Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Prahova in cadrul Regiunii

Sud-Muntenia

Profesor coordonator:
Asistent univ.dr. Dinu Mihai

Student:

Ciornohuz Alexandra Catalina

An III, Seria A, Grupa 1322
Cuprins

1. Introducere..............................................................................................................................................2

2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova........................................................................................2

3. Structura economica in profil sectorial a judetului Prahova.....................................................................4

3.1 Agricultura.......................................................................................................................................5

3.2 Industria...........................................................................................................................................9

3.3 Comertul si constructiile.................................................................................................................9

3.4 Turism.............................................................................................................................................10

3.5 Capitalul social al judetului Prahova...........................................................................................12

3.6 Infrastructura................................................................................................................................13

3.7 Proiecte finantate din fonduri post-aderare in perioada 2007-2013..........................................14

4. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic........................................16

5. Concluzii si propuneri...........................................................................................................................19

6. Bibliografie............................................................................................................................................21

2
 1. Introducere
Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul
fundamental al activitatii sale astfel nct aceasta entitate administrativa a Romniei sa devina o zona
competitiva la nivel regional, national si european, cu o economie dinamica si diversificata.
Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia
judeteana l poate face pentru atenuarea disparitatilor existente ntre mediul urban si cel rural, pentru a
asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a mbunatati
climatul de afaceri. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea n pietele
nationale si internationale. Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de
dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie n
modernizarea judetului.

2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova

Judetul Prahova se situeaza n sudul lantului carpatic, pe directia NNV-SSE, limitat la Nord de judetul
Brasov, la Est de judetul Buzau, la Vest de judetul Dmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita.
Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, se afla la 60 km. de Bucuresti, capitala tarii, la 45 km.
de cel mai mare aeroport al Romniei - Aeroportul International Henri Coanda Otopeni si la 110 km.
de municipiul Brasov.
n nordul municipiului Ploiesti, pe raza comunei Blejoi, se ntretaie cele doua coordonate esentiale ale
continentului paralela 45 latitudine nordica si meridianul 26 longitudine estica. Suprafata este de
4.716 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor,
aproape de curbura acestora, judetul Prahova are un relief complex, dispus n trepte proportional
repartizate, ce scad n altitudine de la nord la sud:
Munti: 1.228 km2 (26,0%) altitudine de pna la 2.507 m;
Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%) cu naltimi cuprinse ntre 400-900 m;
Cmpii: 1.744 km2 (37,0%).

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului
sa fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, carbune, alte minerale si materii prime utile. Formatiunile
geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa,
tufuri vulcanice, gips.
Clima, de nuanta continentala, difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta, temperatura
medie anuala variind ntre 20C si +100C, iar valorile precipitatiilor se situeaza ntre 600 mm. la cmpie
si 1.000 - 1.200 mm. la munte.
Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1.786 km., iar suprafata bazinului
hidrografic este de 3.350 km2. Resursele de apa ale judetului au sporit considerabil prin realizarea
lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) si Maneciu-Izvoare (Valea Teleajenului). Vegetatia,
fauna si flora sunt variate, n functie de clima si dispunerea treptelor de relief. Fauna este bogata si
diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, mistreti, capre negre, pasari
(cocosul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comuna si soprla de

3
munte), fauna acvatica (pastravi, mrene, stiuci, bibani si crapi). Flora: padurile de conifere, foioase si
pasuni alpine. Arii protejate: Parcul National Bucegi - Abruptul prahovean Bucegi, Locul fosilifer Plaiul
Hotilor - Sinaia, Muntii Coltii lui Barbes - Sinaia, Arinisul de la Sinaia - Cumpatul, Tigaile din Ciucas,
Muntele de sare de la Slanic.

Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate.
Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean
Prahova:

Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana municipiul Ploiesti (230.240 locuitori),

resedinta de judet principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare
(administrative, politice, cercetare-dezvoltare, nvatamnt superior). El constituie un important nod de
comunicatii avnd si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii, nvatamnt, cultura, sport,
comert, financiar-bancare). Pentru aceste considerente si avnd n vedere ca municipiul Ploiesti este
comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de
crestere, urmnd a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de
fonduri structurale cu aceasta destinatie;
- municipiile de interes judetean municipiul Cmpina (38.017 locuitori) centru economico-social cu
profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial;
- orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-
Scaieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte;
- orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza,
Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte;
- oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati;
- oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni.

Localitati rurale:
- comune cu activitati predominant agricole;
- comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipestii de Padure, Floresti, Paulesti,
Poiana, Cmpina;
- comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu;
- comune cu activitati mixte agricole-tertiare;
- comune cu activitati agricoleindustrialetertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Berceni, Blejoi,
Calugareni, Drajna, Filipestii de Padure, Magureni, Maneciu, Tinosu, Valea Calugareasca.

4
 3. Structura economica in profil sectorial a judetului Prahova.

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Dmbovita,
Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata n partea de sud a Romniei, avnd o
suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi,
Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. n partea de sud, regiunea se nvecineaza cu
Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine:
cmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.
Populatia totala a celor sapte judete componente era, n 2016, de 3.031.814 locuitori, reprezentnd
15,34% din populatia Romniei. Densitatea populatiei este de 87.99 loc/km2, valoare superioara mediei
pe tara (82.88 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 44.46%, sub media pe tara (53.81 %), explicabil
prin faptul ca, exceptnd judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste n mediul rural.
Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 519 comune si
2019 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o
infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori
(Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor n judetul Prahova (14)
si mai redusa n Giurgiu (3).

5
 3.1 Agricultura

Judetul Prahova este situat ntr-o zona n care legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia
reprezinta activitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii
activitatii n agricultura l reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, n scopul
asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.

Tabel 3.1 Structura fondului funciar:

Sursa: Institutul National de Statistica

Grafic 1 Structura Fondului Funciar Judetul Prahova

6
Sursa: Institutul National de Statistica

Tabel 3.2 Efectivele de animale

Sursa: statistici.insse.ro/

Din tabelul 3.2 reiese ca in urma analizei pe ultimii 3 ani a efectivului de animale, inregistram o cresteri
in numarul de bovine, porcine si ovine in anul 2015 fata de 2013,

7
8
 3.2 Industria

Judeul Prahova are, prin tradiie, o vocaie economic industrial. Ponderea industriei din punctul de
vedere al cifrei de afaceri n totalul activitii economice este de aproape 50%, iar n cadrul activitilor
industriale, principalele ponderi le dein industria extractiv, de prelucrare a ieiului i cocsificare a
crbunelui, industria alimentar, a buturilor i a tutunului i industria de maini i echipamente. La
producia industrial a Romniei, Prahova contribuie ntr-o msur important prin urmtoarele
domenii: extracia petrolului, gazelor naturale, crbunelui, construcia de utilaje pentru exploatri
geologice, foraj i exploatarea puurilor de petrol, petrochimie, producie cabluri de otel, anvelope, mase
plastice, echipamente hidraulice, pompe, macarale, produse chimice i petrochimice, mobil, materiale
de construcii, tesaturi, confecii textile, vinuri, buturi spirtoase i racoritoare, legume i fructe
conservate, produse lactate i de carmangerie.
Ca dovad a potenialului, facilitatilor i stabilitii economice a judeului, precum i a
deschiderii autoritilor ctre o economie modern, european, mari investitori straini - companii
multinaionale puternice la nivel mondial, au ales judeul Prahova pentru a-i derula afacerile n
Romnia: OMV Petrom, Lukoil, Yazaki, Timken, Cameron, Johnson Controls, Lufkin, Weatherford,
Toro, Honeywell Service, Michelin, Dalkia, Apa Nova Veolia, Linde Gaz, Mayr Melnhof, , Holcim
Group, Swisspor, Procter & Gamble, Unilever, Alinso Group, Dibo , Coca-Cola.1

3.3 Comertul si constructiile

Activitatea de comer este cea mai nsemnata din punct de vedere al numarului de firme care desfoar
o activitate economic, nregistrate n judeul Prahova. Datorit poziiei geografice de care beneficiaz
judeul Prahova i in special Municipiul Ploieti, comerul a cunoscut o dezvoltare spectaculoas. Astfel,
n Ploieti, pe lng o reea dezvoltat de magazine en-detail, i-au consolidat poziia marile
magazine comerciale de tip hypermarket Metro Cash&Carry, Praktiker, Carrefour, Bricostore, Selgros,
Kaufland, Real, Obi, Artsani, de tip supermarket: Billa, Profi, Penny, Mega Image, Lidl i de tip mall:
Winmarkt, Mercur Mall i Ploieti City Mall.2

1
http://www.cciph.ro/index.php/judetul-prahova/profilul-economic-al-judetului-prahova?showall=&start=1

2
http://www.cciph.ro/index.php/judetul-prahova/profilul-economic-al-judetului-prahova?showall=1&limitstart=

9
 3.4 Turism

Fiind numit dup cea mai frumoas regiune a Carpailor, Valea Prahovei, judeul Prahova prezint
interes att pentru turiti ct i pentru investitori.
Sinaia, "Perla Carpailor", este situat la 1000 m altitudine. Punctul pricipal de atracie al
acesteia este Castelul Pele, construit la sfritul secolului al XIX-lea, n stil germanic. Mnstirea
Sinaia, construit ntre 1695-1796 n stil brncovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise i opere de
arta valoroase.
Judetul Prahova prezint o distribuie oarecum omogen a obiectivelor turistice, dei se
remarc zone turistice distincte. O prim zon o reprezint valea superioar a Prahovei i Masivul
Bucegi, mpreun cu irul staiunilor din lungul Prahovei. O alt zon natural o reprezint Valea
Teleajenului cu Masivul Ciuca, creia i se adaug staiunea Slnic. A treia zon o reprezinta Valea
Doftanei, zon n curs de dezvoltare.
Masivul Bucegi a exercitat din totdeauna o puternic atracie asupra iubitorilor de drumeie.
Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezint o mare diversitate de forme atrgtoare : chei,
vi strmte i peteri - cheile Urilor, Horoabei, Ttarului, Znoagei, Orzei, Petera Ialomiei etc. - care
confer peisajului un farmec n plus.
Masivul Ciuca este a doua zon turistic a judeului, cruia i se altur staiunea Cheia, situat
ntr-o mic depresiune de la poalele muntelui. 3

Tabel. 3.4 Tipuri de structuri de primire turistica

Sursa: http://statistici.insse.ro/

Din tabelul 3.4 reiese urmatoarea structura de primire turistica:

3
http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434
10
Grafic 2 Structuri de primire turistica

Sursa:Date prelucrate de pe http://statistici.insse.ro/

Tabel 3.5 Sosiri ale turistilor

Sursa: http://statistici.insse.ro/

In anul 2015 s-a inregistrat o crestere cu 21,5 % in randul sosirilor de turisti in judetul Prahova, atat romani cat si
straini, fata de anul 2013.

11
 3.5 Capitalul social al judetului Prahova
Populatia judetului Prahova

Tabel 3.6 Populatia Judetului Prahova

Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 2014 era de 752405 locuitori. Raportata la suprafata judetului,
rezulta o densitate a populatiei de 173,0 locuitori/km2.
n mediul urban traiesc 362243 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 48.93%. Populatia municipiului
Ploiesti reprezinta 28,1% din populatia judetului, respectiv 230.640 locuitori. Din punct de vedere al
structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51,6%),
raportul ntre sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.

Resursele de munca

Resursele de munca ale judetului Prahova n luna decembrie 2015 au fost de 463,7 mii persoane,
Populatia ocupata reprezinta 59,6% din totalul resurselor de munca. In judetul Prahova rata de ocupare a
resurselor de munca a cunoscut o crestere in ultimii de 3 ani fiind de 61.3 % in 2015 fata de 55,3 % in
anul 2013.

Tabel 3.7 Resurse de munca

Sursa: http://statistici.insse.ro/

Somajul
12
La sfrsitul anului 2015 erau nregistrati 12,638 someri, iar rata somajului n judetul Prahova, calculata
n functie de populatia activa, a fost in anul 2015 de 4,3%. Rata somajului a inregistrat o scadere cu 1.5
procente in anul 2015 fata de anul 2013.

Tabel 3.8 Someri inregistrati

Sursa: http://statistici.insse.ro/

3.6 Infrastructura

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Reeaua de drumuri cuprinde:
un traseu autostrad;
6 trasee de drumuri naionale;
71 trasee de drumuri judeene;
214 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din judeul Prahova este de 2.236 km, din care:
31 km reprezentai de Autostrada A3 Bucureti Ploieti;
293 km de drumuri naionale;
1.147 km de drumuri judeene;
765 km de drumuri comunale.
Densitatea drumurilor publice n judeul Prahova este de 47,4 km/100 km

3.7 Proiecte finantate din fonduri post-aderare in perioada 2007-20134

4
http://www.cjph.ro/proiecte%20din%20fonduri%20post%20aderare.pdf
13
Programul Operational Regional
Denumire proiect Linia de finantare Solicitant Valoarea totala aStadiul
proiectului (lei) proiectului
Cresterea capacitatii de POR, Axa prioritar 1, Judetul 38.360.307,56 Proiect finalizat
trafic prin realizarea Sprijinirea dezvoltrii Prahova
legaturii rutiere intre DN1 sidurabile a oraelor poli
DN1B (realizarea urbani de cretere,
drumului judetean de DMI 1.1 Planuri
centura DJ236), in zona integrate de dezvoltare
de nord a municipiului urban, Sub-domeniul:
Ploiesti Poli de cretere
Realizarea Parcului - Municipiul 76.531.262,54 Proiect finalizat
Municipal Ploiesti Vest Ploiesti
inclusiv zona de agrement i
a cilor de acces i a
reelei edilitare specifice
Programul Operational Sectorial de Mediu
Reabilitarea si modernizareaPOS Mediu, Axa SC Hidro 822.819.366,00 In implementare.
sistemelor cu apa prioritar 1, Extinderea Prahova SA Contract de
si canalizare in judetul i modernizarea finantare semnat
Prahova sistemelor de ap i ap in data de
uzat,DMI 1.1 - 20.05.2011;
Extinderea/modernizarea termen finalizare:
sistemelorde apa/apa 31.12.2015;
uzata
Reabilitarea sitului poluat POS Mediu, Axa Orasul 10.263.797,00 Proiect finalizat
istoric - batal de prioritara 2,Dezvoltarea Campina
depozitare a reziduurilor sistemelor demanagement
petrolifere "Lacul integrat al deseurilor si
Pestelui" Municipiul reabilitarea siturilor
Campina poluate istoric; DMI 2.2 -
Reabilitarea zonelor
poluate istoric
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
Dezvoltarea sistemului Spitalul 7.564.000,00 Proiect finalizat
informatic prin servicii e- Judetean de
sanatate in beneficiul Urgenta
locuitorilor judetului Ploiesti,
Prahova Spitalul
Orasenesc
Baicoi

14
Centrala fotovoltaica de Orasul 6.458.212,00 Proiect finalizat
producere a energiei Mizil
electrice din conversia
energie solare in orasul
Mizil, judetul Prahova
PROGRAMUL OPERATIONAL DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE
Strategia de dezvoltare Orasul 300.000,00 Proiect finalizat
locala a municipiului Campina
Campina
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Formare profesionala pe POS DRU, Orasul 2.101.377,39 Proiect finalizat
piata muncii Axa prioritara 5 Baicoi
Promovarea
masurilor active de
ocupare;
PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA
Proiect integrat: Modernizare Axa prioritara 3 Comuna 11.315.386,90 Proiect finalizat
drumuri n comuna BABA , Calitatea vieii n Baba Ana
ANA, satele Baba Ana, zonele rurale i
Conduratu i Cireanu , diversificarea economiei
Extindere canalizare rurale, Msura 322
n comuna Baba Ana, satele - Renovarea,
Baba Ana , Conduratu i dezvoltarea
Cireanu, Extindere sistemesatelor, mbuntirea
alimentare cu ap, satele Babaserviciilor de baz
Ana si Conduratu i pentru economia i
Reabilitare i extindere populaia rural i
centru cultural, sat Baba Anapunerea n valoare a
motenirii rurale
Proiect integrat: Comuna 10.475.923,00 Proiect finalizat
"Imbunatatirea Valcanesti
infrastructurii fizice de baza
din comuna VALCANESTI,
judetul PRAHOVA, in
vederea realizarii unei
dezvoltari durabile in
conformitate cu prevederile
PNDR si cu politicile si
exemplele de bune practici
ale UE

15
 4. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si
ecologic
Strengths - Puncte tari
- Accesibilitate, atractivitate fata de investitori;
- Bogatia si varietatea resurselor naturale;
- Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice.
- Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere.
- Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului, fabricarea
utilajului petrolier si chimic;
- Dezvoltarea sectorului de servicii;
- Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare n
domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii.
- Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice,
sisteme antigrindina;
- Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent n partea de sud a judetului;
- Fertilitate ridicata a pamntului, potential forestier ridicat n partea de nord a judetului.
- Forta de munca calificata n sectoarele industriale traditionale;
- Promovarea unei imagini performante a judetului.
- Pondere mare a I.M.M.-urilor n total unitati active, dezvoltarea activitatilor n parcurile industriale;
- Mediu economic deschis.
- Cadru natural deosebit, retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
- Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism, turism de tranzit, turism
de week-end, turism cultural, turism tematic etc.;
- Tabere scolare n zone atractive;
- Potential natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului.
- Forta de munca calificata, adaptabila, creativa si relativ ieftina;
- Pondere ridicata a populatiei ocupate n sectorul serviciilor;
- Existenta politicilor active de angajare;
- Resurse de educare, formare si instruire bune, programe speciale pentru modernizarea unitatilor de
nvatamnt;
- Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, scoli aflate n programul de
instalare a centralelor termice.
- Grad ridicat de cuprindere n nvatamntul general si liceal, existenta universitatii si a facultatilor
private.
- Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare n localitatile judetului.

Weaknesses - Puncte critice

- Poluare, trafic intens.
- Infrastructura rutiera suprasolicitata;
- Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala;
- Existenta de zone monoindustriale;
16
- Cooperare redusa ntre cercetare si industrie;
- Pondere mica a tehnologiilor moderne n industrie si agricultura;
- Predominarea productiei cu valoare adaugata mica.
- Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor n conditii de ineficienta;
- Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii;
- Capital investitional redus n agricultura;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole;
- Practicarea, n multe zone, a agriculturii de subzistenta.
- Scaderea ponderii industriei n PIB prelucratoare si industrii poluante.
- Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare;
- Venituri relativ reduse ale populatiei (n special pensionari si din mediul rural).
- Declinul general al populatiei, scaderea populatiei active si ocupate, sporul natural negative, pondere
ridicata a populatiei vrstnice;
- Nivel educational scazut al populatiei rurale, nivel scazut al oportunitatilor de angajare n special n
mediul rural;
- Dezechilibrul pietei muncii, scaderea interesului pentru instruirea profesionala;
- Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale, venituri reduse.
- Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si
consolidare a cladirilor unitatilor de nvatamnt.
- Localitati n care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea
diferentiata a deseurilor.

Opportunities - Oportunitati
- Judet de rang I, distanta mica fata de Bucuresti;
- Accesul facil la serviciile educationale, culturale si comerciale oferite de capitala.
- Parcul national Bucegi situat n nord-estul judetului
- Cooperarea ntre mediul de afaceri si administratia public, accesul la piata interna a Uniunii Europene;
- Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar;
- mbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor
economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Utilizarea patrimoniului industrial existent;
- Retehnologizarea unor ntreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor;
- Revitalizarea activitatilor economice n cadrul parcurilor industriale situate n zona centrala a judetului.
- Import de tehnologie, diversificarea activitatilor n localitatile judetului;
- Terenuri, cladiri, disponibile, forta de munca calificata.
- Posibilitatea nfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber, posibilitatea dezvoltarii
turismului de tranzit, datorita drumurilor nationale intens circulate;
- Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice;
- Cresterea potentialului turistic si mbunatatirea calitatii serviciilor turistice.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;
- Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor, programe de includere sociala n mod egal pe piata
fortei de munca, a femeilor si barbatilor;

17
- Cooperarea n domeniul educatiei si formarii.
- Programe de asfaltare a drumurilor publice pna la unitatile scolare;
- Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.

Threats - Amenintari
- Grad de sanatate afectat de poluare;
- Situarea n zona seismic, existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren, inundatii,
eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Calitate scazuta a managementului industrial si agricol, lipsa marketingului si promovarii;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente n Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor n economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii
suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor
agricole;
- ncetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati n domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor
agro-alimentare.
- n lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinnd scaderea
numarului turistilor;
- Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea, populatia ocupata s-ar diminua si
implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor, toate acestea n contextual ramnerii n anonimat a
zonei.
- Rata somajului, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor n perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu nalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare;
- Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu, existenta solurilor poluate.
- Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor, educatia cetatenilor.

5. Concluzii si propuneri
Mentinerea n spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici menite
sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si servicii conexe,
concomitent cu dezvoltarea unor activitati neagricole alternative, care sa absoarba surplusul de forta de
18
munca din agricultura. Propunerea privind eliberarea din activitatea agricola a persoanelor care au
depasit vrsta de pensionare, n conditiile garantarii unui venit cel putin echivalent cu cel obtinut n
prezent din activitatile agricole desfasurate, sub forma de pensii sau rente, cu conditia disponibilizarii
pamntului pe care l poseda, o consideram rezonabila. Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt
afectate negativ de infrastructura slab dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati
suficienta de atragere a populatiei agricole disponibilizate n activitati neagricole.
O gama larga de activitati nonagricole se pot dezvolta n spatiul rural din prahova cu conditia
sporirii capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de
Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui spatiului rural,
printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse financiare din sistemul
bancar si cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la nfiintarea de IMM-uri si alte activitati
neagricole, contribuind astfel la mbunatatirea calitatii vietii n spatial rural.
Problema dezvoltarii rurale constituie unul din cele mai dificile teste privind integrarea Romniei
n structurile economico-sociale ale Uniunii Europene. De aceea, interventiile autoritatilor publice
centrale si locale privind dezvoltara spatiului rural trebuie completate cu parteneriate public-private si cu
initiative privata. Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor
pensii suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica,
problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat,
deoarece populatia rurala trebuie atrasa n finantarea unor lucrari ce se executa n folosul ntregii
comunitati.

Transferul fortei de munca de la activitatile agricole la cele neagricole necesita o reevaluare a

modalitatilor de instruire, de calificare si formare de abilitati a persoanelor din cadrul comunitatilor
rurale. n aceasta directie, responsabilitatea revine, n primul rnd, Ministerului Educatiei si Cercetarii,
care prin elaborarea de programe specifice sa raspunda nevoilor de instruire si calificare a populatiei din
zonele rurale. n acest sens, un prim pas ar fi nfaptuirea si extinderea scolilor, profesionale agricole si
nonagricole.

Dezvoltarea durabila a spatiului rural la nivelul Judetului Prahova se fundamenteaza pe obiective si

strategii ce difera n functie de timp, spatiu si resursele disponibile, sub forma mai multor alternative. n
perspectiva dezvoltarii durabile a agriculturii, dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatii
rurale implica si constientizarea necesitatii planificarii dezvoltarii si a evaluarii corecte a punctelor forte
si slabe ale comunitatilor rurale respective, a oportunitatilor si riscurilor existente sau potentiale, care
vor determina pentru fiecare comunitate rurala actiuni prioritare de scurta si de lunga durata. n acest
sens, spiritul de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se nscriu ca elemente
definitorii pentru comunitatile rurale.
Dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatilor satesti se desfasoara n legatura cu dezvoltarea
teritoriala regionala, desi ele prezinta o serie de deosebiri privind scala la care se deruleaza obiectivele si
actiunile, modul de abordare, controlul dezvoltarii, efectele economice si sociale scontate, modalitatile
de finantare si conditiile realizarii lor etc. n acest context, dezvoltarea spatiului rural si comunitatile
rurale pot fi considerate si un demers de dezvoltare teritoriala, prin stimularea si formarea dezvoltarii

19
interne, sub multitudinea componentelor sale, mobiliznd n acest sens, mijloace economice, umane si
financiare, care concura la aceasta dezvoltare si asigura convergenta lor.

Dezvoltarea agriculturii din judetul Prahova se bazeaza n mod direct pe orientarile investitiilor n acest
sector argumentndu-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite destinatii: echipamente tehnice
agricole, irigatii, animale cu nalt potential genetic - prima populare, achizitionarea de material seminal
de calitate, protectia mediului, capitalul uman.
a) Investitiile n echipamente tehnice (tractoare si masini agricole, alte utilaje agricole) determinate de
urmatorii factori: gradul de ncarcare pe tractor si combina, gradul de uzura al tractoarelor si masinilor
agricole, existenta unor mari decalaje ntre randamentele fizice obtinute n productia vegetala din tara
noastra, fata de tarile Uniunii Europene, existenta unui mare dezechilibru ntre oferta si cererea de
servicii de mecanizare, structura parcului de tractoare, pe game de puteri.
b) Investitii n animale cu nalt potential genetic - prima populare si achizitionarea de material seminal
de calitate sunt determinate de: factori cantitativi (tendinta de reducere a efectivelor de animale); factori
calitativi, care masoara gradul de intensificare a zootehniei buzoiene (randamente, cantitatea de produse
de origine animala (neprelucrate) obtinute la unitatea de suprafata agricola utila nregistrate n tara
noastra, comparativ cu cele obtinute n tarile Uniunii Europene); necesitatea asigurarii calitatii si
securitatii produselor agroalimentare.
c) Investitiile n irigatii sunt determinate de: conditiile naturale de clima si sol, gradul avansat de
deteriorare a infrastructurii de irigatii (a sistemelor de irigatii), sporirea randamentelor agricole,
dezvoltarea durabila a zonelor rurale.
d) Investitii n protectia mediului
n conditiile utilizarii unor tehnologii intensive de productie agricola, activitatea de productie agricola
trebuie sa se realizeze n conditii de durabilitate, respectiv sa nu degradeze factorii de mediu: apa, aer,
sol. Pentru atingerea acestui deziderat, att statul, ct si producatorii agricoli trebuie sa nteleaga, sa
accepte si sa contribuie la realizarea unor investitii, care sa conduca la protejarea factorilor de mediu.
e) Investitii n capitalul uman
Investitiile n agricultura este necesar sa fie realizate, att n capitalul fizic, ct si n capitalul uman,
deoarece, ambele categorii de investitii sunt esentiale pentru evolutia exploatatiilor agricole, din punct
de vedere economic, social si de mediu.
Capitalul uman existent n sectorul agricol poate reprezenta o sursa importanta de competitivitate, nu
neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca, ct mai ales prin nivelul de calificare. n
acest sens consideram ca sunt necesare:
instalarea tinerilor agricultori n spatiul rural si dobndirea, de catre acestia, a cunostiintelor
profesionale necesare utilizarii tehnologiilor moderne si a capacitatii manageriale de a fundamenta
deciziile de achizitionare a factorilor de productie, n functie de anumite structuri agricole. Dobndirea
cunostiintelor profesionale ale agricultorilor se poate realiza prin: serviciile de consultanta agricola
(publice si private), dar mai ales, prin mbunatatirea sistemului educational n spatiul rural, cu referire
speciala la diversificarea formelor de pregatire profesionala;
formarea la producatorii agricoli a deprinderilor, abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor de
natura neagricola, care pot conduce la cresterea veniturilor n exploatatia agricola.

20
Consideram ca, pentru a deveni factori importanti de competitivitate n sectorul agricol romnesc,
principalele orientari ale investitiilor identificate n agricultura, precum si resursele nationale publice si
private necesare realizarii lor, trebuie sa se regaseasca deopotriva n strategiile de politica economica
agricola interna si n atentia producatorilor agricoli.

6. Bibliografie
http://statistici.insse.ro/
http://www.adrmuntenia.ro/
http://www.prahova.insse.ro/main.php

21