UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACUTATEA DE AGRONOMIE

SPECIALIZAREA: PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURÂ

PROIECT

PROF.ÎNDRUMĂTOR, MASTERANT:NICÂ(PÎRVULEASA) CARMEN LILIANA

PROF. CÂLINA AUREL

CRAIOVA, 2019-2020

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACUTATEA DE AGRONOMIE

SPECIALIZAREA: PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURÂ

DETERMINAREA
RESURSELOR
AGROTURISTICE ȘI
TURISTICE ALE ZONEI
MARAMUREȘ

PROF.ÎNDRUMĂTOR, MASTERANT: NICÂ(PÎRVULEASA) CARMEN

LILIANA

PROF. CĂLINA AUREL

CRAIOVA, 2019-2020

2
 I. RESURSELE AGROTURISTICE ȘI TURISTICE NATURALE

CAPITOLUL 1. STUDIU PRIVIND POZIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA

1.1.Așezare și poziție înteritoriu

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe

teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul
superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții
Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.

Limitele regiunii se situează între paralela 47°33' N și 48°02' N (latitudine nordică) și

între meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime, între Hust și Pasul
Prislop sunt aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud de până la 80 km.

Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est

a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul
regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahău și Teceu).

3
Harta judeţului cu împărţirea administrativ-teritorială pe comune

Maramureșul în ridicarea
topografică iozefină, 1782-
1785

Sursa: https://pe-harta.ro/maramures/

4
HARTA LOCALIZĂRII TERITORIULUI ÎN CADRUL JUDEŢULUI ŞI ÎN RAPORT CU
MARILE ORAŞE:

Sursa https://pe-harta.ro/maramures/

5
Localitatile din judetul Maramures
Informatii:

Suprafata Maramures: 6.304 km2

Populatie judetul Maramures: 510,688

Urban judetul Maramures: 268,472
Rural judetul Maramures: 242,216
Densitate pe km2 judetul Maramures: 81,0

Localitati reprezentative in Maramures:

Municipiul Baia Mare (coordonate: 47.6667, 23.5833 )

Municipiul Sighetu Marmatiei

Orasul Borsa

Orasul Valea Viseului

Orasul Ulmeni

Orasul Tautii Magheraus

Orasul Targu Lapus

Orasul Somcuta Mare

Orasul Baia Sprie

Orasul Seini

Orasul Salistea de Sus

Orasul Dragomiresti

Orasul Cavnic

Sursa: https://ardusat-mm.pe-harta.ro/

6
HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR DIN
APROPIEREA MARAMUREȘULUI :

Sursahttps://sites.google.com/site/loveromania22/maramure

7
1.2.Accesibilitatea și infrastructura generală

Căile de comunicatie , în funcție de tipul de transport sunt următoarele:

Transport rutier:
În pofida poziției sale strategice de județ de graniță a României și Uniunii Europene,
județul Maramureș are o poziție excentrică față de principalele coridoare de transport
rutier și feroviar, ceea ce îi afectează negativ competitivitatea; în plus, Master Plan-ul
General de Transport al României nu prevede nicio investiție majoră pentru
infrastructura conectivă a județului pentru următorii 7 ani.
Județul Maramureș nu dispune de căi rapide de transport rutier și feroviar care să îi
asigure legătura cu granița de nord, de vest și cu principalele centre urbane din regiune
și din țară, deși în ultimii 10 ani au fost vehiculate mai multe proiecte de amploare (de
ex. Drumul Expres Petea-Satu Mare-Baia Mare, Baia Mare-Autostrada Transilvania), încă
nematerializate.
Principalele căi de acces în județ sunt drumurile naționale (dintre care DN1C are și statut
de drum european), care au beneficiat de lucrări importante de reabilitare în ultimii ani;
există totuși o serie de drumuri naționale aflate în stare relativ proastă, care au
beneficiat doar de lucrări de reparație și întreținere.
Municipiul Baia Mare dispune de un drum de centură, care este în prezent modernizat
cu fonduri de la bugetul de stat, însă alte centre urbane din județ (Tăuții Măgherăuș,
Sighetu Marmației și Borșa) se confruntă cu problemele generate de tranzitul greu.
Problemele cronice de conectivitate dintre Zona Metropolitană Baia Mare și
Maramureșul Istoric, determinate de prezența lanțului carpatic, sunt o cauză a
subdezvoltării socio-economice a acestei zone, care este printre cele mai izolate din
România; o soluție vehiculată pentru depășirea acestui impediment este construcția
unui tunel în zona Munților Gutâi, care ar reduce semnificativ izolarea acestei
microregiuni; o altă problemă majoră este conectivitatea redusă cu Ucraina, în condițiile
în care podul existent la Sighetu Marmației este subdimensionat; în prezent, se află în
curs de elaborare documentațiile tehnico-economice pentru construcția unui nou pod în
zona Teplița.
Singura zonă care se confruntă cu o congestie a traficului este cea din jurul municipiului
Baia Mare, care este cea mai intens populată și tranzitată; restul drumurilor din județ au
un volum relativ redus de trafic, deși acesta se află în creștere, o dată cu extinderea
parcului auto privat.
Circa 53% din rețeaua stradală din mediul urban este nemodernizată, mult peste media
regională și națională, procentul fiind mai ridicat în cazul orașelor mici, a cartierelor
periferice și localităților componente; de asemenea, infrastructura pentru transport
alternativ este deficitară (doar 11 km de piste de bicicletă) și prezintă pericol pentru
participanții la trafic, pistele de biciclete fiind adesea ocupate cu vehicule parcate
neregulamentar.
Centrele urbane din județ, mai ales municipiile, se confruntă cu existența unor
intersecții necorespunzătoare, străzi cu capacitate depășită, lipsa trotuarelor și zonelor
de promenadă umbrite (exceptând câteva piețe publice recent modernizate din Baia
Mare).

8
 La nivelul municipiului Baia Mare se află în curs de elaborare un Plan de Mobilitate
Urbană Durabilă (PMUD), care va sta la baza accesării de finanțări nerambursabile
pentru infrastructura de transport; un astfel de plan a fost elaborat anterior în cadrul
unui proiect european, însă doar pentru persoanele cu dizabilități, urmând ca
recomandările din acesta să fie incluse în PMUD.
Deși este traversat de o magistrală feroviară, județul Maramureș dispune doar de linii de
cale ferată simple, neelectrificate și într-un stadiu avansat de uzură, precum și de gări
preponderent insalubre, ceea ce a condus la declinul accentuat al traficului feroviar în
favoarea celui rutier.
Aeroportul Internațional Baia Mare face parte din rețeaua TEN-T globală și beneficiază
în prezent de finanțare nerambursabilă din POS TRANS pentru extinderea și
modernizarea pistei și a platformei de îmbarcare/debarcare, care îi va permite să
gestioneze aeronave de mari dimensiuni; planuri de viitor cuprind extinderea și
reabilitarea terminalului de pasageri, precum și amenajarea unei facilități cargo
intermodale.
Singurul operator aerian din zonă este TAROM (pentru zboruri regulate Baia
MareBucurești și retur), la care se adaugă operatori de zboruri charter și business ocazionale;
prin urmare, numărul de pasageri care tranzitează aeroportul se menține foarte scăzut,
la circa 20.000 pe an.
În județul Maramureș există mai multe aerodromuri publice și private, care deservesc
zboruri ultraușoare, preponderent de agrement.
În județ nu există facilități de transport intermodal, nici pentru mărfuri, nici pentru
pasageri;
Serviciile de transport public local se furnizează de către operatori deținuți de
municipalități în Baia Mare și Sighetu Marmației, în timp ce restul localităților urbane au
concesionat acest serviciu unor operatori privați.
Zona Metropolitană Baia Mare este printre puținele din țară care dispune de un sistem
de transport metropolitan, care acoperă 6 UAT-uri din cele 18 care sunt membre ale
A.D.I., serviciul fiind delegat unui operator public (URBIS); acesta operează un număr
mare de trasee de autobuz, troleibuz și microbuz cu servicii satisfăcătoare; rețeaua de
transport cu troleibuzul este în prezent extinsă în Baia Mare.
Municipalitățile din Baia Mare și Sighetu Marmației au investit sume considerabile în
modernizarea parcului auto al operatorilor de transport public, achiziționând vehicule
noi și second-hand, însă peste 40 dintre acestea au o vechime de peste 10 ani și durata
de viață depășită; toate mijloacele de transport din Baia Mare sunt dotate cu sistem
GPS, cu sisteme de autotaxare, existând gratuități și reduceri de preț pentru elevi,
pensionari, persoane cu handicap; există posibilitatea de a achita biletul de transport
prin SMS.

9
CAPITOLUL 2. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

2.1.Relieful zonei

Zona geografică Maramureș

Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic,
acoperind o suprafață de circa 10000 km², în nord Carpații Orientali, între munții Oaș,
Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramureșului și Carpații Păduroși. Este situată în partea de
nord-est a munților Carpați și este împărțită în două zone de o ramificație muntoasă în
bazinul superior al râului Tisa, numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan, 1937 m):
partea sudică aparține României, iar cea nordică Ucrainei.
Apele
În partea de sud, principalele râuri care alimentează Tisa sunt: Vișeu, Ronișoara, Iza,
râul Cosău, Mara și Valea Săpânței. Dinspre nord, după unirea Tisei Albe cu Tisa
Neagră, Tisa primește râurile Cosăuț (Kosivska), Săpurcea (Râul Șopurka|Șopurka),
Apșița, Taras (Teresva), Talabârjaba (Talaborul, Tereblia), Valea Neagului (Rika) și
Bârjaba (Borzava).
Munții
Masivele muntoase care înconjoară zona depășesc înălțimea de 2.000 m - Pietrosul
Rodnei 2.303 m, Hovârla 2.061 m în masivul Muntele Negru (Černahora) - și la această
latitudine, de la 1.500 m în sus, își fac apariția pășunile alpine. Munții, care ocupă mai
mult de jumătate din suprafața regiunii, sunt acoperiți de păduri de stejar, fag și molid.
Lemnul care se găsea din abundență și-a lăsat amprenta aproape peste tot, de la
arhitectura tradițională a caselor și bisericilor, până la vestitele porți și unelte de
gospodărie.
Munții Gutâi cu Creasta Cocoșului văzută din pasul Pintea
Principalele trecători care fac legatura cu zonele vecine sunt înalte și în trecut erau greu
accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Năsăud, pasul din Dealul
Ștefăniței - 817 m (Pasul Șetref); spre Lăpuș și Cavnic, pasurile Neteda și Rotunda la
aprox. 1080m; spre Baia Mare, pasul Pintea - 987 m (odinioară, trecerea se făcea prin
pasul Gutâi, la 1.109 m); spre Oaș, pasul Fărgău - 587 m (Pasul Huta), iar spre nord
pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, în dreptul orașului Hust, era
bine apărată de cetatea Hustului, pe un deal care domină intrarea în defileu.
În 1948-1949 a fost construită calea ferată Salva-Vișeu pentru a lega Maramureșul
de Ardeal, în condițiile în care legătura pe valea Tisei fusese pierdută după alipirea
Maramureșului de Nord la Cehoslovacia interbelică, apoi ca provincie a Uniunii
Sovietice. Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte și 5 tuneluri, cel mai mare
dintre ele fiind Dealul Ștefăniței și Săcel, pe sub Pasul Șetref, cu o lungime de 2400 m.
Relativa izolare a Maramureșului între acești munți a favorizat apărarea lui și
conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar și păstrarea modului
tradițional de viață rustică până aproape de zilele noastre.
Natura

10
 Pădurile Maramureșului au fost întodeauna bogate în animale sălbatice: căprioară, cerb,
urs, lup, vulpe, mistreț, jder etc. și specii protejate sau aflate în pericol: râsul, capra
neagră, marmota, cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte)
și cocoșul de mesteacăn.
Bogăția vânatului din pădurile maramureșene este menționată și în prima atestare
documentară, din 1229, a Maramureșului, în speță: a domeniu de vânătoare regal.
Rezervarea unor zone în acest scop a făcut să se păstreze, până azi, denumiri ca Pădurea
Crăiască din Ocna Șugatag. De acest aspect e legată și vânătoarea lui Dragoș Vodă, în
urma căreia ar fi ajuns, potrivit legendei, în Moldova.
Ultimul zimbru de pe teritoriul românesc a fost vânat în Maramureș în anul 1852.
Capra neagră a dispărut din Maramureș, cel mai probabil, în anul 1924, din cauza
braconajului practicat după Primul Război Mondial, dar a fost readusă, în anii 1962-
1967, în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost
colonizată în 1973, cu rezultate bune.
Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zâmbrul (Pinus cembra),
floarea-de-colț și laleaua pestriță.
În râurile Maramureșului trăiește încă lostrița, o specie rară de somon.
În 1930 a fost creat Parcul Național Munții Rodnei, inițial ca rezervație naturală,
devenită în 1979 Rezervație a Biosferei, pe o suprafață de 46.399 hectare. În 2004 a luat
ființă și Parcul Natural Munții Maramureșului pe o suprafață de circa 150.000 de
hectare, fiind, după Delta Dunării, cea mai mare arie protejată din România.
În munții maramureșeni se găsesc peșteri, chei, lacuri și formațiuni geologice, dintre
care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tătarului și Creasta Cocoșului din
munții Gutâi și izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munții Rodnei. Rezervații
naturale sunt și lacurile Tăul lui Dumitru și Tăul Morărenilor din Gutâi.
Bogația zăcămintelor de metale neferoase, mai ales în munții de origine vulcanică, a
favorizat o activitate minieră intensă, care a scos la lumină și frumusețile subpămîntene
ale florilor de mină, agregate minerale formate prin depunere și cristalizare în cavitățile
largi ale rocilor, numite geode.

Solul și subsolul

În Munţii Maramureşului domină tipul de scoarţă de alterare autohtonă de mică grosime,

din cauza fragmentării şi înclinării pronunţate a versanţilor care favorizează deplasarea
produselor dezagregate şi alterate așa cum este precizat în Geografiei Romaniei, 1983.
Din grupele mari de soluri, suprafeţe mari ocupă solurile brune acide. Acestea s-au
format în zona montană de la altitudinea de 450 m până la altitudinea de 1937 m în masivul Pop
Ivan, în condiţii de climă rece şi umedă care face ca materia organică să fie numai parţial
descompusă de către microorganisme, procesul foarte lent ducând la acidifierea accentuată a
solului. Aceste soluri sunt ocupate de vegetaţie forestieră, fâneţe naturale, păşuni montane şi într-
o mică măsură, suprafeţe izolate cultivate cu cartofi şi ovăz, fiind sărace în substanţe nutritive,
determină o fertilitate naturală scăzută.
În grupa solurilor brune acide montane sunt două subtipuri, litice şi tipice, care cuprind
întreg bazinul văii Ruscova, până la confluenţa văii Rica cu Socolău şi până la vest, de partea

11
înaltă a masivelor Farcău – Mihăilecu, versantul de pe dreapta văii Vişeului, până la Vişeu de
Sus. Aceste soluri s-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii, marne,
calcare, şisturi bituminoase, roci cu caracter acid.

Extinderea pădurilor de răşinoase în dauna altor specii autohtone, în special a fagului,

explică predominarea solurilor brune acide şi a solurilor brune feriiluviale- podzolice. Aceste
soluri sunt extinse în partea inferioară a arealului, pe versanţi variat înclinaţi şi cumpene înguste,
sub păduri de fag şi molid, în care apar uneori – mai ales în molidişurile superioare – Vaccinium
sp. şi muşchi. Litosolurile sunt soluri neevoluate, scheletice, care s-au format pe roci eruptive şi
metamorfice, ocupând masivele înalte, având o importanţă mică. Solurile brune podzolice au
valoare mediocră, fiind mai importante din punct de vedere silvic şi pastoral. Sub pajiştile alpine
aflate la peste 1600 m, întâlnim solurile humico – silicatice. Aluviunile şi solurile aluvionale se
întâlnesc pe luncile inundabile ale principalelor cursuri de apă, în special pe cursul văii Vişeului.
Învelişul de sol este constituit, predominant din: soluri brune acide, soluri brune şi brune
feriiluviale - podzolice, substanţele minerale, iar capacitatea de reţinere a apei favorizează
dezvoltarea optimă atât a vegetaţiei forestiere, cât şi a pajiştilor naturale, fâneţe şi păşuni
montane, resurse naturale valorificate prin activităţile silvopastorale.
DESCRIEREA SUBSTANŢELOR MINERALE UTILE DIN PNMM
Sunt prezente mineralizaţii piritoase stratiforme de pirită cu zinc, plumb, cupru, intercalate în
şisturile cristaline din zona Baia Borşa, mineralizaţii filoniene cuprifere +/- aur, dezvoltate în
structura intruzivă Toroiaga-Ţiganu, indicaţii de mineralizaţii de fier, mangan, uraniu și aur.
Rocile utile inventariate în Munţii Maramureşului sunt: şisturi bituminoase, travertine și
andezite exploatate în cariere la Baia Borşa, calcare naturale eocene prezente în zona marginală a
depresiunii Maramureşului, exploatate în cariere la Valea Vişeului, Bistra şi Borşa, gresii
exploatate ocazional în carierele Hăjmaru Mare – zona Borşa - Fântâna şi Micluşa – Repedea.
Sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care se regasesc în
judeţul

2.2.Clima

Munţii Maramureşului se încadrează în sectorul de climă continental moderată, fiind

supuşi permanent influenţei advecţiei maselor de aer vestice de natură oceanică, ale căror
caracteristici se reflectă în evoluţia tuturor elementelor climatice.
Luna cu cele mai scăzute temperaturi medii este luna ianuarie, cu valori între -6°C şi -
10°C. Luna iulie are valori medii cuprinse între 18°C şi 20°C. Din aceste valori prezentate
rezultă o amplitudine medie anuală între 24 - 30°C, valoarea moderată evidenţiind caracterul de
climă continentală temperată moderată cu extreme termice puternice între vară şi iarnă. Regimul
termic din PNMM este prezentat în Anexa nr. 11.
Valoarea medie anuală a precipitațiilor este de 1100 mm. Anotimpul cel mai bogat în
precipitaţii este vara, perioadă în care cad 61% din totalul precipitaţiilor. Cel mai sărac anotimp
în precipitaţii este iarna cu 17% din totalul precipitaţiilor. Numărul anual al zilelor cu precipitaţii
este de 150-170. Stratul de zăpadă poate sa apară încă din luna septembrie, iar ultima ninsoare se
poate înregistra ca dată medie în ultima decadă a lunii martie. Stratul de zăpadă se menţine între
120-200 de zile, iar grosimea stratului este cuprinsă între 75 – 150 cm. Perioada de utilizare a
păşunilor este limitată la trei luni: iunie, iulie, august. Regimul precipitațiilor în PNMM este

12
prezentat în Anexa nr. 12.

2.3.Vegetația

Aria extinsă pe care se întinde parcul maramureșean, precum și diversitatea

reliefului, sunt reflectate în flora și vegetația pe care o putem găsi pe aici în cele 27 de tipuri
de habitate, dintre care 18 fiind documentate în formularul standard al Sitului Natura 2000
ROSCI0124, iar alte 9 fiind identificate în urma unor studii efectuate ulterior.
Atât etajul alpin, întâlnit la altitudinea de peste 1900 metri, precum și etajul subalpin
sunt bine delimitate pe întreg teritoriul parcului. Printre arborii și arbuștii pe care îi putem
întâlni pe aceste etaje se regăsesc: molidul, paltinul, scorușul, arinul de munte, bradul,
molidul, laricea, pinul, tisa, fagul, carpenul, ulmul, ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul și
altele. Dat fiind faptul că în arealul parcului se mai găsesc și soluri mlăștinoase, aici s-au
dezvoltat și două tipuri de plante carnivore: foaie grasă și roua cerului.
Printre speciile de plante care se regăsesc pe întrega suprafață a parcului (drețe,
lopățea, clopoței, gălbinele, cărbuni, pipirig, păiuș, arnică, etc.), se numără mai multe flori,
atât de pajiște, cât și de stâncărie, pe cale de dispariție, cum ar fi: floarea de colț, firuța de
munte, papucul doamnei, iarba gâtului, vârtejul pământului și lingurea. Există aici 26 de
endemite carpatice..

2.4.Fauna

În arealul parcului se găsesc specii de animale specifice altitudinilor mai ridicate din
Carpații Orientali. Evitând zonele circulate (drumurile forestiere) sau locuite, râsul poate fi
întâlnit în zonele Lutoasa, Culmea Făget, Pietrosul Bardău și Piatra Socalăului. În jumătatea
vestică a parcului, cu precădere în zonele de pășuni subalpine, poate fi întâlnit lupul. Se
estimează că pe toate suprafața parcului ar mai exista în jur de 80 de exemplare. Ursul brun poate
fi întâlnit destul de frecvent între 700 și 1300 metri, mai ales în zonele stâncoase Bardău, Valea
Morii, Comanu Mic, Valea Rea și Rica.
Printre mamiferele care se mai pot întâlni în parc amintim: vidra, cerbul, căprioara,
vulpea, jderul, mistrețul, nurca europeană, liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun cu potcoavă
etc.
Dintre păsări, pe lângă specii mai comune aici, cum ar fi: acvila de munte, șorecarul
comun, cocoșul de munte, uliul porumbar, uliul păsărar, corbul, ciocănitoarea de munte și altele,
trebuie remarcată prezența cocoșului de mesteacăn, pasăre care mai trăiește doar în câteva locuri

13
din România.
Fauna de fluturi diurni ai parcului formată din 126 de specii, reprezintă 62% din totalul
întâlnit la noi în țară.

2.5.Oglinzi de ape

Judeţul Maramureş este caracterizat printr-o reţea hidrografică bogată, cu o lungime de

3.000 km. Râurile judeţului Maramureş aparţin de două mari bazine hidrografice: Tisa şi Someş.
Tisa superioară adună toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud-vestici ai Munţilor
Maramureşului şi nordul Munţilor Rodnei şi pâraiele care coboară din Munţii Gutâi-Ţibleş. La
ieşirea din munţi, Tisa primeşte râul Vişeu care, la rândul său, străbate Depresiunea
Maramureşului, apoi Vaserul, şi Ruscova. Are ca afluenţi: Negoiescu, Izvorul Dragoş şi
Repedea, care drenează şi o parte din lacurile glaciare din Munţii Rodnei.
Someşul este cel mai mare râu care străbate partea de sud-vest a judeţului, având ca
afluenţi importanţi Sălajul şi Lăpuşul. Râul Lăpuş, izvorăşte de sub Vârful Văratecului şi este
colectorul apelor de pe versanţii sudici ai munţilor Gutâi, Ţibleş şi Lăpuş. Are ca afluenţi mai
importanţi: Rohia, Suciu, Cavnic şi Săsar.
Hidrografia judeţului este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice. Înălţimile
cele mai mari din Munţii Rodnei adăpostesc lacurile glaciare Iezer şi Buhăiescu. În partea nord-
vestică a lanţului vulcanic se află lacuri instalate fie pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de
sub Creasta Cocoşului sau Platoul Izvoarele, fie pe glacisuri ca lacurile din piemontul Şatra
Pintii. În apropiere de Baia Sprie se află Lacul Albastru, cu un diametru ce 60-70 m şi o
adâncime de 5 m. Este unic prin origine – fiind format prin prăbuşirea unei galerii de mină. La
Ocna Şugatag se află lacuri de dizolvare şi prăbuşire a unor ocne cu exploatări străvechi de sare.
În apropiere de Baia Sprie – se află Lacul Bodi.

2.6.Ocrotirea naturii

Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a Biosferei

Parcul Național Munții Rodnei a fost desemnat Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul
MAB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a
Programului Om-Biosferă, de la Paris, din 1979.

Parcul Naţional Munţii Rodnei (PNMR) înfiinţat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de
Miniştri nr. 1949, reconfirmat prin Legea nr.137/1995 şi prin Legea 5/2000, este arie naturală
protejată de interes naţional şi internaţional. La început a fost protejat numai golul de munte din
jurul Vf. Pietrosu (183 ha), doar mai târziu suprafaţa rezervaţiei fiind extinsă la 3300 ha.

Situri Natura 2000 în judeţul Maramureş

14
 Natura 2000 reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a
naturii în statele membre. Este o reţea de zone desemnate pe teritoriul Uniunii Europene cu
scopul de a proteja prin mecanisme specifice speciile vulnerabile de plante şi animale şi
habitatele importante din Europa. În judeţul Maramureş sunt 9 situri Natura 2000: 8 Situri de
importanţă comunitară care, ulterior, vor deveni arii speciale de conservare și o arie de protecţie
specială avifaunistică.

Arii naturale protejate de interes naţional

În Maramureş se găsesc 33 de ariile naturale protejate de interes naţional, de diferite
tipuri: una paleontologică, 5 - speologice, 3 - geologice, una botanică, 4 - botanice-zonă umedă,
6 - forestiere, 3 - hidro-geologice, una peisagistică-geobotanică, una hidrologică şi 8 mixte.
Interesantă e Pădurea de pini Comja (Seini) unde, în 1939, au fost plantați 10.000 de arbori,
astfel încât să redea numele lui Eminescu. O „literă” are lungimea de 24 m și lățimea de 8 m.
Inscripția „ecologică” e vizibilă de pe Culoarul Someşului, la intrare în Depresiunea Băii Mari.

Arii naturale protejate de interes local

Până în prezent, în judeţul Maramureş s-au constituit prin Hotărâri de Consilii Locale 6
arii naturale protejate de interes local: o arie naturală geologică şi faunistică, o rezervație
geologică și 4 zone umede. Conform clasificării Uniunii Internaţionale pentru Conservarea
Naturii (IUCN), acestea fac parte din categoriile a III-a (Monument al Naturii: o zonă ce conţine
una sau mai multe caracteristici naturale sau natural/culturale care au o valoare remarcabilă sau
unică din cauza rarităţii înnăscute, reprezentativităţii, calităţilor estetice sau importanţei
culturale) și a IV-a (Arie de Management pentru Habitat/Specie: o zonă terestră şi/sau marină
supusă unei intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau
îndeplinirea necesităţilor unor specii particulare).

15
 II. RESURSELE AGROTURISTICE ȘI TURISTICE ANTROPICE

CAPITOLUL 3. STUDIUL PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

3.1.Populația

Populaţia judeţului Maramureş a înregistrat o tendinţă crescătoare până în anul 1990,

după care s-a redus progresiv; dacă în anul 1930 judeţul Maramureş număra 317 304
locuitori, în 1977 ajunsese la 492 860 locuitori, iar în anul 1990 la 559 393 locuitori, ulterior
populaţia a scăzut continuu, ajungând la 510 110 locuitori în anul 2002, valoare care s-a
menţinut şi în anii următori; la 1 iulie 2010 populaţia judeţului era de 510 482 locuitori.
Din totalul de 510 482 locuitori ai judeţului Maramureş la 1 iulie 2010, 49,15 la sută
reprezintă populaţia de sex masculin, iar 50,85 la sută, populaţia de sex feminin.

Graficul populatiei pe sexe

50,85 49,5
sex masculin
sex feminin

Sursa: INS - Anuarul demografic al României 2010

3.2.Structura populației

Judeţul Maramureş face parte din categoria judeţelor de mărime medie, cu o suprafaţă de
6304,4 km pătraţi, şi populaţia după domiciliu, la 1 iulie 2016, de 524.871 locuitori. Ocupă
locurile 15, după suprafaţă, respectiv 17 după populaţie în ierarhia judeţelor ţării.
Maramureşul are o pondere de 2,6% în suprafaţă şi 2,4% în populaţia României.
Densitatea populaţiei este de 83 locuitori/km pătrat (raportat la populaţia după domiciliu la 1
iulie 2016).
Suprafaţa judeţului pe forme de relief, este în proporţie de 43% – zonă muntoasă, 30% –

16
dealuri, podişuri şi piemonturi şi 27% depresiuni cu lunci şi terase.
Ca mod de organizare administrativ-teritorială, judeţul Maramureş cuprinde: 2 municipii,
11 oraşe, 63 comune, 214 sate, din care 28 aparţin de municipii şi oraşe.

Populaţia urbană însuma 300 256 locuitori la 1 iulie 2012 (58,8 la sută), iar cea rurală 201
226 locuitori (41,2 la sută). În cadrul populaţiei urbane, ponderea cea mai mare o deţinea
populaţia municipiului Baia Mare care este şi reşedinţă de judeţ, cu 138 182 locuitori (46 la
sută), urmată de Sighetu Marmaţiei cu 41 018 locuitori, Borşa cu 28 368 locuitori, Baia Sprie cu
16 564 locuitori şi Târgu Lăpuş cu 12 915 locuitori.

Graficul populaţiei pe medii

populaţia urbană

41,2 populaţia rurală

58,8

Structura etnică:

Români - 374.488 sau 78,24%

Maghiari - 32613 sau 6,81%
Ucrainieni - 30286 sau 6,43%
Rromi - 12211 sau 2,55%
Germani - 1054 sau 0,22%

Maramureș - evoluția demografică

17
 3.3.Industria

Productia industriala realizata in judetul Maramures, in perioada 1 ianuarie – 30 iunie,

comparativ cu perioada similara din anul 2013, a crescut cu 7,5% in volum absolut.

Indicele valoric al cifrei de afaceri totala (cifra de afaceri totala provine atat din
activitatea principala, cat si din activitatile secundare ale unitatilor cu profil industrial) a
unitatilor industriale in perioada 1 ianuarie – 30 iunie, a fost mai mare cu 11,3% fata de aceeasi
perioada din anul 2013.

In totalul cifrei de afaceri, ponderi mai insemnate au detinut activitatile: fabricarea de

mobila 35,0%, fabricarea echipamentelor electrice 27,2%, prelucrarea lemnului 11,6%, industria
alimentara 6,5%, fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 4,5%, industria metalurgica
3,2%, industria constructiilor metalice si a produselor din metal 4,7%, fabricarea articolelor de
imbracaminte 1,9%, conform Directiei Judetene de Statistica Maramures.

18
 3.4.Agricultura și silvicultură

Judeţul Maramureş este amplasat în nordul ţării, într-o zonă în care predomină
dealurile şi munţii, suprafaţa arabilă fiind relativ redusă, şi se poziţionează de-a lungul
râurilor care străbat judeţul. Agricultura este slab dezvoltată, datorită investiţiilor
reduse în acest sector, existenţei unui parc de utilaje insuficient şi învechit, exploatării
haotice în domeniul forestier.

În ultimii ani, structura suprafeţei fondului funciar nu a cunoscut modificari

semnificative. Din punct de vedere al modului de folosire, suprafaţa judeţului se
prezintă astfel:
Suprafaţa fondului funciar
hectare
1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţa totală a
judeţului, din care: 630 436 630 436 630 436 630 436 630 436 630 436 630 436 630 436

Suprafaţa agricolă 311 135 311 255 311 155 311 116 310 545 310 297 309 325 306 192
Suprafaţa fondului
forestier, inclusiv
suprafeţe cu 289 200 289 185 289 179 289 179 288 699 288 758 288 572 290 236
vegetaţie forestieră
Alte suprafeţe 24 300 24 400 24 500 30 141 31 192 31 381 32 539 34 008

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş

19
 Suprafaţa agricolă şi structura acesteia

În perioada analizată, suprafaţa agricolă totală s-a redus continuu, până la 306 192
ha în anul 2010. În structura acesteia predomină suprafeţele acoperite cu fâneţe (39,3 la
sută) şi păşuni (31,5 la sută).

Suprafaţa 2006 2007 2008 2009 2010

agricolă
a jude ţului
ha % ha % ha % ha % ha %
Maramureş
Total, din care: 311 116 100 310 545 100 310 297 100 309 325 100 306 192 100
Arabil 83 892 27 83 946 27,1 83 795 27 83 784 27,1 82 855 27,1
Păşuni 101 006 32,4 100 113 32,2 99 734 32,1 98 765 31,9 96 495 31,5
Fâneţe 119 725 38,5 120 232 38,7 119 935 38,7 119 930 38,8 120 260 39,3
Vii şi pepiniere
251 0,1 242 0,1 243 0,1 243 0,1 243 0,1
viticole
Livezi şi pepiniere
6 152 2 6 012 1,9 659 2,1 6 603 2,1 6 339 2
pomicole
Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011; Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

Parcul de tractoare şi maşini agricole a cunoscut o creştere substanţială în perioada

2005-2010,în special la categoriile: tractoare (+98,6 la sută), pluguri (+49,9 la sută),
cultivatoare(+61,5lasută),semănători(+67,3lasută),combineautopropulsatepentrucereale
(+31,5lasută)şi prese pentru balotat(+253,6lasută).Numărul de maşini de stropit s-a
redus,iar cel decombine pentru recoltat furaje şi vindrovere autopropulsate pentru
recoltat furaje s-a menţinut la acelaşi nivel. Peste 95 la sută din utilajele agricole aparţin
mediului privat.
De menţionat că majoritatea utilajelor pe care le deţin producătorii agricoli sunt vechi,
o parte provin dinainte de 1989, iar o parte au fost aduse la mâna a doua din străinătate.

20
 Situaţia principalelor utilaje agricole
număr

Denumire utilaje 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Tractoare agricole fizice 2 495 2 713 2 938 3 168 3 228 4 955
Pluguri pentru tractor 1 934 2 036 2 129 2 237 2 272 2 899
Cultivatoare mecanice - 104 110 114 114 168
Semănători mecanice 331 340 379 405 409 554
Maşini de stropit şi prăfuit cu
- 39 39 39 39 19
tracţiune mecanică
Combine autopropulsate pentru
recoltat cereale 203 176 185 202 206 267

Combine autopropulsate pentru

- 14 14 14 14 14
recoltat furaje
Vindrovere autopropulsate
- 6 6 6 6 6
pentru recoltat furaje
Prese pentru balotat paie şi fân - 56 72 86 98 198
Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

Suprafaţa fonduluiforestier

Suprafaţafonduluiforestieracrescutcontinuuînperioadaanalizată,pânăla290236haînan
ul 2010, datorită măsurilor de reîmpădurire efectuate de ocoalele silvice, precum şi
reîmpăduririi
naturale.Pădurilepredominanteînzonamontanăsuntceledemolidşibrad,iarînzonacolinară
sunt cele de foioase formate din stejar, gorun şifag.

Producţia agricolă şi structura acesteia

Principalele produse agricole vegetale sunt: cereale (grâu, orz, orzoaică, secară,
porumb), leguminoase (fasole, mazăre), plante uleioase (floarea soarelui, soia), legume
(ceapă, tomate, varză), plantele pentru industrializare (sfecla de zahăr), furaje (lucernă,
trifoi etc.).
Suprafaţa cultivată totală a judeţului s-a redus de la 82 415 ha în 1995 la 67 371 ha în
2010 (cu18 la sută), înregistrându-se scăderi în cazul majorităţii culturilor: suprafeţele
cultivate cu cerealele pentru boabe au scăzut cu 41 la sută, cele cu porumb cu 31 la sută,
cele cu floarea soarelui cu 41 la sută etc. În schimb, suprafeţele cultivate cu furaje verzi
din teren arabil au crescut cu 46 la sută, cele cu furajele verzi anuale cu 91 la sută, iar cele
cu furaje perene cu 44 la sută faţă, în cazul acestor grupe comparaţia efectuându-se faţă
de anul 2006, neexistând date disponibile pentru perioada anterioară.

21
Suprafaţa cultivată
hectare

Principalele culturi 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţa cultivată,
total 82 415 82 187 73 827 73 805 74 524 75 767 73 642 67 371
Cereale pentru boabe 45 106 40 064 39 559 37 927 36 957 32 926 30 825 26 470
Grâu şi secară 12 001 7 832 8 585 6 876 6 212 5 955 3 119 3 087
Orz şi orzoaică 1 451 1 277 736 549 490 451 657 389
Porumb 24 759 24 406 20 258 21 410 23 565 19 039 19 528 17 054
Plante uleioase 1 423 1 500 2 082 1 126 1 567 1 219 778 835
Floarea soarelui 1 423 1 500 2 082 1 097 1 426 1 181 778 833
Sfecla de zahăr 15 1 - 1 32 - - -
Cartofi 12 913 14 925 15 466 15 145 18 595 14 784 14 747 12 349
Legume 2 144 2 250 2 189 2 273 1 916 2 029 2 026 1 910
Rădăcinoase furaje - - - 619 444 357 483 480
Furaje verzi din teren
arabil - - - 18 004 15 850 25 285 25 802 26 327
Furaje verzi anuale - - - 908 1 600 1 675 1 232 1 731
Furaje perene - - - 17 096 14 250 23 610 24 570 24 596
Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

Producţia vegetală
tone
Principalele
1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
culturi
Cereale
pentru boabe 100 983 81 175 103 693 88 081 74 996 89 480 81 844 77 710

Leguminoase
- - - 295 246 347 318 231
pentru boabe
Plante
uleioase - - - 1 426 1 250 1 365 1 007 978
Rădăcinoase
furaje - - - 17 108 6 938 8 367 8 665 8 159
Cartofi 134 116 217 588 164 583 177 804 221 536 156 610 188 265 134 120
Furaje verzi
din teren - - - 272 838 225 055 412 520 416 544 431 973
arabil
Legume - - - 32 930 23 337 24 084 22 907 23 298

Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

22
 Producţia vegetală fizică s-a înscris pe un trend descendent începând din anul
1995 la marea majoritate a produselor, ca urmare a unor politici necoerente în
agricultură, lipsei utilajelor performante şi a personalului calificat, a unui sistem de
colectare şi valorificare a produselor, forţei de muncă îmbătrânite din agricultură,
reducerii suprafeţelor cultivate etc.

Producţia agricolă
milioane lei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total,
din care: 1 044,5 1 279,0 1 258,2 1 504,6 1 451,8 1 354,9
- vegetală 563,8 820,8 809,9 1 003,3 840,2 827,3
- animală 478,7 456,3 446,7 499,8 610,2 526,9
- servicii agricole 1,9 1,9 1,6 1,5 1,4 0,7
Privată - 1 246,7 1 221,8 1 467,8 1 425,1 1 328,9
Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011; Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

Din punct de vedere valoric,producţia agricolă a avut un tren dascendent din 2005 până
în 2008, urmat de o scădere în anii 2009 şi 2010,ca urmare a crizei economice şi
financiare.

Grafic 5.1. Producţia agricolă

milioane lei
3000
servicii agricole
2500 animală
vegetală
2000
privată
1500

1000

500

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011; Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

23
 Situația efectivelor de animale

Efectivele de animale s-au redus semnificativ în anul 2010 faţă de anul 1990 la
bovine (cu44lasută),porcine(cu46lasută),ovine(cu33lasută),caprine(cu17lasută).În
schimb,efectivele de albine au crescut cu 58 la sută faţă de anul2006.

Efectivele de animale
mii capete
Specia 1990 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Bovine 147 106,8 98,5 104,3 97,2 89,2 87,1 82,2
Porcine 183,7 104,7 141,7 139,6 124,8 120,6 118,2 98,6
Ovine 233,7 168,3 128,0 132,2 170,2 186,5 179 155,7
Caprine 19,8 9,2 11,7 12,6 14,9 14 15 16,4
Cabaline - - - 14,4 17,5 16,2 14,6 11,5
Păsări - - - 1 140,9 931,2 891,7 975,2 1 010,1
Albine - - - 15,4 16,7 14 13,7 24,4

Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011; Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

Producţia animală fizică a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă în

perioada 2006-2010,astfel:carne(-38lasută),lapte(-27lasută),ouă(-43lasută).Producţia de
lână a crescut datorită găsirii unor oportunităţi de valorificare, precum şi cea de miere,
ca urmare a creşterii volumului familiilor de albine şi a solicitărilor de miere la export.

Producția animală
2006 2008 2009 2010
Categoria UM Sector Sector Sector Sector
Total privat Total privat Total privat Total privat
Carne mii to 58 57,9 60 55,9 51,7 51,6 36,2 36,2
Lapte mii hl. 2 283 2 277 2 081 2 078 1 760 1 757 1 669 1 665
Lână tone fiz. 795 789 747 744 779 776 816 816
Ouă mil.buc. 246 246 153 153 146 146 141 140
Miere
extrasă tone 283 283 383 383 373 373 368 368

Sursa: INS - Anuarul statistic al României 2011; Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010

24
 3.5.Dotări tehnico-edilitare

Deși investițiile în infrastructura tehnico-edilitară au atins un maxim istoric în perioada

de programare 2007-2013, peste jumătate dintre locuințele din județ nu sunt încă conectate la
sisteme publice de alimentare cu apă, canalizare sau gaze naturale, mulți proprietari improvizând
sisteme proprii de utilități, cu riscuri ridicate pentru sănătate și mediu. Cele mai multe probleme
se înregistrează în zona Maramureșului Istoric, încă lipsită de o conductă de alimentare cu gaze
naturale, context în care majoritatea locuințelor din mediul rural continuă să se încălzească cu
sobe pe bază de combustibil solid, generând poluarea aerului.
O problemă majoră cu care se confruntă centrele urbane din județ, mai ales municipiul
Baia Mare, este lipsa unui sistem de canalizații subterane pentru cablurile aeriene, agățate între
stâlpi sau pe fațade, care prezintă un risc major de întrerupere a furnizării, afectare a
participanților la trafic și influențează negativ aspectul așezărilor. În prezent, peste jumătate
dintre locuințele din județ nu sunt reabilitate termic, ceea ce conduce la o risipă de energie, în
mare parte din surse convenționale, cu implicații economice și de mediu majore. Într-o situație
similară se află și clădirile publice, toate acestea afectând peisajul urban, în condițiile în care
majoritatea clădirilor au fațade degradate. Ponderea clădirilor publice și rezidențiale care
folosesc resurse de energie regenerabilă este nesemnificativă în prezent.

25
 3.6.Dotări sanitare,sportive

Infrastructura sportivă și de agrement din județ, aflată în plin proces de extindere și

modernizare, poate, de asemenea, constitui un argument în plus pentru atragerea de turiști,
completând oferta turistică a Maramureșului. Dintre obiectivele cele mai importante putem
menționa185 :
- Domeniul Schiabil Cavnic – cuprinde Pârtiile ”Roata” și ”Icoana” (7 pârtii, în lungime
de peste 7,4 km, trasee de snow-tubing, pârtie pentru sănii (neomologată), pârtie pentru
începători cu baby-lift, deservite de instalații de iluminare nocturnă și de instalații de transport pe
cablu, spații de cazare, centru de închirieri echipamente, cursuri de ski);
- Domeniul Schiabil Șuior – cuprinde pârtii de schi cu o lungime de 3,7 km cu o
dificultate medie, pârtie pentru copii și tubing, instalație de producere a zăpezii, instalație
nocturnă, telescaun, centru de închiriere echipamente, spații de cazare, de alimentație publică,
centru SPA, păstrăvărie, sală de conferințe etc.;
- Domeniul Schiabil Mogoșa – cu o lungime de circa 2,9 km (inclusiv partea superioară
a Pârtiei Mogoșa, denumită Moski), este adresată mai ales avansaților, dar are și pârtii pentru
începători și dispune de o instalație de telescaun, respectiv teleschi, spații de cazare etc.
Domeniul nu dispune de instalații de nocturnă și de producere a zăpezii artificiale;
- Domeniul Schiabil Borșa – cuprinde 6 pârtii (Brădet, Olimpică, Poiana Știol, Puzdrele,
Sub Telescaun, Vârf Știol) cu dificultate medie și ridicată, cu o lungime totală de 8 km, instalații
pe telescaun și teleschi, cea mai mare trambulină naturală din Europa, spații de cazare. Aici se
află încă în execuție lucrări de amenajare a pârtiei olimpice și a unei telegondole, investiții în
valoare de circa 12 mil. Euro, demarate cu fonduri de la bugetul de stat în anul 2008 și
tergiversate din lipsă de fonduri;
- Domeniul Schiabil Izvoare – dispune de 5 pârtii (Cora, Poiana Soarelui, Izvoare I și II și
Brazi), cu dificultate mică și medie și o lungime totală de 2,5 km, dotate cu instalație de teleschi,
snowpark pentru amatorii de snowboard, instalație de nocturnă (parțial), spații de cazare;
- Băile Ocna Șugatag – cu o tradiție de peste 40 de ani, cuprind o bază de tratament cu 5
bazine cu apă sărată, dintre care două în interior și 3 în exterior, hotel, spații de alimentație
publică etc. Oportunități similare de dezvoltare a unor zone de agrement există și la Coștiui (lac
sărat) sau Dragomirești (izvoare minerale sulfuroase), dar în aceste zone nu s-au realizat
investiții, chiar dacă o parte din resurse au fost concesionate de operatori privați.

3.7.Servicii pentru populație

La nivelul județului Maramureș existau, la nivelul anului 2014, un număr de 299.100 de

persoane cu vârstă de muncă rezidente (63,6% din populația totală), dintre care 156.900 sunt
bărbați (52,5% din total) și 142.200 sunt femei (47,5%). Față de anul 2007, se constată o scădere
a resurselor de muncă din județ cu 8,3%, situație valabilă pentru ambele sexe113, cauza
principală fiind migrația externă și internă a forței de muncă, dar și îmbătrânirea populației.
Totuși, acest potențial de forță de muncă este unul teoretic, în condițiile în care o mare parte
dintre maramureșeni nu sunt activi economici sau lucrează temporar în străinătate. În plus, există
multe persoane în vârstă de muncă care s-au pensionat anticipat, mai ales din sectorul industriei
extractive și a celei grele.
Astfel, populația activă a județului numără în anul 2014, doar 206.500 persoane, dintre
care 110.300 bărbați (53,4% din total) și 96.200 femei (46,6%), în creștere cu 0,4% față de anul

26
2007. În aceste condiții, rata de activitate a populației era de 69%, în creștere cu 6 puncte
procentuale față de 2007 (ca urmare a revizuirii în scădere a numărului de persoane cu vârstă de
muncă în urma recensământului din 2011), nivel inferior mediei regionale (74,6%) și naționale
(70.7%).
Rata de activitate în rândul bărbaților era de 70,3%, iar în rândul femeilor de 67,7%114 .
Numărul persoanelor ocupate la nivelul județului Maramureș se ridica, conform estimărilor INS,
la nivelul anului 2014, la 199.400, dintre care 106.400 erau bărbați (53,4% din total), iar 93.000
femei (46,6%). Față de anul 2007, se constată o creștere a numărului de persoane ocupate cu
0,4%, în condițiile în care la nivel național s-a înregistrat o scădere cu 3,4%, iar la nivel regional
o stagnare115.
Aceste date sunt similare cu cele obținute la recensământul din 2011 (198.100 de
persoane ocupate), dar inferioare datelor obținute prin aplicarea metodologiei EUROSTAT
pentru anul 2012 (182.000). În aceste condiții, rata de ocupare a populației județului era de
66,7% în 2014, sub media regională (81,3%) și similară mediei naționale (66,9%)116.
Diferența față de rata de ocupare asumată ca țintă națională pentru anul 2020 este de
peste 3 puncte procentuale la nivel județean, fiind necesare măsuri active de creștere a acesteia în
concordanță. Față de anul 2007, se constată o creștere a ratei de ocupare la toate nivelurile
teritoriale, mai accentuată la nivel județului (cu 6 puncte procentuale), în principal ca urmare a
actualizării bazei de raportare după recensământul din 2011
În ceea ce privește structura ocupării, județul Maramureș se remarcă, în context național
și regional, printr-o pondere foarte ridicată a ocupării în sectorul primar, de peste 34,7%, procent
care ajunge la 56% în mediul rural, spre deosebire de mediul urban, unde este de 11%. Explicația
constă din numărul foarte mare de persoane care practică agricultura de subzistență, pentru
autoconsum, în mediul rural. Chiar dacă ponderea ocupării forței de muncă în agricultură la nivel
județean, ca și numărul absolut de persoane ocupate, au scăzut față de anul 2007, acestea se
mențin peste media națională (27,3%) și regională (15,1%)
Al doilea sector economic ca importanță din perspectiva ocupării este cel al serviciilor,
care asigura, la nivelul anului 2014, 33,7% din totalul locurilor de muncă (62% în mediul urban),
în creștere cu 0,6 puncte procentuale față de anul 2007. O analiză pe subsectoarele de servicii
relevă numărul mare de persoane ocupate în domeniul comerțului și reparațiilor (11,9% din
total), transporturilor și depozitării (4,4%), învățământului (4,3%), sănătății și asistenței sociale
(4,1%).
Față de anul 2007, s-a înregistrat o creștere în termeni absoluți a ocupării doar pentru
activitățile din sfera industriei prelucrătoare (+8,1%), distribuției apei potabile și salubrității
(+15%), comerțului (+13,3%), hotelurilor și restaurantelor (+6,7%), activităților științifice,
tehnice și profesionale (+11,8%), serviciilor administrative și suport (+58,8%), culturii și
activităților recreative (+120%)119 . În domeniul industriei, numărul de persoane ocupate
reprezintă 25,7% din total, peste media națională și regională, și în creștere cu 1,6 puncte
procentuale față de anul 2007, pe fondul dezvoltării companiilor de profil, cu precădere în
industria de prelucrare a lemnului și mobilei, alimentară, echipamentelor electrice, produselor
din cauciuc și mase plastice. În sectorul construcțiilor, ponderea ocupării la nivel județean era de
doar 5,9%, în ușoară scădere față de anul 2007 și sub media națională și regională

27
.

28
 CAPITOLUL 4.STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL ȘI ISTORIC

Potentialul cultural-istoric

Mânastirea Bârsana
Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai
mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub o frumoasa
poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin
spre manastire; intrarea se face pe sub semetul Turn - clopotnita,
dincolo de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa
spre cer - pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din
lume. De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie
supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului
maramuresean al bisericilor de lemn.

Mânastirea Rohia
Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de artă religioasă,
care atrag admiraţia şi preţuirea vizitatorilor din ţară şi de peste hotare,
un loc de frunte îl ocupă şi Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, din „Ţara
Lapuşului”, judeţul Maramureş. Aşezată într-un cadru pitoresc, pe
coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea
Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al
iubitorilor de frumos artistic şi natural.

Mânastirea Budesti
Situata in localitatea Budesti,jud.Maramures , manastirea Budesti
este un schit de calugari aflat in mijlocul padurii de brad in locul numit
Rosia.Pentru a ajunge la ea se merge pe drum de tara care porneste din
centrul comunei , parcurgand un peisaj "parca rupt din rai".Oriunde te
uiti,de-a lungul drumului, vezi padure de brad,izvoare de apa cristalina
curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice .

29
 Mânastirea Peri
In localitatea Peri, la mica departare de comuna Sapanta, a existat
o importanta manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai
inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Peri
prima manastire din Maramures, luase fiinta aici o mica sihastrie aflata in
grija inaintasilor lui Dragos Voda cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail" protectorul acestei
familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au
ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de
Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi.

Mânastirea Moisei
Pe Valea Izvorului Negru, langa Moisei, o manastire cu hramul
Sf. Nascatoare de Dumnezeu Maria, a fost fondata la 1672 in prezenta
Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Pictura a fost realizata la
1699, azi fiind in cea mai mare parte distrusa. Se pastreaza icoane de
valoare la tampla altarului. La 1911 s-a construit o biserica noua si o
casa cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei biserici este Adormirea prea curatei Vergura
Maria sarbatorita la 15 august al fiecarui an.

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare

Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara
ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor,
alaturi de portul popular si obiecte de cult specifice culturii traditionale
din Maramures.
In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze
imaginea despre arhitectura si ocupatiile traditionale ale
maramuresenilor din cele patru zone etnografice ale judetului: Chioar,
Lapus, Codru, si Maramuresul istoric.

30
 Muzeul expune gospodarii specific maramuresene, o biserica deosebita din lemn,
precum si si o sectiune dedicata morilior de apa.

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet

Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-
ti inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate acestea insa, este
exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat
comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o
experienta impresionanta, sa spui acest lucru ar subestima realitatea
celor intamplate aici.
Din aceste motive memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire
cea mai mica urma de bucurie.Dar, este un loc pe care cat mai multi trebuie sa-l vada, pentru ca
lumea sa nu uite ce inseamna sa fii detinut, torturat, fortat la munca grea, interogat si intr-un final
chiar ucis pentru ceea ce gandesti sau spui.

Muzeul de Mineralogie
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit de alte muzee de
mineralogie din lume prin faptul ca toate mineralele expuse au fost
extrase din Maramures. Acest muzeu constitue una dintre cele mai
populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures.
Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost oficial inaugurat in 6
noiembrie 1989.
Colectia consta in peste 16000 de exemplare din care 1175 sunt expuse. In incinta
muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in zona: galena, stibina, calcita roz si
neagra, rhodocrozit, barite albastre, rosii sau galbene, cuart. De asemenea exista si o prezentare a
zacamintelor de minereu de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Baia Sprie, Herja, Sasar,
Nistru, Ilba si Turt.

31
Potentialul turistic
Potentialul natural

Hidrografia este reprezentata de rauri ce se varsa in Tisa: Viseu (cu Cisla, Vaser,
Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Lapus, Barsau. Lacurile sunt
de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu,
Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de sare (Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin
prabusirea unei galerii de mina (Lacul Albastru). Sunt prezente si o serie de izvoare minerale la
Borsa si Botiza.
Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin prabusirea unei vechi
galerii de mina in care ulterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de forma circulara odata cu
trecerea timpului si datorita prezentei sulfatului de fier si a ionilor de cupru a capatat o aciditate
peste medie si o culoare verzuie chiar albastra in anumite conditii - de aici provenind numele sau
de Lacul Albastru.
Lacul de acumulare Firiza se afla langa localitatea componenta Firiza pe raul cu acelasi
nume. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in prezent acest lac este folosit
si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile preferate a populatiei din Baia Mare.
In Maramures exista o mare diversitate de obiective ocrotite intre care 19 rezervatii
naturale insumand o suprafata de peste 5000 ha. Dintre acestea amintim:
 Rezervatia Pietrosul Rodneide 3300 ha, a fost declarata de UNESCO " rezervatie a
biosferei". Aici traiesc capra neagra si marmota. Vegetatia rezervatiei cuprinde si un
numar mare de endemisme, ce cresc in mijlocul unui minunat peisaj alpin, presarat cu
lacuri glaciare.
 Rezervatia de castan comestibilse intinde, pe o suprafata de 500 ha, pe dealurile ce
inconjoara Baia Mare.
 Rezervatia geologica " Creasta Cocosului"are in centru o culme ingusta de andezit,
portiune dintr-un vechi crater vulcanic.
 Rezervatia fosiliera Chiuzbaia .Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.

32
Parcul National Muntii Maramuresului
Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat pe teritoriul
adminstrativ al oraşelor Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor
Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte,
Moisei, Vişeu de Jos, Leordina. Suprafaţa acestuia este de
148.850 ha. Parcul are scopul de menţinere a interacţiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând
păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,
practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi
de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României.
In prezent, se menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului:
- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinei, 800 ha, înfiinţată
în anul 1971;
- Rezervaţia Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie
geologică, faunistică, peisagistică;
- Rezervaţia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-
peisagistică (poiană cu narcise);
- Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înfiinţată în anul 1977 ca rezervaţie
botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

Mlaştina Poiana Brazilor

Rezervaţia naturală situată în comuna Giuleşti şi are suprafaţa de 3
ha. Aceasta se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare.
Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier si hidrologic.
Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe
cursul superior al Văii Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2 km şi umplutura
vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800
m) şi intruziuni polistadiale. Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaţia a

33
două mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1 km, lăţime 100-150
m) şi mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lăţime 150-200 m). Mlaştinile se
dispun de-alungul cursurilor de apă.
Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost
descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la circa 80 km de cea mai
apropiată staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

Peştera din Dealul Solovan

Este situată pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu
Marmaţiei şi are suprafaţa de 1 ha.
Dealul Solovan este situat în imediata vecinătate sudică de
municipiul Sighetu Marmaţiei. Din punct de vedere fitogeografic se
încadrează în provincia Central-europeană, subprovincia Carpaţilor
Orientali, circumscripţia Munţilor Oaş-Gutin-Văratec în care se include şi
etajul colinar. Este bine individualizat între râul Iza şi afluenţii săi: Şugău şi Valea Spinului până
la Culmea Hotarului. Reprezintă o regiune de legătură între munţii vulcanici şi Depresiunea
Maramureşului. Este aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km. Energia de
relief este de 352 m (între 264 - 616 m).
Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) în general
situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafaţă (la Ciredi, pe
alocuri pe serpentine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri s-au format alunecări de teren
(Lazu Şesului, Valea Spinului). În partea superioară a serpentinelor se găseşte o peşteră săpată
de ape de precipitaţii în gresii oligocene.
Defileul Lăpuşului
Aria narurală protejată este constituitaă din cursul mijlociu
ar râului Lăpuş intre localitatea Groape, apartinand oraşului Târgu
Lăpuş, şi confluenta cu rşul Cavnic, Împreunături, comuna
Remetea Chioarului, având lungimea de 25 km.
Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.
Defileul Lăpuşului este un defileu epigenetic considerat unicat în România prin

34
dimensiuni şi prin rocile în care se dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcar şi dolomite
metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălniţa, Buteasa Râu - La
Împreunătură) şi are în versanţi custuri stâncoase (Custura Cetăţelii, Custura Vimei), pereţi şi
pinteni stâncoşi, cascade și peșteri.

35
CAPITOLUL 5.SERVICII AGROTURISTICE ÎN ZONĂ

Structuri de primire
Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin
proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice
aferente.
Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave
fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de
vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni
de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de
alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care
sunt administrate de societati comerciale de turism, indiferent de
amplasament, de forma de organizare si de proprietate.
Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in
cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si
calitatea serviciilor.
Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si
constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Pensiunea Flamingo Sighet
Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La
nivelul superior sunt 4 camere, cu cite doua paturi in fiecare
camera, deci in total 8 locuri la cazare.Dotarile din camere
sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele, minibar (in 3
camere), apa calda non-stop.
In cadrul pensiunii exista si un restaurant cu o capacitate de
40 locuri, un bar de zi, o mica terasa acoperita iar la etaj mai
avem un separeu, noi il numim Sala de Protocol, cu o capacitate de aproximativ 20 de
persoane, unde se pot tine prezentari, conferinte sau alte evenimente.
In sezonul cald avem o frumoasa gradina de vara, in stil rustic cu o terasa si o filigorie.De
asemenea exista in curte o parcare auto cu o capacitate de 6 autoturisme, curte ale carei porti
se inchid pe timpul noptii .

36
 Pensiunea se afla nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, insa intr-o zona linistita.
Casa Holdis
Pensiunea este situata in zona denumita Susani a comunei
Calinesti pe drumului principal, intr-o zona linistita, cu multa
verdeata:
- dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se
vede turla bisericii ivindu-se majestuos intre coamele pomilor.
Duminica se aud clopotele chemand credinciosii la slujba.
Peste tot pluteste o atmosfera de sarbatoare. Ulitele misuna de
sateni, imbracati in port popular, care se indreapta smeriti spre biserica.
Situată la iesirea din Ocna Sugatag, aproape de statiunea balneară si la doar 20 de kilometri
de pârtiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** oferă conditii deosebite de cazare,
relaxare si petrecere a timpului în orice sezon. Aflată în mijlocul Maramuresului, este tabăra
perfectă pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice
maramuresene.
Turiştii care aleg să viziteze Maramureşul trebuie să ştie, înainte de toate că moroşanul îşi
pofteşte oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”. Oricine care
trece pragul unei case din Maramureş ştie că întotdeauna oaspetele este poziţionat la masă „la
loc de cinste”, la fel cum se întâmplă în cazul bătrânilor sau al oamenilor „cu vază” (preotul
sau dascălul). În Maramureş un alt obicei pe care nu îl poate contesta nimeni şi care se mai
practică şi în ziua de astăzi este cel legat de faptul că stăpânul casei, bărbatul de regulă, va
bea bea primul din băutură şi abia apoi oaspetele. Tot aşa în Maramureş se ştie că nimeni nu
începe să mănânce până nu se făce semnul crucii, cu faţa către răsărit sau, în alte zone, până
nu se rostea o rugăciune. Întodeauna înainte de a tăia pâinea se face semnul crucii, practici pe
care părinţii le-au învăâat de la bunici şi care sunt transmise din generaţie în generaţie. Este
bine de ştiu faptul că în Maramureş oaspetele trebuie să consume toate alimentele şi băuturile
cu care e servit, altfel se consideră că el vrea atâta rău gazdei, cât a lăsat în blid sau în pahar.

Obiceiuri si traditii

37
 Portul barbatesc
Barbatii purtau pe cap o caciula de blana (cu doua
forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul
plat), care se scotea doar in timpul lunilor calduroase, fiind
chiar inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse
mai nou, sub influentele orasenesti.
Camasa era destul de larga si lunga pana aproape de
genunchi (in special in sud). Uneori era scoasa peste pantaloni, dar putea avea in partea de jos o
fusta scurta, incinsa pe mijloc.
Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau
canepa si iarna din postav. Ei sunt uneori mai lungi decat picioarele, stand incretiti jos
(Moldova), alteori lungi si cu o largime normala sau sunt pana la genunchi, avand o largime
mare (gacii, in Maramures).
Portul femeiesc
Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre care se disting prin frumusetea lor
maramele, foarte fine, lucrate din borangic si ornamentate.
Camasa (ia) constituie prin ornamentatie si cromatica cea mai importanta piesa de
vestimentatie femeiasca. Camasile sunt intotdeauna stranse la gat, cu exceptia celor din
Maramures, mai largi si nu au maneci scurte, ci se poarta eventual suflecate.
Camasile femeilor erau acoperite de la talie in jos de fota (tesatura mare, dreptunghiulara,
care inconjura corpul) de catrinta (tesatura dreptunghiulara purtata in fata si in spate ca un sort)
sau de opreg (un sort scurt cu franjuri).

Principalele decoratii ale costumului femeiesc pot fi regasite in jurul gatului, pe umeri
(altita), pe maneci, pe piept si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in principal
geometrice.
Iarna, atat femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau fara maneci, care acopereau fie
tot trupul, fie doar partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci, piciorul fiind infasurat in
obiele (invelitoare din benzi de tesatura de lana ce aparau piciorul).
Maramuresul este o zona foarte cunoscuta datorita traditiilor si obiceiurilor locale.

38
Maramureş este o civilizaţie a lemnului, încurajată, fără îndoială, de bisericile splendide din lemn
şi de numeroasele clădiri întemeiate după o arhitectură seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş
se adaptează vremurilor moderne, câteva elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a puternicei
mentalităţi colective. Din păcate, materialele moderne de construcţie înlocuiesc parţial tradiţia
caselor din butuci, dar biserica, Golgota şi poarta au rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în
ceea ce priveşte materialele, tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de construcţie este
prelucrat în timpul iernii, când este mai puternic.
Distileria pentru horincă reprezintă o operă de artă a metalurgiei
tradiţionale. Făcut dintr-un aramă bătută cu ciocanul şi strânsă cu nituri,
aparatul de distilat are o capacitate între 100 şi 500 de litri. Este echipat
cu un aparat de amestecat, a cărui acţiune depinde de roata hidraulică,
pentru a stoarce fructul. Distilatorul este aşezat în vârful vetrei deschise,
unde focul este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obţinerea băuturii. Sunt două
perioade şi, implicit, două tipuri de băutură care pot fi obţinute: horinca, făcută la sfârşitul verii
din prune, şi rachiul de mere, făcut în primăvară.

Încă se mai produc şi se mai folosesc în zonă produsele

ceramice. Ceramica este făcută din diferite forme şi mărimi, în
funcţie de utilizarea lor. Vasele sunt colorate în verde viu, roşu, sau
albastru, pe un fond albicios. Dacă cineva vrea să vadă singurul loc
din Europa în care ceramica roşie nesmălţuită încă se mai produce, ar
trebui să meargă în Maramureş, spre sursa râului Iza. Toţi paşii au
fost păstraţi într-o formă neschimbată: felul preparării lutului, care presupune mai întâi
frământarea cu picioarele şi apoi pisarea cu ciocane din lemn, formele vaselor, prepararea
pigmenţilor din pietre abrazive, care conţin oxid de fier, şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile
pictate, forma cuptorului şi tehnicile de ardere.

Un vârtej este făcut din scânduri care formează un butoi

desfăcut, în forma unui con trunchiat. Apa este lăsată să intre în butoi,
vârtejurile în jurul ei, stropind prin crăpăturile dintre scânduri.
Mişcarea centrifugă a apei răsuceşte stofa de jur împrejur.

39
CAPITOLUL 6.STUDII PRIVIND CALITATEA MEDIULUI

În ceea ce priveşte calitatea solului, acesta este afectat de o gestionare a deşeurilor

nu întotdeauna corespunzătoare (ex.depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi
municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce afectează
compoziţia chimică a
solurilor(concentraţiadenitriţi,nitraţi,azoturi,metalegreleșisubstanţeorganicenedescompuse),
precumşidepoziteledinactivităţiindustriale.Seremarcă,deasemenea,faptulcăzonaseconfruntă
şi cu un proces dedeşertificare.

Poluarea datorită activităților economice

Principalele surse de emisie responsabile de poluarea aerului înregistrată în aglomerarea

Maramures în ultimii 2 ani sunt:
- surse de suprafaţă: sisteme/echipamente de încălzire rezidenţială şi ale agenţilor
economici ce folosesc combustibil solid (lemne şi alte deşeuri), în condiţii de calm atmosferic
defavorabil dispersiei pentru arealul depresionar al aglomerării Baia Mare. In cartierele periferice
ale municipiului Baia Mare, în special de-a lungul văii Firiza (unde se găseşte amplasată şi staţia
MM3) şi în celelalte oraşe şi localităţi din aglomerarea Baia Mare, gospodăriile localnicilor sunt
încălzite în marea lor majoritate cu lemne sau brichete de rumeguş; acestea fiind responsabile de
poluarea cu PM10; este semnificativ faptul că şi în anul 2011 s-au înregistrat depăşiri la acest
indicator doar în perioadele reci ale anului, când sunt puse în funcţiune sistemele rezidenţiale de
încălzire; menţionăm că şi sistemele individuale de încălzire cu gaz metan, dispersate în
municipiul Baia Mare constituie o sursă de poluare difuză;
- trafic: emisii provenite de la autovehicule şi cele provenite din resuspensia prafului
stradal (praful poate prezenta un conţinut mai ridicat de plumb datorită conţinutului mare de
metale în solul din municipiul Baia Mare, urmare a poluării antropice istorice remanente);
traficul este responsabil de poluarea cu PM10;
- surse industriale: principala sursă care a contribuit prin emisii la deteriorarea calităţii
aerului în perioada analizată a fost SC Romplumb SA Baia Mare, unitate cu profil de metalurgie
neferoasă (producţia de Pb primar), ce intră sub incidenţa Directivei 96/61/CE privind prevenirea
şi contolul integrat al poluării (IPPC). Aceasta a constituit principala sursă de emisie
responsabilă de aportul de dioxid de sulf în atmosferă în aglomerarea Baia Mare, prin eliminarea
în atmosferă prin coşul de dispersie de 120 m a gazelor cu conţinut de dioxid de sulf obţinut prin
prăjirea concentratelor de plumb. De asemenea, activitatea uzinei este direct corelată şi cu
concentraţiile medii zilnice mai mari la indicatorul Pb din PM10 în aerul înconjurător (în staţia
MM4), chiar şi după implementarea măsurii din Planul de acţiuni integrat în autorizaţia integrată
de mediu nr- 97 NV6/01.11.2007 referitoare la reducerea emisiei de pulberi cu conţinut de Pb şi

40
Cd. La începutul lunii mai 2011, ARPM Cluj-Napoca a emis autorizaţia integrată de mediu nr.
124-NV/03.05.2011 pentru instalaţia IPPC conformă de la SC Romplumb SA Baia Mare.
Cealaltă uzină metalurgică din Baia Mare, SC Cuprom SA Bucureşti – Sucursala Baia Mare
(instalaţie IPPC pentru producţia de Cu primar până în anul 2000 şi de Cu secundar în
continuare, prin prelucrarea deşeurilor cu conţinut de peste 96% Cu) a fost conformă la 1
octombrie 2007 şi a încetat temporar activitatea în luna octombrie 2008, din motive economice.
Pentru valorile mari ale concentraţiilor medii zilnice la PM10 trebuie luaţi în considerare şi alţi
agenţi economici mici sau prestatori de servicii care contribuie cumulativ la creşterea emisiei
difuze de pulberi prin sistemele de încălzire neconforme sau din activităţi de mică industrie

41
CONCLUZII:

Județul Maramureș reprezintă, pentru toți cei care s-au bucurat măcar o dată de
ospitalitatea moroșenilor, un adevărat tezaur al culturii și spiritualității românești, o comunitate
care a rezistat cu succes unei istorii zbuciumate, care i-a fost adesea potrivnică. În plus, ultimii
25 de ani au reprezentat o mare provocare pentru această parte a țării, confruntată cu dispariția
industriei miniere cu care s-a confundat peste 2.000 de ani, nevoită să-și găsească o nouă
identitate, într-un context național și internațional tot mai competitiv. Astăzi, județul Maramureș
a devenit una dintre cele mai atractive și cunoscute destinații turistice din Europa, tot mai mulți
vizitatori fiind impresionați de autenticitatea frumuseții sale, precum și de sentimentul unic de
apartenență la comunitate al localnicilor.
În Maramureş se găsesc 33 de ariile naturale protejate de interes naţional, de diferite
tipuri: una paleontologică, 5 - speologice, 3 - geologice, una botanică, 4 - botanice-zonă umedă,
6 - forestiere, 3 - hidro-geologice, una peisagistică-geobotanică, una hidrologică şi 8 mixte.
Interesantă e Pădurea de pini Comja (Seini) unde, în 1939, au fost plantați 10.000 de arbori,
astfel încât să redea numele lui Eminescu. O „literă” are lungimea de 24 m și lățimea de 8 m.
Inscripția „ecologică” e vizibilă de pe Culoarul Someşului, la intrare în Depresiunea Băii Mari.
Până în prezent, în judeţul Maramureş s-au constituit prin Hotărâri de Consilii Locale 6
arii naturale protejate de interes local: o arie naturală geologică şi faunistică, o rezervație
geologică și 4 zone umede. Conform clasificării Uniunii Internaţionale pentru Conservarea
Naturii (IUCN), acestea fac parte din categoriile a III-a (Monument al Naturii: o zonă ce conţine
una sau mai multe caracteristici naturale sau natural/culturale care au o valoare remarcabilă sau
unică din cauza rarităţii înnăscute, reprezentativităţii, calităţilor estetice sau importanţei
culturale) și a IV-a (Arie de Management pentru Habitat/Specie: o zonă terestră şi/sau marină
supusă unei intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau
îndeplinirea necesităţilor unor specii particulare).
Infrastructura sportivă și de agrement din județ, aflată în plin proces de extindere și
modernizare, poate, de asemenea, constitui un argument în plus pentru atragerea de turiști,

42
completând oferta turistică a Maramureșului. Dintre obiectivele cele mai importante putem
menționa185 :
- Domeniul Schiabil Cavnic – cuprinde Pârtiile ”Roata” și ”Icoana” (7 pârtii, în lungime
de peste 7,4 km, trasee de snow-tubing, pârtie pentru sănii (neomologată), pârtie pentru
începători cu baby-lift, deservite de instalații de iluminare nocturnă și de instalații de transport pe
cablu, spații de cazare, centru de închirieri echipamente, cursuri de ski);
- Domeniul Schiabil Șuior – cuprinde pârtii de schi cu o lungime de 3,7 km cu o
dificultate medie, pârtie pentru copii și tubing, instalație de producere a zăpezii, instalație
nocturnă, telescaun, centru de închiriere echipamente, spații de cazare, de alimentație publică,
centru SPA, păstrăvărie, sală de conferințe etc.;
- Domeniul Schiabil Mogoșa – cu o lungime de circa 2,9 km (inclusiv partea superioară
a Pârtiei Mogoșa, denumită Moski), este adresată mai ales avansaților, dar are și pârtii pentru
începători și dispune de o instalație de telescaun, respectiv teleschi, spații de cazare etc.
Domeniul nu dispune de instalații de nocturnă și de producere a zăpezii artificiale;
- Domeniul Schiabil Borșa – cuprinde 6 pârtii (Brădet, Olimpică, Poiana Știol, Puzdrele,
Sub Telescaun, Vârf Știol) cu dificultate medie și ridicată, cu o lungime totală de 8 km, instalații
pe telescaun și teleschi, cea mai mare trambulină naturală din Europa, spații de cazare. Aici se
află încă în execuție lucrări de amenajare a pârtiei olimpice și a unei telegondole, investiții în
valoare de circa 12 mil. Euro, demarate cu fonduri de la bugetul de stat în anul 2008 și
tergiversate din lipsă de fonduri;
- Domeniul Schiabil Izvoare – dispune de 5 pârtii (Cora, Poiana Soarelui, Izvoare I și II și
Brazi), cu dificultate mică și medie și o lungime totală de 2,5 km, dotate cu instalație de teleschi,
snowpark pentru amatorii de snowboard, instalație de nocturnă (parțial), spații de cazare;
- Băile Ocna Șugatag – cu o tradiție de peste 40 de ani, cuprind o bază de tratament cu 5
bazine cu apă sărată, dintre care două în interior și 3 în exterior, hotel, spații de alimentație
publică etc. Oportunități similare de dezvoltare a unor zone de agrement există și la Coștiui (lac
sărat) sau Dragomirești (izvoare minerale sulfuroase), dar în aceste zone nu s-au realizat
investiții, chiar dacă o parte din resurse au fost concesionate de operatori privați.
Principalele domenii în care s-au realizat investiţii străine sunt: industria lemnului
(de la tăiere şi exploatare, la fabricarea parchetului, a mobilei), transporturi interne şi
internaţionale de marfă, producerea de echipamente de distribuţie şi control al

43
electricităţii, fabricare de componente electrice şi electronice, fabricarea încălţămintei,
creşterea păsărilor, producerea de echipamente electrice, fabricarea de produse din mase
plastice.
Deşi s-au realizat investiţii importante în judeţul Maramureş, acesta are încă
potenţial foarte mare de a atrage investitori datorită poziţiei şi cadrului natural deosebite,
forţei de muncă foarte bine pregătite la universităţile din Cluj şi Baia Mare, tinerilor care
lucrează în străinătate şi care pot reveni acasă. Domeniile importante care merită atenţie
pentru dezvoltarea viitoare a judeţului sunt turismul şi mineritul.

Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin
proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice
aferente.
Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave
fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-
turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora,
unitatile de alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de
societati comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de
proprietate.
Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe
flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si
calitatea serviciilor.
Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si
constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.

Turiştii care aleg să viziteze Maramureşul trebuie să ştie, înainte de toate că moroşanul îşi
pofteşte oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”. Oricine care trece
pragul unei case din Maramureş ştie că întotdeauna oaspetele este poziţionat la masă „la loc de
cinste”, la fel cum se întâmplă în cazul bătrânilor sau al oamenilor „cu vază” (preotul sau
dascălul).
În Maramureş un alt obicei pe care nu îl poate contesta nimeni şi care se mai practică şi în
ziua de astăzi este cel legat de faptul că stăpânul casei, bărbatul de regulă, va bea bea primul din

44
băutură şi abia apoi oaspetele. Tot aşa în Maramureş se ştie că nimeni nu începe să mănânce
până nu se făce semnul crucii, cu faţa către răsărit sau, în alte zone, până nu se rostea o
rugăciune. Întodeauna înainte de a tăia pâinea se face semnul crucii, practici pe care părinţii le-au
învăâat de la bunici şi care sunt transmise din generaţie în generaţie.
Este bine de ştiu faptul că în Maramureş oaspetele trebuie să consume toate alimentele şi
băuturile cu care e servit, altfel se consideră că el vrea atâta rău gazdei, cât a lăsat în blid sau în
pahar.

45
BIBLIOGRAFIE:
- Informaţii socio-economice despre jud. Maramureş 2009
- Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2010, 2011
- Baza de date – sucursala regională Maramureş
-Website-urile instituţiilor de cultură şi al altor instituţii din judeţ
-Monografia judeţului Maramureş, 1997-1998
- www.baiamare.ro/ro/
- http://apmmm-old.anpm.ro/
- http://wikipedia.ro/
- http://www.visitmaramures.ro/
- http://mmnet.ro/
- http://muntiimaramuresului.ro/index.php/ro/
- https://www.infopensiuni.ro/
- https://infotravelromania.ro/
- http://www.ilovemaramures.com/harta_maramures.htm
- https://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/
- http://www.graiul.ro/2017/03/31/maramuresul-in-cifre-si-date-statistice/
- http://www.strategiedezvoltaremm.cjmaramures.ro/descarcare/Strategia_de_dezvoltar
e_durabila_a_Judetului_Maramures_pentru_perioada_2014-2020_varianta_draft.pdf
- file:///C:/Users/Ana/Downloads/Monografie_Maramures.pdf
- https://ziarmm.ro/statistici-suprafata-agricola-a-judetului-maramuresului-mai-mica-
dupa-recensamantul-agricol/
- https://www.maramures.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/agricultura/
- http://www.ecologic.org.ro/proiect/agricultura-traditionala-mod-de-viata-durabil-in-
maramures/
- http://www.ecologic.org.ro/wp-
content/uploads/2014/10/macheta_brosura_hvm_ro.pdf

- https://pe-harta.ro/maramures/
- https://ardusat-mm.pe-harta.ro/
- www.cjmaramures.ro

46