nici pe . însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. iar apoi cu diferite proceduri balneare. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. De asemeni Franz Joseph. îi dedicase poezia cu același nume. "poetul pătimirii noastre". În anul 1912. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. care suferea de o boală a ficatului. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. locul prezentării unor spectacole artistice. de asemeni și schitul. aproape de malul Oltului înghețat. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. mărturiile fiind păstrate și astăzi. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. A stat într-o căsuță din Căciulata. unde este îmormântat Mircea I. la început băi. iar oile rănite s-au vindecat". dotat cu o bază de tratament. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. cât și la Căciulata. ctitorie a lui Neagoe Basarab. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. pe insula Ostrov. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. comună. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". apa actualului izvor nr. unica insulă a râului Olt locuibilă.ce-a devenit aceasta? Pușcărie. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. plină de verdeață și de aerul curat al munților. 1 de la Căciulata. cel mai mare domn al Țării Românești. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". în anul 1882. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. oraș. Octavian Goga. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. fără să-l vadă vreodată. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia.

Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. Stănișoara. Călimănești. insula fiind acum cedată schitului. lângă schit au construit un ștrand. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. ori Cornetu. vile turistice. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. Stațiunea. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. pasuri si chiar popasuri turistice. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. magnificul urs de piatră culcat pe spate. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare.departe de ceea ce a fost cândva. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . Și mai mult. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . iar apoi către Cozia. Cozia. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. După 1989.

139 sunt de 3* (respectiv 4. . având 624 camere şi 1. La nivelul anului 2004. cu 2. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb.157 camere şi 4. grau). nucul si alunul. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale.3 % în pensiuni urbane.9 %). a factorilor naturali de cură.421 locuri. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. 0.425 de locuri. comparativ cu anul 1989. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. în 2004. 67. se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53. acesta este de 38. orz.7 % în pensiuni urbane.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1. În anul 1989. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. existau 53 unităţi. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.425 locuri. în 2004. 6 unităţi sunt de 3*. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. cele 2.4 % în hoteluri.7 % sunt în vile şi 32. dintre care 42 case de odihnă. 7.Vinicola Dragasani. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului. cele 38 de unităţi de cazare au 1.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul.2 % în vile.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89. structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi. de legume si fructe.390 de 1* (respectiv 35. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. structura unităţilor de cazare s-a diversificat.1 %). încă din 1882 -1884. din cele 139 locuri de cazare de 3*. Comparativ cu anul 1989. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. 2.653 de camere şi 3. acestea fiind în număr de 42.7 % în moteluri. de la pruni si meri la aluni si nuci. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti .582 locuri. 2. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. La nivelul anului 1989. din cele 3.

Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear.3 % în căsuţe turistice. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie. Vâlcea .8 % în moteluri. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. Hotelul Căciulata a fost modernizat. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ).7 % în cabane turistice.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis.pentru hotelurile Căciulata. Oltul.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. Cozia. duş – masaj. Oltul.3 % în pensiuni urbane. cu 3. Cozia . 2. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. cu 2. băi cu bioxid de carbon. Traian). 1. laboratoare pentru teste funcţionale. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. la nivelul hotelurilor 86. restul de 13. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. 1 cabinet medical pentru Hotel Central. 2.5 % fiind de 1*. ce totalizează 274 locuri la mese. Oltul. băi parţiale sau totale. duş scoţian. respectiv Cozia şi Oltul. duş subacval.• • cele 1. cu un total de 2. pentru afecţiuni reumatismale. La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. împachetări cu parafină. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata. acupunctură. băi galvanice. în aer liber. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. Cozia. în principal hoteluri (Căciulata.3 % în popasuri şi respectiv 31.La nivelul anului 2004.12. Central. Cozia. în localitate funcţionează 8 restaurante. cu circuit închis. Alte două hoteluri. băi de plante. sală de gimnastică medicală. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri.7 % în hoteluri.200 proceduri om/zi posibile. 35. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. 5. instalaţii pentru aerosoloterapie.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă. inhaloterapie (inhalaţii). Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.100 proceduri om/zi posibile. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. ştrand termal cu apă sulfuroasă. În staţiune mai există hotelul Vâlcea.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. instalaţii pentru electroterapie.9 % în vile. .

clorurate. • Biblioteci (hotelurile Căciulata. • Săli de jocuri. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . Olt.5 gr/l. Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. predominante fiind cele de porumb şi cartof. 80 locuri concomitent. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata. dar şi hipertone. Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. • Popas turistic Căciulata .înconjurată de jur imprejur de păduri. sodice. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49. în special măr şi prun.1 bazin. • Terenuri de sport . de cruţare . staţiunea are un aer curat şi sănătos. bromurate. dealurile şi munţi. având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0.2 bazine. Ape minerale sulfuroase.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi.5 si 11. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. • Ştrand Călimăneşti . Central). • Cinematograf. Totodată. 40 locuri concomitent. 60 locuri concomitent. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse. Cozia.2 bazine. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. magneziene. calcice. bogat în ozon. iodurate. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole). Oltul). 30 locuri concomitent. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. • Hotel Cozia . precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement.5 grade Celsius). 60 locuri concomitent. atermale. . în principal hipotone.2 bazine. Descoperite • Hotel Oltul .1 bazin. bicarbonatate. • Discotecă. de la drumeţii montane. În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138. Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”. dupa voia domniei mele. ciupercile şi fondul cinegetic. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . Seaca. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. Tigania şi Caciulata.. ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu. Popa Şapca şi altii. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului. la închinat mai înainte. Pe malul stâng al Oltului.o comoara. Dupa cucerirea Daciei. pin) mai sus de acest nivel. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti. este datat la 20 mai 1388 (6896). Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . Aici Mircea cel Batrân spune ca: . format din 300 piese gasit la Jiblea. aratând ca . în poiana Bivolari. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. Descoperirile de la Cozia Veche. precum şi monedele de la Bivolari.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . unde se afla şi un puternic nod rutier. de aceea ne-o amintim şi astazi.. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C. Pădurea care acoperă peste 73.. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine. În anii urmatori lui 1864. fructele de pădure. pe Olt. pe care cu dragoste şi multa osârdie. ..este plina de toate bunatatile”.Zona împădurită este variată ca specii arboricole. . în timpul lui Hadrian. la locul numit Calimaneşti. molid.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. un izvor unic în felul sau” – Caciulata. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului. I. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. Marsil în 1827 . tezaurul de monede dacice. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. istoria locurilor unde traieşte. nici noi nu o putem uita. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. iar A. zisei manastirii”.. Gura Vaii. C.

Jiblea Veche. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. cu servicii complexe de masa. cazare şi tratament. a predat primarului oraşului Calimaneşti. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. a carei statuie se afla în fata hotelului Central.. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. Ludovic Balogh. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. Bistrita. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. Din 1927. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. Complexul balnear Cozia. În Caciulata cele doua hoteluri. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. C. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu.Govora – Calimaneşti”. G. bunurile societatii . Din 1910. Cozia şi Oltul. La 25 aprilie 1948. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. Frumuşianu. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. Govora şi Râmnic . Fr. Jiblea Noua. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. declarata Parc National în 1990. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. sa se cladeasca . date în folosinta între anii 1976 – 1979. suferind de litiaza urinara. la aceasta contribuind şi padurile din jur.. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. Tiberiu Cioroianu. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca).Govora – Calimaneşti” care.în . Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. doctor Traian Dinculescu. lucrarea fiind executata de inginer I.. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. Cantacuzino.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). Pe meleagurile noastre. Pauşa şi Caciulata. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa . asistat de directorul tehnic al statiunii. Calimaneşti devine oraş..un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. ferind izvorul de furia apelor. iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca. La manastirile Cozia. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. statiunea trece în concesiunea Societatii ..

la cel şaselea festival de teatru de amatori . Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. la Calimaneşti se pun bazele . O data cu construirea caminului cultural în 1939. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. 2.. profesori. elevilor. Emilian Popescu. E. Constantin Roznovan.. ctitoria lui Mircea cel Batrân. La 12 decembrie 1914. sociologi. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. actori.I.. 9 fete) din totalul de 282 de copii. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. Georgeta Georgescu.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche.Societatii de Patronaj Şcolar”. Erau în formatie Alexandru Balaşel. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. Marijana Zamfir. un fond bogat. În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. expozitia de pictura . 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân). diversificat. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. În liniştea de la manastire s-au zamislit . înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului.a ars flacara sacra a culturii.000 de volume. foarte multi la numar. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. În 1820. organizarea unei biblioteci. Marin Cornelia şi altii. Caragiale” cu piesa . arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. ca filiala a universitatii din Bucureşti. Florin Chiriac. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. Biblioteca A. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii. 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. scriitori. L. cercetatori. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774. sotii Maria şi Aurel Baidan. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. 3 . cenaclu literar..Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. de toate profesiile. pictori şi altele. publicişti. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa.. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici.

Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Mateescu. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi. 1970 Festivalul National . . Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu. Gala Galaction. A. terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion.biserica de piatra” – declarata monument istoric. Dragoş Vrânceanu. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori.Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna.– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. Turcia şi Cipru. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. . care a început în vara anului 1969 la Fagaraş. . la Ostrov. Sibiu. Mihai Eminescu. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu. Virgil Carianopol. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . Adrian Paunescu. Covasna.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. . aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana.. Mihai Drumeş. Geo Bogza.Manastirea Cozia.Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. a facut subzidiri. . Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc..Cântecele Oltului”.Sinaia Vâlcii”. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu. E. . pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). amintim doar pe câtiva: Marin Preda. ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi. Şi aşa s-a scurs vreme. Baconsky. Mircea Sântimbrean. numeşte Calimaneştiul . Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. denumita şi . Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru.frumoasa Oltului”. . în stil bizantin autentic.. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. broderii. Braşov. Agatha Grigorescu-Bacovia.. Bulgaria. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . Teleorman şi Olt. tiparituri. Alexandru Jebeleanu şi altii.la început a fost cuvântul”: .. a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Ileana Vulpescu. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica.. ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388. 4. Laurentiu Ulici. iar peisajul care încânta pe . . Vâlcea. 1393. corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii. obiecte de cult. vechi manuscrise. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. Octavian Goga. 3. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. Amitha Bhose Ray.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul .Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie.

La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte. mici escavaţii de peşteri. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei.G.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. naturalistic şi peisagistic. diversitatea factorilor de cura. de ce nu şi aceasta .Construcţiilor şi Turismului.. "Ursul". pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Totodată. ce dispune de resurse de substanţe minerale. staţiunea Călimăneşti . nr. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară. aceleaşi locuri. alte întâmplari. Calimaneşti pe Olt. turnuri. forme antropomorfe. "Faraonul" etc. Cozia).Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale. "Ciobănaşul".foaie de zestre” a oraşului nostru. ca de pildă: "Sfinxul Coziei". Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. Călimăneşti . "Haiducul".masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. -Parcul Naţional Cozia . Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. conform H.oricine. creste zimţate. Conform Institutului Naţional de Recuperare. Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. mai ales sub aspect geologic.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. Altitudine maximă este 1660 m (vf. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . Alti oameni.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România. D. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului.). ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. 1122/2002. fiind constituit într-un parc (17.

-Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni.857 m. mixandrele de stâncă. plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.În aval de confluenţa cu râul Cibin. rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. Carpaţii Meridionali.1. iedera albă.1.219 m.876 m. Dosul Pământului .79 m.380 m. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. -Defileul Oltului .Vâlcea şi poate chiar din ţară. Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. floarea de colţ). Şi fauna este bine reprezentată. subalpine. pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: . de la N la S. Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).1. Vârful Olăneştilor 1. străpungând transversal. Foarfeca . Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii .550 m în Cârligele Olăneştilor). cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1. -Oltul .416 m. Fruntea lui Dat . Plaiul Lotrişorului . laleaua pestriţă. Oltul îşi croieşte.1. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti. Se găsesc laolaltă plante alpine.parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).

. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. În cadrul Mânăstirii.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. se pot vedea picturi murale datând din 1391. care păstrează în interior frescele originale. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. construită la începutul secolului al XVIlea. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Monument UNESCO. este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. călugărita sub numele de Teofana. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. -Schitul Ostrov. care este îngropat aici.

prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire. piscine plutitoare etc.Muchia Vlădesei . Are regim athonit. plimbări cu vaporaşul.Poiana Stânişoarei . în satul Călineşti. ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. . în apropiere de Brezoi. este situată la 20 km de staţiune.Căciulata . Ioan Botezătorul. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863). este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata . Mânăstirea. Turismul montan – drumeţie montană. În prezent dotările sunt . -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească.Poiana Bivolari . la 45 km de staţiune.Cozia . Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.Păuşa . şalupe de agrement. cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată.Curmătura "La Troiţă" . este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune).). în anul 1747.Dealul Păuşa . ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.Muntele Durduc. de călugări.Stâna "La Muşeţel" . ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă.Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete. Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic.-Mânăstirea Cornetu.

ce leagă Ardealul de Bucureşti. Piteşti (90 km). ce leagă Ardealul de capitală. prezenţa factorilor naturali. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. reuniuni. ecran). oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. Sibiu (81 km). Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. tot timpul anului. -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. situarea în apropierea unor importante oraşe. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti). precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces.insuficiente. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe.se practică şi în prezent. dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. . respectiv drumul european E81. Curtea de Argeş (50 km). 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . târguri etc. mai ales în perioada estivală În plus. Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. convenţii.. precum Râmnicu Vâlcea (18 km).

-Hotel Central – săli de conferinţe. iar cel de tranzit 5 %. La nivelul anului 2004.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. astfel încât. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. în anul 2004 această pondere este de 17 % . la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %. datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. practicată în cadrul staţiunii.220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.8 102.4 119. IN TRIMESTRUL I 2004.5 95.4 108.5 Sosiri Total Romani straini 109.8 121.4 94.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.9 . FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.4 Judete Total Romania Valcea 104.7 Total innoptari Roman i Straini 118.9 171.9 107.6 100.3 119. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful