Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Brasov in cadrul

Regiunii de Dezvoltare Centru

Coordonator: Autor: Patru Ioana

Petrescu Irina Elena Grupa 1326, An III, Seria B

Bucuresti
2011

Cuprins
I.Descrierea judetului. Caracteristici......................................................................3
I.1.Pozitie.............................................................................................................. 3
I.2.Vecini............................................................................................................... 3
I.3. Caracteristici administrative................................................................................... 4
I.4.Populatie........................................................................................................... 4
I.5.Suprafata........................................................................................................... 4
I.6.Relief................................................................................................................ 6
I.7.Clima................................................................................................................ 6
I.8. Hidrografie........................................................................................................ 6
I.9. Resursele naturale............................................................................................... 7
I.10. Particularitati ale Judetului Brasov..........................................................................7
II. Analiza socio-economica a Judetului BRASOV..................................................10
III. Proiecte implementate la nivelul Regiunii Centru. Proiecte viitoare
implementate in jud.Brasov................................................................................. 23
IV.Analiza SWOT a Judetului Brasov.....................................................................25
Bibliografie:......................................................................................................... 34

I.Descrierea judetului. Caracteristici

2
 Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a
Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta
de meridianul 25 grade longitudine estica si paralela 46 grade latitudine nordica. Cu o
suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru
ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza
conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ
egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.
I.1.Pozitie. Judetul Brasov este situat in partea centrala a Romaniei, la imbinarea a
doua mari lanturi muntoase: Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Conform Legii
315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, judetul Brasov face parte din Regiunea
de Dezvoltare Centru, alaturi de judetele Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Alba.

I.2.Vecini. Situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al raului Olt, in

interiorul arcului Carpatic si detinand 2,3% din suprafata tarii (5351 km2), judetul Brasov se
invecineaza cu opt judete. La est se margineste cu judetul Covasna, in sud-est cu judetul
Buzau, in sud cu judetele Prahova, Dambovita si Arges, la vest cu judetul Sibiu, iar in nord cu
judetele Mures si Harghita.
Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25o30' longitudine estica si
45o45' latitudine nordica cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fata de nivelul Marii
Negre.

3
 I.3. Caracteristici administrative. Brasovul este unul din cele 41 de judete ale
Romaniei, avand in componenta sa:
4 municipii: Brasov, Fagaras, Codlea si Sacele,
6 orase: Zarnesti, Rasnov, Rupea, Victoria, Predeal si Ghimbav,
48 de comune cu 149 de sate.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, in judetul Brasov exista 58 de
administratii publice locale (municipii, orase si comune).

I.4.Populatie. Populatia judetului Brasov numara peste 636.400 locuitori.

Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania.
Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 %
din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate.
Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din
totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 9%
in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii.

I.5.Suprafata. Suprafata judetului este de 5.363 km2, cu o densitate a populatiei de

118 loc/km2, peste media pe tara de 90 loc/km2, ocupand astfel pozitia a saptea pe tara la
acest indicator.
In judetul Brasov exista un sistem privind localitatile centrale. Aceste localitati
centrale vor trebui in viitor sa reprezinte intr-o mai mare masura baza necesara pentru
viitoarele decizii de planificare. Ca si centru urban superior, orasul Brasov are ca sarcina
aprovizionarea si deservirea cu servicii specializate a intregului judet. In acest caz, ne referim
la universitati, opera, teatru, spitale specializate si clinici, magazine specializate,
administratia judeteana si altele.
Ca si nivel urmator, centrele urbane medii au ca sarcina aprovizionarea si deservirea
cu servicii a propriului teritoriu si a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii.
Printre aceste structuri se numara: scoli gimnaziale, spitale, policlinici, farmacii, magazine
pentru nevoi periodice, cinematografe, biblioteci, centre de consultanta in domeniul social.
Orasele Fagaras,Rupea, precum si Brasov pot fi definite ca si centre urbane medii, Brasovul
avand in acelasi timp atat atributiile unui centru urban superior, cat si cele ale unui centru
urban mediu.Zonele pe care le acopera cele trei centre urbane medii se pliaza pe cele trei
zone istorice ale judetului Brasov (Tara Rupei, Tara Fagarasului si Tara Barsei) cu doua mici

4
exceptii, Comana(apartine Tarii Rupei) si Sinca Noua (apartine Tarii Barsei). Un avantaj al
propunerii de modificare privind includerea celor doua unitati administrative Comana si
Sinca Noua in Tara Fagarasului, consta in faptul ca astfel s-ar realiza o armonizare perfecta
cu cele 7 micro-regiuni ale judetului Brasov.

Impartirea judetului in 7 micro-regiuni de dezvoltare durabila

In cadrul Tarii Barsei se regaseste orasul Brasov cu zona sa inconjuratoare, denumita

si zona metropolitana, zona ce reprezinta in ansamblul ei o subregiune.
Va trebui verificat daca, sub acest nivel al centrelor urbane medii, in anumite cazuri
speciale,vor trebui sa mai existe si alte categorii precum centrele urbane inferioare. Mai mult
decat atat, anumite orase sau comune, datorita functiilor speciale pe care le indeplinesc
(statiune,zona turistica etc.), au un statut aparte.
Obiectivul este acela de a concentra anumite masuri de investitii de infrastructura in
special in aceste locatii centrale, deoarece din prisma functiei lor precum si a numarului de
locuitori pe care il detin, acestea vor continua sa existe pe termen lung. Chiar si in situatia
unei scaderi demografice, institutiile ce se regasesc la nivelul acestor centre urbane vor
continua sa fie folosite de catre un numar mare de locuitori.

5
 I.6.Relief. Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti
insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata
regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona
colinara si cea montana.Trei categorii de unitati caracterizeaza relieful judetului: muntii,
depresiunile si dealurile. Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a
trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de
unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si
geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.
Relieful muntos ocupa aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de campie-deal-podis
60%.Unitatile montane sunt esalonate, in marea lor majoritate, la marginea sudica a judetului,
intre limita cu judetul Sibiu la vest si limita cu judetele Buzau si Covasna - la est. Vaile
tributare Oltului, culoarul Bran-Rucar, pasurile Predeal, Predelus, Bratocea si Tabla Butii,
introduce pronuntate denivelari transversale in acest aliniament muntos, reducandu-i
masivitatea si individualizand o serie de masive, cu particularitati distincte.
I.7.Clima. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie
de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza
frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate.
Clima judetului este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de
tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si
racoroasa in zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in
zonele mai joase. Pe varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (-
2,6 oC) si cea mai ridicata medie de precipitatii anuale din tara (1.346mm). Temperatura
medie anuala in judet este de 8 oC. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la
25 ianuarie 1942 in localitatea Bod (-38,5 oC). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe
culmile muntilor ajung chiar si la 25-30m/s. Vanturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord
si nord-est concura la pastrarea timpului frumos.
I.8. Hidrografie. Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata, fiind
formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora.
Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii
Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu, lac format prin bararea
naturala a cursului raului Bicaz, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de
baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului ,
iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Intreg teritoriul judetului se incadreaza in bazinul

6
hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ
210km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti
afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.
I.9. Resursele naturale. Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care
doua sunt parcuri nationale/naturale (Piatra Craiului si Bucegi). Suprafata ariilor protejate din
judet este 27.313,7 ha, reprezentand cca. 7% din suprafata judetului Brasov. Apele de munte
si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana etc.), iar in sistemele
cu exces de umezeala, ca si in paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul
comun, sorecarul incaltat, barza alba, barza neagra, vanturei, hereti, potarnichi, acvile,
cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul,
mistretul, rasul, etc).
In subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse: roci magmatice (in special
bazalt), roci sedimentare, mineralizatii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape
carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Persani, Grid, Venetia de Jos, Rupea,
Homorod si ape sarate de zacamant din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav). La
acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor
carstic).
I.10. Particularitati ale Judetului Brasov. Brasovul a devenit inca din
secolul al XVI-lea, principalul centru economic prin care se realizau intensele legaturi dintre
Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. In ultimele decenii, Brasovul s-a dezvoltat ca
unul din principalele centre industriale ale tarii. In present economia judetului Brasov este
una foarte diversificata, cu accente puternice in domeniul industriei, o caracteristica deosebita
a economiei locale fiind data de prezenta a aproape tuturor ramurilor industriale. In judetul
Brasov exista mari posibilitati pentru realizarea de investitii, cei interesati avand la dispozitie
o puternica si diversificata baza tehnico-materiala, forta de munca corespunzator calificata,
piata de desfacere si o legislatie adecvata ce garanteaza drepturile investitorilor straini in
Romania.Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de
Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza
majoritatea cailor de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul
tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod
feroviar, judetul detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7
Centru (62km/1000 km2 fata de 43 km/1000 km2).

7
 Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il
detine in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile
turistice ale regiunii sunt concentrate in judetul Brasov.
Peisajele montane deosebite, cu elemente rare de flora si fauna, au determinat crearea
a doua zone protejate pe teritoriul judetului Brasov: Parcul National Piatra Craiului cu un
relief impunator si specii rare de flora si fauna, si Parcul Natural Bucegi care prezinta peisaje
atractive cu spectaculoase vai glaciare.
Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura intre toate
regiunile tarii. Brasovul este un important nod feroviar, detinand cea mai mare densitate de
cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km). Judetul este strabatut de
soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene.

Invatamintul este un domeniu cu traditie in judetul Brasov . In Scheii Brasovului, cu

aproape cinci secole in urma (1495) a luat fiinta prima scoala romaneasca si tot aici isi
tipareste in secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti in limba romana. In 1850 ia
fiinta, cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna, primul liceu in limba romana.
Astazi, invatamantul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase
universitati particulare, acoperind o gama extinsa de domenii si specializari.
Turismul este un factor de baza in economia judetului. In ansamblul miscarii turistice
din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), ca numar de structuri de
cazare si numar de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importanta si frecventata zona

8
sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de
obiective turistice. Pozitionarea geografica a judetului Brasov , in centrul tarii, favorizeaza
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura
legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala, face ca aici sa ajunga anual un numar
de peste 550.000 de turisti. Statiunile montane din judet cunoscute atat in tara cat si in
strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov.
Brasovul, atestat documentar in 1235, este o destinatie preferata de turisti de
pretutindeni, deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie: Biserica Neagra
renumita in toata Europa ca fiind cea mai mare constructie in stil gotic din sud-estul Europei,
Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri in stil romanic, Biserica Sf. Nicolae si
Prima Scoala Romaneasca din Schei.
Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista
patrimoniului mondial UNESCO.
Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov : Castelul Bran, Cetatea
Rasnov, Cetatea Fagarasului. Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si in celelalte
localitati din judet. Expusi deselor atacuri straine, locuitorii au inaltat, in secolele XIV-XV,
cetati ale caror ruine domina si azi inaltimile de langa Rasnov, Rupea sau Feldioara. Mai
toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania in secolul
al XII-lea), pastreaza si azi biserici fortificate, lacasuri de ruga si adapost, refugii (pentru
locuit, scoala si mestesuguri) si camari in care comunitatea isi pastra in siguranta proviziile.
Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer, dar cele de la Viscri si Homorod sunt si
ele foarte interesante.
Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural
turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural
s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele
centre de interes turistic.
Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara, mai
ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal, apreciate
si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera. 43 % dintre structurile turistice
ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov.
Economia locala inseamna pe langa turism si industria constructiilor de masini,
industria prelucrarii metalelor, industria chimica, constructii, transporturi. Daca pana nu
demult Brasovul era asociat in mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare
si autocamioane sau productia de rulmenti, acum industria grea lasa locul

9
antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienta si dinamica
superioare.
Dezvoltarea serviciilor, a industriei alimentare, chimice, metalurgice, a
echipamentelor optice si electrice, a prelucrarii lemnului, precum si a afacerilor cu
recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului
economiei locale.
Concret, in cifre, economia brasoveana inseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului
inregistrata in anul 2006 de peste 22 miliarde lei, concretizata intr-o contributie la constituirea
Produsului Intern Brut al Romaniei de 4,9 miliarde Euro, reprezentand circa 5%.
Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75% din cele 1,38 miliarde lei
investite in economia judetului Brasov apartin sectorului privat. Se remarca si faptul ca 47%
din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important, de
38%, spre tehnologizare.

II. Analiza socio-economica a Judetului BRASOV

Dezvoltarea industriala a Brasovului a inceput in perioada interbelica, atunci cand aici

a fost infiintata fabrica de avioane I.A.R. (1925). Aceasta a produs primele avioane
romanesti, folosite in timpul celui de-al doilea razboi mondial impotriva Uniunii Sovietice. O
data cu terminarea razboiului si venirea armatei rusesti in Brasov, fabrica a fost desfiintata si
transformata in uzina de tractoare, iar utilajele si echipamentul au fost confiscate, luand
integral drumul Uniunii Sovietice. Astazi, fabrica de avioane IAR functioneaza langa
Ghimbav, producand elicoptere Puma dupa standardele europene.
In ceea ce priveste industria alimentara, Brasovul are o veche traditie a fabricilor de
bere, incepand cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Darste si terminand cu Aurora de
azi. Este de mentionat si vechea fabrica de ciocolata Poiana (ulterior Kraft Jacobs Suchard)
care intre timp a fost inchisa. Mai amintim fabrica de panificatie Postavarul si fabrica de
produse lactate Prodlacta.
In 1921 la Brasov se infiinta fabrica de locomotive si vagoane ROMLOC. Dupa
venirea comunistilor la putere, fabrica a fost redenumita Steagu Rosu (astazi Roman
S.A.). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atat sub licenta straina, cat si dupa
design romanesc. Dupa 1989, firma brasoveana a incercat mereu sa tina pasul cu cerintele

10
europene, astfel ca astazi produce o gama larga de autobuze, autoutilitare si autocamioane cu
design nou si elegant.In prezent Roman S.A. apartine firmei Prescon S.A. din Brasov.
Alte firme importante in perioada interbelica erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de
utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) si Kgler de ciment. Actual ele se numesc
Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. si Temelia, sunt in majoritate firme cu capital privat si
continua productia.
In perioada comunista s-au remarcat doua mari intreprinderi: Uzina Tractorul, ce a
produs diferite modele si tonaje de tractoare, si Intreprinderea de Produse Cosmetice Nivea,
firma care a monopolizat intreg Orientul Apropiat si Europa estica (blocul comunist) datorita
raportului calitate/pret. Beiersdorf a fost prezenta in Romania inca din 1906, mai precis, de
cand compania Samy Hornstein din Bucuresti devenea distribuitor unic al produselor
Beiersdorf. In 1949, fabrica Nivea din Brasov a fost nationalizata, iar directorul ei, Tartia
Vasilica, a suferit tortura aplicata de autoritatile de represiune brasovene, dupa care a fost
trimis in temnita la Aiud. Datorita faptului ca, dupa razboi, firmei germane i-a fost confiscata
marca, chestiune reparata abia in 1997, in urma unui proces, Nivea Brasov a detinut, o vreme,
monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui sau. Firma brasoveana nu mai exista astazi,
locul ei fiind luat de fabrica Colgate-Palmolive, care ulterior a fost inchisa. Si alte companii
straine si-au deschis laboratoare si centre de productie in Brasov de curand (d. ex.
GlaxoSmithKline).
O importanta parte a economiei brasovene se bazeaza pe servicii, constructii, si
industria usoara.
Economia judetului Brasov este complexa, cu un pronuntat caracter industrial. La
inceputul anului 2001 numarul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se
ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor
economici cu capital privat se ridica la 14.717.
Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agenti economici din judet este
urmatoarea:
- industrie 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de masini si cea a
prelucrarii metalelor, urmata de industria chimica)
- agricultura si silvicultura 229;
- constructii 530;
- comert 8.257;
- transporturi 563;

11
 - cercetare si proiectare 185;
- turism 773;
- informatica 171;
- prestari servicii 1.599;
- finante, banci, asigurari 58.
In industria judetului Brasov, scaderea productiei industriale in perioada de dupa
1990, se datoreaza in primul rand existentei celor doua societati mari cu capital majoritar de
stat, S.C. Tractorul S.A. si S.C. Roman S.A., unde numarul mare de salariati si castigurile
salariale ale acestora nu au avut corespondent in cresteri de productie si productivitate.
Scade continuu productia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum,
ingrasaminte chimice, dar creste productia de branzeturi, bere, incaltaminte, rulmenti,
motoare electrice de 0,25 kw si peste.
Exportul brasovean a fost in mare parte sustinut de marii agenti economici de stat care
si-au pierdut treptat piata de desfacere, iar firmele nou aparute pe piata economica, desi unele
dintre ele au avut o activitate prolifica, nu au reusit sa compenseze pierderea pietelor externe
ale marilor agenti economici. O parte importanta a agentilor economici cu activitate de export
lucreaza in regim lohn.
La 31.12.2001 fondul funciar se intindea pe o suprafata agricola de 297.367 ha
reprezentand 55,5 % din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri,
ape si alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 118.151 ha, pasunile 119.890 ha, iar
fanetele, viile si livezile 20% din suprafata agricola (59.326 ha).
In agricultura judetului Brasov cresterea animalelor este puternic reprezentata, atat in sectorul
de stat, cat si in cel privat.
In sectorul privat al agriculturii, existau la sfarsitul anului 2001 urmatoarele efective
de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% apartinand fermelor familiale; porcine total
56.749 capete, din care 87,8% in ferme familiale, ovine si caprine total 209.880 capete, din
care 98,4% in ferme familiale; pasari total 1.776 mii capete, din care 23,4% in ferme
familiale.
Sectorul privat al agriculturii din judetul Brasov detine ponderi mari in productia
totala vegetala, astfel: la grau 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaica 95,0%, la ovaz 98,5%, la
cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se in culturi reprezentative
pentru judetul Brasov.

12
 Existenta inca a unor institute de cercetare, dar si intensificarea acestei activitati pe
langa universitati ar putea crea premizele unei dezvoltari tehnologice atat de necesare in
procesul de retehnologizare. Exista in judetul Brasov 13 centre de cercetari specializate in
domeniul agricol (sfecla de zahar, cartof, pajisti), in domeniul automobilistic sau al
produselor refractare si metalelor. S-au infiintat chiar si centre de cercetare private in
domeniile arheologiei si medicinei.
Incepand cu anul 2004, economia brasoveana a inceput sa dea semne de crestere,
odata cu revirimentul economiei nationale a tarii.
Incasarile la bugetele locale au crescut si datorita cresterii preturilor la terenuri si
constructii, fapt care a contribuit si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor.
In perioada 2004 2008 salariile au crescut, in special in sectorul bugetar, uneori
nejustificat. In aceasta perioada s-a diminuat procentul companiilor din industrie care au
ramas pe piata si a crescut numarul firmelor din sectoarele de contstuctii, servicii financiare si
de turism.
Platformele fostelor mari uzine (Tractorul, Metrom, Rulmentul, Hidromecanica) au
fost vandute, rand pe rand, lasand locul unor proiecte rezidentiale care vin in sprijinul
cresterii orasului.
Singura companie care mai rezista pe piata este cea care a cumparat fosta uzina de
camioane, dar care nu mai are productie de camioane si a vandut o parte din active.
O uzina de tractoare, cu capital chinez, a fost implantata langa Brasov, dar fara prea
mult succes de piata.
Odata cu criza economica, economia locala a suferit un regres, in special datorita
scaderii comenzilor in industrie si a intreruperii activitatii santierelor de constructii, din lipsa
de finantare. Pretul proprietatilor a scazut, la finele anului 2010, la 50% raportat la sfarsitul
anului 2007.
In prezent, zona Brasovului, ca si Romania in general, este o zona atractiva pentru
investitori, in special pentru industrie, datorita salariilor mici, in comparatie cu cele din vestul
Europei si o rata de taxare de 16% a profitului.
Incepand cu anul 2011, Guvernul Romaniei a reintrodus o masura de taxare cu 3% a
veniturilor, care incurajeaza intreprinderile prestatoare de servicii.
Datorita faptului ca, in acest moment, pretul proprietatilor este unul acceptabil, dar
mai ales a dorintei administratiilor locale de a dezvolta activitatea economica (prin diverse
facilitati), zona Brasov este una foarte atractiva pentru investitii de orice fel.

13
 Activitatea unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si servicii de
piata, din judetul Brasov si Regiunea Centru, in anul 2010
Peste 43% din numarul total de intreprinderi active din judetul Brasov au avut ca
activitate principala Serviciile;
Cel mai mare numar mediu de salariati s-a inregistrat in Industrie (34,6%);
In judetul Brasov sunt concentrate 29,6% din unitatile locale active ale Regiunii
Centru. Acestea au realizat 30,7% din cifra de afaceri a regiunii in anul 2010.
Numar Numar
de mediu de Cheltuieli Cifra de Investitii Investitii
Judetul Brasov unitati salariati cu afaceri brute nete
locale personalul
active
-numar- -numar- -milioane -milioane -milioane -milioane
lei- lei- lei- lei-
TOTAL 17843 143694 2668.1 29792.1 2876.2 1524.1
INDUSTRIE 1981 49780 1076.7 12432.0 1384.2 703.4
CONSTRUCTI 1846 16022 283.6 2244.5 211.3 77.0
I
COMERT 622 30448 487.9 10827.6 392.9 249.5
SERVICII 7794 47444 819.9 4288.0 887.8 494.2

Numar Numar
Regiunea de mediu de Cheltuieli Cifra de Investitii Investitii
Centru unitati salariati cu afaceri brute nete
locale personalul
active
-numar- -numar- -milioane -milioane -milioane -milioane
lei- lei- lei- lei-
TOTAL 60152 490506 8656.0 97180.4 9174.0 5708.7
INDUSTRIE 8435 208948 4385.8 43699.8 4736.8 3047.5
CONSTRUCTI 6320 46159 710.7 6486.9 507.2 263.7
I
COMERT 20908 100408 1436.2 32753.2 1047.0 645.3
SERVICII 24489 134991 2123.3 14240.5 2883.0 1752.2
Sursa: Ancheta Structurala in Intreprinderi 2010

14
 Distributia unitatilor locale active din judetul Brasov pe sectoare de activitate economica

1110.0%; 11%
Industrie
1030.0%; 10%
4370.0%; 44% Constructii
Comert
3490.0%; 35% Servicii

Distributia unitatilor locale active din judetul Brasov pe sectoare de activitate economica

1400.00%; 14%
Industrie
4070.0%; 41% 1050.0%; 11%
Constructii
Comert
Servicii
3480.0%; 35%

La sfarsitul anului 2010 cea mai mare pondere a unitatilor locale active din judetul
Brasov era detinuta de sectorul servicii (43,7%), urmat de comert (34,9%), industrie (11,1%),
constructii (10,3%).

15
 Distributia numarului de salariati din unitatile locale active din judetul Brasov pe sectoare de activitate economica

32% 34% Industrie

Constructii
Comert
Servicii
22% 12%

Distributia numarului de salariati din unitatile locale active din Regiunea Centru pe sectoare de activitatea economica

27%
Industrie
42%
Constructii
Comert
21% Servicii
11%

In cadrul judetului Brasov intreprinderile din industrie au detinut cea mai mare
pondere in ceea ce priveste numarul de salariati (34,6%), urmate de cele din servicii (33,0%).
Aceeasi distributie a structurii numarului de salariati se regaseste si in cadrul Regiunii Centru
(42,6% in industrie, 27,5% in servicii).

16
 Marimea medie a unei unitati locale active din judetul Brasov a fost de cca 25 salariati
in industrie, de 9 salariati in constructii si de 6 salariati in servicii si 5 in comert. In cadrul
Regiunii Centru marimea unei unitati active din sectorul industrie este de cca 25 salariati si
de 7 salariati din sectorul constructii.

Structura cifrei de afaceri pe sectoare de activitate economica - judetul Brasov

14%
Industrie
42%
Constructii
Comert
36%
Servicii
8%

Structura cifrei de afaceri pe sectoare de activitate economica - Regiunea Centru

15%
Industrie
45% Constructii
Comert
34%
Servicii
7%

17
 In ceea ce priveste cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost detinuta de unitatile
locale active cu activitate principala de industrie (41,7% - judet Brasov, 45,0% - Regiunea
Centru), intreprinderile din constructii detinand doar 7,5% in judetul Brasov si 6,7% in
Regiunea Centru.

Structura investitiei brute pe sectoare de activitate economica - judetul Brasov

31% Industrie
48% Constructii
Comert
14% Servicii
7%

Structura investitiei brute pe sectoare de activitate economica - Regiunea Centru

32% Industrie
Constructii
52%
Comert
11% Servicii
6%

18
 Structura investitiilor brute din judetul Brasov in cadrul sectoarelor se prezinta astfel:
industrie 48,1%, constructii 7,3%, servicii 30,9%, comert 13,7%.
Structura investitiilor din Regiunea Centru in cadrul sectoarelor se prezinta astfel:
industrie 51,6%, servicii 31,5%, comert 11,4%, constructii 5,5%.

Unitatile locale active din Regiunea Centru, pe sectoare ale economiei nationale, in 2010
-numar -
Total Alba Brasov Covasna Harghit Mures Sibiu
a
Regiunea 60152 7539 17843 4189 7686 12407 10488
Centru
Industrie 8435 1204 1981 660 1420 1773 1397
Constructii 6320 810 1846 391 856 1248 1169
Comert 20908 2572 6222 1585 2674 4566 3289
Servicii 24489 2953 7794 1553 2736 4820 4633

Cele mai multe unitati locale active din Regiunea Centru isi desfasoara activitatea pe
teritoriul judetelor Brasov (29,7%) si Mures (20,6%).

Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si servicii in
anul 2010
- milioane lei -
Total Alba Brasov Covasna Harghit Mures Sibiu
a
Regiunea 97180.4 10548.8 2979.1 5413.9 8179.2 20813.4 22433.0
Centru
Industrie 43699.8 5495.6 12432.0 1663.7 2997.5 10896.7 10214.3
Constructii 6486.9 635.4 2244.5 244.4 701.0 995.3 1666.3
Comert 32753.2 2730.0 10827.6 2587.0 3179.4 6418.6 7010.6
Servicii 14240.5 1687.8 4288.0 918.8 1301.3 2502.8 3541.8

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al
cifrei de afaceri totale (30,7%), urmat de judetul Sibiu (23,1%), Mures (21,4%),Alba
(10,9%), Harghita (8,4%) si Covasna (5,5%).

19
 Investitiile brute realizate de unitatile locale active din industrie, constructii, comert si
servicii in anul 2010
- milioane lei -
Total Alba Brasov Covasna Harghit Mures Sibiu
a
Regiunea 9174.0 1265.5 2876.2 372.3 694.5 1743.3 2222.2
Centru
Industrie 4736.8 563.5 1384.2 105.2 387.5 1135.4 1161.0
Constructii 507.2 72.9 211.3 25.1 45.3 76.0 76.6
Comert 1047.0 76.6 392.9 76.6 113.3 190.3 197.3
Servicii 2883.0 552.5 887.8 165.4 148.4 341.6 787.3

In cadrul Regiunii Centru, judetul Brasov detine locul 1 cu un volum al investitiilor

brute de 2876,2 milioane lei (31,4%), urmat de Sibiu (24,2%), Mures (19,0%), Alba (13,8%),
Harghita (7,6%) si Covasna (4,0%).

Investitiile nete realizate de unitatile locale active din industrie, constructii, comert si
servicii in anul 2010
- milioane lei -
Total Alba Brasov Covasna Harghit Mures Sibiu
a
Regiunea 5708.7 858.3 1524.1 249.2 347.6 1189.9 1539.6
Centru
Industrie 3047.5 421.7 703.4 78.7 177.1 833.1 833.5
Constructii 263.7 57.9 77.0 19.1 26.5 35.1 48.1
Comert 645.3 56.4 249.5 59.3 51.1 100.3 128.7
Servicii 1752.2 322.3 494.2 92.1 92.9 221.4 529.3

Cele mai mari investitii nete in cadrul Regiunii Centru s-au realizat in sectorul
industriei (53,4%) si serviciilor (30,7%). Judetul Brasov a realizat aproximativ 23,1% din
totalul investitiilor nete din industrie (fiind depasit de judetele Sibiu si Mures) si 26,7% din
totalul investitiilor nete ale Regiunii Centru.

20
 Numar mediu salariati din unitatile locale active din industrie, constructii, comert si
servicii in anul 2010

Total Alba Brasov Covasna Harghit Mures Sibiu

a
Regiunea 490506 57904 143694 33973 53810 98055 103070
Centru
Industrie 208948 29367 49780 15246 23708 44461 46386
Constructii 46159 4669 16022 2438 5581 8347 9102
Comert 100408 10231 30448 8530 12466 21329 17404
Servicii 134991 13637 47444 7759 12055 23918 30178

In anul 2010, in cadrul Regiunii Centru, judetul Brasov ocupa locul 1 dupa numarul
mediu de salariati cu o pondere 29,3%, urmat de Sibiu cu 21,0%, Mures 20,0%, Alba 11,8%,
Harghita 11,0% si Covasna 6,9%.
Agricultura
La 31.12.2007 suprafata agricola a judetului Brasov era de 282.897 ha reprezentand
52,8% din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri, ape, drumuri si
alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 123.749 ha (43,7%), pasunile 97.086 ha
(34,3%), iar fanetele, viile si livezile 62.062 ha (21,9%) din suprafata agricola. Principalele
culturi practicate in judet, in functie de productia realizata in 2007, sunt: cele de cartofi,
cereale boabe si sfecla de zahar.
Efectivele de animale din unitatile erau la sfarsitul anului 2007 de: 58.156 bovine,
143.386 porcine, 313.651 ovine si 14.027 caprine.
In judetul Brasov, lucrau in agricultura, vanatoare si silvicultura in 2007 31.600
persoane. In Registrul fermelor de la nivelul Brasovului figureaza 14.000 de
exploatatii agricole. Dimensiunea medie a unei exploatatii agricole este de
aproximativ 5 ha.
In perioada 1990-2001, suprafata cultivata a judetului a crescut treptat cu aproximativ
13,81 % (16.298 ha) .
Arealitatea (suprafata agricola ce revine unui locuitor) se situeaza in jurul valorii
medii de 0,47 ha/loc. O densitate mai mare decat media, de 3,10 ha/loc., este intalnita in
comunele Beclean, Bunesti, Cata, Cincu, Harseni, Homorod, Lisa, Parau,Recea si Ucea.Mult
peste medie se situeaza comunele Soars,Jibert si Ticus, cu o densitate medie de 4,6 ha/loc.
Sectorul zootehnic este favorizat in judetul Brasov atat de culturile furajere ce acopera
peste 30.000 de hectare, cat si de raspandirea pasunilor si a fanetelor naturale pe mai mult de

21
jumatate din suprafata agricola a judetului.
Efectivele de animale au scazut in perioada 1990-2005 in cazul majoritatatii
speciilor, cea mai mare reducere inregistrandu-se in randul bovinelor si porcinelor. Efectivele
de pasari au urmat o curba descendenta in perioada 1990 - 2000, de la peste 3 milioane de
capete la mai putin de 2 milioane, pentru a urca usor pana in 2005 la aproape 2 milioane si
jumatate de capete.
Odata cu aparitia focarelor de gripa aviara, in primavara anului 2006, la cele 3 firme
ce se ocupa cu cresterea puilor de carne in sistem industrial de pe platforma Codlea, productia
de carne de pasare a judetului Brasov a scazut cu 30% fata de anul 2005. Aceasta situatie s-a
extins la gospodariile populatiei din 8 localitati unde au fost depistate focare de gripa aviara,
iar pasarile au fost eutanasiate.
In judetul Brasov, suprafata cultivata cu principalele culturi,in anul 2008 fata de anul
2000 a scazut cu 16,62%. Se observa o crestere a ponderii suprafetei cultivate de sectorul
privat in total suprafata cultivata de la 90,25% in anul 2000, la 97,87% in anul 2008.

Principalele Forme de 2000 2002 2004 2006 2008

culturi proprietate
Grau si Total 17507 19238 28615 16737 15847
secara Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504
Expl.ag.ind. 11816 13407 23396 13447 1137
Orz si Total 10441 10717 9087 7376 8008
orzoaica Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801
Expl.ag.ind. 7158 7326 6422 6344 6520
Ovaz Total 5479 5445 2787 3024 2293
Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164
Expl.ag.ind. 4564 4754 2131 2807 1890
Porumb Total 8359 9020 10779 7970 9035
boabe Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952
Expl.ag.ind. 8071 8179 9450 7484 8529
Tabel nr.1
Observam din tabelul Tabel nr.1 ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in
suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendenta.suprafetele de orz ,orzoaica si porum
din 2006 au inceput sa creasca.

22
 Efective de animale la 31 mai 2009
Categorii Total efective Sector Sector
de animale de stat privat
2009 2008 2009 2008 2009 2008
Bovine 62.287 75.550 832 979 61.455 74.571
Porcine 86.544 99.864 0 0 86.544 99.864
Ovine 290.051 334.020 126 110 280.925 333.878
si
caprine
Pasari 2.371 2.136 125 56 2.246 2.080
(mii)

III. Proiecte implementate la nivelul Regiunii

Centru. Proiecte viitoare implementate in jud.Brasov
In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte
cuprinse in Programe , finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale , cu
contributia proprie a beneficiarilor de proiecte , dupa cum urmeaza :
Proiecte finantate din fonduri Phare
- Programul Phare 9807.01 - componente : initiativa locala , turism , resurse locale
- Programul Phare 9807.01 - FNDR, componente : initiativa locala , turism , resurse
locale
- Program Phare 2000 RO 007.02.02.01 - Componenta IMM
- Programul Phare 2000 RO 0007.02.01, Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane
- Programul Phare 2001 - RO 0108.03.01 - Componenta Asistenta pentru IMM
- Programul Phare PHARE 2001 - RO 0108.03.03, Schema de Investitii in Servicii
Sociale
- Programul Phare PHARE 2001 - RO 0108.03.05 subcomponenta Schema de
finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica
- Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si
tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor)
- Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002
Componenta RO2002/000-586.05.02.03.01 Infrastructura regionala de afaceri
- Programul Phare 2003 CES Schema de investi?ii pentru proiecte mici degestionarea
deseurilor

23
- Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare
- Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in domeniul
gestionarii deseurilor
- Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D Alba
Mures
- Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli
- Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de
proiecte in domeniul protectiei mediului
- Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica
Sovata
Proiecte finantate din fonduri guvernamentale
- Programul "Dezvoltarea Judetului Alba"
- Subprogramul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilor
- Subprogramul "Investitii in Servicii Sociale"
- Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente : Dezvoltarea
afacerilor, Sprijinirea investitiilor
- Subprogramul Investitii in turism
Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov:
- Strategia de dezvoltare a judetului Brasov - orizonturi 2013 2020 2030 (Obiectivul
proiectului: realizarea in judetului Brasov a unui cadru institutional propice
implementarii politicilor publice.)
- Proiecte integrate - renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala (apa, canalizare, statii de epurare, drumuri
comunale) si punerea in valoare a mostenirii rurale
- PHARE 2006/018-147.01.01.: Accelerarea Implementarii Strategiei Nationale de
Imbunatatire a Situatiei Rromilor
- Brasovul Rural Turism, Antreprenoriat, Mestesuguri Achizitionare echipamente
specifice pentru imbunatatirea capacitatii si calitatii sistemului de interventie in
situatii de urgenta si pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului
ajutor calificat, in Regiunea 7 Centru - (POR 2007- 2013)
- Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare in judetul Brasov - (POS -
Mediu) Reabilitarea Ansamblului Arhitectural Ecleziastic Sfantul Nicolae din Scheii
Brasovului

24
 - Reabilitarea DJ 104 A Persani Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR
2007-2013)
IV.Analiza SWOT a Judetului Brasov
Din punct de vedere al demografiei
PUNCTE TARI
Doua treimi din totalul populatiei judetului
locuieste in mediul urban
Suprafata locuibila ce revine unui locuitor
este mai mare decat media inregistrata in
regiunea Centru
Sporul natural este pozitiv in mediul rural si
mai ales in zona metropolitana
Un numar relativ ridicat din populatia activa
frecventeaza cursuri de pregatire profesionala
OPORTUNITATI
Calificarea si recalificarea fortei de munca si
a somerilor pentru o mai mare adaptabilitate
la nevoile pietei
Crearea de noi locuri de munca prin
dezvoltarea socio-economica a zonei
metropolitane a municipiului Brasov poate
influenta migratia tinerilor
Programul pentru dezvoltare rurala va
deschide o oportunitate pentru cresterea
activitatilor economice in mediul rural
Din punct de vedere al mediului de afaceri
PUNCTE TARI
Dezvoltarea economica a judetului s-a
mentinut in ultimii ani peste media pe tara
Integrarea verticala echilibrata a principalelor
sectoare industriale
Oferta diversificata de servicii si produse
25
PUNCTE SLABE
Scaderea continua a populatiei tinere si
cresterea numarului varstnicilor
Natalitatea scazuta
Migratia tinerilor cu pregatire
profesionala
Ponderea mare a lucratorilor in agricultura, in
conditiile in care agricultura este inca un
domeniu necompetitiv
Densitatea scazuta a populatiei din vestul si
nordul judetului
RISCURI
Potrivit prognozelor populatia din mediul
rural va scadea riscand sa duca la inchiderea
unor unitati economice, la degradarea
sistemului de aprovizionare a serviciilor
economice si de consum
Numarul redus al tinerilor va duce la lipsa
specilalistilor pe piata muncii
Numarul real al persoanelor fara loc de
munca sa fie mult mai mare
Densitatea scazuta a localitatilor din nord si
nord-vest duce la o distributie inegala a
populatiei si dezvoltarii pe ansamblu a
judetului
Rata mare a migratiei populatiei din orasele
Fagaras si Rupea poate duce in timp la
cresterea numarului locuintelor abandonate
Scaderea in mediul rural a populatiei de
varsta scolara poate determina inchiderea
unor unitati scolare ce reprezinta nuclee
culturale pentru comunitate.
PUNCTE SLABE
Sold negativ crescator al balantei comerciale
a judetului
Disparitati majore intre dezvoltarea
economica a diferitelor microregiuni ale
judetului
disponibile la nivel local
Productia si productivitatea sectorului
industrial inregistreaza un trend ascendent
Dezvoltarea puternica a sectoarelor de
servicii si comert in ultimii ani
Numar crescut de vizitatori nationali si
internationali prezenti in Brasov in scopuri
turistice sau de afaceri
Pozitionare logistica avantajoasa a Tarii
Barsei raportata la teritoriul national
Investitii cu capital strain semnificative
la nivel de judet din punct de vedere valoric
si al locurilor de munca create
In ultimii ani judetul a atras investitii
straine importante mai ales din Germania,
SUA,Spania si Franta
Concentrarea investitiilor in comert /
industrie/servicii in anumite zone ale
judetului faciliteaza adaptarile de
infrastructura
Numarul semnificativ de zone atragatoare
pentru investitii in locatii turistice si in
locuinte cu utilizare rezidentiala sau de
vacanta
Proprietatea locala asupra unui procent
semnificativ din capitalul investit
Oferta de parcuri industriale greenfield
este foarte atractiva mai ales pentru marii
investitori straini
Infrastructura de cazare si conferinte pentru
evenimente de dimensiuni mici si medii
foarte dezvoltata in raport cu celelalte judete
Infrastructura de afaceri (parcuri
industriale,servicii, suport pentru afaceri,
centre de conferinte etc.) bine dezvoltata in
zona Tarii Barsei
Cresterea continua a incasarilor la bugetul
general consolidat, ca urmare a cresterii
volumului activitatilor economice la nivelul
judetului si a imbunatatirii administrarii
fiscale
Cresterea gradului de conformare voluntara
la declarare si plata a contribuabililor, ca
urmare a optimizarii serviciilor fiscale
OPORTUNITATI
Definirea unor clustere economice prioritare
pentru dezvoltarea sectoriala a industriei
Cresterea valorii adaugate produse local prin
stimularea dezvoltarii productiei de noi
tehnologii etc.
26
Numar redus de IMM-uri existente in
mediul rural
Anumite sectoare economice necesare
(precum recuperarea deseurilor) sunt inca
slab dezvoltate
Preturile serviciilor, mai ales in domeniul
turismului, nu sunt competitive la nivel
international
Consumul scazut de servicii conexe (altele
decat cazare si masa) ale vizitatorilor
Oportunitatile investitionale ale judetului
sunt inca slab promovate in randul
potentialilor investitori
Investitii scazute ale mediului privat mai
ales in localitatile urbane si rurale din nordul
si vestul judetului
Infrastructura de sprijinire a intreprinzatorilor
este redusa exista un singur incubator de
afaceri, nu exista parcuri tehnologice sau
centre de transfer tehnologic active
Suprafetele industriale de mari dimensiuni
sunt invechite si depasite din punct de vedere
fizic si moral
Oferta de locatii a parcurilor industriale
brownfield din judet este foarte redusa si
depasita moral si tehnic
In judet lipsesc locatii special amenajate
pentru desfasurarea unor evenimente
culturale, sociale si de afaceri (targuri si
expozitii) de mari dimensiuni
Infrastructura de afaceri slab dezvoltata
in Tara Fagarasului si aproape inexistenta
in zona de nord a judetului
Distanta mare fata de granitele tarii
dezavantajeaza comertul si traficul
international pe cai rutiere si feroviare in
zona
Volumul arieratelor este in continuare
semnificativ
Dezvoltarea insuficienta a industriei in
domeniul tehnologiei de varf si utilizarea
redusa a inovatiei in randul IMM-urilor
Activitatea redusa a asociatiilor si
organizatiilor patronale si profesionale
RISCURI
Cresterea diferentelor economice intre
zonele judetului
Scaderea competitivitatii Brasovului ca
locatie investitionala datorita cresterii
costului deinvestitie si operare a afacerii
 Reconversia si ecologizarea zonelor mai ales datorita cresterii preturilor pe
industriale dezafectate piata imobiliara si a cresterii nivelului
Imbunatatirea cooperarii dintre mediul salarial
de afaceri si cercetare Deteriorarea atractivitatii zonelor
Dezvoltarea pietei investitiilor imobiliare si turistice ale judetului datorita dezvoltarii
de constructii peste media pe tara datorita unor zone puternic industrializate in
atractivitatii turistice si rezidentiale a apropiere
judetului Mentinerea actualului nivel scazut de
Pozitionare avantajoasa din punct de vedere dezvoltare al infrastructurii poate influenta
logistic a Tarii Fagarasului datorita negativ dezvoltarea economica a zonei
dezvoltarii viitoare a infrastructurii Transformarile economiei locale
Crearea de noi investitii in zonele (accesul pe piata Uniunii Europene,
dezavantajate ale judetului dezvoltarea comertului electronic etc.) vor
Disponibilitatea unor resurse atractive crea provocari noi pentru evidenta fiscala si
pentru investitori (resurse umane, resurse colectarea veniturilor la bugetul consolidat
naturale) Modificarile dese ale legislatiei fiscale
Atragerea de capital uman din judetele
limitrofe (CV, PH, HG) datorita ofertei de
locuri de munca mai atractive, mai ales in
zona metropolitana a municipiului Brasov
Intarirea infrastructurii de afaceri
centre de conferinte, centru expozitional,
infrastructura tehnologica si informationala
Extinderea infrastructurii de promovare
a noilor afaceri (incubatoare, parcuri
industriale etc)
Extinderea sistemelor de declarare
fiscala si de plata electronica, mai ales in
contextul legiferarii semnaturii electronice
Cresterea eficientei administrarii fiscale
prin informatizarea activitatilor
O cat mai buna absorbtie a fondurilor
structurale si de coeziune disponibile.

Din punct de vedere al agriculturii

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Predominanta pasunilor si a fanetelor (in Gradul mare de faramitare a terenurilor
special in zona Rupea) permite dezvoltarea agricole determina practicarea unei
sectorului zootehnic,cu precadere a agriculturi neperformante castigurile din
animalelor rumegatoare promovarea activitatile agricole nu sunt atractive
produselor agro-alimentare traditionale (zona Forta de munca din mediul rural este
Bran-Moeciu, Homorod, Vama Buzaului, imbatranita si va continua evolutia de
Fagaras) reprezinta o premisa pentru imbatranire
dezvoltarea agroturismului unitatile de Produsele agro-alimentare din import, cu

27
procesare a productiei agrozootehnice se afla preturi scazute, fac concurenta produselor
in plin proces de modernizare conform noilor autohtone activitatile economice cu profil
standarde tehnologice fermele agricole si non- agricol sunt insuficient diversificate si
zootehnice pun in aplicare proiecte de sunt sezoniere
dezvoltare si modernizare oferta larga de
resurse naturale si de vegetatie forestiera
incurajeaza dezvoltarea de activitati cu profil
agricol diverse terenurile nepoluate din zona
montana favorizeaza dezvoltarea agriculturii
ecologice
OPORTUNITATI RISCURI
Posibilitatea desfacerii rapide a produselor Aparitia marilor firme si concerne in
agro-alimentare traditionale datorita activitatile agricole risca sa duca la
numarului mare de turisti pe tot parcursul falimentul micilor producatori
anului Fenomenul de globalizare va influenta
Existenta specialistilor tehnologi din negativ activitatea agricola zonala
agricultura Lipsa infrastructurii si dotarii tehnice in
Putere de cumparare a populatiei peste media rezolvarea deseurilor si apelor uzate din
pe tara, balanta inclinand spre produsele activitatile agricole intrand in contradictie
naturale, ecologice si de calitate superioara cu protectia mediului
agroturismul s-a dezvoltat cu succes in zona
Bran-Moeciu-Rucar si Vama Buzaului

Din punct de vedere al al turismului

PUNCTE TARI
Diversitatea potentialului turistic
natural, a reliefului, florei si faunei
existenta unui patrimoniu cultural-istoric
bogat(monumente istorice si de arta
medievala,traditii si obiceiuri ale
diferitelor nationalitati,structuri satesti
istorice bine pastrate, urme vestigii din
istoria Transilvaniei: cetati, biserici,muzee)
traditia judetului in domeniul turistic
Capacitate mare de cazare in diverse
structuri de primire a turistilor, inclusiv
pensiuni rurale
Capacitatea de cazare poate fi utilizata pe tot
parcursul anului
PUNCTE SLABE
Gradul de ocupare scazut in sezonul estival si
extrasezon
Starea de conservare in continua degradare a
unor obiective protejate (in special a
bisericilor taranesti de la Drauseni,
Bunesti,Homorod, Merchiasa)
Numarul redus al programelor de instruire
pentru turism si neadaptarea celor existente la
nisele de piata
Lipsa studiilor de marketing specifice
zonelor turistice din judet, necesare
promovarii unor pachete turistice
Controlul calitatii serviciilor de turism nu
acopera totalitatea unitatilor turistice

28
Domeniul schiabil relativ bine dezvoltat
ponderea mare a turistilor straini din totalul
turistilor care viziteaza anual judetul
O universitara bine dezvoltata in domeniile
management-turism-servicii
OPORTUNITATI
Dezvoltarea unor servicii care sa asigure
o crestere a calitatii activitatilor din turism
accesarea de fonduri interne si externe
pentru reabiltarea monumentelor si
ansamblurilor istorice si de arhitectura din
judet, precum si pentru cresterea capacitatii
de cazare si diversificarea serviciilor
dezvoltarea evenimentelor si a festivalurilor
dezvoltarea pachetelor turistice:
ecoturism,agroturism, sporturi montane
etc.
Largirea bazelor de agrement extinderea si
imbunatatirea retelei de informare turistica
astfel incat sa raspunda nevoilor turistilor
atragerea operatorilor de turism din judetul
Brasov la targurile nationale si internationale
o mai mare implicare a administratiilor
locale in promovarea activitatilor turistice
Din punct de vedere a echiparii teritoriului
PUNCTE TARI
Aparitia concurentei pe piata
telecomunicatiilor si Internetului a generat
scaderea preturilor
Extinderea pietei serviciilor Internet (la
nivel national s-a inregistrat o crestere cu
aproape 400% in 2 ani de la un numar
total de 500.000 de conexiuni la sfirsitul
anului 2003 la 1.930.000 la sfirsitul anului
2005) lansarea primelor produse de acces
Internet in banda larga, bazate pe tehnologie
ADSL
Numarul mare de posturi de radio si
televiziune locale, al publicatiilor in limba
romana, precum si al celor in limbile
maghiara si germana
Acoperirea mare a retelei de cablu TV la
nivelul judetului
OPORTUNITATI
Dezvoltarea in continuare a pietei
Nerespectarea normelor de constructie in
unele zone turistice, in special in perimetrul
parcurilor si ariilor protejate in unele zone,
in special cea nordica
Serviciile de alimentatie publica sunt slab
dezvoltate
RISCURI
Supraaglomerarea zonelor turistice prin
constructii fara autorizatii sau care nu
respecta mediul inconjurator concurenta
internationala, precum si cea din partea
judetelor inconjuratoare promovarea unor
servicii de turism neadecvate si slabe din
punct de vedere calitativ
Incalzirea climatica risca sa efecteze
derularea activitatilor turistice de iarna
lipsa interventiei urgente poate duce la
degradarea iremediabila a unor monumente
istorice
Diminuarea valorii istorice, arhitecturale
si ambientale a obiectivelor protejate prin
folosirea unor materiale necorespunzatoare
in momentul reabilitarii lor tendinta ca falsul
istoric si kitsch-ul sa ia locul valorilor
autentice
PUNCTE SLABE
Standardele oferite de companiile de
telecomunicatii si Internet nu sunt
intotdeauna ridicate lipsa diversitatii ofertelor
pe piata telecomunicatiilor si Internetului in
mediul rural
Lipsa semnalului GSM in unele zone rurale
Lipsa telefoniei fixe in unele sate
Inexistenta posibilitatii de conectare la eteaua
de cablu TV in unele localitati rurale
Lipsa informatizarii institutiilor publice
RISCURI
Aparitia marilor companii risca sa elimine
29
telecomunicatiilor si Internetului
Extinderea retelei de cablu TV
Marirea numarului de publicatii la nivel
local
Modernizarea si extinderea punctelor de
difuzare a presei
Extinderea si dezvoltarea pietei
produselor electronice de comunicatii
Din punct de vedere social:
PUNCTE TARI
Baza materiala buna a institutiilor de
cultura
Preocuparea permanenta din partea
managerilor institutiilor culturale din judet
pentru asigurarea unei agende cu evenimente
culturale
Preocupari din partea comunitatilor locale
rurale pentru conservarea traditiilor locale
Evenimente culturale de nivel international
(Cerbul de Aur, Zilele Brasovului, Festivalul
Dramaturgiei, Festival de Lied, Festivalul
Muzicii de Camera, Festivalul de Jazz)
Implicarea Centrului Judetean pentru
Conservarea si Promovarea Culturii
Traditionale Brasov, a Muzeului de
Etnografie si a Muzeului de Istorie in
conservarea culturii traditionale autentice
in toate zonele etnofolclorice
OPORTUNIATI
Cresterea interesului la nivel european si
national pentru elementele culturale si
istorice,avand ca efect repunerea in valoare
a monumentelor istorice, a evenimentelor
traditionale si a valorilor locale
Restaurarea si renovarea monumentelor
istorice si a institutiilor de cultura
Accesarea programelor de finantare interna si
externa
Promovarea cetateniei europene bazata
pe principiul unitatii prin diversitate
V.Concluzii si propuneri. Strategii de dezvoltare a judetului
Brasov
30
companiile mici de pe piata mediatica, a
telecomunicatiilor si Internetului
PUNCTE SLABE
Nivelul scazut de integrare
sociala/culturala(nivel redus de pastrare a
traditiilor din cauza migratiei populatiei,
impactului audiovizualului,comunicare
insuficienta intre generatii)
Functionalitate redusa a asezamintelor
culturale (centre culturale, case de cultura,
camine culturale)
Promovarea, interactivitatea si cunoasterea
insuficiente ale istoriei si valorilor locale in
randul cetatenilor brasoveni
Lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii
Numarul redus de centre culturale
studentesti
In cinematografele existente nu sunt
promovate filmele de arta
RISCURI
Ocuparea treptata a spatiului culturii
traditionale de catre elementele moderne,
fapt ce poate duce la estomparea identitatii
culturale
Diminuarea culturii autentice prin
intermediul culturii strazii
Intensificarea procesului de migratie a
tinerilor de la sat la oras si de la oras in
strainatate,fapt ce duce la pierderea unei
verigi importante in lantul cauzal al
transmiterii valorilor traditionale
 Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele:
Forta de munca calificata in domeniul tehnic, spre exemplu;
Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si
deschidere pentru aceasta catre estul tarii;
Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici;
Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes, judetul Brasov poate veni cu
piese de schimb;
Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele
regionale);
Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune;
Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele:

Notorietate;
Relaxare a activitatilor urbane;
Rigurozitate germana;
Seriozitate maghiara;
Fonduri structurale prin ADR Alba;
Retea de drumuri europene;
Turism integrat( cultural- Sibiu, ecoturism-Alba, montan- Brasov);
Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures;
Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita;
Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene.
Pornind de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sa rezolve problemele
prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
nevoi,planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului sunt in interesul
cetatenilor.
O propunere de dezvoltare a localitatilor judetului ar fi aceea de regionalizare, de
gupare a localitatilor in jurul a trei poli catalizatori: Brasov, Fagaras, Rupea, cu rolul de a
impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezutatul demersurilor trebuie sa fie

31
stimularea investitiilor,reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei
externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.
Perspectivele de dezvoltare propuse in continuare trebuie sa asigure si sa dezvolte pe
mai departe potentialul zonelor, asigurand astfel cresterea calitatii vietii cetatenilor.
Demografie
Dezvoltarea structurii localitatilor conform principiului clasificarii pe unitati centrale
in functie de pozitie, marime, populatie, de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini
privind aprovizionarea / dotarea cu servicii educationale, sociale, culturale, economice.
Mediu de afaceri
Consolidarea durabila si transformarea structurala a economiei judetene existente in
scopul atingerii unui nivel economic ridicat. Acest proces trebuie sa fie sustinut de extinderea
efectiva a infrastructurii la nivel judetean, in special a celei de transporturi.
Utilizarea mijloacelor de comunicare locale, nationale si internationale in scopul
dezvoltarii unei culturi (la nivel local) si a unei imagini (la nivel international) care sa
consolideze calitatea vietii, potentialul turistic,atractivitatea investitionala si accesul la pietele
internationale.
Agricultura
Dezvoltarea agriculturii in mediul rural ca sursa importanta de venit prin crearea de
unitati agricole exploatatoare mari. Prin aceasta dezvoltare se doreste ca agricultura sa devina
o ramura economica competitiva, chiar si la nivel european. Agricultura va trebui sa participe
la producerea de produse agroalimentare de mare calitate, la conservarea peisajului cultural
precum si la dezvoltarea turismului ca sursa alternativa de venit in mediul rural.

Turism
Spatiile judetului, adecvate pentru turism si recreere aflate in special in zonele de
munte si de padure, trebuie pastrate si amenajate in mod compatibil cu mediul, in vederea
indeplinirii unor functii turistice si de recreere, cu accent pe aspectul peisagistic. De
asemenea, formele de turism care urmeaza a fi dezvoltate trebuie sa respecte caracterul
fiecarei zone. In aceste spatii trebuie asigurata o infrastructura inalt calitativa drept baza
pentru activitatile antreprenoriale din domeniul turismului.
Echiparea teritoriului
Dezvoltarea si modernizarea cailor de circulatie si comunicatii, astfel ca ele sa asigure

32
legaturi si conexiuni sigure atat in interiorul judetului, cat si catre judetele invecinate, precum
si fluidizarea traficului de tranzit in special cel dinspre capitala spre Europa occidentala.
Aceste dezvoltari trebuie astfel coordonate incat ele sa nu dauneze mediului inconjurator.
Asigurarea resurselor energetice si a infrastructurii necesare care sa realizeze conditii
sigure de alimentare cu energie (electrica, gaze naturale,combustibili etc.) a tuturor
consumatorilor din judet, conform principiilor prioritare de protectia mediului. Se vor avea in
vedere toate posibilitatile de economisire si utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie
ecologica si ieftina.
Imbunatatirea ofertei de educatie si informare pentru cetateni prin canale media
moderne (cablu TV si Internet) precum si imbunatatirea distributiei presei in teritoriu.
Infrastructura sociala
Masurile de investitie pentru furnizarea serviciilor si consilierea populatiei in
domeniile educatiei, sanatatii, protectiei sociale, culturii si sportului trebuie sa se concentreze
in special asupra oraselor mari cu un efort minim. Prin aceste facilitati de infrastructura,
asezate la distante medii,populatia va avea acces la servicii publice si private create la nivel
zonal si judetean.
Mediu
Fundamentarea unui standard de viata, bazat pe capacitatea de suport a naturii,
protectia mediului natural - baza a dezvoltarii economice, prin promovarea eco-eficientei si a
utilizarii durabile a apelor, solului, energiei,protejarii si conservarii biodiversitatii.

33
 Bibliografie:
1. http://addjb.ro/fileadmin/user_upload/Documente_pdf/CDDJB/Cap_III_Agricultura.p
df
2. http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=RCPrezentare
3. http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Activitatea%20intreprinderii%202010.pdf
4. http://www.brasov.net/despre-brasov/economie
5. http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/prezentare%20generala.htm
6. http://regiuni.famouswhy.ro/judetul_brasov/
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov
8. http://site.judbrasov.ro/upload/files/3_%20Prezentare%20general.pdf
9. http://www.tourismguide.ro/x/judetul_brasov/

34