P. 1
Calimanesti-Caciulata

Calimanesti-Caciulata

|Views: 1,450|Likes:
Published by Melania Maria

More info:

Published by: Melania Maria on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. cireş. (11%). Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. bicarbonatate. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. gorun (14%). iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . etc. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. in prezent. cel de la Caciulata. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. In ultimii ani. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. Peronospora eynoglossi. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Narăţu. Centaurea coziensis. de o mare originalitate şi variabilitate. iar 158 din clasa Musci. Doabra-Călineşti. Flora micologică. Muşchii. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. de la 300 m la 1667 m. sulfuroase sau iodate.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. mojdrean. trei dintre acestea datand inca din 1973. Rosa . Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. Melampsoridium alni. in special. dar si al celor ginecologice. in tratamentul afectiunilor reumatice. doar un singur bazin era in aer liber. tericole 34 % . ORL. Rosa x argesana. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. în functie de altitudine. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. La momentul respectiv. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. puţin modificate de om. tei. care sunt recomandate. Galium baillonii. Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. corticole 20 % . le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. sase bazine cu apa termala. Tamularia thesii.

botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. uliul păsărar – Accipiter gentilis. Daphne blagayana. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Stipa crassiculmis ssp. ariciul – Erinaceus europeus etc. pârşul – Glis glis. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. Athamanta turbith ssp. Thymus comosus. capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. În ceea ce priveşte ornitofauna. Cirsium boujartii. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. scumpia (Cotynus coggygria). veveriţa .N. Dianthus henteri. turtureaua – Streptotelia turtur. avem şi specii de interes comunitar. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. Quercus polycarpa).Sorbus cretica. Stipa crassiculmis ssp. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. Lilium carniolicum ssp. Doronicum carpaţicum. pupăza – Upupa epops. Cerastium banaticum. ciuful de padure – Asio otus. Draba simonkaiana. . specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. Dianthus spiculifolius. Primula halleri. scoruşul grecesc (Sorbus graeca).Cozia peste 120 specii de păsări. lupul – Canis lupus. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus. Hungarica.Sciurus vulgaris. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. record altitudinal în Carpaţi. Gentiana acaulis.jankae. jderul de piatră – Martes fonya. Ophrys fusca. Heterotricha. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. Iris ruthenica. etc. care urcă până la 1200-1300m. Koeleria transsilvanica etc. bursucul – Meles meles.coziae. Genista tinctoria oligosperma. Lilium martagon. pisica sălbatică – Felix silvestris. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. cerbul – Cervus elaphus. sunt cunoscute în P.. De asemenea. râsul – Lynx lynx. Limodorum abortivum etc. nucul (Juglans regia). cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica.

Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. pescarelul negru – Cinclus cinclus. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. piţigoiul de munte – Parus montanus. mreana – Barbus barbus. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. tritonul cu creastă – Triturus cristatus. lepidoptere. ierunca – Bonasia bonasia etc. în timp ce alte grupe ca chilopodele. de origine mediteraneeană. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. corbul – Corvux corax. năparca – Anguis fragilis etc. o specie endemică. Fauna de nevertebrate este bogată. guşterul – Lacerta viridis viridis. gaiţa – Garrulus glandarius. mai ales insecte şi arahnide. crapul – Cyprinus carpio. boişteanul Phoxynus phoxynus. colembole şi aranee. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. zglăvocul – Cotus gobio. huhurez mic – Strix aluco.Sabanejenia romanica. însă insuficient cunoscută. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. nisipariţa . şarpele de apă – Natrix tesselata. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. mierla – Turdus merula. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. şoparla de munte – Lacerta vivipara. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. orthoptere. cucul – Cuculus canorus. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. broasca râioasă brună – Bufo bufo.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. piţigoiul de brădet – Parus ater. napârca – Anguis fragilis. scobarul – Chondrostoma nasus. specie termofilă protejată. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. Orthopterele. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. buhaiul de baltă – Bombina variegata. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. cât şi în etajele inferioare. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. . vipera de munte – Vipera berus berus. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. şoparla de munte – Lacerta vivipara. şarpele de apă – Natrix tesselata. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. codobatura albă – Motacilla alba. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. piţigoiul mare – Parus major. forfecuţa – Loxia curvirostra.

lupul. si N-V. Sub aspect floristic. sau rare cum sunt capra neagra. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. iar printre palcurile de molid. Se remarca influenta culoarului raului Olt. floristic. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud.care necesita o protectie stricta . In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. rasul./ s.firuta. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. Brezoi. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. recreative si turismului. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. plante endemice (trandafirul de Cozia. functie de altitudine.m). Defileul Oltului.. pisica salbatica. pe versantul sudic.3% specii endemice Coziei).1% specii endemice (5. Parcul National Cozia. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic. cu specii de animale si plante . au o accesibilitate relativ . se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. in zona inalta 1000 – 1100 mm. subalpine (lana caprelor. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. salamandra. laleaua pestrita).20 m. salcie pitica. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice. soparla cenusie. din care 8. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. etc. faunistic si hidrologic. tritonul cu creasta. Brezoi. caracteristic muntilor josi. spre deosebire de cele din N. este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. C pe valea Oltului la – 3gr. pesma.geografic. iar dintre amfibieni si reptile. fizico. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. diferite. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana. afinul). macesul argesan ).8% specii endemice Romaniei si 2../ an la 717. corbul. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. cocosul de munte. precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m.Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos.caz unic in tara. si S-V. La vf. Perisani. functie de altitudine. Ciuha Mare 10. Salatrucel. apar exemplare de anin de munte. Vf. rototelele Coziei). Regimul climatic este specific de munte. Vanturi dominante din N. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. Naratu. etc. plante termofile ( scumpia. si N V cu pondere mai mica S. desfasurarii unor activitati educative. floarea de colt.C la 1500 m. Calinesti. cu o etajare a parametrului climatic.5 mm/ an la Calimanesti. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. din calea maselor de ae r mai reci si umede. Precipitatii. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab.. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. Cozia –1667. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. mesteacan de Cozia. Temperatura medie anuala de la +10 gr. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. gusterul.

Lotrisor. viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. .Calimanesti. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. Principalele motivaţii fiind: . O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. care prin potenţialul ei natural (peisaje. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. monumente istorice. în sudul Munţilor Căpăţânii. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. etc) şi antropic (mănăstiri. hidrologie. izvoare termale. de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene.usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti. cu o suprafaţă de 4186 ha. pe teritoriul localităţilor Costeşti. locuri şi monumente istorice. Cascada Gardului. floră. Gura Lotrului. Este cel mai mic parc naţional din România. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară.practicarea unor sporturi. până la est de Cheile Olăneşti (Folea). Bulzul). fiind situat în Judeţul Vâlcea. . Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. cu o lungime de cca 14 km. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). (Defileul Oltului. cu numeroase forme exocarstice (chei. Pausa Salatrucel. Perisani. plimbări in natură. abrupturi calcaroase. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. faună. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. cât şi pentru turiştii din străinătate.vizitarea unor lăcaşe de cult. ace. . Cheile Lotrişorului.000 turişti pe an au vizitat această zonă.insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). grohotişuri calcaroase. tabere si concursuri in aer liber. hornuri. Din puncte ca Turnu. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. Calimanesti –pr. organizarea de expediţii. dar numarul lor a crescut foarte mult.drumeţii.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite.Naratu-20 Km.27 Km. câmpuri de lapiezuri. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. . doline. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. relief. Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia . în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . ).

al pr. Peri. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . al pr . Pahomie. 16 km. Iezer. Bradu. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud.cca. bisericile din localităţile din zonă. 950m. 64 A – Rm. resturi fosile de urs de pestera. Cheia la alt. .natural: habitate naturale. bazinul sup al Pr. Cum ajungem? Din D. Cheia pana in Cheile Cheii. Bistriţa. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita .N. Cum ajungem? Din D. fosile de urs si hiena de pestera. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia.Masivul Buila – Vanturarita. precum şi tradiţiile. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. Păpuşa. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. păduri virgine. in dreptul satului Cheia . Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. situri mineralogice şi paleontologice. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. cca 16Km pe drum modernizat si forestier. unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. al Pr. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Horezu.bazinul sup. Frăsinei. pe drum modernizat si forestier . schiturile Pătrunsa. peşteri. apoi poteca nemarcata pe mal stg. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. 64 A –Rm. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. Valcea – Olanesti. in bazinul sup. Jgheaburi.Cheia pana in Cheile Cheii.muntele Stogsoare . Valcea. obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui.N. Obiective turistice naturale de interes.

la alt de 1100 m.bazinul sup al Pr. Cheia pana in Cheile Cheii . 16 km pe drum modernizat si forestier.N. Cheia pana in Cheile Cheii . in dreptul satului Cheia.apoi poteca nemarcata pe mal stg .Olanesti .apoi poteca nemarcata pe mal stg . . in unele puncte . 16 km pe drum modernizat si forestier .de 850 m.la alt. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Cum ajungem? Din D. Valcea. Olanesti. in dreptul satului Cheia .Masivul Buila –Vanturarita.cca. . amonte cca 20 km. Masivul Buila – Vanturarita.Rm. 990 m. in dreptul satului Cheia .Rm. muntele Stogsoare . . .alt. Cheia . al Pr. al pr.Olanesti . al Pr.Cheia. . Cum ajungem? Din D.Rm. bazinul sup.la Alt.Rm. 64 A.cca. Bistrita . bazinul sup. apoi poteca nemarcata pe mal stg . de 1050 m.Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci.la est de muntele Stogsoare si alt.in Cheile Manzului . 64 A. Cheia . Cum ajungem? Din D. in dreptul satului Cheia . Cum ajungem? Din D.Olanesti .N. Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . 64 A.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . Valcea. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . 67.Olanesti . cca. Valcea. 16 km pe drum modernizat si forestier. de 925 m. in Cheile Manzului. . 64 A. Valcea – Tg.N. Valcea.Fosile de urs de pestera. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii .Adaposteste un lac de cca 10 mp. de 1000m. Puncte fosilifere si fauna cavernicola. si cu adancime de 3 m. 16 km pe drum modernizat si forestier . N. Cheia pana in Cheile Cheii.Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii.Masivul Buila –Vanturarita. al pr. bazinul sup. muntele Stogsoare. Muntele Stogsoare si alt. al Pr. al pr.N. Valcea. poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. Cum ajungem? Din Baile Olanesti .cca. al pr.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti.Rm.Cele mai mari stalagmite din Jud. Cum ajungem? Din D. .

Cum ajungem? . rezultate din ploi si din topirea zapezilor. in satul Costesti. De asemenea. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii).Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. . aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. Masivul Buila – Vanturarita. Cum ajungem? Din drumul european E. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi.0 ha. Prislopul si alt. Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari. Cum ajungem? . aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. Cum ajungem? Din D. 81. cimentate pe marne şi argile.Din cartier Goranu . de 1600m. într-o densitate foarte mare şi în plus. cu o suprafaţă de 12 ha. Este situată în comuna Goleşti. pe drumul forestier de pe valea Satului. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti.la S-Vest de Vf. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. Bistrita cca 1. afluent de pe dreapta al râului Olt. pe drum forestier pe valea pr. Din punct de vedere ştiinţific. creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. al Pr. Aici apele de siroire. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. Stancioiu cu raul Olt .DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha..N. 830 m. in dreptul localitatii Caineni. turnuri gigantice de 80 m înaltime. pe malul stg al raului Olt. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita .pe drum modernizat pana la confluenta pr V.1 ha.iar apoi pe poteca nemarcata.5 km . 81 . Bazinul sup. sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. forme sferice. Bistrita. din satul Cainenii Mari. în bazinul pârâului Sărat. pe linia de centura a drumului E. Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras . Trovantii sint cimentari pe nisip care au. Are drept scop conservarea numeroaselor . la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului. si de aici pe poteca nemarcata cca. alt. comuna Otesani. de regula. au creat unele masive piramidale de pamant. Jiu . 67 – Rm Valcea –Tg. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii .

adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.la alt .Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget . Este situată în comuna Slătioara. la obarsiile Pr. Cristesti . impresiuni ale unor frunze de plante (ulm. Cum ajungem? : Drum nemodenizat . fiind prezente o varietate de forme sculpturale. si continua pe poteca cu marcaj turistic .1700 m. in bazinul superior al Pr. cca. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu..lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. Lotru. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10.5 m. Valoare peisajistica dosebita a reliefului. cuprinse intre 1850 la 2295 m. 30 km.). si alt. capra neagra. salcie.la alt. ghintura etc iar din fauna ursul brun. 1.si de pajisti alpine. nisipuri.2 ha si 9. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. Elemente deosebite ale florei salbatice include.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt. Pencu. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. catre extremitatea estica.8 ha . Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei .se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). mesteacăn. in susul Vaii Lotrului. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.. . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. Latorita si alt cuprinse intre 1350.conglomerate.Voineasa – CataracteVidra .N. tei.in susul vaii Latorita de Mijloc.unde isi gasesc adapost ursul brun . intre 1900 – 2053 m.Vidal si Pasari.5 ha. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . lacurile glaciare Calcescu ( 3. care include in circurile glaciare. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu.fosile de vertebrate şi. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. cocosul de munte.3 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan).). bogate in specii de Nardus. Cum ajungem? : Din D. in N-Estul Vf. Bora.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. pin.din judetul Valcea. cocosul de munte. de 1800 –2030 m. iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata.N.67 C Brezoi.

in susul Vaii Cheia cca 16 km. bujorul de munte. de aici poteci nemarcate. Culmea Tarnovului. Sterpu . vipera cu corn). la alt.la sud de Vf. pana in Saua Stefanu. angelica.rasul.iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri. pe versantul nordic al Culmii Tarnovului. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.cu alt. 64 A –Rm. capra neagra.N. ghintura.Masivul Buila – Vanturarita. Pascoaia . Voinesita de valea Pr. cuprinse intre 900 – 1300m. cu alt. intre 1750 – 2000 m. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ).iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Cheia pana in Cheile Cheii . Latorita. 7 –Voineasa – Petrosani. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa). intre Valea Cheii si Valea Olanesti. Oxytropis carpathica.. Sterpu si la alt.Olanesti ) pe drum forestier . pe culmea ce separa valea Pr.in susul vaii Cheia . Valcea – Olanesti . Linum uninerve). Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita. Saua cu Larice. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. capra neagra.7m. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt. flora cu specii de plante rare( floarea de colt.catre Dealul Vatajelul Mare. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice. in bazinul hidrografic superior al Pr. .la care se adauga specii de plante rare ( ghintura.in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km.cu exemplare seculare). cocosul de munte.Vestul Mtilor Capatanii. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun. Izvorul Mierlei.Cum ajungem?: Din D.N.de aici poteci nemarcate.In versantul drept al Cheilor Cheii. intre 800.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.iedera alba. iedera alba ). Cum ajungem? : Din D. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr.1350 m. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. floarea de colt. intre 1200 – 1493. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui. Malaia) pe poteca fara marcaj . tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. ghintura) . Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului. Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B.in partea dreapta a defileului Pr.iar in zonele stancoase. Cheia .Conserva genofond forestier valoros .

cuprinse intre 340m – 815m.pe drumul de acces partial amenajat . avifauna este reprezentata prin barza neagra . bazinul superior al Pr. apoi pe poteca nemarcata catre Vf. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti .al Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie .) . la alt de 220 la 298m.. Olanesti. in bazinul Pr.specii care necesita protectie stricta. cucuveaua.5 m.afluent de stg.Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). specii rare ca floarea de colt .Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii . intre 650. in zona Vf.Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi .habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun. capra neagra.Din fauna. pana la confluenta cu Pr. Munceii Olanestilor. Cum ajungem? : De la Dragasani . stanjenei. tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform.estic al Muntilor Lotrului. de 220. Mamu.(pe Pr. Ruscus aculeatus. sorecarul . Cum ajungem?: De la Dragasani. cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust. afluent de stg . Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud. Balindru.delimitata de vaile Pr.ciuful de padure. . Elemente de fauna . Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului. respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure.iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul. Balindru si Stricatul. . Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. Mamu . al Pr. Hoteagu si Pr. la alt. Cainelui -afluent de dr.Conserva din flora . Silea .respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. huhurezul mic . Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. din flora salbatica.) si alt. de la 1750m la 1950m. pentru floarea de colt .cucuveaua. in bazinul Pr.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform .la alt.la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m . Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. .Tisa Mare. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru . huhurezul mic.iar din elementele de flora se remarca prezenta . Balindru Mare.iedera alba .290.sorecarul etc. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus). capra neagra.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. Furnica Mare si la alt.950 m.

Samnic la alt.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti./km2. de cca./km2). Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) .5km.8 loc.impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm.la cca 0. salcie. bazinul Pr. se traverseaza Pr.N. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana . afluent de dreapta a raului Olt si alt. datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului. Samnic.Betel. .Olanesti. in versantul drept al vaii Pr.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia. Valcea. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). tei. Doabra . Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita . nivel superior mediei pe judeţ (71. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3. Cum ajungem? : Din D.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km .605 de locuitori. Cum ajungem? : Din D. 73 C – Rm Valcea – C.1% din populaţia judeţului.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. la altitudinea de 700m. sud de satul Mosoroasa . Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. În realitatea.apoi poteca nemarcata cca . pin. Rm. mesteacan.fie in dreptul localitatii Vladesti. . Pana la Rapa „Evantaiul”. B.600m . – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa. densitatea populaţiei este mult mai ridicată.147 Densitatea medie în teritoriu este de 80. intre 360 – 440 m. îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari.muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii. Sarat. reprezentând 2.sau Pausesti.apoi pe firul de vale Evantaiul cca. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul .de Arges .N. 64 A. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.7 loc. 100m. 550m.

03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.14 % Română: 8.17 % 3.308 15 278 1 3 8.54 % 0.531 .01 % 0.605 96.23 % 0.Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.

agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani.02 % 99. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea.0% populaţie de sex feminin. în genere fiind un oraş unde predomină turismul.05 % 0. . se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe.37 % 0. femei: 787 757 2. femei: 60+ ani.8 ‰.62 % 0.03 % 0.756 639 910 9.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică.605 8.01 % 0.05 % 0.79 % 32.42 % 10. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie.16 % 0.11 % 0. * sporul natural este negativ.14 % 8. barbaţi: 0-14 ani. respectiv 49. femei: 15-59 ani. barbaţi: 60+ ani.11 % 0.02 % 32.00 % 0.0% populaţie de sex masculin şi 51.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0.02 % 7.756 2.01 % 0. barbaţi: 15-59 ani.25 % 0. respectiv 2.

poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. fiind împărțită între conducătorii ei. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie..). Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ".0%). trecând prin această . Legenda spune că mănăstirea Cozia . Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. Șerban. se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei. Stoienești. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V.a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30.. Mihai Viteazul. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate. "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. după voia domniei mele. . Arutela fiind denumirea romană a râului Olt.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : . mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. zidită de Negru Vodă. industrie (16. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. rata şomajului a fost de 14% in 2002 . satul Cozia. Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). Călimăneștiul.de care este legată nașterea satului . determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute.a fost ridicată în apropierea alteia. și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân.lipsa locurilor de muncă au generat şomaj. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat.. ceva mai la nord de mănastirea Cozia. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. . Căliman.a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române.8%) Activitatea turistică.. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. Amintim. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti).completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. comerţ (19. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii.0%). este cunoscută încă din vremea dacilor. poetul național al românilor. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. Stoian și Bogdan. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. că Mihai Eminescu. generează locuri de muncă şi în alte domenii. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia. alimentaţie etc. Satul lui Căliman. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor. prin efectul său multiplicator. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. care se găsește la poalele muntelui Capra. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri".la locul numit Călimănești pe Olt.

Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. cât și la Căciulata. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. 1 de la Căciulata. pe insula Ostrov. oraș. îi dedicase poezia cu același nume. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. plină de verdeață și de aerul curat al munților. A stat într-o căsuță din Căciulata. la început băi. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. "poetul pătimirii noastre". ctitorie a lui Neagoe Basarab. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. mărturiile fiind păstrate și astăzi. iar oile rănite s-au vindecat". în anul 1882. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". În anul 1912. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. unica insulă a râului Olt locuibilă. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. aproape de malul Oltului înghețat. unde este îmormântat Mircea I. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. iar apoi cu diferite proceduri balneare. locul prezentării unor spectacole artistice. De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. care suferea de o boală a ficatului.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia.ce-a devenit aceasta? Pușcărie. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. cel mai mare domn al Țării Românești. de asemeni și schitul. Octavian Goga. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. comună. dotat cu o bază de tratament. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". apa actualului izvor nr. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. fără să-l vadă vreodată. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. aceea replantată nefiind nici pe . De asemeni Franz Joseph. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul.

departe de ceea ce a fost cândva. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. ori Cornetu. insula fiind acum cedată schitului. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. Călimănești. Și mai mult. Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. magnificul urs de piatră culcat pe spate. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . pasuri si chiar popasuri turistice. lângă schit au construit un ștrand. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. Cozia. Stănișoara. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. Stațiunea. iar apoi către Cozia. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. vile turistice. După 1989.

din cele 139 locuri de cazare de 3*.4 % în hoteluri. grau). In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa.3 % în pensiuni urbane. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare. structura unităţilor de cazare s-a diversificat. 139 sunt de 3* (respectiv 4. acestea fiind în număr de 42. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*.425 de locuri. 2. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol.582 locuri. acesta este de 38.7 % în pensiuni urbane. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. . 2. de legume si fructe.157 camere şi 4. a factorilor naturali de cură.1 %). La nivelul anului 2004. În anul 1989. comparativ cu anul 1989. structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89. 7. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. în 2004. Comparativ cu anul 1989. încă din 1882 -1884. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona.2 % în vile. cu 2.425 locuri.7 % în moteluri. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului. 6 unităţi sunt de 3*. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. La nivelul anului 1989. existau 53 unităţi. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale.7 % sunt în vile şi 32.390 de 1* (respectiv 35. 0. nucul si alunul.421 locuri.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. cele 38 de unităţi de cazare au 1. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara.653 de camere şi 3.Vinicola Dragasani. având 624 camere şi 1.9 %). Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti . de la pruni si meri la aluni si nuci. 67. în 2004. orz. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53. cele 2.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. dintre care 42 case de odihnă. din cele 3.

La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. Cozia. Traian).pentru hotelurile Căciulata.5 % fiind de 1*. . la nivelul hotelurilor 86. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. ştrand termal cu apă sulfuroasă. duş scoţian. Vâlcea .12. 5. ce totalizează 274 locuri la mese. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. cu 2. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. respectiv Cozia şi Oltul. Cozia. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. 35. în localitate funcţionează 8 restaurante. cu un total de 2. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză.• • cele 1. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. Cozia. Cozia .100 proceduri om/zi posibile. duş subacval.La nivelul anului 2004. 1 cabinet medical pentru Hotel Central. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. Oltul. Hotelul Căciulata a fost modernizat. Central. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata. cu circuit închis.8 % în moteluri.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. Oltul. băi cu bioxid de carbon.200 proceduri om/zi posibile.3 % în popasuri şi respectiv 31. împachetări cu parafină. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată. băi de plante. instalaţii pentru electroterapie. inhaloterapie (inhalaţii). băi parţiale sau totale.7 % în hoteluri. Alte două hoteluri.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. duş – masaj. 2. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear. sală de gimnastică medicală. acupunctură.3 % în pensiuni urbane. 2. Oltul. În staţiune mai există hotelul Vâlcea.7 % în cabane turistice. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ). cu 3.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. în principal hoteluri (Căciulata. băi galvanice. laboratoare pentru teste funcţionale. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. în aer liber.9 % în vile. pentru afecţiuni reumatismale. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă. instalaţii pentru aerosoloterapie. 1. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. restul de 13.3 % în căsuţe turistice.

1 bazin. 40 locuri concomitent. calcice. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central .2 bazine. 30 locuri concomitent. 60 locuri concomitent. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. Olt. atermale. În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale. în special măr şi prun. • Biblioteci (hotelurile Căciulata. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. magneziene. • Terenuri de sport . de cruţare . . dealurile şi munţi. predominante fiind cele de porumb şi cartof.înconjurată de jur imprejur de păduri.2 bazine. Ape minerale sulfuroase. de la drumeţii montane. • Popas turistic Căciulata .1 bazin. • Săli de jocuri. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. staţiunea are un aer curat şi sănătos. precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. în principal hipotone. Descoperite • Hotel Oltul . • Hotel Cozia . la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49.5 gr/l. bromurate. Totodată. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement. Cozia. • Ştrand Călimăneşti . • Cinematograf. iodurate. • Discotecă. dar şi hipertone. clorurate. 80 locuri concomitent. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt.5 grade Celsius). Central).2 bazine. 60 locuri concomitent. bicarbonatate. bogat în ozon. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse. sodice. Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole). Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului.5 si 11. Oltul). având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0.

aratând ca . . Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C.este plina de toate bunatatile”. Seaca. Dupa cucerirea Daciei. iar A. fructele de pădure. nici noi nu o putem uita. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. la locul numit Calimaneşti. Tigania şi Caciulata. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine.. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. la închinat mai înainte. un izvor unic în felul sau” – Caciulata. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba. pin) mai sus de acest nivel.. . dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului.o comoara. I. ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. este datat la 20 mai 1388 (6896). Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . tezaurul de monede dacice. unde se afla şi un puternic nod rutier. C. Popa Şapca şi altii.Zona împădurită este variată ca specii arboricole.. istoria locurilor unde traieşte. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu. în timpul lui Hadrian. Aici Mircea cel Batrân spune ca: . Marsil în 1827 . atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. dupa voia domniei mele. de aceea ne-o amintim şi astazi.. zisei manastirii”. molid. pe Olt. Gura Vaii. pe care cu dragoste şi multa osârdie. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului.. în poiana Bivolari. Descoperirile de la Cozia Veche. Pe malul stâng al Oltului. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . În anii urmatori lui 1864.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138. ciupercile şi fondul cinegetic. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. format din 300 piese gasit la Jiblea. Pădurea care acoperă peste 73.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. precum şi monedele de la Bivolari.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti.

Din 1927. cazare şi tratament. declarata Parc National în 1990. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV.. La 25 aprilie 1948. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. cu servicii complexe de masa. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. Frumuşianu. Jiblea Noua. statiunea trece în concesiunea Societatii . bunurile societatii . actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca.în . date în folosinta între anii 1976 – 1979. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. La manastirile Cozia. doctor Traian Dinculescu. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. G. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. C. Govora şi Râmnic . suferind de litiaza urinara. Tiberiu Cioroianu. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. sa se cladeasca .. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. ferind izvorul de furia apelor. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta... Pauşa şi Caciulata. Pe meleagurile noastre. Fr. Bistrita. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. asistat de directorul tehnic al statiunii. iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa . ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. Calimaneşti devine oraş. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. Jiblea Veche.Govora – Calimaneşti” care. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. la aceasta contribuind şi padurile din jur. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici..un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. Ludovic Balogh. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. a carei statuie se afla în fata hotelului Central. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca). Complexul balnear Cozia. Din 1910. Cozia şi Oltul. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. a predat primarului oraşului Calimaneşti. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles.Govora – Calimaneşti”. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). În Caciulata cele doua hoteluri. apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. lucrarea fiind executata de inginer I. Cantacuzino. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966.

cercetatori. cenaclu literar. Biblioteca A. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. ctitoria lui Mircea cel Batrân. la Calimaneşti se pun bazele . scriitori. ca filiala a universitatii din Bucureşti.. foarte multi la numar. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. un fond bogat.Societatii de Patronaj Şcolar”. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici. pictori şi altele. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii.000 de volume. profesori. E. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici. În liniştea de la manastire s-au zamislit . ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. sotii Maria şi Aurel Baidan.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche. Marin Cornelia şi altii. Emilian Popescu.a ars flacara sacra a culturii. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. Caragiale” cu piesa . În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. La 12 decembrie 1914. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. publicişti. organizarea unei biblioteci. Florin Chiriac. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul.Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. Constantin Roznovan. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. la cel şaselea festival de teatru de amatori . actori. diversificat. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. Erau în formatie Alexandru Balaşel.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân). de toate profesiile. elevilor. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului.. Georgeta Georgescu. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. 9 fete) din totalul de 282 de copii.. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici.. Marijana Zamfir. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. L. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. sociologi. 2. 3 . activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. expozitia de pictura . O data cu construirea caminului cultural în 1939. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad..I. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. În 1820. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa. Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia.

3. Constantin Mateescu. numeşte Calimaneştiul . ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388. Laurentiu Ulici. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. 1970 Festivalul National . ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi. . a facut subzidiri. Alexandru Jebeleanu şi altii. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). Braşov. tiparituri. . Gala Galaction. Adrian Paunescu. Mircea Sântimbrean.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion.. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca .biserica de piatra” – declarata monument istoric. Ileana Vulpescu.– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana. . Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru. Dragoş Vrânceanu. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu. a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Virgil Carianopol. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. Baconsky.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia.Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene.Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. Agatha Grigorescu-Bacovia.. . Teleorman şi Olt. corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii.. terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. Geo Bogza. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu..Sinaia Vâlcii”..la început a fost cuvântul”: .Cântecele Oltului”. la Ostrov. Octavian Goga. Bulgaria. Vâlcea. Sibiu. obiecte de cult. Amitha Bhose Ray. 1393. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. . Mihai Eminescu. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi. . iar peisajul care încânta pe .frumoasa Oltului”. vechi manuscrise. 4. amintim doar pe câtiva: Marin Preda. .Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul . broderii. E. Turcia şi Cipru.Manastirea Cozia. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu.Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna..Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc. . Şi aşa s-a scurs vreme. Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. care a început în vara anului 1969 la Fagaraş. în stil bizantin autentic. Mihai Drumeş.Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea. Covasna.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. denumita şi . A.

Conform Institutului Naţional de Recuperare. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia .Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România. Altitudine maximă este 1660 m (vf. mici escavaţii de peşteri. "Ciobănaşul". Alti oameni.Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale. creste zimţate. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. staţiunea Călimăneşti . Călimăneşti . ca de pildă: "Sfinxul Coziei". nr. naturalistic şi peisagistic.oricine. aceleaşi locuri. "Faraonul" etc. La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte. ce dispune de resurse de substanţe minerale.foaie de zestre” a oraşului nostru. mai ales sub aspect geologic. diversitatea factorilor de cura. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară. fiind constituit într-un parc (17. turnuri. 1122/2002.). de ce nu şi aceasta . D.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor.. Cozia).Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. "Ursul".Construcţiilor şi Turismului. Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. Totodată. ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. alte întâmplari. Calimaneşti pe Olt. conform H.masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. "Haiducul". forme antropomorfe. -Parcul Naţional Cozia .G.

-Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni. Dosul Pământului . Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii .1. Vârful Olăneştilor 1. Şi fauna este bine reprezentată. Carpaţii Meridionali. iedera albă. floarea de colţ). Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).79 m.1.416 m. rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. Fruntea lui Dat . Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ.380 m. Foarfeca . Se găsesc laolaltă plante alpine. mixandrele de stâncă. Plaiul Lotrişorului .În aval de confluenţa cu râul Cibin. pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). străpungând transversal. -Defileul Oltului .1. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative.parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă). având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: . plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.550 m în Cârligele Olăneştilor). cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. -Oltul .Vâlcea şi poate chiar din ţară.876 m.857 m. laleaua pestriţă.1. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti.219 m. Oltul îşi croieşte. de la N la S. subalpine.

Monument UNESCO. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. călugărita sub numele de Teofana. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. care păstrează în interior frescele originale.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. care este îngropat aici. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. -Schitul Ostrov. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. . este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. construită la începutul secolului al XVIlea. În cadrul Mânăstirii. se pot vedea picturi murale datând din 1391. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul.

Ioan Botezătorul. în apropiere de Brezoi.-Mânăstirea Cornetu. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic. şalupe de agrement. plimbări cu vaporaşul. ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească.Muntele Durduc.Păuşa .Stâna "La Muşeţel" . Turismul montan – drumeţie montană. de călugări. În prezent dotările sunt . ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata . Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.Cozia .Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete. la 45 km de staţiune. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863).Dealul Păuşa .Poiana Bivolari . Are regim athonit.Poiana Stânişoarei . cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf. prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire. Mânăstirea. în satul Călineşti. este situată la 20 km de staţiune.). ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă. .Curmătura "La Troiţă" .Căciulata . în anul 1747. piscine plutitoare etc.Muchia Vlădesei . este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune).

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. Piteşti (90 km). .se practică şi în prezent. tot timpul anului. convenţii. mai ales în perioada estivală În plus. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. Curtea de Argeş (50 km). reuniuni. ce leagă Ardealul de Bucureşti. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti). ecran). târguri etc. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces.insuficiente.. prezenţa factorilor naturali. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. situarea în apropierea unor importante oraşe. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . respectiv drumul european E81. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. ce leagă Ardealul de capitală. precum Râmnicu Vâlcea (18 km). Sibiu (81 km). Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban.

PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. în anul 2004 această pondere este de 17 % . Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. -Hotel Central – săli de conferinţe. La nivelul anului 2004. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. practicată în cadrul staţiunii. iar cel de tranzit 5 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %.220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. astfel încât. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

4 119.6 100.9 . IN TRIMESTRUL I 2004. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.4 94.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.9 107. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.9 171.7 Total innoptari Roman i Straini 118.3 119.5 95.4 Judete Total Romania Valcea 104.5 Sosiri Total Romani straini 109.8 102.4 108.8 121.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->