Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

gorun (14%). ORL. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. sulfuroase sau iodate. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. puţin modificate de om. care sunt recomandate. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Centaurea coziensis. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. Doabra-Călineşti. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. cel de la Caciulata. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. dar si al celor ginecologice. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . Rosa . doar un singur bazin era in aer liber. Muşchii. de o mare originalitate şi variabilitate. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. La momentul respectiv. Peronospora eynoglossi. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. Narăţu. In ultimii ani. Flora micologică. in prezent. in special. tericole 34 % . în functie de altitudine. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. tei. iar 158 din clasa Musci. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. Rosa x argesana. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). in tratamentul afectiunilor reumatice. etc. (11%). Galium baillonii. de la 300 m la 1667 m. trei dintre acestea datand inca din 1973. Tamularia thesii. Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. sase bazine cu apa termala. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Melampsoridium alni. cireş. iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. bicarbonatate. corticole 20 % . mojdrean.

Koeleria transsilvanica etc. jderul de piatră – Martes fonya. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). Gentiana acaulis. Thymus comosus. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus. Quercus polycarpa). Dianthus spiculifolius. Heterotricha. Athamanta turbith ssp. În ceea ce priveşte ornitofauna. Hungarica. capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. Doronicum carpaţicum. lupul – Canis lupus. Lilium carniolicum ssp. Draba simonkaiana.coziae. scoruşul grecesc (Sorbus graeca). sunt cunoscute în P. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. scumpia (Cotynus coggygria). etc.Sorbus cretica. ciuful de padure – Asio otus. Genista tinctoria oligosperma. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. avem şi specii de interes comunitar. care urcă până la 1200-1300m. pisica sălbatică – Felix silvestris. Dianthus henteri. record altitudinal în Carpaţi. Heterotricha. specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. turtureaua – Streptotelia turtur. Cirsium boujartii.. Cerastium banaticum. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. Daphne blagayana. uliul păsărar – Accipiter gentilis. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. Primula halleri. Stipa crassiculmis ssp. Ophrys fusca. cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. Iris ruthenica.N. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. cerbul – Cervus elaphus. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. bursucul – Meles meles. De asemenea. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Stipa crassiculmis ssp. râsul – Lynx lynx. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. Limodorum abortivum etc.Sciurus vulgaris. Lilium martagon. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. . Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. nucul (Juglans regia).Cozia peste 120 specii de păsări. pârşul – Glis glis. pupăza – Upupa epops. ariciul – Erinaceus europeus etc.jankae. veveriţa .

crapul – Cyprinus carpio. piţigoiul de munte – Parus montanus. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. lepidoptere. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. cât şi în etajele inferioare. piţigoiul mare – Parus major. mierla – Turdus merula. nisipariţa . Orthopterele. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. specie termofilă protejată. codobatura albă – Motacilla alba. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. şoparla de munte – Lacerta vivipara. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. tritonul cu creastă – Triturus cristatus. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario.Sabanejenia romanica. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. boişteanul Phoxynus phoxynus. corbul – Corvux corax. gaiţa – Garrulus glandarius. colembole şi aranee. în timp ce alte grupe ca chilopodele. . Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. scobarul – Chondrostoma nasus. broasca râioasă brună – Bufo bufo. însă insuficient cunoscută. şarpele de apă – Natrix tesselata. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. şarpele de apă – Natrix tesselata. piţigoiul de brădet – Parus ater. pescarelul negru – Cinclus cinclus. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. o specie endemică. zglăvocul – Cotus gobio. năparca – Anguis fragilis etc. orthoptere. cucul – Cuculus canorus. huhurez mic – Strix aluco. vipera de munte – Vipera berus berus. de origine mediteraneeană. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. guşterul – Lacerta viridis viridis. ierunca – Bonasia bonasia etc. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. mreana – Barbus barbus. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. şoparla de munte – Lacerta vivipara. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. mai ales insecte şi arahnide. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. buhaiul de baltă – Bombina variegata. forfecuţa – Loxia curvirostra. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. Fauna de nevertebrate este bogată.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. napârca – Anguis fragilis. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis.

La vf. Precipitatii. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice. pisica salbatica. soparla cenusie. floarea de colt.1% specii endemice (5. cu specii de animale si plante . Calinesti. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max.5 mm/ an la Calimanesti. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. si N V cu pondere mai mica S. Brezoi. diferite. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m.C la 1500 m. cu o etajare a parametrului climatic.Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos. Naratu. tritonul cu creasta.. Cozia –1667. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. din care 8. macesul argesan ). Parcul National Cozia. functie de altitudine. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. desfasurarii unor activitati educative. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). Salatrucel. gusterul. Regimul climatic este specific de munte. functie de altitudine. fizico. C pe valea Oltului la – 3gr. spre deosebire de cele din N. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. rototelele Coziei). si N-V. Ciuha Mare 10. apar exemplare de anin de munte. salcie pitica. mesteacan de Cozia.. Se remarca influenta culoarului raului Olt. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. cocosul de munte. si S-V. Perisani. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. in zona inalta 1000 – 1100 mm. recreative si turismului.caz unic in tara. Vf.m).3% specii endemice Coziei). este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie./ an la 717. floristic. corbul. pe versantul sudic.firuta. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. afinul). reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. faunistic si hidrologic. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. Defileul Oltului. pesma. subalpine (lana caprelor. iar printre palcurile de molid. Sub aspect floristic.8% specii endemice Romaniei si 2. Vanturi dominante din N. plante endemice (trandafirul de Cozia.. etc. Temperatura medie anuala de la +10 gr. precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. lupul. Brezoi. sau rare cum sunt capra neagra. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. au o accesibilitate relativ .20 m. caracteristic muntilor josi.care necesita o protectie stricta .geografic./ s. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. etc. rasul. salamandra. plante termofile ( scumpia. din calea maselor de ae r mai reci si umede. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana. iar dintre amfibieni si reptile. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. laleaua pestrita). Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic.

relief. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia . . Din puncte ca Turnu. în sudul Munţilor Căpăţânii. ace. floră. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. abrupturi calcaroase. până la est de Cheile Olăneşti (Folea). masivul Cozia fiind cel mai solicitat. etc) şi antropic (mănăstiri. grohotişuri calcaroase.000 turişti pe an au vizitat această zonă. izvoare termale. Cheile Lotrişorului. faună. plimbări in natură. O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm.practicarea unor sporturi. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. Lotrisor. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. fiind situat în Judeţul Vâlcea. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. Este cel mai mic parc naţional din România. hornuri. Pausa Salatrucel. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară.Calimanesti. pe teritoriul localităţilor Costeşti. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. ). de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). câmpuri de lapiezuri. . dar numarul lor a crescut foarte mult. cu numeroase forme exocarstice (chei. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. hidrologie.drumeţii. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. doline.27 Km. Perisani. cât şi pentru turiştii din străinătate. Calimanesti –pr. monumente istorice.Naratu-20 Km. în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . . Bulzul). locuri şi monumente istorice.usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite. . (Defileul Oltului. Principalele motivaţii fiind: . Gura Lotrului. Cascada Gardului. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România.vizitarea unor lăcaşe de cult. tabere si concursuri in aer liber. cu o lungime de cca 14 km.insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). cu o suprafaţă de 4186 ha. viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. organizarea de expediţii. care prin potenţialul ei natural (peisaje. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa.

al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . al pr . Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia. bisericile din localităţile din zonă. Frăsinei. bazinul sup al Pr. al Pr. 16 km.N.cca. Jgheaburi. Valcea – Olanesti. Bradu. unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. păduri virgine. apoi poteca nemarcata pe mal stg.natural: habitate naturale. Păpuşa. al pr.muntele Stogsoare . Valcea.Masivul Buila – Vanturarita. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. pe drum modernizat si forestier . resturi fosile de urs de pestera. schiturile Pătrunsa.bazinul sup. Iezer. Cum ajungem? Din D. cca 16Km pe drum modernizat si forestier.Cheia pana in Cheile Cheii. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. 950m. precum şi tradiţiile. obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. situri mineralogice şi paleontologice. Cheia la alt. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. Cum ajungem? Din D. peşteri. fosile de urs si hiena de pestera. . Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. apoi poteca nemarcata pe mal stg. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. Cheia pana in Cheile Cheii. in bazinul sup. Peri. in dreptul satului Cheia . Pahomie. 64 A –Rm. Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Horezu.N. Obiective turistice naturale de interes. Bistriţa. 64 A – Rm.

. Valcea – Tg.in Cheile Manzului . in dreptul satului Cheia . al pr. de 925 m. . Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . muntele Stogsoare .Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. . 64 A.alt. Cheia pana in Cheile Cheii. . 16 km pe drum modernizat si forestier .Rm.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola .N. 64 A.Olanesti . poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. 16 km pe drum modernizat si forestier. Cum ajungem? Din Baile Olanesti .apoi poteca nemarcata pe mal stg . de 1050 m. in unele puncte .la est de muntele Stogsoare si alt. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii .Cele mai mari stalagmite din Jud.cca. bazinul sup. amonte cca 20 km. muntele Stogsoare. 67.Adaposteste un lac de cca 10 mp. in Cheile Manzului.Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. al pr. Bistrita . de 1000m.la alt. Cheia . Valcea. al pr. in dreptul satului Cheia . Masivul Buila – Vanturarita. Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii. .Rm.Olanesti .N.N. 990 m. cca. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. bazinul sup. .Rm. Valcea.Masivul Buila –Vanturarita. 16 km pe drum modernizat si forestier. Cheia . 64 A. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . apoi poteca nemarcata pe mal stg.cca.Olanesti . Cheia pana in Cheile Cheii .bazinul sup al Pr.cca. .Rm. Muntele Stogsoare si alt.Olanesti . Valcea. si cu adancime de 3 m.Fosile de urs de pestera. in dreptul satului Cheia.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti.Rm.Cheia. N. al Pr. apoi poteca nemarcata pe mal stg . al Pr. Cum ajungem? Din D. Cum ajungem? Din D. Cum ajungem? Din D. la alt de 1100 m. Olanesti.Masivul Buila –Vanturarita.N.apoi poteca nemarcata pe mal stg . in dreptul satului Cheia . 16 km pe drum modernizat si forestier .la Alt. Valcea. Cum ajungem? Din D. Cum ajungem? Din D.de 850 m. 64 A. bazinul sup. al Pr. Valcea.

0 ha. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . Bistrita cca 1.iar apoi pe poteca nemarcata. pe drumul forestier de pe valea Satului. pe linia de centura a drumului E. de regula. cimentate pe marne şi argile. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii).DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). Jiu . Aici apele de siroire. in dreptul localitatii Caineni.5 km . Cum ajungem? . si de aici pe poteca nemarcata cca. Cum ajungem? Din drumul european E. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. alt. de 1600m.Din cartier Goranu . la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului. au creat unele masive piramidale de pamant. rezultate din ploi si din topirea zapezilor. pe drum forestier pe valea pr. Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras . Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. Este situată în comuna Goleşti. este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. Cum ajungem? Din D. 81. Masivul Buila – Vanturarita. forme sferice.. Bistrita.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Bazinul sup. in satul Costesti. 830 m. turnuri gigantice de 80 m înaltime. . De asemenea. 81 . Din punct de vedere ştiinţific.N. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura.la S-Vest de Vf. pe malul stg al raului Olt. al Pr. în bazinul pârâului Sărat. Stancioiu cu raul Olt . cu o suprafaţă de 12 ha.1 ha. sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. din satul Cainenii Mari. Cum ajungem? .Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. 67 – Rm Valcea –Tg. aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. Trovantii sint cimentari pe nisip care au. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. comuna Otesani. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. afluent de pe dreapta al râului Olt. creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Are drept scop conservarea numeroaselor . Prislopul si alt. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti. aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. într-o densitate foarte mare şi în plus.

N. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt.. pin.in susul vaii Latorita de Mijloc. Elemente deosebite ale florei salbatice include.2 ha si 9.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. Lotru. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei .Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget . atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. lacurile glaciare Calcescu ( 3.5 ha. bogate in specii de Nardus. Bora. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. Latorita si alt cuprinse intre 1350.5 m.la alt . iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata.67 C Brezoi. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. 1.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. in N-Estul Vf. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan). Cum ajungem? : Din D.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum).8 ha .3 m. la obarsiile Pr.fosile de vertebrate şi. cca. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10. cocosul de munte. cuprinse intre 1850 la 2295 m.).Vidal si Pasari. Cum ajungem? : Drum nemodenizat .). Pencu.din judetul Valcea. Cristesti . Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. in bazinul superior al Pr. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. 30 km. si continua pe poteca cu marcaj turistic . care include in circurile glaciare.si de pajisti alpine. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. Valoare peisajistica dosebita a reliefului. impresiuni ale unor frunze de plante (ulm. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. intre 1900 – 2053 m.unde isi gasesc adapost ursul brun . mesteacăn. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. cocosul de munte. salcie. in susul Vaii Lotrului.N.conglomerate. catre extremitatea estica. nisipuri. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. . ghintura etc iar din fauna ursul brun.1700 m.Voineasa – CataracteVidra .se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ).. tei.la alt. de 1800 –2030 m. si alt. Este situată în comuna Slătioara. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m. capra neagra. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.

bujorul de munte.cu alt. 7 –Voineasa – Petrosani. pana in Saua Stefanu.Vestul Mtilor Capatanii. cuprinse intre 900 – 1300m. vipera cu corn). Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B. .de aici poteci nemarcate. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord. Pascoaia . capra neagra.Cum ajungem?: Din D. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt. de aici poteci nemarcate.cu exemplare seculare). Latorita. Sterpu .N. Cheia . Malaia) pe poteca fara marcaj . Izvorul Mierlei.la sud de Vf. cocosul de munte. flora cu specii de plante rare( floarea de colt. iedera alba ).iedera alba.iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Oxytropis carpathica. Linum uninerve). ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun. Culmea Tarnovului. intre 1750 – 2000 m. 64 A –Rm. Voinesita de valea Pr. intre 1200 – 1493.7m. pe versantul nordic al Culmii Tarnovului. Cheia pana in Cheile Cheii .. intre 800. Sterpu si la alt.in susul vaii Cheia . pe culmea ce separa valea Pr.In versantul drept al Cheilor Cheii.iar in zonele stancoase.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice.rasul.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate. capra neagra.in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. ghintura) . Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului. intre Valea Cheii si Valea Olanesti.Olanesti ) pe drum forestier .Conserva genofond forestier valoros .la care se adauga specii de plante rare ( ghintura. tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice. Saua cu Larice. la alt. floarea de colt.catre Dealul Vatajelul Mare. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ). cu alt. Valcea – Olanesti . Cum ajungem? : Din D. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr.1350 m.Masivul Buila – Vanturarita. angelica. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri.in partea dreapta a defileului Pr. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui.N. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa). ghintura.in susul Vaii Cheia cca 16 km. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. in bazinul hidrografic superior al Pr.iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita.

Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara.(pe Pr. huhurezul mic .delimitata de vaile Pr.Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). pana la confluenta cu Pr. avifauna este reprezentata prin barza neagra . la alt. de 220. . Ruscus aculeatus. .deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . cucuveaua.specii care necesita protectie stricta. Mamu .afluent de stg.950 m. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. sorecarul . afluent de stg . respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie .Tisa Mare.Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi .5 m. Mamu.la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m . – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus). Cum ajungem? : De la Dragasani .habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru .iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul. Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului.estic al Muntilor Lotrului. apoi pe poteca nemarcata catre Vf. cuprinse intre 340m – 815m.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. capra neagra. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform.iar din elementele de flora se remarca prezenta . specii rare ca floarea de colt . Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud.la alt.cucuveaua. din flora salbatica. in bazinul Pr. huhurezul mic. al Pr.. Olanesti.290. Elemente de fauna .al Pr. de la 1750m la 1950m. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. Hoteagu si Pr. Cainelui -afluent de dr. in bazinul Pr. Balindru. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti . stanjenei. pentru floarea de colt . intre 650.Conserva din flora . Balindru Mare. la alt de 220 la 298m. Balindru si Stricatul. bazinul superior al Pr.ciuful de padure.Din fauna. capra neagra. .) .) si alt. Munceii Olanestilor. Silea . Furnica Mare si la alt. Cum ajungem?: De la Dragasani.pe drumul de acces partial amenajat . cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust.sorecarul etc. in zona Vf.respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie.Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii .iedera alba . tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun.

Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.apoi poteca nemarcata cca ./km2). tei.impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm.sau Pausesti. pin.147 Densitatea medie în teritoriu este de 80. . se traverseaza Pr. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita . bazinul Pr.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. salcie. Pana la Rapa „Evantaiul”. reprezentând 2.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km .muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). intre 360 – 440 m. B. afluent de dreapta a raului Olt si alt. Cum ajungem? : Din D.7 loc. În realitatea. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). la altitudinea de 700m. Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul . Rm. de cca.de Arges .apoi pe firul de vale Evantaiul cca. 100m.fie in dreptul localitatii Vladesti. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) . Doabra .605 de locuitori.8 loc. Valcea.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. sud de satul Mosoroasa . îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari. Samnic. nivel superior mediei pe judeţ (71.la cca 0. in versantul drept al vaii Pr. .1% din populaţia judeţului. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.Olanesti. Samnic la alt./km2. – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia.N. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii. datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului. Sarat.5km. 550m.N. 64 A. Cum ajungem? : Din D. densitatea populaţiei este mult mai ridicată. mesteacan. 73 C – Rm Valcea – C. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana .Betel.600m .

03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.605 96.23 % 0.01 % 0.54 % 0.14 % Română: 8.308 15 278 1 3 8.531 .Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.17 % 3.

femei: 787 757 2. respectiv 49.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0.14 % 8. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea. * sporul natural este negativ. în genere fiind un oraş unde predomină turismul. .0% populaţie de sex masculin şi 51.37 % 0.62 % 0.03 % 0. respectiv 2. femei: 60+ ani. femei: 15-59 ani. barbaţi: 60+ ani.11 % 0. barbaţi: 0-14 ani.25 % 0. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe.79 % 32.756 639 910 9.02 % 32. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie.605 8.05 % 0.00 % 0.16 % 0.756 2.01 % 0.11 % 0.02 % 99.8 ‰.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8.0% populaţie de sex feminin.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani. barbaţi: 15-59 ani. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.01 % 0.05 % 0.02 % 7.42 % 10.

În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân. suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. trecând prin această . generează locuri de muncă şi în alte domenii.. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. Stoian și Bogdan. comerţ (19. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului.. industrie (16.0%).0%). unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. Călimăneștiul. poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. este cunoscută încă din vremea dacilor.a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ". prin efectul său multiplicator.de care este legată nașterea satului .lipsa locurilor de muncă au generat şomaj.. se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate. .). că Mihai Eminescu. Amintim. zidită de Negru Vodă.a fost ridicată în apropierea alteia. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti).la locul numit Călimănești pe Olt. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30. Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : ..8%) Activitatea turistică. Satul lui Căliman. Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. fiind împărțită între conducătorii ei. Legenda spune că mănăstirea Cozia . și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului. după voia domniei mele. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. ceva mai la nord de mănastirea Cozia.a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. Șerban. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". alimentaţie etc. . Stoienești. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. Căliman. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. care se găsește la poalele muntelui Capra. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat. satul Cozia. poetul național al românilor.completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri". Mihai Viteazul. rata şomajului a fost de 14% in 2002 .

Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. în anul 1882. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. fără să-l vadă vreodată. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității.ce-a devenit aceasta? Pușcărie. mărturiile fiind păstrate și astăzi.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. unde este îmormântat Mircea I. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. aceea replantată nefiind nici pe . "poetul pătimirii noastre". la început băi. plină de verdeață și de aerul curat al munților. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. oraș. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. aproape de malul Oltului înghețat. De remarcat este faptul că în anii 1975-1980." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. ctitorie a lui Neagoe Basarab. unica insulă a râului Olt locuibilă. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. apa actualului izvor nr. cel mai mare domn al Țării Românești. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. iar apoi cu diferite proceduri balneare. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. îi dedicase poezia cu același nume. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". dotat cu o bază de tratament. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. iar oile rănite s-au vindecat". În anul 1912. cât și la Căciulata. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. care suferea de o boală a ficatului. Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". A stat într-o căsuță din Căciulata. Octavian Goga. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. comună. de asemeni și schitul. pe insula Ostrov. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. De asemeni Franz Joseph. locul prezentării unor spectacole artistice. 1 de la Căciulata. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus.

dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. După 1989. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. pasuri si chiar popasuri turistice. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. Cozia. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. Stănișoara. iar apoi către Cozia. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. ori Cornetu. magnificul urs de piatră culcat pe spate. Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. lângă schit au construit un ștrand. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. Și mai mult. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare.departe de ceea ce a fost cândva. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. vile turistice. Stațiunea. Călimănești. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . insula fiind acum cedată schitului.

structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi.7 % în moteluri. comparativ cu anul 1989. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. 2. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. de legume si fructe. 0. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului.425 locuri. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. La nivelul anului 2004.3 % în pensiuni urbane. cu 2. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb.2 % în vile. grau). cele 38 de unităţi de cazare au 1. 2. Comparativ cu anul 1989. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică.7 % sunt în vile şi 32. 139 sunt de 3* (respectiv 4. în 2004.Vinicola Dragasani. în 2004. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. de la pruni si meri la aluni si nuci. având 624 camere şi 1. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara.425 de locuri.157 camere şi 4. cele 2.1 %). 6 unităţi sunt de 3*. acestea fiind în număr de 42. din cele 139 locuri de cazare de 3*.7 % în pensiuni urbane. se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8.653 de camere şi 3. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara.9 %). Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti .4 % în hoteluri. din cele 3.582 locuri. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare.390 de 1* (respectiv 35. . acesta este de 38. nucul si alunul. structura unităţilor de cazare s-a diversificat.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. În anul 1989. La nivelul anului 1989. orz. a factorilor naturali de cură.421 locuri. încă din 1882 -1884.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. 67. dintre care 42 case de odihnă. 7. existau 53 unităţi.

respectiv Cozia şi Oltul.3 % în pensiuni urbane.100 proceduri om/zi posibile. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. Hotelul Căciulata a fost modernizat. 2. Alte două hoteluri.La nivelul anului 2004. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. duş subacval. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. în localitate funcţionează 8 restaurante. În staţiune mai există hotelul Vâlcea.• • cele 1.200 proceduri om/zi posibile. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis. cu 3. 5. Vâlcea . Cozia. acupunctură. 1. Traian).390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. Oltul.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. Oltul.pentru hotelurile Căciulata. sală de gimnastică medicală. la nivelul hotelurilor 86.3 % în popasuri şi respectiv 31. La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. Oltul. ştrand termal cu apă sulfuroasă. 35. în aer liber. instalaţii pentru electroterapie. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear. restul de 13. Cozia. duş – masaj. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. cu 2. împachetări cu parafină. 1 cabinet medical pentru Hotel Central.7 % în cabane turistice. ce totalizează 274 locuri la mese. cu un total de 2. Cozia . Central. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.5 % fiind de 1*.8 % în moteluri. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ).3 % în căsuţe turistice. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă. în principal hoteluri (Căciulata. băi cu bioxid de carbon.9 % în vile. 2.7 % în hoteluri. instalaţii pentru aerosoloterapie. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. cu circuit închis. laboratoare pentru teste funcţionale. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central. băi parţiale sau totale. duş scoţian. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. Cozia. băi de plante. . pentru afecţiuni reumatismale. băi galvanice.12. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. inhaloterapie (inhalaţii).

magneziene.5 si 11. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. Totodată. precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. de cruţare . care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. • Hotel Cozia . • Cinematograf. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole). • Biblioteci (hotelurile Căciulata. predominante fiind cele de porumb şi cartof. • Ştrand Călimăneşti . atermale. bromurate. dar şi hipertone. Descoperite • Hotel Oltul . • Terenuri de sport . 80 locuri concomitent. • Discotecă.înconjurată de jur imprejur de păduri. Ape minerale sulfuroase. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.2 bazine. clorurate. • Săli de jocuri. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49. având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0. 60 locuri concomitent. Central). Olt. dealurile şi munţi. de la drumeţii montane. Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. 30 locuri concomitent.1 bazin. 40 locuri concomitent.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. . bicarbonatate. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata. Cozia. staţiunea are un aer curat şi sănătos.5 gr/l.2 bazine. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse.2 bazine. Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. • Popas turistic Căciulata . o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. Oltul).5 grade Celsius). 60 locuri concomitent. bogat în ozon. în special măr şi prun. iodurate. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement.1 bazin. la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. calcice. în principal hipotone.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. sodice.

aratând ca . ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. Aici Mircea cel Batrân spune ca: . Gura Vaii. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . pin) mai sus de acest nivel. tezaurul de monede dacice.. zisei manastirii”. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului.. În anii urmatori lui 1864. unde se afla şi un puternic nod rutier. este datat la 20 mai 1388 (6896). ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. Pe malul stâng al Oltului. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului.Zona împădurită este variată ca specii arboricole. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu. precum şi monedele de la Bivolari.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. C. Marsil în 1827 .77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. fructele de pădure. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. în poiana Bivolari. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138.. I. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C. pe care cu dragoste şi multa osârdie. .este plina de toate bunatatile”. de aceea ne-o amintim şi astazi.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”.. Descoperirile de la Cozia Veche. la închinat mai înainte. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. pe Olt. Tigania şi Caciulata. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. dupa voia domniei mele. Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. Popa Şapca şi altii. molid.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire .. Pădurea care acoperă peste 73. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. iar A. Dupa cucerirea Daciei. . Seaca. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine. la locul numit Calimaneşti. format din 300 piese gasit la Jiblea. istoria locurilor unde traieşte. nici noi nu o putem uita. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . ciupercile şi fondul cinegetic.o comoara. în timpul lui Hadrian. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. un izvor unic în felul sau” – Caciulata.

Bistrita.un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. bunurile societatii . Pe meleagurile noastre. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. ferind izvorul de furia apelor. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. doctor Traian Dinculescu. a predat primarului oraşului Calimaneşti. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. Fr. date în folosinta între anii 1976 – 1979. cu servicii complexe de masa. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966.. suferind de litiaza urinara. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. La manastirile Cozia.. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. statiunea trece în concesiunea Societatii . Ludovic Balogh. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. Govora şi Râmnic . Din 1927. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. În Caciulata cele doua hoteluri. Din 1910.în . directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. La 25 aprilie 1948. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. C. cazare şi tratament. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca).Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr.. Calimaneşti devine oraş. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. Pauşa şi Caciulata. declarata Parc National în 1990.. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa . fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta.. Jiblea Noua. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. Complexul balnear Cozia. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. G. a carei statuie se afla în fata hotelului Central. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles.Govora – Calimaneşti”. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. Tiberiu Cioroianu. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. Cantacuzino. Jiblea Veche. lucrarea fiind executata de inginer I. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca. Frumuşianu. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. Cozia şi Oltul. asistat de directorul tehnic al statiunii.Govora – Calimaneşti” care. la aceasta contribuind şi padurile din jur. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. sa se cladeasca .

Emilian Popescu. În liniştea de la manastire s-au zamislit . 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. Erau în formatie Alexandru Balaşel. În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. de toate profesiile.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân). aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. 3 . publicişti. actori. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. diversificat. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii. 9 fete) din totalul de 282 de copii. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici. Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. ca filiala a universitatii din Bucureşti. Biblioteca A. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa.I... E. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi.. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. profesori. L. elevilor. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. un fond bogat. la cel şaselea festival de teatru de amatori .Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. scriitori. sociologi.. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie.. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului. 2. cenaclu literar. ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. O data cu construirea caminului cultural în 1939. Caragiale” cu piesa . Marijana Zamfir. la Calimaneşti se pun bazele .000 de volume. pictori şi altele. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. La 12 decembrie 1914. Marin Cornelia şi altii. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. expozitia de pictura . cercetatori.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche.Societatii de Patronaj Şcolar”. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general.a ars flacara sacra a culturii. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. sotii Maria şi Aurel Baidan. În 1820. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. organizarea unei biblioteci.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. Constantin Roznovan. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. foarte multi la numar. Georgeta Georgescu. Florin Chiriac. ctitoria lui Mircea cel Batrân.

Mihai Drumeş. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. broderii. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu. iar peisajul care încânta pe . la Ostrov.Manastirea Cozia. Agatha Grigorescu-Bacovia.. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu. 1970 Festivalul National . Teleorman şi Olt. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. Braşov.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc.biserica de piatra” – declarata monument istoric. vechi manuscrise. 4. obiecte de cult. . amintim doar pe câtiva: Marin Preda.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu. Bulgaria. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul . Ileana Vulpescu. ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388. Octavian Goga.Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. a facut subzidiri. Virgil Carianopol. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. . terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul...la început a fost cuvântul”: . a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita.frumoasa Oltului”. Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia..Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie. A. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. . Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea. care a început în vara anului 1969 la Fagaraş. Adrian Paunescu. Dragoş Vrânceanu. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Şi aşa s-a scurs vreme. pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia).– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. E. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . Constantin Mateescu. Mircea Sântimbrean. Sibiu.Sinaia Vâlcii”. Turcia şi Cipru. aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana.. Covasna. Gala Galaction.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. în stil bizantin autentic. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru.Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna. 1393. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene. Alexandru Jebeleanu şi altii. corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii.Cântecele Oltului”. .. tiparituri. Vâlcea. . numeşte Calimaneştiul .Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. . Baconsky. . Amitha Bhose Ray. ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi. 3. Mihai Eminescu. Laurentiu Ulici. Geo Bogza. . denumita şi .Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion.

ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân.foaie de zestre” a oraşului nostru. -Parcul Naţional Cozia . conform H. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . "Ciobănaşul". Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.Construcţiilor şi Turismului. aceleaşi locuri.G. Conform Institutului Naţional de Recuperare. pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. mici escavaţii de peşteri. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară. forme antropomorfe. nr.oricine. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. creste zimţate. Totodată. ca de pildă: "Sfinxul Coziei". fiind constituit într-un parc (17. staţiunea Călimăneşti .. "Ursul". D. Călimăneşti . "Haiducul". de ce nu şi aceasta . fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. diversitatea factorilor de cura. naturalistic şi peisagistic. Cozia). 1122/2002. ce dispune de resurse de substanţe minerale. turnuri. Alti oameni.masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor.Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale. Altitudine maximă este 1660 m (vf. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . mai ales sub aspect geologic. alte întâmplari. "Faraonul" etc. Calimaneşti pe Olt.).

rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. -Oltul . laleaua pestriţă.550 m în Cârligele Olăneştilor). pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). mixandrele de stâncă. subalpine. Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. Carpaţii Meridionali.380 m. Plaiul Lotrişorului . Foarfeca . -Defileul Oltului .876 m. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative.În aval de confluenţa cu râul Cibin.1. având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1. Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii . iedera albă. Se găsesc laolaltă plante alpine. floarea de colţ). străpungând transversal. -Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti. Vârful Olăneştilor 1. de la N la S. plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.79 m.857 m.416 m. Oltul îşi croieşte. Dosul Pământului .1.1. Fruntea lui Dat .parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă). Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).Vâlcea şi poate chiar din ţară.219 m.1. Şi fauna este bine reprezentată. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: .

printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. care păstrează în interior frescele originale. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. -Schitul Ostrov. Monument UNESCO. este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. În cadrul Mânăstirii. care este îngropat aici. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. . construită la începutul secolului al XVIlea. călugărita sub numele de Teofana. se pot vedea picturi murale datând din 1391. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă.

în apropiere de Brezoi. Turismul montan – drumeţie montană.Dealul Păuşa . Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic.Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete. Are regim athonit. cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf. ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.Muchia Vlădesei . în satul Călineşti. de călugări.Stâna "La Muşeţel" . este situată la 20 km de staţiune. ce poartă hramul Tăierea Capului Sf.Poiana Stânişoarei .Căciulata . Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863). la 45 km de staţiune. Ioan Botezătorul.Păuşa . în anul 1747. şalupe de agrement. este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune). Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. .Muntele Durduc. -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu. prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire.-Mânăstirea Cornetu.Poiana Bivolari .Cozia .). piscine plutitoare etc. În prezent dotările sunt . ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă. este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata .Curmătura "La Troiţă" . Mânăstirea. plimbări cu vaporaşul.

-Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. respectiv drumul european E81. precum Râmnicu Vâlcea (18 km).se practică şi în prezent. prezenţa factorilor naturali. târguri etc. ce leagă Ardealul de capitală. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces. convenţii. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . Sibiu (81 km). ecran).insuficiente. Curtea de Argeş (50 km). Piteşti (90 km). Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. . tot timpul anului. situarea în apropierea unor importante oraşe. mai ales în perioada estivală În plus. reuniuni. Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti). apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil.. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe. ce leagă Ardealul de Bucureşti. oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia.

-Hotel Central – săli de conferinţe. Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. La nivelul anului 2004. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. astfel încât. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. iar cel de tranzit 5 %. în anul 2004 această pondere este de 17 % . datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 .220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. practicată în cadrul staţiunii. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

4 119.9 107.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.9 .3 119.6 100.8 102.9 171.5 95.7 Total innoptari Roman i Straini 118.4 108.8 121.4 94. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.5 Sosiri Total Romani straini 109. IN TRIMESTRUL I 2004.4 Judete Total Romania Valcea 104. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful