Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

ORL. Rosa x argesana. sase bazine cu apa termala. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. gorun (14%). in special. puţin modificate de om. etc. de o mare originalitate şi variabilitate. Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). Tamularia thesii. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . Peronospora eynoglossi. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. dar si al celor ginecologice. de la 300 m la 1667 m. corticole 20 % . Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. care sunt recomandate. Rosa . poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. mojdrean. Doabra-Călineşti. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. iar 158 din clasa Musci. Centaurea coziensis. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. cireş. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista. in tratamentul afectiunilor reumatice. în functie de altitudine. Melampsoridium alni. tei. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. La momentul respectiv. Muşchii.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. bicarbonatate. in prezent. trei dintre acestea datand inca din 1973. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. Narăţu. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. sulfuroase sau iodate. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . cel de la Caciulata. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. Flora micologică. In ultimii ani. (11%). Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. doar un singur bazin era in aer liber. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Galium baillonii. tericole 34 % . molid (18%) şi specii de amestec: carpen. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii.

Sorbus cretica. În ceea ce priveşte ornitofauna.coziae. . Ophrys fusca. avem şi specii de interes comunitar. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. care urcă până la 1200-1300m. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. ariciul – Erinaceus europeus etc. jderul de piatră – Martes fonya. Draba simonkaiana. record altitudinal în Carpaţi.Cozia peste 120 specii de păsări. Athamanta turbith ssp. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. Heterotricha. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. veveriţa . capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. Koeleria transsilvanica etc. Dianthus henteri. scoruşul grecesc (Sorbus graeca).jankae. Iris ruthenica. râsul – Lynx lynx. Gentiana acaulis. specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. bursucul – Meles meles. Doronicum carpaţicum.N. Lilium martagon. etc. lupul – Canis lupus. Stipa crassiculmis ssp. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. pupăza – Upupa epops. turtureaua – Streptotelia turtur. Thymus comosus. Limodorum abortivum etc. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. Stipa crassiculmis ssp. De asemenea. Hungarica. sunt cunoscute în P. Daphne blagayana. Dianthus spiculifolius. cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus. Primula halleri. Quercus polycarpa).. Cirsium boujartii. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. cerbul – Cervus elaphus. Heterotricha. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos.Sciurus vulgaris. uliul păsărar – Accipiter gentilis. pârşul – Glis glis. Cerastium banaticum. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. pisica sălbatică – Felix silvestris. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. scumpia (Cotynus coggygria). şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. nucul (Juglans regia). ciuful de padure – Asio otus. Genista tinctoria oligosperma. cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. Lilium carniolicum ssp.

ierunca – Bonasia bonasia etc. codobatura albă – Motacilla alba. piţigoiul de munte – Parus montanus. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. şoparla de munte – Lacerta vivipara. colembole şi aranee. mreana – Barbus barbus. în timp ce alte grupe ca chilopodele. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. . pescarelul negru – Cinclus cinclus. gaiţa – Garrulus glandarius. piţigoiul mare – Parus major. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. nisipariţa . Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. forfecuţa – Loxia curvirostra. formicidele şi lumbricidele apar sporadic. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. de origine mediteraneeană. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. Fauna de nevertebrate este bogată. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. şarpele de apă – Natrix tesselata. şarpele de apă – Natrix tesselata. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. mierla – Turdus merula.Sabanejenia romanica. scobarul – Chondrostoma nasus. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. napârca – Anguis fragilis. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. buhaiul de baltă – Bombina variegata. broasca râioasă brună – Bufo bufo. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. mai ales insecte şi arahnide. piţigoiul de brădet – Parus ater. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. o specie endemică. şoparla de munte – Lacerta vivipara. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. Orthopterele. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. crapul – Cyprinus carpio. însă insuficient cunoscută. vipera de munte – Vipera berus berus. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. lepidoptere. specie termofilă protejată. guşterul – Lacerta viridis viridis. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum. cât şi în etajele inferioare. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. boişteanul Phoxynus phoxynus. cucul – Cuculus canorus. zglăvocul – Cotus gobio. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. orthoptere. năparca – Anguis fragilis etc. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. huhurez mic – Strix aluco. corbul – Corvux corax. tritonul cu creastă – Triturus cristatus.

precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. din calea maselor de ae r mai reci si umede.20 m. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. lupul. apar exemplare de anin de munte. este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. rasul. Defileul Oltului. Sub aspect floristic. etc.geografic. Cozia –1667.Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. Brezoi. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. diferite. plante termofile ( scumpia. recreative si turismului..firuta. In spatiul biogeografic din zonele Cozia. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. Se remarca influenta culoarului raului Olt. in zona inalta 1000 – 1100 mm.care necesita o protectie stricta . desfasurarii unor activitati educative. Calinesti. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). plante endemice (trandafirul de Cozia. Temperatura medie anuala de la +10 gr. fizico. si N V cu pondere mai mica S.3% specii endemice Coziei). iar dintre amfibieni si reptile. Salatrucel. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african.1% specii endemice (5. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic. floristic. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. Perisani. floarea de colt. cu o etajare a parametrului climatic./ s. Brezoi. Ciuha Mare 10. caracteristic muntilor josi. si N-V. sau rare cum sunt capra neagra. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud. soparla cenusie. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. au o accesibilitate relativ . Parcul National Cozia. pesma. Vanturi dominante din N. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. corbul. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. functie de altitudine. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice.5 mm/ an la Calimanesti. subalpine (lana caprelor. La vf. laleaua pestrita).. spre deosebire de cele din N. salamandra. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. din care 8. C pe valea Oltului la – 3gr. afinul).caz unic in tara. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana. Precipitatii. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. salcie pitica. functie de altitudine. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. Naratu. Vf.m).. pe versantul sudic. mesteacan de Cozia. gusterul. pisica salbatica. si S-V.8% specii endemice Romaniei si 2. tritonul cu creasta. cocosul de munte. etc. macesul argesan ). iar printre palcurile de molid.C la 1500 m./ an la 717. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. faunistic si hidrologic. rototelele Coziei). Regimul climatic este specific de munte. cu specii de animale si plante .

Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. cât şi pentru turiştii din străinătate. Din puncte ca Turnu. care prin potenţialul ei natural (peisaje.insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). cu o suprafaţă de 4186 ha. (Defileul Oltului. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile. organizarea de expediţii. în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . . Bulzul). Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa.Calimanesti. faună. cu o lungime de cca 14 km. fiind situat în Judeţul Vâlcea. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia . Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. Este cel mai mic parc naţional din România. izvoare termale. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Cascada Gardului. abrupturi calcaroase. locuri şi monumente istorice. a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. dar numarul lor a crescut foarte mult. Perisani. doline. până la est de Cheile Olăneşti (Folea). O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. ace. . etc) şi antropic (mănăstiri. . de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene.vizitarea unor lăcaşe de cult. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. floră.drumeţii.Naratu-20 Km. Principalele motivaţii fiind: . relief. Calimanesti –pr. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). câmpuri de lapiezuri.27 Km. în sudul Munţilor Căpăţânii. Gura Lotrului. grohotişuri calcaroase. hidrologie. monumente istorice. hornuri. tabere si concursuri in aer liber. Pausa Salatrucel. Lotrisor. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. pe teritoriul localităţilor Costeşti. Cheile Lotrişorului.practicarea unor sporturi. cu numeroase forme exocarstice (chei.000 turişti pe an au vizitat această zonă.usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite. . plimbări in natură. ).

al pr . 950m. 64 A – Rm. Păpuşa. fosile de urs si hiena de pestera. situri mineralogice şi paleontologice. cca 16Km pe drum modernizat si forestier. păduri virgine. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia. Iezer. bisericile din localităţile din zonă. in bazinul sup. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. Horezu. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor.bazinul sup. resturi fosile de urs de pestera. Peri.N. Cum ajungem? Din D. Valcea – Olanesti. schiturile Pătrunsa. Obiective turistice naturale de interes. 64 A –Rm. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. Cheia pana in Cheile Cheii. in dreptul satului Cheia . obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. pe drum modernizat si forestier .Cheia pana in Cheile Cheii. apoi poteca nemarcata pe mal stg. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Jgheaburi. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. bazinul sup al Pr. al pr. Bistriţa. Frăsinei. Cheia la alt. numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. . Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota.Masivul Buila – Vanturarita. precum şi tradiţiile. Bradu. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. al Pr.muntele Stogsoare . peşteri. Cum ajungem? Din D. 16 km.natural: habitate naturale. Pahomie. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. Valcea. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud.cca.N.

al pr. Cheia .alt. al pr. .N. Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii. Cum ajungem? Din D. Puncte fosilifere si fauna cavernicola.Olanesti . 16 km pe drum modernizat si forestier.cca. . Cheia pana in Cheile Cheii . bazinul sup.Cheia. muntele Stogsoare. Valcea – Tg. al Pr.Rm.cca.Adaposteste un lac de cca 10 mp. Cheia pana in Cheile Cheii .la est de muntele Stogsoare si alt.Rm. in dreptul satului Cheia . muntele Stogsoare . 16 km pe drum modernizat si forestier.Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci.Masivul Buila –Vanturarita. cca. de 925 m. 64 A. 16 km pe drum modernizat si forestier .apoi poteca nemarcata pe mal stg . al Pr. Cum ajungem? Din Baile Olanesti . 16 km pe drum modernizat si forestier .N. in unele puncte . Masivul Buila – Vanturarita.Cele mai mari stalagmite din Jud. la alt de 1100 m. Valcea. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Cum ajungem? Din D.Masivul Buila –Vanturarita.in Cheile Manzului . Cheia . .N. 64 A.Rm. al pr.N. apoi poteca nemarcata pe mal stg . Bistrita .bazinul sup al Pr. Olanesti. de 1000m. .Fosile de urs de pestera. Cheia pana in Cheile Cheii.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . bazinul sup. Valcea. 990 m. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii . in dreptul satului Cheia . . . si cu adancime de 3 m. in Cheile Manzului.Olanesti .la Alt. Cum ajungem? Din D. Valcea. 67. 64 A.Olanesti . poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. N. Valcea. bazinul sup. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. Cum ajungem? Din D. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . in dreptul satului Cheia. Muntele Stogsoare si alt. al Pr.apoi poteca nemarcata pe mal stg . in dreptul satului Cheia .Rm. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . amonte cca 20 km.de 850 m.Olanesti . . 64 A.cca. de 1050 m. al pr. Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Valcea. Cum ajungem? Din D.la alt.Rm.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti.Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera.

Stancioiu cu raul Olt . creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. într-o densitate foarte mare şi în plus. Cum ajungem? . De asemenea. este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. forme sferice. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. pe linia de centura a drumului E.la S-Vest de Vf. sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari.0 ha. de 1600m. si de aici pe poteca nemarcata cca. Are drept scop conservarea numeroaselor .5 km . fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti.N.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Bistrita cca 1. aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. rezultate din ploi si din topirea zapezilor. cu o suprafaţă de 12 ha. Este situată în comuna Goleşti. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Cum ajungem? . in dreptul localitatii Caineni. pe drum forestier pe valea pr. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii). Aici apele de siroire. 67 – Rm Valcea –Tg. Cum ajungem? Din drumul european E. Bistrita. pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras .DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu). Din punct de vedere ştiinţific. alt. . Bazinul sup. aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. pe drumul forestier de pe valea Satului.Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. afluent de pe dreapta al râului Olt. la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului. de regula. au creat unele masive piramidale de pamant. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. turnuri gigantice de 80 m înaltime. 830 m.1 ha. in satul Costesti.iar apoi pe poteca nemarcata. 81. comuna Otesani. pe malul stg al raului Olt. Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. cimentate pe marne şi argile. Cum ajungem? Din D.Din cartier Goranu . Jiu . Trovantii sint cimentari pe nisip care au. în bazinul pârâului Sărat. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1. Masivul Buila – Vanturarita. din satul Cainenii Mari. Prislopul si alt.. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. 81 . al Pr.

N. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan). Cum ajungem? : Din D. mesteacăn.5 ha.la alt . nisipuri. De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu. cuprinse intre 1850 la 2295 m.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0.Vidal si Pasari. si continua pe poteca cu marcaj turistic . Este situată în comuna Slătioara..5 m. capra neagra. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.2 ha si 9.unde isi gasesc adapost ursul brun . ghintura etc iar din fauna ursul brun.in susul vaii Latorita de Mijloc. lacurile glaciare Calcescu ( 3.din judetul Valcea. cca. in susul Vaii Lotrului. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje.si de pajisti alpine. salcie. tei.). – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei .conglomerate. 30 km.fosile de vertebrate şi. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata .la alt. Bora.67 C Brezoi. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. bogate in specii de Nardus. in N-Estul Vf. Pencu.3 m. catre extremitatea estica. cocosul de munte. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. Lotru.se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). 1.1700 m. Cum ajungem? : Drum nemodenizat .N. intre 1900 – 2053 m. . 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km.). impresiuni ale unor frunze de plante (ulm. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. cocosul de munte. Valoare peisajistica dosebita a reliefului. care include in circurile glaciare. in bazinul superior al Pr. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang. pin.Voineasa – CataracteVidra .8 ha ..(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10. Cristesti . si alt. la obarsiile Pr. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Latorita si alt cuprinse intre 1350.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum).Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget . Elemente deosebite ale florei salbatice include. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m. de 1800 –2030 m.

Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord.In versantul drept al Cheilor Cheii. 64 A –Rm. .cu exemplare seculare).catre Dealul Vatajelul Mare. Sterpu . Latorita. intre 1750 – 2000 m. de aici poteci nemarcate. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. ghintura) . intre 800. capra neagra.iedera alba. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius. cocosul de munte.la sud de Vf. vipera cu corn).iar in zonele stancoase.cu alt. floarea de colt. Sterpu si la alt. 7 –Voineasa – Petrosani. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.la care se adauga specii de plante rare ( ghintura. Valcea – Olanesti ..in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt.Cum ajungem?: Din D. flora cu specii de plante rare( floarea de colt. intre 1200 – 1493. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice.in susul vaii Cheia . bujorul de munte. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita.Conserva genofond forestier valoros . cu alt. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun.in partea dreapta a defileului Pr. Pascoaia .de aici poteci nemarcate. iedera alba ). angelica.iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun . Culmea Tarnovului. Voinesita de valea Pr. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui. Linum uninerve). Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa). pe culmea ce separa valea Pr. Malaia) pe poteca fara marcaj .Olanesti ) pe drum forestier . habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Oxytropis carpathica. Cheia pana in Cheile Cheii .Vestul Mtilor Capatanii. pe versantul nordic al Culmii Tarnovului. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ghintura.iar de aici pe poteca marcata catre Vf.1350 m.Masivul Buila – Vanturarita. in bazinul hidrografic superior al Pr. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii. Izvorul Mierlei.7m. Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B. capra neagra. Saua cu Larice.rasul.N. pana in Saua Stefanu. la alt. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ).N. cuprinse intre 900 – 1300m. Cum ajungem? : Din D. Cheia . apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.in susul Vaii Cheia cca 16 km. intre Valea Cheii si Valea Olanesti.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice.

5 m.. respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure.Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii .estic al Muntilor Lotrului. Olanesti.afluent de stg. Furnica Mare si la alt. Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului. pentru floarea de colt .iedera alba .iar din elementele de flora se remarca prezenta . Mamu .Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). . al Pr. huhurezul mic. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti. in zona Vf.pe drumul de acces partial amenajat . capra neagra.ciuful de padure. la alt de 220 la 298m. Silea . cuprinse intre 340m – 815m. Cum ajungem? : De la Dragasani . pana la confluenta cu Pr. de 220. in bazinul Pr. avifauna este reprezentata prin barza neagra .sorecarul etc. Hoteagu si Pr. de la 1750m la 1950m. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru . specii rare ca floarea de colt . Munceii Olanestilor. Balindru.iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul.la alt. bazinul superior al Pr.cucuveaua.Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi .Conserva din flora . capra neagra. Cainelui -afluent de dr.(pe Pr.) si alt. stanjenei. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . in bazinul Pr. apoi pe poteca nemarcata catre Vf.) . Elemente de fauna .delimitata de vaile Pr. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus). Balindru Mare. intre 650. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform. Balindru si Stricatul.respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. cucuveaua. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. din flora salbatica. Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti . tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun. . Ruscus aculeatus.290. huhurezul mic .specii care necesita protectie stricta. la alt.al Pr. Cum ajungem?: De la Dragasani. .la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m . sorecarul .950 m.habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun.Din fauna.Tisa Mare.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust. afluent de stg . Mamu.

sud de satul Mosoroasa . 73 C – Rm Valcea – C. Rm.muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). afluent de dreapta a raului Olt si alt. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). .impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm. bazinul Pr. Cum ajungem? : Din D. Pana la Rapa „Evantaiul”.7 loc.N. Samnic. 64 A.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km . in versantul drept al vaii Pr.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) .605 de locuitori. Cum ajungem? : Din D. densitatea populaţiei este mult mai ridicată. – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa./km2). mesteacan.la cca 0. Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. tei. . nivel superior mediei pe judeţ (71.Olanesti.de Arges . datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3.8 loc. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul .apoi poteca nemarcata cca . pin.Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia. 100m.Betel.1% din populaţia judeţului. îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari.600m . Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita . intre 360 – 440 m. salcie. Doabra . se traverseaza Pr. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. Valcea. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii.N. de cca.147 Densitatea medie în teritoriu este de 80.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr.5km. Sarat. la altitudinea de 700m. B.apoi pe firul de vale Evantaiul cca. reprezentând 2.fie in dreptul localitatii Vladesti.sau Pausesti. 550m. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana . În realitatea. Samnic la alt./km2.

308 15 278 1 3 8.23 % 0.605 96.14 % Română: 8.531 .03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.54 % 0.Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.01 % 0.17 % 3.

femei: 60+ ani.11 % 0.79 % 32.25 % 0. barbaţi: 60+ ani. * populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie.01 % 0. femei: 15-59 ani.0% populaţie de sex feminin. barbaţi: 0-14 ani.05 % 0. în genere fiind un oraş unde predomină turismul. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea.11 % 0. * sporul natural este negativ.02 % 99. barbaţi: 15-59 ani.756 639 910 9.03 % 0.42 % 10.16 % 0.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8.37 % 0.01 % 0.756 2. . femei: 787 757 2.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică.0% populaţie de sex masculin şi 51.00 % 0.605 8.05 % 0.14 % 8.02 % 32. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.62 % 0.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani.8 ‰. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0. respectiv 49. respectiv 2.02 % 7.

care se găsește la poalele muntelui Capra. industrie (16... după voia domniei mele. "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti). Șerban. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia.lipsa locurilor de muncă au generat şomaj. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc.. Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. . Kogaionon (muntele Cozia de astăzi).a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân.de care este legată nașterea satului . Călimăneștiul are un trecut zbuciumat. Istoricul așezării Calimanesti Această localitate. Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș.completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. este cunoscută încă din vremea dacilor. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă.). că Mihai Eminescu. Stoienești. fiind împărțită între conducătorii ei. se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului..0%). dar şi migrarea forţei de muncă tinere. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ". În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor.a fost ridicată în apropierea alteia. Stoian și Bogdan. generează locuri de muncă şi în alte domenii. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. Amintim. trecând prin această .a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. Călimăneștiul. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri". și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului. ceva mai la nord de mănastirea Cozia. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. Mihai Viteazul. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30. prin efectul său multiplicator. alimentaţie etc. suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. poetul național al românilor. Legenda spune că mănăstirea Cozia .8%) Activitatea turistică. zidită de Negru Vodă. Căliman. determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. Satul lui Căliman. poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. rata şomajului a fost de 14% in 2002 . Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj. comerţ (19.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : . ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V. .0%).la locul numit Călimănești pe Olt. satul Cozia. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate.

la început băi. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. care suferea de o boală a ficatului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. ctitorie a lui Neagoe Basarab. dotat cu o bază de tratament. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian. cel mai mare domn al Țării Românești. 1 de la Căciulata. În anul 1912. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus.ce-a devenit aceasta? Pușcărie. constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. de fapt unica insulă a unui râu interior din România. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. plină de verdeață și de aerul curat al munților. locul prezentării unor spectacole artistice. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. aproape de malul Oltului înghețat. De asemeni Franz Joseph. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. unica insulă a râului Olt locuibilă. îi dedicase poezia cu același nume. fără să-l vadă vreodată. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . pe insula Ostrov. cât și la Căciulata. în anul 1882. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Octavian Goga. iar oile rănite s-au vindecat". aceea replantată nefiind nici pe . apa actualului izvor nr." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. oraș. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". mărturiile fiind păstrate și astăzi.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. comună. "poetul pătimirii noastre". Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. unde este îmormântat Mircea I. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. iar apoi cu diferite proceduri balneare. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru. A stat într-o căsuță din Căciulata. de asemeni și schitul. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat.

ori Cornetu. Cozia. Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro. Stănișoara. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. Stațiunea. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. Și mai mult. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . insula fiind acum cedată schitului. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. iar apoi către Cozia. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata . vile turistice.departe de ceea ce a fost cândva. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. pasuri si chiar popasuri turistice. magnificul urs de piatră culcat pe spate. lângă schit au construit un ștrand. După 1989. Călimănești. Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune.

situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. cele 38 de unităţi de cazare au 1. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite.4 % în hoteluri. a factorilor naturali de cură.9 %). 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*.390 de 1* (respectiv 35.157 camere şi 4. .7 % în pensiuni urbane. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb.425 de locuri. În anul 1989. acesta este de 38. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului. 7. 67. grau).7 % sunt în vile şi 32. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. 6 unităţi sunt de 3*. dintre care 42 case de odihnă.3 % în pensiuni urbane. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara.421 locuri. se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53.7 % în moteluri. 2. 139 sunt de 3* (respectiv 4.1 %). La nivelul anului 2004. de legume si fructe.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1. nucul si alunul. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. comparativ cu anul 1989.425 locuri.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. în 2004. în 2004.582 locuri.2 % în vile.Vinicola Dragasani.653 de camere şi 3. de la pruni si meri la aluni si nuci. La nivelul anului 1989. din cele 139 locuri de cazare de 3*. având 624 camere şi 1. acestea fiind în număr de 42. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. existau 53 unităţi. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare. cele 2. orz. 2. cu 2. Comparativ cu anul 1989. structura unităţilor de cazare s-a diversificat. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol. la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8. din cele 3. 0. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti . încă din 1882 -1884.

Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. Hotelul Căciulata a fost modernizat.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. băi cu bioxid de carbon. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. 1. respectiv Cozia şi Oltul. instalaţii pentru electroterapie. 35. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ). acupunctură. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. băi galvanice. Central. restul de 13.3 % în popasuri şi respectiv 31. instalaţii pentru aerosoloterapie. Vâlcea . împachetări cu parafină.100 proceduri om/zi posibile.5 % fiind de 1*. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata. duş – masaj. cu circuit închis. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată. laboratoare pentru teste funcţionale. la nivelul hotelurilor 86.12.7 % în cabane turistice.8 % în moteluri. Traian). inhaloterapie (inhalaţii).9 % în vile. cu un total de 2. în localitate funcţionează 8 restaurante. La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. 2. 5.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. pentru afecţiuni reumatismale. Alte două hoteluri. Cozia . Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. ştrand termal cu apă sulfuroasă.• • cele 1. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. în principal hoteluri (Căciulata.pentru hotelurile Căciulata. 1 cabinet medical pentru Hotel Central. 2.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. bazine cu apă termală pentru kinetoterapie. Cozia. cu 3. Oltul. sală de gimnastică medicală.200 proceduri om/zi posibile.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. Cozia.3 % în pensiuni urbane. în aer liber. duş scoţian. . urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. cu 2. băi parţiale sau totale.La nivelul anului 2004. duş subacval. băi de plante. Oltul. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear. Cozia.3 % în căsuţe turistice. În staţiune mai există hotelul Vâlcea. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă.7 % în hoteluri. ce totalizează 274 locuri la mese. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. Oltul.

2 bazine.5 gr/l.5 grade Celsius).înconjurată de jur imprejur de păduri. în principal hipotone. 60 locuri concomitent. bromurate. • Biblioteci (hotelurile Căciulata. bicarbonatate. având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. • Discotecă. 60 locuri concomitent. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole). bogat în ozon.2 bazine. 30 locuri concomitent. dar şi hipertone.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. dealurile şi munţi. staţiunea are un aer curat şi sănătos. sodice. • Hotel Cozia . clorurate. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata.2 bazine. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. • Terenuri de sport . Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. • Săli de jocuri.1 bazin. atermale. Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse.5 si 11. predominante fiind cele de porumb şi cartof. Olt. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49. • Cinematograf. 40 locuri concomitent. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement.1 bazin. de la drumeţii montane. în special măr şi prun. de cruţare . Oltul). • Ştrand Călimăneşti . se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. calcice. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. . Descoperite • Hotel Oltul . precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. Totodată. magneziene. iodurate. Central). Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. Cozia. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. • Popas turistic Căciulata . 80 locuri concomitent.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. Ape minerale sulfuroase. În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

în poiana Bivolari.. molid. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. tezaurul de monede dacice. Descoperirile de la Cozia Veche. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului..Zona împădurită este variată ca specii arboricole. pin) mai sus de acest nivel. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti. Dupa cucerirea Daciei. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. În anii urmatori lui 1864. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului.… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . iar A.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . Pe malul stâng al Oltului. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138. ca de altfel şi despre Manastirea Cozia.. este datat la 20 mai 1388 (6896). Marsil în 1827 . . pe care cu dragoste şi multa osârdie. Pădurea care acoperă peste 73. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare . dupa voia domniei mele. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu. Aici Mircea cel Batrân spune ca: . C. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. . un izvor unic în felul sau” – Caciulata.. Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. fructele de pădure. Tigania şi Caciulata.o comoara. nici noi nu o putem uita. zisei manastirii”. care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”.este plina de toate bunatatile”. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. Gura Vaii. la închinat mai înainte. I. Popa Şapca şi altii. la locul numit Calimaneşti. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. Seaca. istoria locurilor unde traieşte. de aceea ne-o amintim şi astazi. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C. format din 300 piese gasit la Jiblea. unde se afla şi un puternic nod rutier. precum şi monedele de la Bivolari.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. aratând ca . Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. în timpul lui Hadrian. ciupercile şi fondul cinegetic. pe Olt. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara..

apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. bunurile societatii . suferind de litiaza urinara. asistat de directorul tehnic al statiunii. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. Fr. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. Din 1927. Cantacuzino. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. Tiberiu Cioroianu. Ludovic Balogh. care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. G. a carei statuie se afla în fata hotelului Central. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta. lucrarea fiind executata de inginer I. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici.. În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila.. Pauşa şi Caciulata. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale. date în folosinta între anii 1976 – 1979. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata.un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. cazare şi tratament. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur.Govora – Calimaneşti” care. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. Complexul balnear Cozia. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. sa se cladeasca . Cozia şi Oltul.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. la aceasta contribuind şi padurile din jur. Govora şi Râmnic . doctor Traian Dinculescu. Frumuşianu. Bistrita. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966. iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca). cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. Jiblea Noua. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. Pe meleagurile noastre. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma. statiunea trece în concesiunea Societatii . Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. La manastirile Cozia. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa ... C. ferind izvorul de furia apelor. Din 1910. domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale.în . În Caciulata cele doua hoteluri. Calimaneşti devine oraş. declarata Parc National în 1990..Govora – Calimaneşti”. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. cu servicii complexe de masa. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. a predat primarului oraşului Calimaneşti. Jiblea Veche. La 25 aprilie 1948. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt.

ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. la cel şaselea festival de teatru de amatori . elevilor. Manastirea Cozia şi alte talmaciri. cenaclu literar. L.I.. Biblioteca A. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. Georgeta Georgescu. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân).. Marijana Zamfir. ctitoria lui Mircea cel Batrân. un fond bogat. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici. sotii Maria şi Aurel Baidan. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. La 12 decembrie 1914.Societatii de Patronaj Şcolar”. sociologi. O data cu construirea caminului cultural în 1939. 3 . 2. de toate profesiile. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. Constantin Roznovan. organizarea unei biblioteci. Erau în formatie Alexandru Balaşel. scriitori. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. pictori şi altele. ca filiala a universitatii din Bucureşti. Caragiale” cu piesa . al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare.a ars flacara sacra a culturii.Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche. preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa. expozitia de pictura . meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii. 9 fete) din totalul de 282 de copii. profesori... aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. foarte multi la numar. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti. În 1820. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general.. la Calimaneşti se pun bazele . actori. Emilian Popescu. publicişti. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. Marin Cornelia şi altii. diversificat. Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. Florin Chiriac. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici. În liniştea de la manastire s-au zamislit . Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului. cercetatori.000 de volume. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. E. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet.

Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. A. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. Bulgaria. Amitha Bhose Ray. aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana.Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. . corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii. E. . Teleorman şi Olt. Şi aşa s-a scurs vreme. vechi manuscrise. Mihai Eminescu. . În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. denumita şi . Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o .. tiparituri. care a început în vara anului 1969 la Fagaraş.. Mihai Drumeş. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Braşov. 4. în stil bizantin autentic.Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. Octavian Goga. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu.. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. Sibiu.Sinaia Vâlcii”. Agatha Grigorescu-Bacovia. a facut subzidiri. Dragoş Vrânceanu.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul .. la Ostrov. . obiecte de cult. .. .Manastirea Cozia. 1970 Festivalul National . ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu. Ileana Vulpescu. amintim doar pe câtiva: Marin Preda. Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu. Alexandru Jebeleanu şi altii. Laurentiu Ulici. Gala Galaction. Geo Bogza. Adrian Paunescu. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. iar peisajul care încânta pe . ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura.Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie. Vâlcea. sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . Constantin Mateescu. a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor.la început a fost cuvântul”: . Virgil Carianopol. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc.frumoasa Oltului”. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru. Mircea Sântimbrean.Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna. . terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. Covasna.Cântecele Oltului”. numeşte Calimaneştiul ..– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. . 1393. Baconsky. pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). Turcia şi Cipru. broderii. 3.biserica de piatra” – declarata monument istoric.

G. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară. de ce nu şi aceasta .100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor.oricine. mici escavaţii de peşteri. Altitudine maximă este 1660 m (vf. diversitatea factorilor de cura. ca de pildă: "Sfinxul Coziei". Călimăneşti .Construcţiilor şi Turismului. "Haiducul". Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul .. "Ursul". forme antropomorfe. "Ciobănaşul". aceleaşi locuri. Alti oameni. alte întâmplari. creste zimţate. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. naturalistic şi peisagistic. D. turnuri. fiind constituit într-un parc (17. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. staţiunea Călimăneşti . ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale. 1122/2002.foaie de zestre” a oraşului nostru.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. mai ales sub aspect geologic. nr. Cozia). ce dispune de resurse de substanţe minerale. alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. Calimaneşti pe Olt. pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . conform H. -Parcul Naţional Cozia .masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. "Faraonul" etc. Totodată.). Conform Institutului Naţional de Recuperare.

plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte.79 m.1.parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).876 m. laleaua pestriţă.416 m.În aval de confluenţa cu râul Cibin. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: . subalpine. unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti. Dosul Pământului . Foarfeca . Plaiul Lotrişorului .1. -Defileul Oltului . Se găsesc laolaltă plante alpine. floarea de colţ).550 m în Cârligele Olăneştilor).Vâlcea şi poate chiar din ţară.380 m. pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii .857 m. Şi fauna este bine reprezentată. mixandrele de stâncă. Oltul îşi croieşte. -Oltul . Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. Fruntea lui Dat . Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative.219 m. rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1.1. Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea). cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. străpungând transversal. Carpaţii Meridionali. iedera albă. -Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni. Vârful Olăneştilor 1. de la N la S.1.

. -Schitul Ostrov. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . În cadrul Mânăstirii. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. care păstrează în interior frescele originale. Monument UNESCO. călugărita sub numele de Teofana. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul. se pot vedea picturi murale datând din 1391. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. care este îngropat aici. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. construită la începutul secolului al XVIlea. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522.

plimbări cu vaporaşul. -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească. . de călugări.Poiana Bivolari . piscine plutitoare etc. este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune). la 45 km de staţiune. în anul 1747. Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic. ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă. în apropiere de Brezoi.Păuşa . Turismul montan – drumeţie montană. este situată la 20 km de staţiune. În prezent dotările sunt . Are regim athonit. ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. în satul Călineşti. Mânăstirea.Căciulata . Ioan Botezătorul.Poiana Stânişoarei . cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf.). prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire.Muntele Durduc.Curmătura "La Troiţă" . Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863).Muchia Vlădesei . este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata . ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu. şalupe de agrement.Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete.-Mânăstirea Cornetu.Cozia .Dealul Păuşa .Stâna "La Muşeţel" .

târguri etc. oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. respectiv drumul european E81. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă. ecran). dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. reuniuni.se practică şi în prezent. mai ales în perioada estivală În plus.insuficiente. ce leagă Ardealul de Bucureşti. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. Curtea de Argeş (50 km). prezenţa factorilor naturali. Piteşti (90 km). Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe. precum Râmnicu Vâlcea (18 km). precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. tot timpul anului. Sibiu (81 km). Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. convenţii. ce leagă Ardealul de capitală. situarea în apropierea unor importante oraşe. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. .. istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti).

Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. practicată în cadrul staţiunii. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . în anul 2004 această pondere este de 17 %.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă.220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %. în anul 2004 această pondere este de 17 % . astfel încât. -Hotel Central – săli de conferinţe. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. La nivelul anului 2004. iar cel de tranzit 5 %.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

IN TRIMESTRUL I 2004.5 Sosiri Total Romani straini 109.4 94.4 119.9 107.8 121.7 Total innoptari Roman i Straini 118.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.4 Judete Total Romania Valcea 104. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.9 .4 108.5 95.6 100.9 171. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.8 102.3 119. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful