Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN LOCALITATEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Calimanesti –Caciulata
Localizare Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002. Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română). Clima Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20

gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, -Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

corticole 20 % . factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. in tratamentul afectiunilor reumatice. cireş. Melampsoridium alni. care sunt recomandate. Dintre briofite au fost inventariate în total 199 specii. La momentul respectiv. dar si al celor ginecologice. puţin modificate de om. tei. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana.Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. etc. Muşchii. de la 300 m la 1667 m. oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila. gorun (14%). Centaurea coziensis. Rosa x argesana. molid (18%) şi specii de amestec: carpen. ORL. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. în functie de altitudine. mojdrean. le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate . Doabra-Călineşti. foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. poliedafice şi supralignicole 11 % Flora cormofitică. şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % . Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale. dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Peronospora eynoglossi. iar 158 din clasa Musci. Tamularia thesii. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae. tericole 34 % . Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii. Flora Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia. Flora micologică. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris. iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. sase bazine cu apa termala. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice. celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. doar un singur bazin era in aer liber. iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse. in prezent. bicarbonatate. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui. Rosa . Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor. In ultimii ani. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista. de o mare originalitate şi variabilitate. cel de la Caciulata. in special. Narăţu. (11%). Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%). trei dintre acestea datand inca din 1973. Galium baillonii. sulfuroase sau iodate.

Lilium carniolicum ssp. ariciul – Erinaceus europeus etc. avem şi specii de interes comunitar.Sorbus cretica. bursucul – Meles meles. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes. Koeleria transsilvanica etc. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică. nucul (Juglans regia).N. fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna. cerbul – Cervus elaphus. s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Draba simonkaiana. Athamanta turbith ssp. capra neagră – Rupicapra rupicapra etc. Stipa crassiculmis ssp. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum. Quercus polycarpa). cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica. O caracteristică specifică a condiţiilor ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munţii Banatului. pupăza – Upupa epops. Cerastium banaticum. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos. scumpia (Cotynus coggygria). scoruşul grecesc (Sorbus graeca). sunt cunoscute în P. Dianthus henteri. râsul – Lynx lynx. Thymus comosus. pârşul – Glis glis. Heterotricha. ciuful de padure – Asio otus. pisica sălbatică – Felix silvestris.. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele meridionale şi atlantice. Doronicum carpaţicum. Hungarica.jankae. iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului. Dianthus spiculifolius. Stipa crassiculmis ssp. Iris ruthenica. specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. De asemenea.coziae. care urcă până la 1200-1300m. care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii. Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus.Cozia peste 120 specii de păsări. Ophrys fusca. Limodorum abortivum etc. jderul de piatră – Martes fonya. Cirsium boujartii. uliul păsărar – Accipiter gentilis. record altitudinal în Carpaţi. Lilium martagon. . veveriţa . cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus). lupul – Canis lupus. turtureaua – Streptotelia turtur. botgrosul – Coccothraustes coccothraustes. şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus. Gentiana acaulis. dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus. Genista tinctoria oligosperma. Daphne blagayana. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum. etc. este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers. la care se adaugă endemitele carpatice şi endemitele locale. Heterotricha.Sciurus vulgaris. ochiul boului –Troglodytes troglodytes. În ceea ce priveşte ornitofauna. Primula halleri.

formicidele şi lumbricidele apar sporadic.Sabanejenia romanica. şoparla de munte – Lacerta vivipara. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere. piţigoiul de brădet – Parus ater. mreana – Barbus barbus. ultimele două specii fiind endemite ale Masivului Cozia. corbul – Corvux corax. Fauna de nevertebrate este bogată. pescaruşul razator – Larus ridibundus atc. tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra. şoparla de ziduri – Lacerta muralis. în timp ce alte grupe ca chilopodele. piţigoiul de munte – Parus montanus. gaiţa – Garrulus glandarius. vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. zglăvocul – Cotus gobio. ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. tritonul cu creastă – Triturus cristatus. boişteanul Phoxynus phoxynus. cocoşul de munte – Tetrao urogallus. vipera de munte – Vipera berus berus. ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare. broasca râioasă brună – Bufo bufo. pescarelul negru – Cinclus cinclus. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte aproape de vârful Cozia. şarpele de apă – Natrix tesselata. Orthopterele. buhaiul de baltă – Bombina variegata. lepidoptere. forfecuţa – Loxia curvirostra. colembole şi aranee. scobarul – Chondrostoma nasus. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide. de origine mediteraneeană. crapul – Cyprinus carpio. guşterul – Lacerta viridis viridis. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis. însă insuficient cunoscută. sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio. şoparla de munte – Lacerta vivipara. cucul – Cuculus canorus. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea. şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis. cât şi în etajele inferioare. specie termofilă protejată. în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte. năparca – Anguis fragilis etc.stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea. o specie endemică. napârca – Anguis fragilis. şarpele de apă – Natrix tesselata. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. . Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario. Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus. nisipariţa . În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. ierunca – Bonasia bonasia etc. mierla – Turdus merula. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul Lacerta viridis. codobatura albă – Motacilla alba. frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu. orthoptere. Cercetarile întreprinse au avut ca finalitate identificarea unui însemnat număr de specii de nevertebrate. piţigoiul mare – Parus major. mai ales insecte şi arahnide. huhurez mic – Strix aluco. dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum.

cocosul de munte. cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m. salcie pitica. faunistic si hidrologic. Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic. Vf. C pe valea Oltului la – 3gr. in zona inalta 1000 – 1100 mm. Brezoi. salamandra. Salatrucel. si N V cu pondere mai mica S. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana./ an la 717.C la 1500 m. macesul argesan ). Ciuha Mare 10. pisica salbatica. corbul. deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. fizico. plante endemice (trandafirul de Cozia. Se remarca influenta culoarului raului Olt. recreative si turismului. au o accesibilitate relativ .. din calea maselor de ae r mai reci si umede. fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie. La vf.1% specii endemice (5.care necesita o protectie stricta . functie de altitudine. din care 8. apar exemplare de anin de munte.20 m. Parcul National Cozia. Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun. Perisani. rototelele Coziei).m). caracteristic muntilor josi. Precipitatii. tritonul cu creasta. care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. lupul. Vanturi dominante din N. care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice. iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. desfasurarii unor activitati educative. In spatiul biogeografic din zonele Cozia.5 mm/ an la Calimanesti. si N-V. pe versantul sudic. subalpine (lana caprelor. diferite. floarea de colt. plante termofile ( scumpia. laleaua pestrita). Naratu. Calinesti. spre deosebire de cele din N. Regimul climatic este specific de munte. sau rare cum sunt capra neagra. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber.firuta. mesteacan de Cozia. etc. Astfel se gasesc laolalta plante alpine. precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. cu specii de animale si plante .. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza. Defileul Oltului. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul. functie de altitudine. soparla cenusie. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana. Sub aspect floristic. etc. afinul).caz unic in tara. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ). este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras. o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra. pesma. Cozia –1667. Brezoi. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii. Temperatura medie anuala de la +10 gr. iar dintre amfibieni si reptile.3% specii endemice Coziei). iar printre palcurile de molid. se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti. cu o etajare a parametrului climatic. gusterul..Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos.geografic.8% specii endemice Romaniei si 2. reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. bradul si fagul coborand pana la 300-400 m. si S-V. parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic. floristic. si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba. rasul./ s.

hidrologie.27 Km. Pausa Salatrucel.Naratu-20 Km. Parcul National Buila Vanturarita Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. abrupturi calcaroase. monumente istorice. Perisani. doline. cât şi pentru turiştii din străinătate. . reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară. cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. floră. care prin potenţialul ei natural (peisaje. ace.vizitarea unor lăcaşe de cult. Este cel mai mic parc naţional din România. în sudul Munţilor Căpăţânii. de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene. Atracţii turistice Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România. etc) şi antropic (mănăstiri. hornuri. Cheile Lotrişorului. Bulzul). Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia .Calimanesti. locuri şi monumente istorice.vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite. Din puncte ca Turnu.usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti. cu numeroase forme exocarstice (chei. câmpuri de lapiezuri. plimbări in natură. Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenţă că un numar de aproximativ 50. chiar s-a dublat in anii 2006-2007. . (Defileul Oltului. . cu o lungime de cca 14 km. până la est de Cheile Olăneşti (Folea). a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa. Cascada Gardului. viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000. organizarea de expediţii. pe teritoriul localităţilor Costeşti. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile.000 turişti pe an au vizitat această zonă. Principalele motivaţii fiind: . dar numarul lor a crescut foarte mult. fiind situat în Judeţul Vâlcea. ).insuşirea unor cunostinţe despre natură (in general elevi si studenţi). Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic. cu o suprafaţă de 4186 ha. Calimanesti –pr.drumeţii. creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m). Lotrisor. pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective. în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului . faună. Gura Lotrului. . izvoare termale. O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările in parc sunt sosiţi in zonă pentru tratament balnear în Staţiunea Călimaneşti – Căciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. tabere si concursuri in aer liber.practicarea unor sporturi. grohotişuri calcaroase. masivul Cozia fiind cel mai solicitat. relief. strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene).

numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei. în parc pot fi vizitate:  Cheile Bistriţei  Cheile Costeşti  Cheile Cheia. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Horezu. . in dreptul satului Cheia . Obiective turistice naturale de interes. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase. 64 A – Rm. Peri.Cheia pana in Cheile Cheii. precum şi tradiţiile. Păpuşa. Bistriţa. Frăsinei. Valcea. al pr . 16 km. unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară  Cheile Olăneşti  Valea Otăsăului  Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa  Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei  Dolinele din Muntele Arnota  Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop  Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa  Rezervaţia de tisă de la Cheia  Poienile cu orhidee din Valea Cheia  Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac. 950m. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt.natural: habitate naturale. Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota. bazinul sup al Pr.muntele Stogsoare . Cum ajungem? Din D. apoi poteca nemarcata pe mal stg. Bradu. al Pr. Jgheaburi. bisericile din localităţile din zonă.N. fosile de urs si hiena de pestera. păduri virgine. Cheia la alt.cca. Valcea – Olanesti.Masivul Buila – Vanturarita. schiturile Pătrunsa. 64 A –Rm. resturi fosile de urs de pestera.N. bisericile fostelor schituri 44 Izvoare. Pahomie. Peştera Laleaua Verde  Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti (Folea) În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate:  Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti  Rezervaţia Naturală Slătioara  Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita. pe drum modernizat si forestier . al pr. bisericile rupestre din Peştera Liliecilor. peşteri. obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii . Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia. Cheia pana in Cheile Cheii. Cum ajungem? Din D. Iezer. situri mineralogice şi paleontologice. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita .bazinul sup. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. in bazinul sup. cca 16Km pe drum modernizat si forestier.

67.N. bazinul sup. .N. 16 km pe drum modernizat si forestier. Bistrita .Fosile de urs de pestera. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita . .Rm.de 850 m. Valcea. muntele Stogsoare .Rm. Cum ajungem? Din Baile Olanesti . in dreptul satului Cheia. al Pr. muntele Stogsoare.Rm. . si cu adancime de 3 m.Rm. al pr. Cum ajungem? Din D. Valcea. Cum ajungem? Din D.cca.cca. .la alt. Cum ajungem? Din D.Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . al pr.N.bazinul sup al Pr.in Cheile Manzului .Cele mai mari stalagmite din Jud. in Cheile Manzului. poteca de acces betonata si cu balustrade metalice.N.Olanesti . bazinul sup. Cheia pana in Cheile Cheii.pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti. bazinul sup. Cum ajungem? Din D.Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci.apoi poteca nemarcata pe mal stg . Olanesti.Olanesti . Muntele Stogsoare si alt. Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii .Cheia. Cheia . Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii.Olanesti . al Pr. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masivul Buila – Vanturarita. Masivul Buila – Vanturarita. 16 km pe drum modernizat si forestier .la Alt. in unele puncte .Masivul Buila –Vanturarita. in dreptul satului Cheia .Rm. de 925 m. in dreptul satului Cheia . 64 A.Olanesti . Cheia . al Pr. Cum ajungem? Din D.Adaposteste un lac de cca 10 mp. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii . 64 A. la alt de 1100 m.la est de muntele Stogsoare si alt. N. 990 m.cca. al pr. 64 A. cca. Valcea. in dreptul satului Cheia . apoi poteca nemarcata pe mal stg . Cheia pana in Cheile Cheii . 16 km pe drum modernizat si forestier. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . . Valcea. .Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Cheia pana in Cheile Cheii .alt. apoi poteca nemarcata pe mal stg. 64 A. amonte cca 20 km.apoi poteca nemarcata pe mal stg . de 1050 m. Valcea. . Puncte fosilifere si fauna cavernicola. de 1000m. Valcea – Tg.Masivul Buila –Vanturarita. 16 km pe drum modernizat si forestier . al pr.

N.Din cartier Goranu . de regula. comuna Otesani. sat Poieniţa în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor . pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita . pe malul stg al raului Olt.0 ha.Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii .. afluent de pe dreapta al râului Olt. Este situată în comuna Goleşti. pe drumul forestier de pe valea Satului. 81. Trovantii sint cimentari pe nisip care au. cimentate pe marne şi argile. Aici apele de siroire.pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Bazinul sup. Din punct de vedere ştiinţific. pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor în suprafaţa de 1.Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. din satul Cainenii Mari. in satul Costesti. De asemenea. la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaţia Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului. pe linia de centura a drumului E. 300m Rezervaţia Naturală geologică Ocnele Mari are o suprafaţă de 15 ha. 830 m.la S-Vest de Vf. de 1600m. Cum ajungem? . aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m în versantul vaii. Cum ajungem? Din drumul european E. creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Masivul Buila – Vanturarita. Rezervaţie naturală situată pe teritoriul oraşului Ocnele Mari. Jiu .1 ha. si de aici pe poteca nemarcata cca. Este situată în Subcarpaţii Getici (subdiviziuneaSubcarpaţii Vâlcii). turnuri gigantice de 80 m înaltime. în bazinul pârâului Sărat. alt. in dreptul localitatii Caineni. într-o densitate foarte mare şi în plus. 67 – Rm Valcea –Tg. Prislopul si alt. au creat unele masive piramidale de pamant. rezultate din ploi si din topirea zapezilor.5 km . -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. fiind situată pe teritoriul Comunei Costeşti. Rezervaţia paleontologică Goleşti are o suprafaţă de 10. forme sferice.DN 67 (Ramnicu Valcea – Targu-Jiu).iar apoi pe poteca nemarcata. Rezervaţia Muzeul Trovanţilor are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice denumite trovanţi. . aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. Cum ajungem? . al Pr. cu o suprafaţă de 12 ha. Stancioiu cu raul Olt . 81 . Bistrita. Cum ajungem? Din D. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanţi. Bistrita cca 1. pe drum forestier pe valea pr. zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. este o rezervaţie geologică datorită varietăţii deosebite de forme sculpturale pe pietrişuri si nisipuri. Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras .

lacurile glaciare Calcescu ( 3. 1.la alt. Cum ajungem? : Din D.8 ha . in bazinul superior al Pr. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu.cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). mesteacăn. impresiuni ale unor frunze de plante (ulm. molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata . adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m. si alt. fiind prezente o varietate de forme sculpturale. Latorita si alt cuprinse intre 1350.. ghintura etc iar din fauna ursul brun. salcie.din judetul Valcea. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang.3 m. nisipuri.67 C Brezoi.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Lotru.Vidal si Pasari.si de pajisti alpine..Voineasa – CataracteVidra . Valoare peisajistica dosebita a reliefului.). 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. bogate in specii de Nardus. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan).la alt . Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei . capra neagra. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp. inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. cocosul de munte. Pencu. Cristesti .Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget . – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ). cocosul de munte.unde isi gasesc adapost ursul brun .N. in N-Estul Vf. pietrişuri slab cimentate create prin acţiunea a numeroase organisme torenţiale. care include in circurile glaciare. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D. Este situată în comuna Slătioara. tei.fosile de vertebrate şi. cca. Bora.). cuprinse intre 1850 la 2295 m. iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii. catre extremitatea estica. si continua pe poteca cu marcaj turistic . Rezervaţia Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara cu o suprafaţă de 10. Cum ajungem? : Drum nemodenizat . la obarsiile Pr. Elemente deosebite ale florei salbatice include.1700 m.N.lacurile glaciare (Iezerul Latoritei – 0. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. .5 ha. in susul Vaii Lotrului.2 ha si 9.5 m. de 1800 –2030 m. pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt. atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje.conglomerate. intre 1900 – 2053 m. pin.in susul vaii Latorita de Mijloc. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei. 30 km.

cocosul de munte. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului. Cheia pana in Cheile Cheii . flora cu specii de plante rare( floarea de colt.cu exemplare seculare).iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita.in susul Vaii Cheia cca 16 km. intre 1200 – 1493. tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius.Cum ajungem?: Din D.N. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.Conserva genofond forestier valoros . apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Voinesita de valea Pr. Izvorul Mierlei. 64 A –Rm. Valcea – Olanesti . la alt. Latorita. capra neagra.catre Dealul Vatajelul Mare.iedera alba. Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord. . pe versantul nordic al Culmii Tarnovului. capra neagra. Rezervatia Sterpu – Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. intre Valea Cheii si Valea Olanesti.N. Sterpu . Pascoaia . habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri. Malaia) pe poteca fara marcaj . intre 1750 – 2000 m. Cum ajungem? : Din D.Olanesti ) pe drum forestier . Oxytropis carpathica. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii.cu alt. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. 7 –Voineasa – Petrosani. in bazinul hidrografic superior al Pr. iedera alba ). Sterpu si la alt. Saua cu Larice. cuprinse intre 900 – 1300m.Masivul Buila – Vanturarita. vipera cu corn).iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun .7m. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa). Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B.in partea dreapta a defileului Pr.habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice. alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt. Linum uninerve).la sud de Vf. bujorul de munte. pe culmea ce separa valea Pr. la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci. de aici poteci nemarcate. ghintura. ghintura) . Culmea Tarnovului..in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km.de aici poteci nemarcate. Cheia .iar in zonele stancoase.Vestul Mtilor Capatanii.rasul.1350 m. plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ).la care se adauga specii de plante rare ( ghintura.In versantul drept al Cheilor Cheii. intre 800. cu alt. apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui.in susul vaii Cheia . pana in Saua Stefanu. angelica. Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. floarea de colt. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice.pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.

Mamu . tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun.sorecarul etc. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun. in zona Vf. Cum ajungem?: De la Dragasani. stanjenei. pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti . huhurezul mic.950 m. Hoteagu si Pr. pentru floarea de colt . Silea . Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. Cum ajungem? : De la Dragasani . la alt de 220 la 298m.afluent de stg.(pe Pr.) . respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure. Munceii Olanestilor.iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul.al Pr. capra neagra.deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform . Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti.) si alt.cucuveaua.delimitata de vaile Pr. Balindru.Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi .Din fauna.la alt.iedera alba . Ruscus aculeatus. Padurea Calinesti – Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud. cuprinse intre 340m – 815m.Conserva din flora . in bazinul Pr.la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .estic al Muntilor Lotrului.catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic.ciuful de padure. pana la confluenta cu Pr. de la 1750m la 1950m. . Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic. Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului. Mamu. Cainelui -afluent de dr. bazinul superior al Pr.290. Olanesti. .Rezervatia Radita – Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii . sorecarul .Tisa Mare. din flora salbatica. cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust. specii rare ca floarea de colt . de 220. avifauna este reprezentata prin barza neagra . – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru . Balindru si Stricatul. intre 650. afluent de stg . .5 m. in bazinul Pr. la alt. cucuveaua. Balindru Mare. Furnica Mare si la alt. huhurezul mic .iar din elementele de flora se remarca prezenta .Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen). al Pr.specii care necesita protectie stricta.respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. Elemente de fauna . Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . apoi pe poteca nemarcata catre Vf. capra neagra.pe drumul de acces partial amenajat ..

Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii).impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm. Pana la Rapa „Evantaiul”. – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa. Samnic.apoi pe firul de vale Evantaiul cca. de cca. 64 A. tei. Rm. Sarat.sau Pausesti. mesteacan. salcie. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana .605 de locuitori.8 loc.drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km . Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) .147 Densitatea medie în teritoriu este de 80. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita .Betel.Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti.la cca 0. .5km. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul . se traverseaza Pr./km2. intre 360 – 440 m.fie in dreptul localitatii Vladesti./km2). datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului. Cum ajungem? : Din D. bazinul Pr. 100m.N.Potentialul turistic antropic Demografie Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.7 loc.600m . Doabra . afluent de dreapta a raului Olt si alt. Valcea. nivel superior mediei pe judeţ (71. B.de Arges . Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. la altitudinea de 700m. molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.apoi poteca nemarcata cca . in versantul drept al vaii Pr.N. Cum ajungem? : Din D. îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari. În realitatea. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3. Samnic la alt.1% din populaţia judeţului.Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. 73 C – Rm Valcea – C.muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia).Olanesti. 550m. . sud de satul Mosoroasa . densitatea populaţiei este mult mai ridicată. reprezentând 2. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii. pin.

17 % 3.531 .Grupa de Total varsta Pana la 6 933 ani 7-14 ani 1078 15-18 686 ani 19-23 852 ani 24-35 1350 ani 36-50 1589 ani 51-60 935 ani Peste 60 1141 de ani Total: 8564 Barbati 457 529 336 418 662 779 458 559 4198 Femei 476 549 350 434 688 810 477 582 4366 Evoluția populației la recensăminte: Structura etnicā a populaţiei Români: Maghiari: Romi (Ţigani): Ucraineni: Germani: Total: 8.54 % 0.14 % Română: 8.308 15 278 1 3 8.03 % Structura populaţiei dupā limba maternă 99.23 % 0.605 96.01 % 0.

* populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită faptului că în zonă nu există industrie. .03 % 0.01 % Structura populaţiei pe sexe si vârste 0-14 ani. se observă următoarele: * distribuţie relativ echilibrată pe sexe.756 2. * numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea. agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte.8 ‰.79 % 32. femei: 15-59 ani. barbaţi: 60+ ani.02 % 99.Maghiară: Rromanes (Ţigănească): Ucraineană: Germană: Alta limbă maternă: Total: Structura populaţiei dupā religie Ortodoxă: Romano-catolică: Reformată: Penticostală: Greco-catolică: Adventistă de ziua a Şaptea: Unitariană: Altă religie: Religie nedeclarată: 14 54 1 3 2 8. respectiv 2. barbaţi: 15-59 ani.11 % 0. în genere fiind un oraş unde predomină turismul.0% populaţie de sex feminin.01 % 0. barbaţi: 0-14 ani.0% populaţie de sex masculin şi 51.62 % 0. * sporul natural este negativ.05 % 0.37 % 0.14 % 8. respectiv 49. femei: 787 757 2.02 % 32.42 % 10. femei: 60+ ani.16 % 0.25 % 0.57 % In ceea ce priveste situaţia demografică.01 % 0.02 % 7.519 10 1 22 5 32 5 10 1 0.605 8.05 % 0.756 639 910 9.00 % 0.11 % 0.

se mai găsesc Schitul Ostrov și mănăstirile Turnu și Stănișoara construite în diferite epoci ale istoriei. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. care se găsește la poalele muntelui Capra.de care este legată nașterea satului . satul Cozia. suprafeţele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de creştere a nivelului de trai. mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române. comerţ (19. după voia domniei mele. că Mihai Eminescu. "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care. care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. . Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ". poetul național al românilor. rata şomajului a fost de 14% in 2002 .8%) Activitatea turistică. părinţi alcoolici sau privaţi de libertate şi/sau părinţi analfabeţi La nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". fiind împărțită între conducătorii ei.Gradul ridicat al sărăciei în oraşul Călimăneşti (aproximativ 40% din totalul populaţiei oraşului Călimăneşti se confruntă cu această problemă) a dus la apariţia următoarelor aspecte : . determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. zidită de Negru Vodă. În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân.la locul numit Călimănești pe Olt. Însă această obște sătească se va destrăma în secolul V. este cunoscută încă din vremea dacilor. Stoienești. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor. construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare. și Bogdănești la sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului. unde se întâlnesc foarte des cazuri de violenţă familială. Mihai Viteazul.. în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. generează locuri de muncă şi în alte domenii. l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri". care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie.0%).completarea veniturilor din munci agricole nu acoperă necesităţile unei familii pentru cheltuielile zilnice. ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Satul lui Căliman.lipsa locurilor de muncă au generat şomaj. industrie (16. găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici. . poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii" [2]. trecând prin această . Noile așezări se vor numi Călimănești pe locul actualului oraș. sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana. Legenda spune că mănăstirea Cozia .a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. Amintim.cei mai mulţi copii instituţionalizaţi provin din familii dezorganizate. dar şi migrarea forţei de muncă tinere. Stoian și Bogdan.a fost ridicată în apropierea alteia.).a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române.. Căliman. Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia. alimentaţie etc.0%). Istoricul așezării Calimanesti Această localitate.. Șerban. Călimăneștiul. prin efectul său multiplicator. ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti). Kogaionon (muntele Cozia de astăzi). Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj..

După 1900 la Călimănești se construiește "Hotel Central". cât și la Căciulata. în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea. unde este îmormântat Mircea I. un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara . ctitorie a lui Neagoe Basarab. datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălțată. cel mai mare domn al Țării Românești. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității. aproape de malul Oltului înghețat. unica insulă a râului Olt locuibilă. Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniță" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat. plină de verdeață și de aerul curat al munților. ci a trecut direct la stadiul de stațiune. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". de fapt unica insulă a unui râu interior din România. îi dedicase poezia cu același nume. face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. în anul 1882. A stat într-o căsuță din Căciulata. iar oile rănite s-au vindecat". Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă. locul prezentării unor spectacole artistice. fără să-l vadă vreodată. 1 de la Căciulata. acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare.așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Tot odată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru." Într-o iarnă geroasă a anului 1909. regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. De asemeni Franz Joseph. al acelui Olt căruia la Budapesta fiind. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului. mărturiile fiind păstrate și astăzi. un sanatoriu și cazinouri (clădirea actualei biblioteci și unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului. Insula a fost și este locul Schitului Ostrov. apa actualului izvor nr. de asemeni și schitul. pădurii seculare și susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul. a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. "poetul pătimirii noastre". Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă. oraș. De remarcat este faptul că în anii 1975-1980. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. aceea replantată nefiind nici pe . la început băi. însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară și reconstrucția cazinoului. iar apoi cu diferite proceduri balneare. Stațiunea balneo-climaterică Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". În anul 1912. Frumusețea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentați ai începutului de secol XX să-și construiască splendide vile în stil elvețian.ce-a devenit aceasta? Pușcărie. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia. comună. care suferea de o boală a ficatului. Crede că acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate. dotat cu o bază de tratament. pe insula Ostrov. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Octavian Goga.

Stațiunea. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu. lucrurile au intrat într-un făgaș normal. au dispărut și cele două bacuri care traversau Oltul la Păușa și din insula Ostrov la fosta haltă CFR. Călimănești. locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. Industria de bază a orașului este cea a turismului balnear. fără niciun respect cel puțin de o ctitorie a unuia din importanții domnitori ai neamului românesc. Și mai mult. Tot neuitate au rămas și serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Cozia. ori Cornetu. Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro.departe de ceea ce a fost cândva. magnificul urs de piatră culcat pe spate. ce să mai discutăm de un lăcaș de închinăciune. La Păușa se află una din cele mai mari tabere școlare și studențești. Stănișoara. în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug. După 1989. iar apoi către Cozia. vile turistice. lângă schit au construit un ștrand. pasuri si chiar popasuri turistice. prin construirea de hoteluri și baze de tratament. insula fiind acum cedată schitului. Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia. dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata .

judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. existau 53 unităţi. 0. de la pruni si meri la aluni si nuci. cu 2. 67. în 2004.7 % în pensiuni urbane.425 de locuri. viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. 7. acesta este de 38.7 % în moteluri.2 % în vile. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. grau).421 locuri. cele 2. După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică. 2.Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie. În anul 1989. La nivelul anului 1989.653 de camere şi 3. din cele 3. 2.9 %). la nivelul anului 2004) Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004. structura unităţilor de cazare s-a diversificat. nucul si alunul. dintre care 42 case de odihnă.7 % sunt în vile şi 32. a factorilor naturali de cură. Dotari tehnico-edilitare Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi. în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare.390 de 1* (respectiv 35.Vinicola Dragasani. Comparativ cu anul 1989. datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. La nivelul anului 2004. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul. 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*. 6 unităţi sunt de 3*. de legume si fructe. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol. cele 38 de unităţi de cazare au 1.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1.4 % în hoteluri. acestea fiind în număr de 42. comparativ cu anul 1989. orz.425 locuri.3 % în pensiuni urbane. în 2004. in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda. din cele 139 locuri de cazare de 3*. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti . 139 sunt de 3* (respectiv 4. -dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului.1 %). structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea: • • • • din totalul de 38 unităţi.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89. situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara. -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. Speciile pomicole sunt din cele mai variate. precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8.157 camere şi 4. încă din 1882 -1884. -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona. o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă. . se prezenta astfel: • • • • Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53. având 624 camere şi 1.582 locuri.

Hotelul Căciulata a fost modernizat. 2.200 proceduri om/zi posibile. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză.7 % în cabane turistice. 35. cu 2. în aer liber. În staţiune mai există hotelul Vâlcea. staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. ce totalizează 274 locuri la mese. Oltul.pentru hotelurile Căciulata. Vâlcea .5 % fiind de 1*. Traian). Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.100 proceduri om/zi posibile.5 % din locurile de cazare sunt de 2*. aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. . bazine cu apă termală pentru kinetoterapie. împachetări cu parafină.3 % în căsuţe turistice. inhaloterapie (inhalaţii). băi galvanice. cu un total de 2. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată.8 % în moteluri.• • cele 1. băi de plante. în principal hoteluri (Căciulata. duş scoţian. băi cu bioxid de carbon. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare. Alte două hoteluri. 1 cabinet medical pentru Hotel Central. urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20. Oltul. Cozia. în localitate funcţionează 8 restaurante. ştrand termal cu apă sulfuroasă. cabinete medicale pentru diverse acţiuni. 5. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1. respectiv Cozia şi Oltul. duş – masaj. Baze de tratament În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear.3 % în popasuri şi respectiv 31.pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis. Oltul. Central. 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata. acupunctură. Cozia . La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie. restul de 13.7 % în hoteluri. fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. instalaţii pentru electroterapie.12.3 % în pensiuni urbane. Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: • • • • • • • • • • • • buvete cu ape minerale pentru cură internă.9 % în vile.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. 1. băi parţiale sau totale. pentru afecţiuni reumatismale. duş subacval. cu circuit închis. la nivelul hotelurilor 86. instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni. cu 3. în administrarea Serviciului Român de Informaţii ). Cozia. 2. laboratoare pentru teste funcţionale.La nivelul anului 2004. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: • • • • • Călimăneşti – pentru hotel Central. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri. Cozia. instalaţii pentru aerosoloterapie. sală de gimnastică medicală.

Cozia. atermale. • Hotel Cozia . dealurile şi munţi. Ape minerale sulfuroase. bicarbonatate. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi. Descoperite • Hotel Oltul . • Terenuri de sport . În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale. precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale. bogat în ozon.1 bazin. staţiunea are un aer curat şi sănătos.În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti. Zona de luncă este favorabila culturilor agricole. magneziene.2 bazine.2 bazine.înconjurată de jur imprejur de păduri. Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: • • Bioclimat sedativ. la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. 60 locuri concomitent. 80 locuri concomitent. • Săli de jocuri. Olt. o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. sodice. Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului. clorurate. Central). predominante fiind cele de porumb şi cartof. • Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata. calcice. de cruţare . Oltul). Dotări de agrement Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse.4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia Căciulata. • Discotecă. 60 locuri concomitent. iodurate. având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0. 40 locuri concomitent.2 bazine. • Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti • Casă de cultură (cu sală de spectacole).5 si 11.5 grade Celsius). • Cinematograf. bromurate. se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt. în special măr şi prun. dar şi hipertone. Dotările de agrement din staţiune sunt: Piscine Acoperite (apă geotermală) • Hotel Central . de la drumeţii montane. 30 locuri concomitent. . • Biblioteci (hotelurile Căciulata. Totodată.1 bazin. în principal hipotone. mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49. care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement. • Popas turistic Căciulata .5 gr/l. • Ştrand Călimăneşti .

dupa voia domniei mele. Pădurea care acoperă peste 73. Popa Şapca şi altii.. zisei manastirii”. Urmând firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial în care şi-au gasit sfârşitul multi locuitori din Calimaneşti şi Jiblea. istoria locurilor unde traieşte. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine. Fiecare generatie trebuie sa-şi cunoasca istoria neamului. la închinat mai înainte.este plina de toate bunatatile”.77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul. un izvor unic în felul sau” – Caciulata. urmând apoi cel de al Doilea Razboi Mondial în care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe şi sânge. . molid. pin) mai sus de acest nivel.o comoara.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie Întâiul document care vorbeşte de Calimaneşti. aratând ca . de aceea ne-o amintim şi astazi. în poiana Bivolari. În anii urmatori lui 1864. Pe malul stâng al Oltului. dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad. romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii.Zona împădurită este variată ca specii arboricole. 1821 – Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a îngriji zaharelele ce sunt acolo şi tot aici şi-au gasit refugiu paşoptiştii Dinicu Golescu. Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos. . Dupa cucerirea Daciei. I. Calimaneşti îşi stabileşte definitiv vatra prezentând în cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneşti.. Gura Vaii. Tigania şi Caciulata. tezaurul de monede dacice.. fructele de pădure. este datat la 20 mai 1388 (6896). la locul numit Calimaneşti. C. Marile evenimente petrecute în istoria neamului au avut rasunet şi corespondente şi în acest loc de tara. precum şi monedele de la Bivolari. unde se afla şi un puternic nod rutier.care şi noi am vazut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pamântul fagaduit”. iar A. atesta existenta unei zone cu puternice aşezari dacice. pe Olt. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. în timpul lui Hadrian. ceramica recoltata aici încadrându-se în culturile Cotofeni şi Glina3. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara – izvoarele tamaduitoare .. ciupercile şi fondul cinegetic. ca de altfel şi despre Manastirea Cozia. pe care cu dragoste şi multa osârdie. Marsil în 1827 . Seaca. romanii au ridicat castrul Arutela în anii 137 – 138. Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului în iunie 1859. format din 300 piese gasit la Jiblea.. ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneşti îl mentioneaza C. Aici Mircea cel Batrân spune ca: .… a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire . care a fost mai înainte satul boierului domniei sale Nan Udoba.şi cum spunea Alexandru Golescu Negru în 1859 . Descoperirile de la Cozia Veche. nici noi nu o putem uita.

G. la aceasta contribuind şi padurile din jur. apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur. Bazarul şi Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca). În temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila. date în folosinta între anii 1976 – 1979. directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu şi doctor Gheorghe Mamularu. apa de Caciulata primeşte cea mai mare recompensa . La manastirile Cozia. declarata Parc National în 1990. Vâlcea şi hotelul Sindicatelor (hotel Traian). În anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena. Fr. Cantacuzino. Tot doctorul Carol Davila este acela care dându-şi seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfânt al dacilor Kogaionon. În 1924 se construiesc Hotelul 1 şi Jantea. sa se cladeasca . iar în 1912 se construieşte Cazinoul din Ostrov. Din 1910. 1 îl recomanda şi împaratului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura. Calimaneşti devine oraş. asistat de directorul tehnic al statiunii. suferind de litiaza urinara. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. În Caciulata cele doua hoteluri.. La 25 aprilie 1948. Cozia şi Oltul. 7 septembrie 1977 este actul de naştere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt – hidrocentrala de la Turnu – care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneşti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. Din 1927. În anii 1901 – 1902 izvorul Caciulata este captat. Pe meleagurile noastre.în . Frumuşianu. Diplome de Grand Prix” însotita de medalia de aur. Jiblea Noua. Ludovic Balogh. 1928 – 1944 pavarea şoselei din dreptul primariei pâna la izvorul Caciulata. statiunea trece în concesiunea Societatii . care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare. Pentru ca tot vorbeam despre comori şi muntii care înconjoara Cozia – Narutu – i-am putea numi aşa. cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turiştii care poposesc aici. Au urmat ani şi ani în care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au întregit zestrea oraşului Calimaneşti cu localitatile sale aferente: Seaca.un numar de 50 de încaperi de bai şi alte atâtea osebite încaperi de locuinta …” fapt ce s-a petrecut cu mult mai târziu. Între 1882 – 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneşti. cu o rezervatie naturala complexa înfiintata în 1966. Pauşa şi Caciulata. documentele atesta existenta şcolii înca din secolele XIV – XV. cazare şi tratament. doctor Traian Dinculescu. Govora şi Râmnic . domnitorul Barbu Ştirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare şi aductie a apelor minerale. iar buteliile de Calimaneşti obtin mentiuni. lucrarea fiind executata de inginer I. Bistrita... Tiberiu Cioroianu. bunurile societatii . cu servicii complexe de masa. vatra cu bogate traditii istorice şi culturale.Govora – Calimaneşti”. fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate în timpul verii. C.. 18 octombrie 2001 darea în folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru încalzirea locuintelor. dupa actul nationalizarii au intrat în proprietatea statului. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare şi tratament. ferind izvorul de furia apelor. Jiblea Veche.Govora – Calimaneşti” care.. a carei statuie se afla în fata hotelului Central. La expozitia internationala de alimentatie şi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta.Curierul Românesc” iar prima analiza a apelor a fost facuta în 1830 de dr. cu o fauna şi o flora deosebita şi o clima specifica muntilor de înaltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea în care ne aflam. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard în anii 1868 – 1869. Complexul balnear Cozia. a predat primarului oraşului Calimaneşti. actualul hotel Central care a cunoscut serioase îmbunatatiri în anii din urma.

preluat de Casa de cultura a desfaşurat o activitate prodigioasa. elevilor..Calimaneşti odinioara” cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu. Emilian Popescu. Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de învatamânt superior: Colegiul de Geografie. profesori. ne vom opri la câteva dintre ele: 1. 1950 este anul în care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei şi de ce nu şi a noastra se ridica la 60. organizarea unei biblioteci. Începuturi care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi. când în oraşul nostru functioneaza trei unitati de învatamânt general. al unui muzeu şcolar cu diferite obiecte intuitive conform programei şcolare. 7 – 17 iunie 1969 în Bulgaria la Tolbuhin. sotii Maria şi Aurel Baidan. iar în 1999 o filiala a Facultatii de Ştiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. În 1820. Caragiale” cu piesa . Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dintâi poet român popular. Doina Oltului – anii 1968 – 1978 – ansamblu de cântece şi dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda şi a coregrafului Aurel Cinca. Marin Cornelia şi altii. expozitia de pictura . Biblioteca A. la cel şaselea festival de teatru de amatori .000 de volume. din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima şcoala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna. foarte multi la numar. aici se gasea o sala de spectacole şi biblioteca sateasca înzestrata cu carti din diferite domenii. care îşi propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa în şcoala cât şi în rândul satenilor. iar certitudinea de existenta la Calimaneşti o avem în 1837 când aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti.. diversificat. ctitoria lui Mircea cel Batrân. Florin Chiriac. O data cu construirea caminului cultural în 1939. L. prin dascalii care îşi desfaşoara activitatea aici. sociologi.I. Marijana Zamfir. Prima şcoala manastireasca functioneaza în 1415 la Cozia. arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat moştenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului. ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vârstele. asta datorata şi oamenilor pasionati de aici. publicişti. E. 9 fete) din totalul de 282 de copii. actori. cercetatori. Erau în formatie Alexandru Balaşel.. Grupul Şcolar Administrativ şi de Servicii – unitati dotate cu laboratoare. activitatea desfaşurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche şi Jiblea Noua. laurii n-au întârziat sa apara şi în 1971. Baconsky mai cuprinde donatii în carte facute de Leon Baconsky. sa obtina premii şi distinctii la olimpiadele pe tara. În secolul XVIII functionau în continuare şcolile manastireşti iar continuitatea acestora este demonstrata şi de o inscriptie în pridvorul bolnitei din martie 1774. ca filiala a universitatii din Bucureşti. la Calimaneşti se pun bazele . de toate profesiile. cenaclu literar. Manastirea Cozia şi alte talmaciri.a ars flacara sacra a culturii.. pictori şi altele. 3 . spatii pentru desfaşurarea în conditii optime a unui învatamânt care. 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au întâlnit cu cititorii.Constituit la 31 mai 1950 – Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche. În 1857 la Jiblea Veche functiona şcoala cu trei clase având 28 de elevi iar în 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. La 12 decembrie 1914.Societatii de Patronaj Şcolar”. obtine locul I şi titlul de laureata cu medalia de aur. înscrie aceasta institutie pe primul loc în judet. Georgeta Georgescu. Lexiconul slavoromân al lui Mardarie Cozianul. În liniştea de la manastire s-au zamislit . Casa de cultura a desfaşurat activitati bogate de-a lungul timpului. ansamblu care efectueaza primul turneu artistic în strainatate din istoria culturala a Vâlcii.Pripealele” lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrân). un fond bogat.. scriitori. 2. Constantin Roznovan. Foarte multi absolventi de liceu au reuşit sa-şi înscrie numele în diverse sfere de activitate: medici.Comedie cu olteni” de Gheorghe Vlad. S-au adaugat alte şi alte piese din repertoriul dramaturgiei româneşti şi universale. testamentul zguduitor al Teofanei – mama lui Mihai Viteazu. meşterii copişti şi tipografi au durat opere trainice. 8 tablouri – portrete apartinând pictorului calimaneştean Virgil Moise.

Schitul Ostrov 1518 – 1522 – ctitoria lui Neagoe Basarab şi a sotiei sale Despina Doamna. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic.Taierea capului sfântului Ioan Botezatorul” (29 august) – ctitor Mihaila Ion.Biserica din Jiblea Noua zidita între 1935 – 1945 cu contributia enoriaşilor şi a muncitorilor de la cariera Cozia. în stil bizantin autentic. . sau în bisericile pe care le avem daruite de înaintaşi şi asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca . Teleorman şi Olt.Biserica sfintii apostoli Petru şi Pavel din Calimaneşti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor între 1910 şi s-a târnosit la 1920 în stil arhitectonic românesc.Biserica bolnitei – construita în 1544 de catre Radu Paisie.Cozia Veche – pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta între 1996 – 1997 cu hramul . 1970 Festivalul National . Vâlcea. Adrian Paunescu. vechi manuscrise. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vâlcene.. care a început în vara anului 1969 la Fagaraş. . Mihai Eminescu. 22 – 26 iulie 1972 Italia la Tarcento.Cântecele Oltului”.Manastirea Cozia.biserica de piatra” – declarata monument istoric.. Amitha Bhose Ray. a împrejmuit biserica şi cimitirul cu ajutorul enoriaşilor. Constantin Mateescu. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. E. Covasna.frumoasa Oltului”. Bulgaria. tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt şi de umbra lui Mircea cel Batrân cum au facuto mai înainte: Grigore Alexandrescu. În ultimii ani din nou se desfaşoara numai la Calimaneşti şi devine un lung poem simfonic al cântecului şi dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleşoiu. Tot în acest cadru avem în fiecare an şi o . tiparituri.la început a fost cuvântul”: . corul mixt al sindicatului învatamânt condus de profesor Cârstea Veronica şi grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga în palmaresul lor premii peste premii. . Mircea Sântimbrean. autor al monografiei eparhiei Râmnicului şi a Argeşului a retemeluit biserica. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc în care pâna la 1989 foarte multi condeieri şi-au gasit refugiul şi liniştea necesara pentru a crea.– 8 iulie 1970 Iugoslavia – Ohrid. Dragoş Vrânceanu. Turcia şi Cipru. 4.Biserica din Pauşa ridicata în anul 1854 în zilele domnului Tarii Româneşti – Barbu Ştirbei. Baconsky. a facut subzidiri. . . Mihai Drumeş. la Ostrov.Sinaia Vâlcii”.. ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitând aceste locuri de doua ori. Alexandru Jebeleanu şi altii. amintim doar pe câtiva: Marin Preda. 1393. . Teatru de papuşi condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul întâi. broderii. ridicata între 1857 – 1862 în locul celei vechi. Laurentiu Ulici. terminata în 1857 în vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu... Valeriu Anania … dar linişte şi pace nu-i decât la Cozia. obiecte de cult. Geo Bogza. A. Octavian Goga.. Virgil Carianopol.Biserica din Jiblea Veche este citata într-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brâncoveanu. muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI – XIX. Şi aşa s-a scurs vreme. iar peisajul care încânta pe .Biserica sfintii arhangheli Mihail şi Gavril zidita între anii 1711 – 1715 în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. 3. . . denumita şi . Agatha Grigorescu-Bacovia. ctitoria lui Mircea cel Batrân între anii 1386 – 1388. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru. Sibiu. Braşov. pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). aici aflându-se mormântul lui Mircea cel Batrân şi al maicii Teofana. numeşte Calimaneştiul . Gala Galaction. Ileana Vulpescu.

diversitatea factorilor de cura. pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară. ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic.oricine. 1122/2002. La aceste fapte şi întâmplari se vor adauga alte şi alte. "Faraonul" etc.Construcţiilor şi Turismului. creste zimţate. forme antropomorfe. Cozia). fiind constituit într-un parc (17. -Parcul Naţional Cozia . de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. mai ales sub aspect geologic. fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. D. conform H. ca de pildă: "Sfinxul Coziei". Conform Institutului Naţional de Recuperare. Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor. "Ciobănaşul". alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrân. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul . Alti oameni. Turismul Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului. naturalistic şi peisagistic. aceleaşi locuri. turnuri. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. alte întâmplari.Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale.Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia. Calimaneşti pe Olt.).masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi.G. Altitudine maximă este 1660 m (vf. mici escavaţii de peşteri. Totodată. staţiunea Călimăneşti . ce dispune de resurse de substanţe minerale. Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: -Munţii Cozia . "Haiducul". nr.. "Ursul".foaie de zestre” a oraşului nostru.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor. de ce nu şi aceasta . Călimăneşti .

unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti. străpungând transversal. subalpine.857 m. Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).416 m.1.În aval de confluenţa cu râul Cibin. Foarfeca .Vâlcea şi poate chiar din ţară. laleaua pestriţă. plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte. Plaiul Lotrişorului . Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative.876 m. de la N la S. Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ.1. mixandrele de stâncă.parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă). rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. floarea de colţ). -Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni. -Defileul Oltului .380 m.79 m.550 m în Cârligele Olăneştilor). iedera albă. Fruntea lui Dat .1. Carpaţii Meridionali. -Oltul . Şi fauna este bine reprezentată. cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: . pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti). Vârful Olăneştilor 1.1. Dosul Pământului . Se găsesc laolaltă plante alpine.219 m. având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1. Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii . Oltul îşi croieşte.

Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”. -Schitul Ostrov. a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam.-Ansamblul Mânăstirea Cozia. ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. călugărita sub numele de Teofana. care este îngropat aici. Monument UNESCO. . construită la începutul secolului al XVIlea. care păstrează în interior frescele originale. fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. -Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului . Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. În cadrul Mânăstirii. cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească. printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. se pot vedea picturi murale datând din 1391. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul. unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 13871388. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului.

ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.Cozia . ctitorită monument istoric şi de arhitectură religioasă.Dealul Păuşa . în satul Călineşti. la 45 km de staţiune. şalupe de agrement. cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf.Muchia Vlădesei . Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu. este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: -Căciulata .Căciulata . În prezent dotările sunt .Curmătura "La Troiţă" Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete.Curmătura "La Troiţă" . piscine plutitoare etc. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863). Ioan Botezătorul.Stâna "La Muşeţel" . -Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească.Păuşa .Muntele Durduc.Poiana Stânişoarei . prin care numai bărbaţii au acces în Mânăstire. . este un vechi -Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune). este situată la 20 km de staţiune. Aici se află braţul sfintei moaşte ale mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic. de călugări.).-Mânăstirea Cornetu.Poiana Bivolari . în apropiere de Brezoi. plimbări cu vaporaşul. în anul 1747. Are regim athonit. ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Este singura Mânăstire din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. Mânăstirea. Turismul montan – drumeţie montană.

târguri etc. ce leagă Ardealul de capitală.insuficiente. precum Râmnicu Vâlcea (18 km). mai ales în perioada estivală În plus. . ce leagă Ardealul de Bucureşti. Sibiu (81 km). prezenţa factorilor naturali. O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico materială necesară organizării de conferinţe. apele repezi de munte şi râul Olt Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil. -Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare. reuniuni.. precum: -Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector. Piteşti (90 km). dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti. oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri. 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism Turismul de odihnă şi recreere . istorie şi cultură Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti). situarea în apropierea unor importante oraşe. dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia. Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea. fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă.se practică şi în prezent. tot timpul anului. Curtea de Argeş (50 km). respectiv drumul european E81. convenţii. ecran).

La nivelul anului 2004.220 -Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de locuri.devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă. cu largi perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai jos: În ultimii patru ani. astfel încât. astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. turismul de odihnă atrage 12 % din preferinţele turiştilor. în anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %. iar cel de tranzit 5 %. PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 . datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism. Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani. în anul 2004 această pondere este de 17 % . STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA. la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie: Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă. Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %. dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %. în anul 2004 această pondere este de 17 %. practicată în cadrul staţiunii. -Hotel Central – săli de conferinţe.

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice Spatii de cazar pe nava - .

7 Total innoptari Roman i Straini 118.9 171. A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR.8 121. IN TRIMESTRUL I 2004.4 94.EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE.4 Judete Total Romania Valcea 104.8 102.9 107.4 119.6 100. FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -ProcenteRegiuni dezvoltare de Capacita- tea in functiune 107.3 119.4 108.5 Sosiri Total Romani straini 109. PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE.9 .5 95.