Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. bicarbonatate. cireş. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Flora micologică. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. corticole 20 % . Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. Rosa . De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. cel de la Caciulata. factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. în functie de altitudine. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . puţin modificate de om. Rosa x argesana. iar 158 din clasa Musci. trei dintre acestea datand inca din 1973. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. mojdrean. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. sase bazine cu apa termala. in tratamentul afectiunilor reumatice. dar si al celor ginecologice. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. de la 300 m la 1667 m.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. care sunt recomandate. de o mare originalitate şi variabilitate. Narăţu. in prezent. sulfuroase sau iodate. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. tericole 34 % . Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Doabra-Călineşti. Centaurea coziensis. (11%). celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. Tamularia thesii. poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. tei. doar un singur bazin era in aer liber. In ultimii ani. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. Melampsoridium alni. Galium baillonii. Muşchii. etc. in special. gorun (14%). iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Peronospora eynoglossi. ORL. La momentul respectiv.

veveriţa . Limodorum abortivum etc.Cozia peste 120 specii de păsări. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. record altitudinal în Carpaţi. pârşul – Glis glis. Draba simonkaiana. Primula halleri. pupăza – Upupa epops. ariciul – Erinaceus europeus etc. De asemenea. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. scumpia (Cotynus coggygria). Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. Doronicum carpaţicum. Lilium martagon. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. turtureaua – Streptotelia turtur. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. Heterotricha. Dianthus henteri. scoruşul grecesc (Sorbus graeca). capra neagră – Rupicapra rupicapra etc.. Quercus polycarpa). Stipa crassiculmis ssp. Cerastium banaticum.coziae.N. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. râsul – Lynx lynx. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. Ophrys fusca. pisica sălbatică – Felix silvestris. . nucul (Juglans regia). Heterotricha. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. Daphne blagayana. Hungarica. Cirsium boujartii. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. Iris ruthenica. În ceea ce priveşte ornitofauna. ciuful de padure – Asio otus. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. etc. jderul de piatră – Martes fonya. Gentiana acaulis.Sciurus vulgaris.Sorbus cretica. Dianthus spiculifolius. Koeleria transsilvanica etc. Genista tinctoria oligosperma. Athamanta turbith ssp. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. uliul păsărar – Accipiter gentilis. Stipa crassiculmis ssp. Lilium carniolicum ssp. sunt cunoscute în P. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. cerbul – Cervus elaphus. Thymus comosus. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus.jankae. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. avem şi specii de interes comunitar. lupul – Canis lupus. bursucul – Meles meles. care urcă până la 1200-1300m. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum.

însă insuficient cunoscută. năparca – Anguis fragilis etc. gaiţa – Garrulus glandarius. vipera de munte – Vipera berus berus. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. şarpele de apă – Natrix tesselata. orthoptere. mai ales insecte şi arahnide. cât şi în etajele inferioare. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. mierla – Turdus merula. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. broasca râioasă brună – Bufo bufo. mreana – Barbus barbus. Orthopterele. cucul – Cuculus canorus. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. şoparla de munte – Lacerta vivipara. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. şoparla de munte – Lacerta vivipara. Fauna de nevertebrate este bogată. în timp ce alte grupe ca chilopodele. huhurez mic – Strix aluco. piţigoiul mare – Parus major. crapul – Cyprinus carpio. colembole şi aranee. ierunca – Bonasia bonasia etc. piţigoiul de munte – Parus montanus. şarpele de apă – Natrix tesselata. o specie endemică. napârca – Anguis fragilis. scobarul – Chondrostoma nasus. forfecuţa – Loxia curvirostra. tritonul cu creastă – Triturus cristatus.Sabanejenia romanica. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. specie termofilă protejată. codobatura albă – Motacilla alba. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. guşterul – Lacerta viridis viridis. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. piţigoiul de brădet – Parus ater. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. nisipariţa . de origine mediteraneeană. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. zglăvocul – Cotus gobio. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. boişteanul Phoxynus phoxynus. buhaiul de baltă – Bombina variegata. pescarelul negru – Cinclus cinclus. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. lepidoptere. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. corbul – Corvux corax. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. .

/ s./ an la 717. cu specii de animale si plante . Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. din care 8. functie de altitudine. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate.geografic. Ciuha Mare 10. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. Naratu. din calea maselor de ae r mai reci si umede. La vf. Temperatura medie anuala de la +10 gr.C la 1500 m. cu o etajare a parametrului climatic. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic. Brezoi. este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. functie de altitudine.m). Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. Precipitatii. sau rare cum sunt capra neagra. C pe valea Oltului la – 3gr. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. pisica salbatica. si N V cu pondere mai mica S. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. mesteacan de Cozia. pe versantul sudic. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. salcie pitica. apar exemplare de anin de munte. salamandra.3% specii endemice Coziei). desfasurarii unor activitati educative. Cozia –1667.Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos. macesul argesan ). precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. diferite.1% specii endemice (5.8% specii endemice Romaniei si 2. si S-V.20 m. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana. soparla cenusie. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud.care necesita o protectie stricta . etc. etc. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. iar dintre amfibieni si reptile. Regimul climatic este specific de munte. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. lupul.. plante termofile ( scumpia. pesma. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). laleaua pestrita). Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. rasul.. Se remarca influenta culoarului raului Olt.. Parcul National Cozia. floarea de colt. subalpine (lana caprelor. iar printre palcurile de molid. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. Defileul Oltului. Salatrucel. afinul). floristic. gusterul. fizico. Vf. recreative si turismului. tritonul cu creasta. Sub aspect floristic. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. Calinesti. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice. Vanturi dominante din N.caz unic in tara. Brezoi. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. cocosul de munte. spre deosebire de cele din N. faunistic si hidrologic. plante endemice (trandafirul de Cozia. si N-V. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. caracteristic muntilor josi. rototelele Coziei).firuta. corbul. au o accesibilitate relativ . Perisani. in zona inalta 1000 – 1100 mm.5 mm/ an la Calimanesti.

vizitarea unor lăcaşe de cult. Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia . Din puncte ca Turnu. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. până la est de Cheile Olăneşti (Folea). Perisani. dar numarul lor a crescut foarte mult.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite. doline. cu o suprafaţă de 4186 ha. Calimanesti –pr.000 turişti pe an au vizitat această zonă. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. tabere si concursuri in aer liber. .usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti. cu o lungime de cca 14 km. etc) şi antropic (mănăstiri. câmpuri de lapiezuri. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară. Cascada Gardului.drumeţii. Lotrisor.Calimanesti. floră. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Cheile Lotrişorului. în sudul Munţilor Căpăţânii. fiind situat în Judeţul Vâlcea. O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. . Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. plimbări in natură. abrupturi calcaroase. Bulzul). grohotişuri calcaroase.practicarea unor sporturi.Naratu-20 Km. . hidrologie.insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). pe teritoriul localităţilor Costeşti. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). faună. Principalele motivaţii fiind: . relief. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. ace. monumente istorice. Gura Lotrului. Pausa Salatrucel. (Defileul Oltului. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene. izvoare termale. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. ). cât şi pentru turiştii din străinătate. cu numeroase forme exocarstice (chei.27 Km. organizarea de expediţii. hornuri. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. care prin potenţialul ei natural (peisaje. locuri şi monumente istorice. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. . Este cel mai mic parc naţional din România. în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului .

Pahomie. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. Jgheaburi. Cum ajungem? Din D.cca. schiturile Pătrunsa. apoi poteca nemarcata pe mal stg. . Iezer. Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. al pr . păduri virgine. bazinul sup al Pr.Cheia pana in Cheile Cheii.N. Bistriţa. cca 16Km pe drum modernizat si forestier. resturi fosile de urs de pestera. Horezu. in dreptul satului Cheia . obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. Obiective turistice naturale de interes. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt.muntele Stogsoare . Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. al pr. Valcea – Olanesti. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. 16 km. Cheia la alt. pe drum modernizat si forestier . apoi poteca nemarcata pe mal stg. numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Păpuşa. precum şi tradiţiile. 950m. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. Frăsinei. peşteri. Bradu.natural: habitate naturale.Masivul Buila – Vanturarita. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia.bazinul sup. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . Cheia pana in Cheile Cheii.N. 64 A –Rm. situri mineralogice şi paleontologice. 64 A – Rm. al Pr. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. fosile de urs si hiena de pestera. bisericile din localităţile din zonă. Cum ajungem? Din D. unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. Valcea. in bazinul sup. Peri.

Rm. Valcea. in Cheile Manzului. Olanesti. . Cum ajungem? Din D. al Pr. Valcea. 67.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . 64 A. .Olanesti . Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . al pr. .Masivul Buila –Vanturarita. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. la alt de 1100 m. 64 A. Valcea. al Pr. al pr.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti. cca.la alt. 16 km pe drum modernizat si forestier. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii.la Alt. muntele Stogsoare.Rm. muntele Stogsoare . .Olanesti . Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . 64 A. in dreptul satului Cheia . Cheia .Cele mai mari stalagmite din Jud. 64 A. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . Muntele Stogsoare si alt. de 925 m. de 1050 m.Cheia. .Fosile de urs de pestera.apoi poteca nemarcata pe mal stg . amonte cca 20 km. Cheia . al Pr. bazinul sup. Valcea.Rm. 16 km pe drum modernizat si forestier .Olanesti .Adaposteste un lac de cca 10 mp.Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. Cum ajungem? Din D. in dreptul satului Cheia. Cheia pana in Cheile Cheii . 16 km pe drum modernizat si forestier.Rm.alt.in Cheile Manzului . 990 m.Olanesti . al pr. poteca de acces betonata si cu balustrade metalice.Rm. Cum ajungem? Din D. Cum ajungem? Din D. 16 km pe drum modernizat si forestier .Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. in dreptul satului Cheia . Valcea. Cum ajungem? Din D.bazinul sup al Pr. Valcea – Tg. bazinul sup.Masivul Buila –Vanturarita. Cheia pana in Cheile Cheii . in dreptul satului Cheia . bazinul sup. apoi poteca nemarcata pe mal stg . Cum ajungem? Din Baile Olanesti . . in unele puncte .cca.cca.de 850 m.N. . Cheia pana in Cheile Cheii. si cu adancime de 3 m.N. N.cca. Bistrita .N.apoi poteca nemarcata pe mal stg . apoi poteca nemarcata pe mal stg. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii .N. de 1000m.la est de muntele Stogsoare si alt. Masivul Buila – Vanturarita.

au creat unele masive piramidale de pamant. Bazinul sup. Trovantii sint cimentari pe nisip care au. in dreptul localitatii Caineni. 830 m. de 1600m. comuna Otesani. la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului.. Cum ajungem? . aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. Din punct de vedere ştiinţific. Cum ajungem? . Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras .la S-Vest de Vf. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. al Pr. 81. Bistrita cca 1.Din cartier Goranu . pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1. aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. . pe drumul forestier de pe valea Satului. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. Cum ajungem? Din D. si de aici pe poteca nemarcata cca. Masivul Buila – Vanturarita. forme sferice. Prislopul si alt. turnuri gigantice de 80 m înaltime.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. in satul Costesti. Este situată în comuna Goleşti.1 ha.0 ha. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti.iar apoi pe poteca nemarcata.5 km .Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii). pe drum forestier pe valea pr. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari. De asemenea. Cum ajungem? Din drumul european E. din satul Cainenii Mari.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . pe malul stg al raului Olt. rezultate din ploi si din topirea zapezilor. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha. într-o densitate foarte mare şi în plus. Bistrita. 67 – Rm Valcea –Tg. Jiu . Aici apele de siroire. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. în bazinul pârâului Sărat. Stancioiu cu raul Olt . este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . cimentate pe marne şi argile.N. afluent de pe dreapta al râului Olt. Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. de regula.DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). cu o suprafaţă de 12 ha. pe linia de centura a drumului E. 81 . sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor . creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. alt.

pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. 30 km.din judetul Valcea.). impresiuni ale unor frunze de plante (ulm.5 ha. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10.si de pajisti alpine..(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. nisipuri. .N. De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii.conglomerate.2 ha si 9. Bora. Cristesti . pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan). Valoare peisajistica dosebita a reliefului. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. Este situată în comuna Slătioara. capra neagra.N. salcie.la alt . cca.fosile de vertebrate şi. Lotru.se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). si alt. Pencu. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf.). si continua pe poteca cu marcaj turistic . la obarsiile Pr. cocosul de munte.Voineasa – CataracteVidra . de 1800 –2030 m. in N-Estul Vf. Cum ajungem? : Drum nemodenizat .Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget . cuprinse intre 1850 la 2295 m. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m. tei.3 m. care include in circurile glaciare. Latorita si alt cuprinse intre 1350.1700 m.8 ha . – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu.la alt.Vidal si Pasari.5 m. Elemente deosebite ale florei salbatice include. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . in bazinul superior al Pr. cocosul de munte.. ghintura etc iar din fauna ursul brun. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei . intre 1900 – 2053 m. Cum ajungem? : Din D. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang. in susul Vaii Lotrului.unde isi gasesc adapost ursul brun . mesteacăn. bogate in specii de Nardus. iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. 1.67 C Brezoi. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. pin. catre extremitatea estica. lacurile glaciare Calcescu ( 3.in susul vaii Latorita de Mijloc. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu.

habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice. intre Valea Cheii si Valea Olanesti.iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . pe culmea ce separa valea Pr.Masivul Buila – Vanturarita. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. Sterpu si la alt.cu exemplare seculare). Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr.cu alt.1350 m.iar de aici pe poteca marcata catre Vf. de aici poteci nemarcate.rasul. pe versantul nordic al Culmii Tarnovului. bujorul de munte. habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri.7m. Izvorul Mierlei.in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. Pascoaia . flora cu specii de plante rare( floarea de colt. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. in bazinul hidrografic superior al Pr.de aici poteci nemarcate. Cum ajungem? : Din D. tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.Olanesti ) pe drum forestier . Oxytropis carpathica. cuprinse intre 900 – 1300m. 7 –Voineasa – Petrosani. intre 1200 – 1493. ghintura) . Malaia) pe poteca fara marcaj . – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului.in susul Vaii Cheia cca 16 km. Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B. la alt.iedera alba. capra neagra. cocosul de munte. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. Linum uninerve).catre Dealul Vatajelul Mare. Latorita.Vestul Mtilor Capatanii. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ). Saua cu Larice.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.in partea dreapta a defileului Pr. angelica. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa).in susul vaii Cheia . floarea de colt. intre 800. Sterpu . intre 1750 – 2000 m. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ghintura.. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt. capra neagra. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun.iar in zonele stancoase.la care se adauga specii de plante rare ( ghintura.N. Valcea – Olanesti . pana in Saua Stefanu. Culmea Tarnovului. Cheia pana in Cheile Cheii . vipera cu corn).N. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita.Cum ajungem?: Din D.la sud de Vf. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui. Voinesita de valea Pr. . cu alt. apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Cheia .Conserva genofond forestier valoros . 64 A –Rm. iedera alba ).In versantul drept al Cheilor Cheii.

bazinul superior al Pr. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. Silea . . Cum ajungem?: De la Dragasani. in bazinul Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. sorecarul . cuprinse intre 340m – 815m.Din fauna..290.950 m. afluent de stg .cucuveaua. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform. Furnica Mare si la alt. specii rare ca floarea de colt . Ruscus aculeatus. la alt de 220 la 298m. capra neagra.Tisa Mare.la alt. Mamu .estic al Muntilor Lotrului. stanjenei. huhurezul mic . tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun. Mamu.Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii . Balindru.Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi . huhurezul mic. intre 650. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti .habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru . Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . Hoteagu si Pr. in zona Vf. avifauna este reprezentata prin barza neagra .iar din elementele de flora se remarca prezenta . al Pr. cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic.la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) si alt. . cucuveaua. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).iedera alba .iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul.sorecarul etc. Balindru si Stricatul. Olanesti.5 m.(pe Pr. in bazinul Pr.Conserva din flora .respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. Munceii Olanestilor. Balindru Mare. apoi pe poteca nemarcata catre Vf.afluent de stg.ciuful de padure. la alt. Cainelui -afluent de dr.al Pr.Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). Cum ajungem? : De la Dragasani . pentru floarea de colt .delimitata de vaile Pr.) . Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud. din flora salbatica. de 220.specii care necesita protectie stricta.pe drumul de acces partial amenajat . pana la confluenta cu Pr. . capra neagra. de la 1750m la 1950m. Elemente de fauna . respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure.

N. B.sau Pausesti. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii. salcie. Valcea. Doabra . – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. intre 360 – 440 m. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) .fie in dreptul localitatii Vladesti. 73 C – Rm Valcea – C. Cum ajungem? : Din D. . afluent de dreapta a raului Olt si alt.7 loc. la altitudinea de 700m. Rm. reprezentând 2. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii).Betel.147 Densitatea medie în teritoriu este de 80.apoi poteca nemarcata cca ./km2).Olanesti. Samnic. datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului.muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). tei.605 de locuitori.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.de Arges . În realitatea. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.8 loc. Samnic la alt.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km . in versantul drept al vaii Pr.apoi pe firul de vale Evantaiul cca. nivel superior mediei pe judeţ (71. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita . sud de satul Mosoroasa . Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. de cca.impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm. 100m. Pana la Rapa „Evantaiul”.1% din populaţia judeţului. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana . mesteacan./km2. se traverseaza Pr. bazinul Pr.600m .5km. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul . . pin. Sarat. 550m. Cum ajungem? : Din D.N. 64 A.la cca 0. densitatea populaţiei este mult mai ridicată.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia. îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr.

01 % 0.531 .308 15 278 1 3 8.23 % 0.605 96.14 % Română: 8.Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.54 % 0.03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.17 % 3.

0% populaţie de sex masculin şi 51.02 % 32.756 2.01 % 0.605 8. femei: 15-59 ani.14 % 8.79 % 32. femei: 787 757 2. femei: 60+ ani.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani.37 % 0.62 % 0.25 % 0.11 % 0.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0.0% populaţie de sex feminin.11 % 0. .05 % 0.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică.16 % 0.03 % 0. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea.8 ‰.02 % 99.05 % 0. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe. barbaţi: 60+ ani.756 639 910 9.00 % 0. * sporul natural este negativ. barbaţi: 0-14 ani. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte. barbaţi: 15-59 ani. în genere fiind un oraş unde predomină turismul. respectiv 49. respectiv 2.01 % 0.02 % 7.42 % 10.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie.

0%). Mihai Viteazul. ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Amintim.a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. poetul național al românilor. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. care se găsește la poalele muntelui Capra. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. Legenda spune că mănăstirea Cozia . "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. industrie (16. generează locuri de muncă şi în alte domenii. rata şomajului a fost de 14% in 2002 .8%) Activitatea turistică.. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti). Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30.completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice.de care este legată nașterea satului . . alimentaţie etc. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ".). prin efectul său multiplicator. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie. fiind împărțită între conducătorii ei. Călimăneștiul. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). comerţ (19. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. Stoienești. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V. .. Căliman. trecând prin această . Călimăneștiul are un trecut zbuciumat..lipsa locurilor de muncă au generat şomaj. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. Satul lui Căliman. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". este cunoscută încă din vremea dacilor.a fost ridicată în apropierea alteia. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia.la locul numit Călimănești pe Olt. Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului.0%).cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate. după voia domniei mele. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri". În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului. Șerban. Stoian și Bogdan.a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. zidită de Negru Vodă. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. că Mihai Eminescu. se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei.. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : . Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. satul Cozia. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor.

în anul 1882. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. De asemeni Franz Joseph. aceea replantată nefiind nici pe .ce-a devenit aceasta? Pușcărie. îi dedicase poezia cu același nume. ctitorie a lui Neagoe Basarab. Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. "poetul pătimirii noastre". aproape de malul Oltului înghețat. plină de verdeață și de aerul curat al munților. iar apoi cu diferite proceduri balneare. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. A stat într-o căsuță din Căciulata. care suferea de o boală a ficatului. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. la început băi. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă. fără să-l vadă vreodată. Octavian Goga. dotat cu o bază de tratament. cât și la Căciulata. iar oile rănite s-au vindecat". De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . comună. constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. În anul 1912. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. mărturiile fiind păstrate și astăzi." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. 1 de la Căciulata. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". locul prezentării unor spectacole artistice. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". unica insulă a râului Olt locuibilă. unde este îmormântat Mircea I. cel mai mare domn al Țării Românești. pe insula Ostrov. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. oraș. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. apa actualului izvor nr. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. de asemeni și schitul.

Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Și mai mult. După 1989.departe de ceea ce a fost cândva. pasuri si chiar popasuri turistice. Stănișoara. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. vile turistice. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. insula fiind acum cedată schitului. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. lângă schit au construit un ștrand. Călimănești. iar apoi către Cozia. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. Cozia. Stațiunea. ori Cornetu. magnificul urs de piatră culcat pe spate.

-Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. orz. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. La nivelul anului 2004. 6 unităţi sunt de 3*.1 %). în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare. structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi. .Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. cu 2.157 camere şi 4. 2. în 2004. de la pruni si meri la aluni si nuci. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului. 0. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă.425 locuri. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb.7 % în pensiuni urbane. cele 38 de unităţi de cazare au 1. Comparativ cu anul 1989.3 % în pensiuni urbane.2 % în vile. acesta este de 38. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. cele 2. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol.9 %). 2. La nivelul anului 1989.7 % în moteluri. din cele 139 locuri de cazare de 3*. 67. În anul 1989. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. comparativ cu anul 1989.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1. acestea fiind în număr de 42. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara. se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. structura unităţilor de cazare s-a diversificat. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. având 624 camere şi 1. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. din cele 3. în 2004. 7. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti . a factorilor naturali de cură. de legume si fructe.4 % în hoteluri.421 locuri. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. existau 53 unităţi.653 de camere şi 3. dintre care 42 case de odihnă. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. încă din 1882 -1884.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89.582 locuri.Vinicola Dragasani. nucul si alunul.390 de 1* (respectiv 35.7 % sunt în vile şi 32. 139 sunt de 3* (respectiv 4. grau).425 de locuri.

pentru afecţiuni reumatismale.• • cele 1.3 % în popasuri şi respectiv 31. Vâlcea . Oltul. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. 5. băi parţiale sau totale. În staţiune mai există hotelul Vâlcea. La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis.100 proceduri om/zi posibile. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ). 1. în aer liber. Oltul. Cozia.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă.9 % în vile. instalaţii pentru aerosoloterapie. 1 cabinet medical pentru Hotel Central. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear. duş – masaj.3 % în pensiuni urbane. Cozia.La nivelul anului 2004. duş subacval. cu circuit închis. duş scoţian. băi galvanice. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. 35. Cozia . la nivelul hotelurilor 86. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. Cozia.7 % în hoteluri. cu 2. restul de 13. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. în localitate funcţionează 8 restaurante.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata. în principal hoteluri (Căciulata. Oltul. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni.7 % în cabane turistice. Hotelul Căciulata a fost modernizat. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. 2. respectiv Cozia şi Oltul. împachetări cu parafină. . Central.8 % în moteluri.5 % din locurile de cazare sunt de 2*.3 % în căsuţe turistice. cu 3. băi cu bioxid de carbon. băi de plante. inhaloterapie (inhalaţii). instalaţii pentru electroterapie. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.12. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată. acupunctură. 2.200 proceduri om/zi posibile. Traian). laboratoare pentru teste funcţionale.pentru hotelurile Căciulata. Alte două hoteluri. cu un total de 2. ştrand termal cu apă sulfuroasă. sală de gimnastică medicală. ce totalizează 274 locuri la mese. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă.5 % fiind de 1*.

staţiunea are un aer curat şi sănătos. bogat în ozon. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. • Săli de jocuri.5 gr/l. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. în special măr şi prun. Olt. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49. în principal hipotone.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata.1 bazin. Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. bromurate. • Popas turistic Căciulata . calcice. sodice. clorurate. dar şi hipertone. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole). predominante fiind cele de porumb şi cartof.5 si 11. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. de la drumeţii montane. • Biblioteci (hotelurile Căciulata. magneziene. • Discotecă. bicarbonatate. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse. 60 locuri concomitent. Oltul).1 bazin. • Hotel Cozia . Ape minerale sulfuroase. de cruţare . având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0.2 bazine. În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.2 bazine. 60 locuri concomitent.2 bazine. • Cinematograf.5 grade Celsius). dealurile şi munţi. Central). iodurate. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement. Cozia. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . . • Ştrand Călimăneşti . atermale. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. • Terenuri de sport . Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. 40 locuri concomitent. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. 80 locuri concomitent.înconjurată de jur imprejur de păduri. Descoperite • Hotel Oltul . 30 locuri concomitent. Totodată.

Marsil în 1827 .o comoara. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. la locul numit Calimaneşti. Gura Vaii. . zisei manastirii”.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”. format din 300 piese gasit la Jiblea. de aceea ne-o amintim şi astazi. pe care cu dragoste şi multa osârdie. în timpul lui Hadrian. pin) mai sus de acest nivel. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului. precum şi monedele de la Bivolari. tezaurul de monede dacice. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine.este plina de toate bunatatile”. I.. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. Popa Şapca şi altii. Aici Mircea cel Batrân spune ca: . nici noi nu o putem uita. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . În anii urmatori lui 1864. dupa voia domniei mele. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului. este datat la 20 mai 1388 (6896). la închinat mai înainte. pe Olt. Pădurea care acoperă peste 73.Zona împădurită este variată ca specii arboricole. Seaca. molid.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3... Descoperirile de la Cozia Veche.. istoria locurilor unde traieşte. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. ciupercile şi fondul cinegetic. Tigania şi Caciulata. în poiana Bivolari. .Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti.. Pe malul stâng al Oltului. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. unde se afla şi un puternic nod rutier. C. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. Dupa cucerirea Daciei. iar A. aratând ca . fructele de pădure. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138. un izvor unic în felul sau” – Caciulata.

Tiberiu Cioroianu. Jiblea Veche.un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. În Caciulata cele doua hoteluri. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. date în folosinta între anii 1976 – 1979. sa se cladeasca . iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. Ludovic Balogh. La 25 aprilie 1948.. Cozia şi Oltul. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici. apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. doctor Traian Dinculescu. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. Complexul balnear Cozia. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. Pauşa şi Caciulata. Primul director medical al statiunii a fost doctor C.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. a predat primarului oraşului Calimaneşti. Din 1927. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa .. asistat de directorul tehnic al statiunii. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. Jiblea Noua. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). Calimaneşti devine oraş. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. Pe meleagurile noastre. C. Govora şi Râmnic . lucrarea fiind executata de inginer I. suferind de litiaza urinara. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca. Fr. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. statiunea trece în concesiunea Societatii . la aceasta contribuind şi padurile din jur. declarata Parc National în 1990. Bistrita.în . Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca). Din 1910. G. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti.Govora – Calimaneşti”. bunurile societatii . iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. Cantacuzino. cazare şi tratament. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. La manastirile Cozia. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. a carei statuie se afla în fata hotelului Central.Govora – Calimaneşti” care.. ferind izvorul de furia apelor.. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. Frumuşianu. cu servicii complexe de masa. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor.. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta.

un fond bogat.. 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. ctitoria lui Mircea cel Batrân. O data cu construirea caminului cultural în 1939.I. foarte multi la numar. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. E. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa.. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici.Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. Marin Cornelia şi altii. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. ca filiala a universitatii din Bucureşti. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. Erau în formatie Alexandru Balaşel. În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. scriitori. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. Constantin Roznovan. pictori şi altele. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. Marijana Zamfir. 9 fete) din totalul de 282 de copii.Societatii de Patronaj Şcolar”. cenaclu literar. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. de toate profesiile. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. expozitia de pictura . asta datorata şi oamenilor pasionati de aici.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân). organizarea unei biblioteci. elevilor. Biblioteca A. Emilian Popescu.. cercetatori.. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular.. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. diversificat. sociologi. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. Georgeta Georgescu. 3 . publicişti. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului. la Calimaneşti se pun bazele . laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. Florin Chiriac. profesori. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. sotii Maria şi Aurel Baidan. la cel şaselea festival de teatru de amatori . actori. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. Caragiale” cu piesa . În 1820.a ars flacara sacra a culturii. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor.000 de volume. L. Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. La 12 decembrie 1914. În liniştea de la manastire s-au zamislit . 2.

. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. A. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru. Sibiu.frumoasa Oltului”. Turcia şi Cipru. Vâlcea.Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. 3.biserica de piatra” – declarata monument istoric. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea. iar peisajul care încânta pe . numeşte Calimaneştiul .Cântecele Oltului”. tiparituri. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . Constantin Mateescu.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. Gala Galaction.– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. Mihai Eminescu. Bulgaria. E. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . Adrian Paunescu. vechi manuscrise. . Covasna. în stil bizantin autentic. . . pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). care a început în vara anului 1969 la Fagaraş. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. Teleorman şi Olt. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. . a facut subzidiri. Agatha Grigorescu-Bacovia.. obiecte de cult. aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana. .Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna..Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie. Virgil Carianopol. Laurentiu Ulici. amintim doar pe câtiva: Marin Preda. Mihai Drumeş. corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii. Octavian Goga. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. denumita şi . 1970 Festivalul National . ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion. Braşov. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. 1393. . a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Şi aşa s-a scurs vreme.Sinaia Vâlcii”. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene.Manastirea Cozia. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. . Amitha Bhose Ray. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu.. Mircea Sântimbrean.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia.la început a fost cuvântul”: . Geo Bogza. Baconsky. Ileana Vulpescu... 4.Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. broderii.. Dragoş Vrânceanu. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu. Alexandru Jebeleanu şi altii. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc. ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul . la Ostrov. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi.

naturalistic şi peisagistic. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară.foaie de zestre” a oraşului nostru. "Faraonul" etc. -Parcul Naţional Cozia . "Ursul". forme antropomorfe. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. turnuri. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. "Haiducul". 1122/2002. Alti oameni. fiind constituit într-un parc (17.masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. D. staţiunea Călimăneşti . Totodată. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . Calimaneşti pe Olt. Călimăneşti .Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale. alte întâmplari.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România. Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor.oricine. de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. creste zimţate. ca de pildă: "Sfinxul Coziei"..100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor. aceleaşi locuri. Cozia). La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte.G. ce dispune de resurse de substanţe minerale.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. de ce nu şi aceasta . Conform Institutului Naţional de Recuperare. "Ciobănaşul". pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă.). diversitatea factorilor de cura.Construcţiilor şi Turismului. conform H. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. mai ales sub aspect geologic. nr. mici escavaţii de peşteri. Altitudine maximă este 1660 m (vf.

mixandrele de stâncă. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: .parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă). Plaiul Lotrişorului . Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. Fruntea lui Dat .380 m.219 m. -Defileul Oltului .În aval de confluenţa cu râul Cibin. Carpaţii Meridionali. de la N la S. plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.857 m. Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii .Vâlcea şi poate chiar din ţară. având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1. subalpine. Foarfeca .79 m. Şi fauna este bine reprezentată. laleaua pestriţă. cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.1.550 m în Cârligele Olăneştilor).1. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti. rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. Vârful Olăneştilor 1.876 m. străpungând transversal. -Oltul .416 m. Se găsesc laolaltă plante alpine. pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). iedera albă. Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).1. Dosul Pământului . Oltul îşi croieşte. floarea de colţ). -Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni.1.

În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. . Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. se pot vedea picturi murale datând din 1391. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Monument UNESCO. construită la începutul secolului al XVIlea. călugărita sub numele de Teofana. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. care păstrează în interior frescele originale. -Schitul Ostrov. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . În cadrul Mânăstirii. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei.

Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete. plimbări cu vaporaşul.Stâna "La Muşeţel" .Dealul Păuşa .Cozia . în apropiere de Brezoi.Muntele Durduc. ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă. Are regim athonit. este situată la 20 km de staţiune. prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire. este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata . de călugări. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. şalupe de agrement.-Mânăstirea Cornetu. Mânăstirea.Păuşa . în satul Călineşti. piscine plutitoare etc. În prezent dotările sunt .Poiana Stânişoarei . . cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf.Căciulata . Turismul montan – drumeţie montană. Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic.). este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune). în anul 1747. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863).Poiana Bivolari . ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească.Muchia Vlădesei . Ioan Botezătorul. la 45 km de staţiune. ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.Curmătura "La Troiţă" .

tot timpul anului. respectiv drumul european E81. Curtea de Argeş (50 km). precum Râmnicu Vâlcea (18 km). Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. prezenţa factorilor naturali.. precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. ce leagă Ardealul de capitală.insuficiente.se practică şi în prezent. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces. convenţii. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti). Piteşti (90 km). Sibiu (81 km). . Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. ecran). situarea în apropierea unor importante oraşe. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . ce leagă Ardealul de Bucureşti. -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. mai ales în perioada estivală În plus. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. reuniuni. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. târguri etc.

turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . iar cel de tranzit 5 %. La nivelul anului 2004.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. practicată în cadrul staţiunii. astfel încât. datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. -Hotel Central – săli de conferinţe.220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %. în anul 2004 această pondere este de 17 % . cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

4 94. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.5 Sosiri Total Romani straini 109.4 Judete Total Romania Valcea 104.9 .5 95.3 119. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.7 Total innoptari Roman i Straini 118. IN TRIMESTRUL I 2004. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.8 102.4 119.4 108.8 121.9 107.6 100.9 171.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful