Sunteți pe pagina 1din 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A


MEDIULUI

PROIECT LA DISCIPLINA : DEZVOLTARE


RURALA SI REGIONALA

COORDONATOR:
STUDENT:

Prep. univ. drd. Irina Elena Petrescu

EA
M,AN 3,SERIA A,GR 1322
BUCURESTI

-2009-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI


FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

TEMA PROIECT:
POZITIA JUDETULUI DAMBOVITA IN CADRUL REGIUNII

SUD - MUNTENIA

COORDONATOR:
STUDENT,

Prep. univ. drd. Irina Elena Petrescu

EA
M,AN 3,SERIA A,GR 1322
BUCURESTI

-2009-

INTRODUCERE

Dezvoltarea economica si sociala a judetului Dambovita,in scopul cresterii


conditiilor si nivelului de trai al intregii populatii a judetului,reprezinta principalul
obiect de activitate a Consiliului Judetean.Toate eforturile sunt concentrate astfel
incat aceasta entitate administrativa sa devina competitiva la nivel
regional,national si european,prin identificarea,asigurarea si valorificarea la
maximum a mijloacelor materiale si financiare de care dispune judetul.
Direcţiile majore în îndeplinirea acestui obiectiv se regăsesc în programele de
dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul rural, de
îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de dezvoltare
şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a judeţului
pe plan intern şi internaţional.
Toate programele Consiliului Judetean au vizat creşterea calităţii standardului de
viaţă în mediul urban şi mai ales în mediul rural, relansarea economică şi reducerea
şomajului în special în zonele afectate de procesul de restructurare industriala.Cresterea
economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. Din
acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea
judetului.
CAPITOLUL 1.
DESCRIEREA JUDETULUI DAMBOVITA

Caracteristici generale ale judetului Dambovita

1.1 Pozitia geografica si suprafata

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu


Subcarpaţii Munteniei, judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord
se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor
Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.
Se învecinează la vest cu judeţul Argeş, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul Ilfov,
la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.

Cu o suprafaţă de 4054 km2, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară,
reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
Descoperirile arheologice din albiile râurilor Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa, precum şi din
oraşul Târgovişte atestă existenţa unei vieţi intense încă din paleolitic.
- Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între
1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor,
Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub
domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi
în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua
capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.

Clima judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80% sectorului cu clima continentală (
50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30% ţinutului climatic al Subcarpaţilor) şi în
proporţie de cca. 20% sectorului de climă continental- moderată (ţinuturile climatice ale munţilor
mijlocii şi înalţi
Apele curgătoare aparţin la doua sisteme hidrografice distincte şi anume: cel al Ialomiţei, în
jumatatea de N-E şi cel al Argeşului, în jumatatea de S-V, cu afluentul său cel mai important,
Dâmboviţa, care conferă de fapt , din timpuri străvechi şi numele judeţului Dâmboviţa.Vegetaţia
este condiţionată de relief şi de elementele pedoclimatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a
acesteia .

Fauna judeţului se caracterizează prin predominarea celei de pădure, bogate în specii de valoare
economică deosebită

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale


ale judetului sa fie diversificate.Acestea cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în
principal din : zăcăminte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare,
gresie.

1.2 Structura administrativa a judetului Dambovita

Structura administrativă a judeţului cuprinde:


2 municipii : - Târgovişte - reşedinţa judeţului, Moreni;
5 oraşe : Fieni, Pucioasa, Găeşti, Titu, Răcari;
82 comune şi 353 sate.
Alte localităţi: Aninoasa, Băleni, Bărbuleţu, Bilciureşti, Brăneşti, Brăniştea, Brezoaele,
Buciumeni, Bucşani, Butimanu, Cândeşti, Ciocăneşti, Cobia, Cojasca, Comişani, Conţesti,
Corbii Mari, Cornăţelu, Corneşti, Costeştii Din Vale, Crângurile, Crevedia, Dărmaneşti, Dobra,
Doiceşti, Dragodana, Dragomireşti, Finta, Glodeni, Gura Foii, Gura Ocniţei, Gura Şuţii,
Hulubeşti, I. L. Caragiale, Iedera, Lucieni, Ludeşti, Lunguleţu, Malu Cu Flori, Măneşti,
Mătăsaru, Mogoşani, Moroeni, Morteni, Moţăieni, Niculeşti, Nucet, Odobeşti, Petreşti,
Pietroşiţa, Poiana, Potlogi, Produleşti, Pucheni, Răzvad, Runcu, Sălcioara, Şelaru, Slobozia
Moară, Şotânga, Tărtăşeşti, Tătărani, Ulieşti, Ulmi, Văcăreşti, Valea Lungă, Valea Mare, Valeni-
Dâmboviţa, Vârfuri, Vişina, Vişineşti, Voineşti, Vulcana-Băi.
Municipiul TÂRGOVIŞTE - fostă reşedinţă domnească şi capitală, actualmente municipiu şi
sediul administrativ al judeţului, a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important
centru economic, politico-militar şi cultural al Ţării Româneşti. Oraşul este situat pe o terasă
înaltă de 260 de metri, deasupra Văii Ialomiţei, la limita între regiunea deluroasă subcarpatică şi
de câmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunăre
pe la Rucăr - Câmpulung - Târgovişte - Târgşor - Brăila, cu ramificaţii spre Bucureşti.
Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau
mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali.
Datorită poziţiei geografice favorabile, Târgoviştea este punctul de plecare spre câteva trasee de
o valoare deosebită pentru turismul românesc : la numai 60 de km se află oraşul Sinaia - denumit
"Perla Văii Prahovei", iar pe o variantă a acestui traseu se ajunge în Masivul Bucegi. Urmând
firul Dâmboviţei, se pătrunde în culoarul Rucăr - Bran, unde frumuseţea peisajului şi
monumentele naturale, istorice şi de arhitectură au dezvoltat o reţea de agroturism montan. De
asemenea, oraşul se află la numai 75 de km de Bucureşti şi este un important nod de cale ferată,
ceea ce facilitează contacte permanente cu toate oraşele mari ale ţării.
Alături de mărturiile trecutului, stau coloşii industriali ai secolului XX, conferind astfel
oraşului o aură încărcată de misticismul istoriei şi tumultul vieţii moderne.

Municipiul Moreni este amplasat în partea de NE a judetului, la o distanta de 22 km fata


de resedinta judetului Dâmbovita. La nord, municipiul Moreni se învecineaza cu comuna Iedera,
la sud cu comuna Ion Luca Caragiale, la Est cu comuna Filipestii de Padure (jud. Prahova), iar la
vest cu comuna Gura-Ocnitei.
Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea care-i poarta numele, marginita de dealuri,
cele mai înalte vârfuri atingând 500-600 metri, în partea de nord, iar in partea de sud înaltimile
sunt sub 500 m.
În partea sudica a municipiului se afla zona de ,,Câmpie piemontana înalta a Cricovului
Dulce”, cunoscuta sub denumirea de ,,Câmpia Magurii, caracterizata prin denivelari de 100 –150
metrii fata de Subcarpati, de unde coboara în panta lina pâna la înaltimea de 320 metri.
Principalele obiective turistice ale orasului sunt: Parcul Central, Muzeul Petrolului,
monumentele ridicate în memoria eroilor neamului amplasate în: str. AI.I.Cuza, Parcul Central,
str. Mihai Viteazul. .
Orasul Fieni a capatat statutul de oras în anul 1968 si se înscrie printre localitatile importante
ale judetului Dâmbovita, fiind situat între râul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest
( Runcu ) în regiunea subcarpatilor.
Situat în partea de nord a judetului, îl desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km.
Fiind direct legat de Municipiul Târgoviste, resedinta judetului Dâmbovita si de Bucuresti,
capitala tarii, printr-o cale ferata directa Bucuresti – Titu – Târgoviste – Fieni si prin soseaua
nationala nr. 71 Bucuresti – Bâldana - Târgoviste – Fieni – Sinaia – Brasov (distanta Bucuresti –
Fieni fiind de 115km.).
Se învecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facându-se pe valea
Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facându-se pe
soseaua comunala Fieni – Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua
cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala
statiune balneoclimaterica, legatura facându-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu
comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa.
Orasul Pucioasa este amplasat la o distanta de 20 km nord fata de municipiul Târgoviste
având ca vecini la nord comuna Motaieni, orasul Fieni si comuna Bezdead, la sud comuna
Branesti, la est comuna Vârfuri si Glodeni, la vest comuna Vulcana Bai. Orasul are o suprafata
de 40 kmp cuprinzând zona deluroasa, fiind strabatut de albiile râului Ialomita si pârâului
Bizdidel. Orasul este atestat ca fiind statiune balneoclimaterica în care functioneaza doua unitati
de tratament balnear respectiv complexele CERES si TURIST.
Orasul Gaesti se afla situat în partea de sud - vest a judetului Dâmbovita, la contactul dintre
Câmpia Româna (Gavanul Burdea) cu Piemontul Cândesti, între vaile râului Arges la sud - vest
si Sabarul la nord - est.
Prima mentiune referitoare la atestarea documentara a orasului Gaesti dateaza din 19 iulie
1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul iar în anul 1998 când s-au împlinit
500 ani de la înfiintarea asezarii ce poarta numele legendarului Gaie, negustor care-si vindea
marfa într-un târg la rascrucea acestor drumuri, anual, la 19 iulie se serbeaza ,,zilele orasului”.
Marturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului la Puntea de Greci (la 8 km de Gaesti),
Ionesti (6 km), Mogosani si Matasaru, confirma asezari omenesti cu mult mai vechi (neoliticul
târziu) si chiar urme ale getilor siromanilor.
Ca orice asezare omeneasca, orasul s-a dezvoltat în timp, în special dupa 1970 când intra în
functiune Întreprinderea de Utilaj Chimic (astazi UTCHIM S.A) înscriind orasul în peisajul
industrial al tarii ca mecanicul sef al industriei Chimice iar apoi cu Întreprinderea de Frigidere
(azi S.C. Arctic S.A.) devenind „polul frigului românesc”.

1.3 Incadrarea judetului Dambovita in cadrul regiunii corespunzatoare

Judetul Dambovita face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Prahova,
Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României, având o
suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi,
Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecineaza cu
Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine:
câmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.
Populatia totala a celor sapte judete componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând
15,4% din populatia României. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe
tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca,
exceptând judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste în mediul rural.
Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si
2018 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o
infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori
(Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor în judetul Prahova (14)
si mai redusa în Giurgiu (3).

1.4 Programe de care a beneficiat judetul Dambovita

Programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul


rural, de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de
dezvoltare şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a
judeţului pe plan intern şi internaţional sunt doar cateva programe de care a beneficiat judetul
Dambovita.
Toate acestea au vizat creşterea calităţii standardului de viaţă în mediul urban şi mai ales în
mediul rural, relansarea economică şi reducerea şomajului în special în zonele afectate de
procesul de restructurare industriala.

În raport cu resursele de care Consiliul Judeţean Dâmboviţa a dispus în perioada 2004-2008,din


diferite surse de la bugetul statului, dar mai ales din fonduri ale Uniunii Europene, a fost
derulat un amplu program de investiţii care a acoperit toate domeniile vitale menţionate mai sus.

În ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere,au fost derulate programe de


asfaltări, reparaţii şi întreţinere de drumuri judeţene şi comunale, pietruiri, etc. În acelaşi timp s-
a acţionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate, reparaţii, întreţinere, pietruiri şi
asfaltări de drumuri comunale, elaborarea şi întocmirea de documentaţii tehnice necesare
viitoarelor investiţii şi alte lucrări specifice perioadei de iarnă. În materie de poduri se remarca
,importanţa finalizării podului ce traversează Cricovul Dulce, investiţie realizată în colaborare
cu Consiliul judeţean Prahova, dat fiind că acest obiectiv, a cărei valoare totală a depăşit 30
miliarde lei vechi, constituie prima legătură viabilă între DN 1 A şi DN 1 şi viitoarea autostradă
ce va lega Bucureştiul de nordul ţării.
În ansamblu, realizările Consiliului judeţean Dâmboviţa în infrastructurii rutiere sunt
următoarele:
- asfaltarea a 200 km drumuri judeţene şi comunale;
- repararea şi întreţinerea a 320 km drumuri modernizate şi pietruirea a 270 km drumuri
comunale;
- repararea a 41 poduri pe drumurile judeţene şi comunale;
- construirea a 2 poduri noi, la Corneşti peste Cricovul Dulce şi la Ghineşti peste râul
Dâmboviţa;
- lucrări de reconstrucţie şi reabilitare, în 44 de comune, a 80 obiective de infrastructură rutieră
afectate de inundaţii şi alunecări de teren (apărări de mal şi refaceri sisteme rutiere pe drumuri
judeţene şi comunale, apărări de mal şi praguri de fund la poduri, podeţe şi punţi pietonale,
amenajări ale cursurilor principalelor râuri);
- demararea construcţiei a 60 poduri, podeţe şi punţi în 24 de localităţi prin Programul naţional
de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural (OG 7.)
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea şi reabilitarea
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, programele noastre susţinute prin
fonduri guvernamentale sau europene au au înregistrat reale succese:
- introducerea alimentării cu apă în 37 comune şi a reţelei de canalizare în 2 comune, cu fonduri
europene prin Programul SAPARD;
- demararea lucrărilor de introducere şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă în 20 comune
prin programele naţionale HG 577 şi OG 7: mare parte din aceste lucrări sunt în curs de
finalizare;
- lucrări de refacere a sistemelor de alimentare cu apă potabilă distruse de inundaţii în 15
comune.
În paralel, în anul 2007 a fost finalizat procedeul de înfiinţare a Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară ,,APĂ DÂMBOVIŢA” din care fac parte Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cele 2
municipii şi 5 oraşe din judeţ şi încă 4 comune. Scopul asociaţiei îl reprezintă constituirea unei
forme instituţionale capabilă să absoarbă fonduri comunitare în domeniu. Deja există în lucru
întocmirea unor studii şi proiecte pentru investiţii pe apă şi canalizare în valoare de cca. 100
milioane euro.
O mare realizare a reprezentat-o constituirea societăţii comerciale Compania de Apă Târgovişte
– Dâmboviţa – S.A., societate cu capital integral public, la care Consiliul Judeţean Dâmboviţa a
devenit coacţionar. În felul acesta există cele două instrumente instituţionale (asociaţie pe
domeniu ,,apă” şi societatea comercială cu domeniu ,,apă”)necesare accesării fondurilor
europene postaderare.
În vederea îmbunătăţirii sistemului de învăţământ şi promovării sportului, au continuat
programele de reabilitare şi modernizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, printr-o serie
de proiecte care au urmărit:
- construcţia de clădiri noi, lucrări de reabilitare sau de reparaţii capitale,
- dotarea cu mobilier, calculatoare şi material didactic a liceelor, şcolilor din mediul rural,
- introducerea utilităţilor, precum asigurarea alimentării cu apă potabilă, construirea de grupuri
sanitare.
De aceste programe au beneficiat licee, şcoli şi grădiniţe din toate localităţile dâmboviţene, cu
preponderenţă din mediul rural.
În plus, în cadrul unui proiect PHARE 2003, Consiliul judeţean Dâmboviţa a obţinut fonduri
pentru realizarea unui proiect privind Reabilitarea a trei unităţi de învăţământ din judeţul
Dâmboviţa, afectate de inundaţiile din anul 2005. Proiectul s-a încheiat în anul 2008 şi a avut
drept scop asumarea responsabilităţii de către administraţia publică a judeţului Dâmboviţa, a
localităţilor Răzvad şi Şotânga şi Universitatea Valahia din Târgovişte în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de învăţământ şi pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil între acestea.
În perioada de referinţă s-a derulat şi încheiat şi programul naţional privind construirea de
săli de sport, prin care în judeţul Dambovita a beneficiat de fonduri pentru realizarea a 9 săli de
sport în municipiile Târgovişte şi Moreni, în oraşele Găeşti, Pucioasa şi Titu, precum şi în
comunele Vulcana-Băi şi Nucet.
Printre direcţiile de acţiune urmărite în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare reală
economică şi socială, se numără şi relansarea economică şi combaterea şomajului. În acest sens
s-a reusit atragerea investitorilor strategici şi continuăm să o facem în zonele vulnerabile ale
judeţului din punct de vedere al restructurării industriale. Actiunea a inceput cu revigorarea
Parcului Industrial Mija, unde prin realizarea unor unităţi de producţie cât şi a viitorului Campus
universitar de către investitorul austriac RIVTA, se va ajunge în câţiva ani la o explozie de
locuri de muncă, peste 3.000 şi, în acelaşi timp, la masive infuzii de capital într-o zonă
realmente săracă. Anul acesta vor fi date în folosinţă centrul de afaceri şi complexul de
agrement, care au capacitat forţă de muncă la nivelul a peste 300 de noi angajaţi. În perioada
următoare, activitatea investiţională în cadrul societăţii Parc Industrial Mija, se va axa pe
continuarea procesului de dezvoltare, investitorii urmând să asigure finanţarea, din fonduri
proprii sau atrase, lucrările de dezvoltare şi realizare a Campusului Universitar.
În ce priveşte Parcul Industrial Moreni, succesul înregistrat aici a condus la necesitatea
extinderii şi modernizării acestuia prin accesarea de fonduri europene. Astfel anul acesta am
reuşit să finalizăm elaborarea şi întocmirea documentaţiei tehnice pentru proiectul destinat
realizării modernizării a infrastructurii parcului iar acum intenţionăm să accesăm fondurile
europene pentru finanţare prin intermediul Planului Operaţional Regional.
În zona de sud, respectiv la Titu, tot pe scheletul unei foste unităţi militare, am reuşit să aducem
investitorul francez de la Renault la Boteni. Investiţia, în valoare de aproximativ 450 milioane
euro, pe care Grupul Renault o va realiza în cca 5 ani, la Boteni, presupune crearea unui Centru
de cercetare pentru crearea designului şi a procesului tehnologic pentru autoturisme, în care vor
lucra 3.000 de specialişti, ingineri şi tehnicieni. Acest proiect va atrage automat o dezvoltare a
infrastructurii, a utilităţilor şi serviciilor publice şi private în această zonă de sud afectată de
declinul economic de după Revoluţie.

Un alt proiect derulat în cadrul programului PHARE 2004-2006, are o valoare semnificativă de
14,35 milioane euro, contribuţia nerambursabilă fiind de 5 milioane euro, iar cea a consiliului
judeţean de 7,5 milioane euro. Lucrările sunt în derulare, prin acest proiect, urmărindu-se
crearea unei zone industriale, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri atractive în
vederea îmbunătăţirii climatului economico-social şi de mediu, în vederea eliminării
disparităţilor economice şi sociale ale zonei.
Tot în cadrul programului PHARE 2004-2006, s-au finalizat licitaţia internaţională şi au
demarat lucrările la proiectul de infrastructură regională ce vizează ranforsarea şi modernizarea
drumurilor judeţene 710 şi 710 A pe traseul Pucioasa-Vârfuri-Valea Lungă-Iedera-Moreni.
Valoarea proiectului se ridică la peste 9 milioane euro.
Un alt proiect, în valoare de cca 1 milion de euro, fonduri nerambursabile în proporţie de 100%,
obţinute prin programului PHARE 2004-2006, vizează reabilitarea podului peste râul Argeş, din
comuna Potlogi, distrus parţial în urma inundaţiilor din 2005. Acest pod se află situat pe DJ
711A şi este elementul principal de legătură a comunelor din sudul judeţului Dâmboviţa cu A1-
autostrada Bucureşti-Piteşti, aflate la 3 km de acest pod..

O altă direcţie de acţiune a vizat susţinerea şi promovarea intereselor judeţului Dâmboviţa, în


ţară şi străinătate prin crearea unei imagini pozitive a judeţului, prin asocierea cu instituţii ale
administraţiei publice din regiunile europene, dar şi din alte ţări, precum şi cu agenţi economici,
prin întărirea cooperării şi colaborării cu organismele Uniunii Europene, ca factori necesari şi
favorizanţi ai integrării în Uniunea Europeană.
Astfel, în ce priveşte parteneriatele internaţionale, în perioada de referinţă, au avut loc o serie
de întâlniri şi convorbiri cu mai mulţi parteneri străini, care s-au concretizat în semnarea
următoarelor acorduri de colaborare:
- în data de 7 noiembrie 2005, la Bari Italia, s-a semnat protocolul de cooperare, parteneriat şi
înţelegere dintre Consiliul judeţean Dâmboviţa şi provincia italiană Bari;
- în data de 29 iunie 2006, la Târgovişte, s-a semnat Memorandumul de dezvoltare a schimbului
amiabil şi a cooperării între judeţul Dâmboviţa din România şi provincia Hebei, Republica
Populară Chineză;
- în data de 17 iunie 2006, la Târgovişte, s-a semnat un “Acord de cooperare între districtul
Santarem (Portugalia) şi judeţul Dâmboviţa (România).
- în data de 23 iunie 2007, s-a inaugurat, oficial, Biroul de reprezentare al Consiliului Judeţean
Dâmboviţa, din Castellon - Spania, birou realizat în colaborare cu Primăria municipiului
Târgovişte, care ulterior s-a soldat şi cu încheierea unui Acord de colaborare între judeţul
Dâmboviţa şi Camera de Comerţ, Industrie şi Afaceri din Castellon. Semnarea acestui protocol
are ca obiective, pe de o parte, promovarea şi intensificarea schimburilor economice între cele
două regiuni, iar pe de altă parte cooperarea regională în cadrul programului european
INTERREG IV.
Capitolul 2
Analiza economico-sociala a judetului Dambovita

2.1 Structura economica sectoriala

În judetul Dambovita sunt operationali aproximativ 14.500 agenti economici, reprezentând circa 27%
din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7% din totalul unitatilor din România.
În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de marime, în judetul Dambovita, sunt
predominante microîntreprinderile (0-9 salariati), detinând o pondere de 89,2% (5177
microintreprinderi) din numarul total al unitatilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezinta
8,36%, (485),iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,43% (250). Cele mai multe unitati economice
din judetul Dambovita activeaza în sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si
întretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), în sectorul tranzactiilor
imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor (13,7%) si în industria
prelucratoare (13,1%).

2.2 Investitiile straine.

Valoarea investita de companiile straine in Regiunea Sud Muntenia atinge 1,26 mld dolari,adica 12,2%
din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii,ceea ce plaseaza aceasta regiune pe locul al doilea intr-un
top al capitalurilor investite.
In ceea ce priveste strict judetul Dambovita,pozitionarea acestuia în vecinatatea municipiului Bucuresti
si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii în
conditii avantajoase. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului îsi
desfasoara activitatea firme precum: Unilever, Coca Cola, UPC, Lukoil, OMV, LA FESTA, Cramele
SERVE si RECAS, Renaultetc. De asemenea, pentru a corespunde celor mai înalte cerinte ale
comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta
marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket:XXL, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, KAUFLAND,
- de tip supermarket: BILLA, INTERREX,PLUS si
- de tip mall: MERLONI CENTER
În perioada 1991-2007, în judetul Dambovita au fost înregistrate peste 1.800 de societati comerciale cu
participare straina la capital2, cca. 26,4% din numarul societatilor existente în Regiunea Sud Muntenia.
Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 780.024,72 mil. RON, ceea
ce reprezinta cca. 8,3% din valoarea capitalului la nivel regional. În anul 2007, în judetul Dambovita au
fost înmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Valoarea
capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5.915,9 mii lei RON.
În ceea ce priveste societatile comerciale cu participare starina la capitalul social subscris,in judetul
Dambovita activează firme care se situeaza in topul primelor 40 de firme din Romania: S.C. Kaufland
România S.C.S., Lukoil România S.R.L., UPC Romania S.R.L. etc.

De asemenea,Plaza Centers, unul dintre cele mai importante centre comerciale si de divertisment din
Europa Centrala si de Est, a inceput in anul 2008 proiectul Dambovita Center a carui suprafata
construita se ridica la peste 600.000 metri patrati,investitiile fiind de peste 600 milioane euro.

Potrivit investitorilor proiectul va beneficia si de constructia unei fantani arteziane unice cu înaltimea
jetului de apa de 95 metri. Proiectul Dambovita Center va mai contine si doua cladiri turn de birouri cu o
înatime de pana la 145 metri, unitati rezidentiale si o cladire pentru o autoritate publica a statului roman,
construita ca angajament în cadrul parteneriatului public privat.

2.3 AGRICULTURA

Pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in zona subcarpatilor


munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de relief,dar si clima
temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a agriculturii.Astfel,legumicultura,
pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul
fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în agricultura îl reprezinta redresarea si
asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanta cu potentialul natural,
economic si uman de care dispune judetul Dambovita, în scopul asigurarii securitatii alimentare a
populatiei si crearea disponibilului pentru export.

Principalele culturi din Judetul Dambovita

Cultura Total judet Pondere din total arabil


Grau 28 465 16,3
Orz 1 792 1,0
Orzoaica total 2 272 1,3
Ovaz 7 447 4,2
Porumb 64 975 37,4
Floarea soarelui 4332 2,5
Rapita 1496 0,9
Sorg 412 0,2
Cartofi total 9696 5,3
Legume total 9348 5,3
Plante de nutret total 23918 13,7
Alte culturi 2648 2,2
Ramas neinsamantat 17768 10
Total arabil 175055 -
In ceea ce priveste ponderea fiecarei categorii in suprafata totala a judetului,situatia este urmatoarea:

Specificare Suprafata % din suprafata totala


Total suprafata judet 405 427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata arabila 175055 43,1
Plantatii viticole 333 0,1
Plantatii pomicole 9426 2,3
Pasuni 43892 11,0
Fanete 20362 5,0
Suprafata neagricola 156426 38,6
Paduri 121036 29,8
Ape 10969 2,7
Alte suprafete 24421 6,0
Bilantul teritorial;structura teritoriului administrativ pe categorii de folosinta

SPECIFICARE SUPRAFATA % DIN SUPRAFATA TOTALA


Total suprafata judet 405427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata neagricola 156426 38,6

In ceea ce priveste structura judetului Dambovita pe categorii de folosinta,situatia se prezinta astfel:

Suprafata agricola 249001 100


Suprafata arabila 175055 70,3
Plantatii viticole 333 0,1
Plantatii pomicole 9426 3,8
Pasuni 43892 17,6
Fanete 20362 8,1

Total suprafata neagricola 156426 100


Paduri,alte terenuri cu vegetatie
121936 77,4
foretiera
Ape 10969 7,0
Alte suprafete 24421 15,6
Statistica efectivelor de animale se prezinta astfel:

Specificare Nr de effective(capete)
Bovine total 50 196
din care matca 35 448
Porcine total 89 815
din care matca 4 000
Ovine total 54 769
din care matca 44 822
Caprine total 18 216
din care matca 13 434
Pasari total 2 811 308
din care matca 950 187

Analizand datele prezentate in tabelele de mai sus se poate constata faptul ca productia agricola
este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi creşterea animalelor.
In domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi
legumelor.Ponderi mai mici sunt detinute de culturi precum sorg sau rapita,care au valori
apropite.
Principalele culturi se observa a fi;porumbul,graul si plantele de nutret.Porumbul are o pondere
de 37,4%,graul de 16,3%,plantele de nutret 13,4%.
Din suprafata totala a judetului,terenul agricol reprezinta 61,4%,iar 29,8% păduri şi terenuri cu
vegetaţie forestieră.
Din totalul suprafeţei agricole 70,3% sunt terenuri arabile,17,6% păşuni, 8,2% fâneţe, 4,0%
livezi şi vii.
In ceea ce priveste efectivele de animale se observa preponderenta gospodariilor care detin
porcine si pasari,cu efective de 89815,respectiv 2811308.
De asemenea este de mentionat faptul ca in judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni
d cercetare ştiinţifică în domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

2.4 INDUSTRIAhttp://www.dadrdambovita.ro/img/harta_mare.jpg

Economia judeţului Dambovita este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un
grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în
producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%),
industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din
minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi
de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei,
gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Cateva unitati economice importante la nivel national asigura


dezvoltarea in continuare a industriei orasului. Astfel: ’Romlux SA’ este cel
mai mare producator de surse de iluminat si accesorii in Romania.’Victoria
SA’ ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si
vopsele.’Combinatul de Oteluri Speciale’ care este cel mai mare
producator de oteluri din Romania, pentru rulmenti si scule si pentru
industria electrotehnica.’W.T.S.’ fostul ‚Saro SA’ fabrica strunguri de
diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,
precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de
lumina.’Upet SA’ fondat in 1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de aniin
studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj petrolier si de robinete de uz
industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase socitati
avand ca profil confectii, mobilier, produse chimice, constructi, industria
lemnului, industria alimentara.

Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul Dambovita,alaturi de
Arges si Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare. Principalele probleme
cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată
ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat
apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane
monoindustriale.Din Dambovita se remarca orasele Moreni si Costesti.

Tocmai de aceea,dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata
cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un
sector economic important, creator de noi locuri de munca.
Structura economica a judetului Dambovita este caracterizata de dominarea industriei. Complexa
si diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în
productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a
bauturilor si tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractiva,
textile si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini,
utilaje si instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale
nemetalice, celuloza, hârtie, carton si poligrafie si alte activitati industriale.
Industria din judetul Dambovita a intrat într-un amplu proces de retehnologizare si
modernizare, pe fondul unui management privat care îsi pune amprenta asupra calitatii
produselor, competitivitatii si îndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului.
De asemenea si industria alimetara s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judetului,pe fondul
existentei unei cantitati mari de materii prime.Pe teritoriul judetului isi desfasoara activitatea un numar
important de unitati de prelucrare a carnii, laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu
finantare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene. Productia de bauturi si tutun
este realizata în principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA,
CRAMELE RECAS SI SERVE, LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA,.
O alta ramura importanta a industriei judetului Dambovita o constituie investitiile companiei
RENAULT,in judet,mai exct in orasul TITU. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor
textile, industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si
cartoane.

2.5 Sectorul serviciilor


2.5.1 Serviciul de telecomunicatii

In judetul Dambovita sectorul telecomunicatiilor este foarte dezvoltat.Fiind o parte parte importanta a
infrastructurii nationale acesta a evoluat continuu, abordând în functie de necesitati atât solutii calitative
cât si cantitative. În judetul Dambovita, numarul abonatilor telefonici depaseste 144.300. În toate
localitatile urbane si în resedintele de comuna din judetul Dambovita, sunt instalate, de catre principalul
operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale. Retelele locale si interurbane sunt noi si
functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua
interurbana si internationala. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel
national si international. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala
totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de
banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,incepana cu anul 2006, servicii de
televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit
este UPC.
Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat servicii
variate.Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori
precum:VODAFONE,ORANGE,COSMOTE,ZAPP si de asemenea RCS&RDS,ofera servicii de
telefonie fixa nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de
fibra optica si sisteme digitale performante.

2.5.2 Serviciul de radio si televiziune

Un alt serviciu important care le este oferit dambovitenilor este cel de radio si televiziune.In judet
sunt 15 statii de radioemisie si 12 statii de televiziune. Numarul abonamentelor la radio depaseste
133659,iar la televiziune 136337. Numarul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240
abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.

2.5.3 Serviciul privind activitatea postala si sistemul bancar


Activitatea postala se desfasoara într-o structura care permite functionarea la standarde optime de
eficienta pe întreg teritoriul judetului, prin cele 138 oficii postale informatizate din care: 54 oficii
postale, 4 oficii postale rurale mecanizate, 32 ghisee, 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare Curierat
Rapid, oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), servicii financiare,
servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasari si plati, servicii bancare si asigurari si
alte servicii suplimentare pentru clienti.
Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare cu peste 130 sucursale/agentii.
.

2.6 Comertul

Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Dambovita si in special municipiul Targoviste,
comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, în Targoviste, pe lânga o retea dezvoltata de
magazine en-detail, si-au consolidat pozitia marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket:XXL, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, KAUFLAND,
- de tip supermarket: BILLA, INTERREX,PLUS si
- de tip mall: MERLONI CENTER

2.7 Turismul

Frumusetea peisajului dambovitean,prin climatul nuantat,izvoarele minerale cu potential terapeutic


recunoscut,monumentele istorice si arhitectonice,neasemuita bogatie spirituala prin folclor sunt in
masura sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni.
In judetul Dambovita se disting urmatoarele zone turistice:
-zona turistica Targoviste si imprejurimile,cu monumente din secolele XV-XVII;
-zona turistica Valea Dambovitei,bogata in vestigii istorice din comuna primitiva si perioada fauririi
poporului roman;
-zona Potlogi-Racari,cu Palatul Branovenesc de la Potlogi,cel mai autentic si mai pretios monument de
arhitectura civila brancoveneasca;
-zona turistica Valea Ialomitei,la nord de Targoviste,care gazduieste statiunea balneoclimaterica
Pucioasa,ale carei izvoare sunt cunoscute din vechime;
-zona de munte care,desi ocupa o suprafata destul de mica(reprezentata de muntii Bucegi si Leaota)prin
varietatea si diversitatea peisajului,ofera turistului privelisti de o neasemuita frumusete;
La dispozitia turistilor stau hotelurile:Valahia si Dambovita(Targoviste),Ceres si
Turist(Pucioasa),Hotel Central(Moreni),Pestera si cabanele:Bolboci,Padina,Scropoasa si Zanoaga.

Parcul Natural BUCEGI


Acopera integral Muntii Bucegi,situati in centrul tarii,parte a Carpatilor Meridionali.Din punct de
vedere administrativ,parcul se intinde peste trei judete:Dambovita,Prahova si Brasov.
Parcul a fost construit pentru a proteja valoroasele ecosisteme montane si formele carstice din masivul
muntos in care se inregistreaza cel mai mare aflux turistic din tara.

Rezervatia de zimbrii NEAGRA


Zimbrul a disparut din fauna tarii noastre catre sfarsitul secolului al XVIII-lea,in anul 1983,a fost
creat in judetul Dambovita cel de-al treilea centru de crestere a zimbrilor din tara,in Padurea Neagra din
cadrul Ocolului silvic Bucsani,prin popularea cu exemplare aduse din Polonia,Bulgaria si prn tarnsfer
din tara,respectiv din Hateg si Arges.
Rezervatia Neagra se intinde pe o suprafata de 162 ha si are in prezent un efectiv de 31 de
exemplare .Crearea rezervatiei a avut ca scop urmarirea cu caracter experimental a procesului de
aclimatizare si dezvoltare e zimbrului in conditii climatice din zona de campie piemontana si dealuri
mijlocii,precum si gospodarirea intr-un sistem unitar a speciei de zimbru.

Turismul Balnear
In anul 1929,Pucioasa a fost declarata oras-statiune balneara,iar din anul 1999 a fost atestata ca statiune
tturistica de importanta nationala.
Procedurile se realizeaza in doua baze de taratament:POLICLINICA BALNEARA PUCIOASA,care
apartine de SC.”TURISM”PUCIOASA S.A si Complexul “CERES”,apartinand de Ministerul
Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei.In statiunea balneoclimaterica Pucioasa se pot trata urmatoarele
afectiuni:afectiuni ale aparatlui locomotor,afectiuni neurologice periferice,efectiuni ele sistemului
nervos central,afectiuni ginecologice,afectiuni ale aparatului respirator,afectiuni ORL.

AGROTURISM
O alta posibilitate de petrecere a timpului liber si de recreere o reprezinta turismul rural.Frumusetea
peisajului dambovitean au dus la infiintarea de pensiuni agroturistice in localitati
precum:Ulmi,Runcu,Moroieni,Pietrosita si Valeni Dambovita.
Capitolul 3
Capitalul social al judetului Dambovita

3.1 Populatia

Populatia judetului Dambovita este de 530.800 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o
densitate a populatiei de 136,8 locuitori/km2. În mediul urban traiesc 164.200locuitori, iar în mediul
rural 366.600 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 32,5%. Populatia municipiului Targoviste
reprezinta 16,91% din populatia judetului, respectiv 89.940 locuitori. Din punct de vedere al
structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine
(51,24%).Se observa incepând din anul 1990 populatia judetului a înregistrat o continua scadere,
într-un ritm mediu anual de -0,4%.. Scaderea populatiei a fost însotita de o mutatie semnificativa în
structura pe vârste, accentuându-se procesul de îmbatrânire demografica.

2005 2006 2007 2008


Total 537,1 535,1 533,3 530,8
Pe sexe
masculin 262,5 261,4 260,4 258,8
feminin 264,6 273,7 272,9 272,0
Pe medii
Urban 168,0 167,2 166,2 164,2
Rural 369,1 367,9 367,1 366,6

In ceea ce priveste evolutia natalitatii,mortalitatii si sporului natural al populatiei situatia se prezinta


astfel:

2005 2006 2007 2008


Nascuti-vii 5211 4985 4881 5275
Decese 6681 6494 6214 6372
Sporul natural -1470 -1509 -1333 -1097
Casatorii 2942 3131 4690 3471
Divorturi 816 882 833 885
În anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se observa o crestere a numarului
nascutilor vii (7,5%), a divorturilor (0,6%), a deceselor (2,5%) si o scadere a numarului casatoriilor
(-26,1%).
Sporul natural înregistrat în anul 2008 a fost în continuare negativ, de -1097 persoane, fata de -1.333.
persoane în aceeasi perioada a anului precedent.
Principalele cauze de deces în anul 2008 au fost urmatoarele: boli ale aparatului circulator,tumori boli
ale aparatului digestive,boli ale aparatului respirator, leziuni traumatice, otraviri.

3.2 Resursele de munca

Resursele de munca ale judetului Dambovita în anul 2008 au fost de 214.200, persoane, reprezentând
43,35% din populatia judetului. Populatia ocupata , la aceeasi data, era de 202.800 persoane (apr 93%
din populatia activa civila) si 11.400 persoane someri si alte persoane aflate în evidenta pentru un loc de
munca (3,9% din populatia activa civila).
Populatia ocupata reprezinta 46,97% din totalul resurselor de munca si 38,05% din populatia judetului.
Se observa de asemenea prepoderenta barbatilor ca forta de munca activa si ocupata. In anul 2008 din
populatia activa totala 214.200 persoane,doar 96.200 erau reprezentate de femei.

3.3 Somajul

In judetul Dambovita se constata scaderea ratei somajului.Astfel spre deosebire de anul 2005 cand se
inregistra un numar de 15.832 la sfârsitul anului 2008 erau înregistrati 11.715 someri,din care 5.386 erau
femei.In ceea ce priveste rata somajului in functie de nivelul de instruire se observa rata foarte mare a
somajului la nivel primar,gimnazial si profesional(9802 persoane).Urmeaza apoi nivelul liceal si
postliceal(1543 persoane),universitar(370 persoane). Rata somajului în judetul Dambovita, calculata în
functie de populatia activa, a fost de 5,4%.

Populatia activa,populatia ocupata si someri inregistrati


mii persoane
2006 2007 2008
Populatia activa-total 214,9 211,4 214,2
Populatia ocupata 199,1 198,5 202,8
Someri inregistrati 15,8 12,9 11,4
:
3.4 Populatia scolara

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura
şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valahia cu cele 9
facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

În anul scolar 2007-2008, populatia scolara a fost de 114.227 persoane, din care:
• 19.342 copii în gradinite (16,9%),
• 53.909 elevi în învatamântul primar-gimnazial (47,1%)
• 23.954 elevi în învatamântul liceal (20,9%),
• 8.956 elevi în învatamântul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri (7,8%),
• 400 elevi în învatamântul special (0,3%),
• 7.665 studenti (6,7%).
Ponderea populatiei scolare: 19,5% în populatia totala a judetului. Comparativ cu anul scolar precedent,
populatia scolara a înregistrat o scadere cu 2,2%.

Numarul cadrelor didactice din învatamântul de toate gradele: 6.332 persoane, din care:
• 968 educatori,
• 2.943 cadre în învatamântul primar si gimnazial,
• 1.800 cadre în învatamântul liceal,
• 111 cadre în învatamântul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri,
• 160 cadre în învatamântul special,
• 350 cadre în învatamântul superior.

In urma analizarii statisticilot se observa ca fata de anul scolar precedent s-a înregistrat o scadere cu
1,5% a numarului cadrelor didactice. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 18 (la fel ca
în anul scolar precedent), iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 22 (în scadere fata de 26
studenti în anul scolar precedent).
Orientarea profesionala a unor institutii, în neconcordanta cu solicitarile pietei muncii, influenteaza
gradul de pregatire al elevilor, precum si posibilitatea gasirii unui loc de munca. Educatia superioara
realizata în special in Universitatea Valahia din Targoviste cu numeroase profiluri si în alte institutii de
învatamânt superior particulare este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru
universitar din tara, Bucuresti, situat în sudul judetului.

CAPITOLUL 4
ANALIZA SWOT A JUDETULUI DAMBOVITA

PUNCTE TARI (STRENGTHS)

-Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea


animalelor);
-Bogatia si varietatea resurselor naturale;
-Cadru natural deosebit,retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
-Existenta unor firme private cu capital strain sau mixt;
-Existenta unor baze de cercetare in domeniul pomiculturii,viticulturii.
-Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea unitatilor de
invatamant;
-Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a fructelor;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a lemnului;
-Potential de dezvoltare a aindustriei extractive a materialelor de constructii;
-Potential touristic-relief specific si peisaje pitoresti
-Monumente istorice si religioase;
-Traditia in pomicultura,cresterea animalelor ,prelucrarea lemnului;
-Traditia mestesugurilor populare(prelucrare lemn,tesut manual)

PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

-Infrastructura rutiera insufficient dezvoltata;


-Retele de utilitati slab dezvoltate-canalizare,gaze,apa;
-Capacitate redusa de prelucrare a produselor agricole-mere,pere,prune,fructe de
padure,ciuperci,carne;
-Potential de turism montan si sporturi de iarna nedezvoltate;
-Potential de turism rural si ecumenic nevalorificat;
-Lipsa fondurilor administratiei publice locale;
-Lipsa investitiilor si a investitorilor;
-Populatie imbatranita;
-Lipsa locurilor de munca-migrarea fortei de munca active spre alte zone mai atractive ca
posibilitate de angajare;
-Nivel de instuire redus al populatiei;
-Lipsa de informare a populatiei privind oportunitatile de dezvoltare locala;
-Nerecunosterea valorilor europene si gradul redus de adaptare la acestea ale populatiei;
-Lipsa de informare a autoritatilor locale privind oportunitatile externe de dezvoltare locala si
surselor de finantare pentru dezvoltare;
-Capacitate de management administrative redusa a administratiei publice locale(inclusive
capacitate redusa de absorbtie si gestionare a fondurilor interne si externe)
OPORTUNITATI(OPORTUNITIES).

-Apropierea de municipiul Bucuresti aduce multe oportunitati;


-Accesul facil la serviciile educational,culturale si comerciale oferite de capitala;
-Existenta Parcului Natural Bucegi,care a fost construit pentru a proteja valoroase ecosisteme
montane in care se inregistreaza cel mai mare aflux turistic din tara;
- Existenta de terenuri, cladiri disponibile, forta de munca calificata;
- Folosirea patrimoniului industrial existent in judet;
-Accesul la piata interna a Uniunii Europene,cooperarea intre mediul de afaceri si administratia
publica;
-Valorificarea posibilitatilor oferite de domeniul cercetarii si mediul universitar;
-Existenta unor programe de asfaltare a drumurilor publice pana la unitatile scolare;
-Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolare;
-Cresterea si imbunatatirea potentialului turistic si calitatii serviciilor oferite in turism;
-Modernizarea si retehnologizarea unor intreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea
investitorilor;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.
-Programe de includere sociala in mod egal pe piata fortei de munca a femeilor si barbatilor;

- Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a


activitatilor economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;

AMENINTARI (THREATS)

-Gradul mare de poluare care afecteaza sanatatea oamenilor;


- Existenta unor zone expuse la risc natural datorita pozitiei geografice (alunecari de teren,
inundatii, eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Managementului industrial si agricol are o calitate scazuta;
- Se remarca lipsa marketingului si promovarii judetului in mod corespunzator;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii
suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor
agricole;
- Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor agro-alimentare.
- În lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea
numarului turistilor;
- Rata somajului care este in crestere, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu înalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare existente in judet;

Capitolul 5

CONCLUZII SI PROPUNERI

Dezvoltarea economica si sociala a judetului in scopul cresterii nivelului de trai al populatiei a


reprezentat obiectivul principal al Consiliului Judetean Dambovita.
Directiile majore pe care s-a mers in indeplinirea acestui obiectiv se regasesc in programele de
dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si tehnice,mai ales in mediul rural,de
imbunatatire a sistemului de invatamant,a serviciilor sociale si de sanatate si de relansare a
judetului pe plan intern si international.
Au fost derulate programe de asfaltări, reparaţii şi întreţinere de drumuri judeţene şi comunale,
pietruiri, etc. În acelaşi timp s-a acţionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate,
reparaţii, întreţinere, pietruiri şi asfaltări de drumuri comunale, elaborarea şi întocmirea de
documentaţii tehnice necesare viitoarelor investiţii şi alte lucrări specifice perioadei de iarnă.
De asemenea, pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in zona
subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief,dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a
agriculturii.Astfel,legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati
economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în
agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, în
scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea şi
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, programele noastre
susţinute prin fonduri guvernamentale sau europene au au înregistrat reale succese.
Având în vedere cererea mare de locuinţe înregistrată la nivelul întregului judeţ, s-a continuat
programul de dezvoltare a fondului de locuinţe pentru tineri, construite prin ANL pe terenurile
puse la dispoziţie de administraţia locală.
Spuneam în debutul expunerii că printre direcţiile de acţiune urmărite în scopul atingerii
obiectivelor de dezvoltare reală economică şi socială, se numără şi relansarea economică şi
combaterea şomajului. În acest sens s-a reusit atragerea de investitori strategici şi continuăm să o
facem în zonele vulnerabile ale judeţului din punct de vedere al restructurării industriale.
Nu în ultimul rând, colaborările judetului Dambovita în plan extern au scopul şi de a promova
istoria şi cultura sa, tradiţiile şi valorile sale.
Mentinerea în spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici
menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si
servicii conexe.De asemenea este necesara dezvoltarea unor activitati neagricole alternative, care
sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura.
Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab
dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei
agricole disponibilizate în activitati neagricole.
Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale , care s-o apropie cel
putin de nivelul celei din mediul rural, va facilita înfiintarea de activitati neagricole în spatiul
rural, care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. O gama larga
de activitati nonagricole se pot dezvolta în spatiul rural din Dambovita cu conditia sporirii
capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de
Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui
spatiului rural, printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse
financiare din sistemul bancar si cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la înfiintarea de
IMM-uri si alte activitati neagricole, contribuind astfel la îmbunatatirea calitatii vietii în spatial
rural.
Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor pensii
suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica,
problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-
privat, deoarece populatia rurala trebuie atrasa în finantarea unor lucrari ce se executa în folosul
întregii comunitati.Totodata, politicile migratiei rurale, care în prezent au un caracter
predominant privat, ar trebui sa treaca în sfera parteneriatului publicprivat.
.
Dezvoltarea agriculturii din judetul Dambovita se bazeaza în mod direct pe orientarile
investitiilor în acest sector argumentându-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite
destinatii: echipamente tehnice agricole, irigatii, animale cu înalt potential genetic - prima
populare, achizitionarea de material seminal de calitate, protectia mediului, capitalul uman.
Evaluarea corecta si cunoasterea punctelor tari,slabe,oportunitatilor si amenintarilor unui judet
este primul pas important in perspectiva dezvoltarii durabile.In functie de acestea fiecare
comunitate rurala va intreprinde actiuni prioritare de scurta si lunga durata. În acest sens, spiritul
de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se înscriu ca elemente definitorii
pentru comunitatile rurale.

BIBLIOGRAFIE

1.Consiliul Judetean Dambovita;


2.Institutul National de Statistica
3.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila
4.Directia Judeteana de Statistica Dambovita
5.Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Dambovita