MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ

Ing. ………ANUL II

REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU

CARACTERISTICII GENERALE: ..................................................................................................... 2

MUNICIPII ŞI ORAŞE ....................................................................................................................... 3
RESURSE NATURALE ..................................................................................................................... 3
JUDEŢUL BRAŞOV ................................................................................................................................. 4
Munţi: ............................................................................................................................................... 4
Râuri: ................................................................................................................................................ 5
JUDEŢUL COVASNA............................................................................................................................... 5
Munţi: ............................................................................................................................................... 5
Lacuri: .............................................................................................................................................. 6
Râuri: ................................................................................................................................................ 6
JUDEŢUL HARGHITA ............................................................................................................................. 6
Munţi: ............................................................................................................................................... 6
Dealuri şi podişuri: ........................................................................................................................... 7
Lacuri: .............................................................................................................................................. 7
Râuri ................................................................................................................................................. 8
Peşteri................................................................................................................................................ 8
Chei: .................................................................................................................................................. 8
JUDEŢUL MUREŞ ................................................................................................................................... 8
Lacuri: .............................................................................................................................................. 8
Râuri: ................................................................................................................................................ 8
Chei: .................................................................................................................................................. 9
JUDEŢUL SIBIU ...................................................................................................................................... 9
Munţi: ............................................................................................................................................... 9
Lacuri: .............................................................................................................................................. 9
Râuri: ................................................................................................................................................ 9
POTENŢIALUL ECONOMIC: ....................................................................................................... 10
Economia ........................................................................................................................................ 11
Economia regionala ....................................................................................................................... 11

Page 1 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

MOTTO: „ Nu am moştenit pământul de la părinţii

noştri, îl împrumutăm de la copiii noştri.”
Lester Brown

CARACTERISTICII GENERALE:
Regiunea de Dezvoltare Centru , constituită pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea
regională în România, are in componenţă 6 judeţe din centrul României: Alba, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş, Sibiu. Cu o suprafaţă de 34100 kmp, reprezentând 14.3 % din teritoriul României,
Regiunea Centru ocupă locul al 5-1ea între cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in centrul tarii,
Regiunea Centru se învecinează cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare.

Prin poziţia sa geografica, realizează conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare,

înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zonal ei centrală până la punctele de trecere a
frontierelor.
Suprafaţa Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezintă 14.3% din suprafaţa ţării, populaţia
numără 2,642 milioane locuitori(11,5% din totalul populaţiei României) iar densitatea populaţiei este
de 74 locuitori / kmp.
Pe lângă români, există o mare concentrare de minorităţi naţionale ( 35% din populaţia Regiunii), acest
lucru asigurând interferenţe culturale si o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri.
Relieful variat, predominant muntos (47% din suprafaţa), lipsit de câmpii propriu-zise, cuprinde
părţi însemnate din cele trei ramuri ale Carpaţilor Româneşti, zona colinară a Podişului Transilvaniei şi
depresiunile din zona de contact între zona colinară şi cea montană.

Page 2 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Gradul de urbanizare este cel mai ridicat, după Regiunea Bucureşti-Ilfov, ponderea populaţiei
urbane fiind de 60.54% faţă de 54.78% la nivel naţional.

MUNICIPII ŞI ORAŞE

Municipii ale judeţului Alba:Alba Iulia(reşedinţa judeţului); Aiud; Blaj; Sebeş

Oraşe ale judeţului Alba: Abrud; Baia de Arieş; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Teiuş, Zlatna
Municipii ale judeţului Braşov: Braşov(reşedinţa judeţului); Făgăraş , Codlea, Codlea, Săcele
Oraşe ale judeţului Braşov: Ghimbav, Râşnov, Rupea , Victoria, Zărneşti, Predeal
Municipii ale judeţului Covasna: Sfântu Gheorghe(reşedinţa judeţului), Târgu Secuiesc
Oraşe ale judeţului Covasna: Baraolt, Covasna , Întorsura Buzăului
Municipii din judeţul Harghita:Miercurea Ciuc(reşedinţa judeţului), Odorheiu Secuiesc,
Gheorgheni,Topliţa
Oraşe ale judeţului Harghita:Cristuru Secuiesc, Bălan, Vlăhiţa, Borsec, Băile Tuşnad
Municipii ale judeţului Mureş: Târgu Mureş(reşedinţa judeţului), Sighişoara, Reghin, Târnăveni
Oraşe ale judeţului Mureş: Iernut, Luduş, Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Sângiorgiu de Pădure,
Sovata, Ungheni
Municipii ale judeţului Sibiu:Sibiu(reşedinţa judeţului), Mediaş
Oraşe ale judeţului Sibiu: Agnita , Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului,
Ocna Sibiului, Sălişte , Tălmaciu

RESURSE NATURALE
Judeţul Alba
Munţi:
1. MUNTELE MARE
Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Este alcătuit predominant din şisturi cristaline,
care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de văi înguste şi adânci.
2. MUNŢII BIHOR
Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţi Occidentali) şi
totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. Sunt alcătuiţi din roci cristaline, eruptive şi
sedimentare.
3. MUNŢII METALIFERI
Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate, în
arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, peşteri, podul
natural de la Grohot ş.a.).
4. MUNŢII TRASCĂU
Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin
numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste
calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu şi Ciumerna, colţii Trascăului).
Lacuri:
LACUL DE ACUMULARE OAŞA
Lac de acumulare. S-a format la confluenţa V. Frumoasei cu V. Sălanelor. Are un coronament carosabil
cu o lăţime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peşte.
Râuri:
1. ARIEŞ
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba).
Page 3 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

2. MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre.
3. TÂRNAVA
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Râul Târnava se formează din
confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică.
Peşteri:
1. BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUŞII
Fenomene carstice. Se dezvoltă în zona Văii Ordăncuşa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior
al Văii Ordăncuşa cu mici peşteri şi avene. - Cheile Ordăncuşii - foarte înguste şi lungi de 4 km. În
pereţii cheilor se găsesc 40 peşteri de mici dimensiuni.
2. BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ
Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seacă se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile
Tăuzului, Izbucul Tăuzului, Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, Izbucul de la Coliba Ghiobului,
Izbucul Gura Apei. Cea mai importantă este Peştera Gheţarul de la Vârtop la 1200m altitudine.
3. CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ
Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca. 9 km săpate de V. Ampoiţei în
calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi.
4. COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIŞOARA
Rezervaţie naturală (speologică, peisagistică). Se află la alt. 1100-1300 m, între Văile Gârda şi
Ordâncuşa. Are o suprafaţă de 8 km2. Complexul cuprinde: - Peştera Gheţarul Scărişoara la alt. 1165
m. Intrarea în peşteră se face printr-un aven. Gheaţa este prezentă şi în fundul avenului.
5. PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus)
Peştera Gheţarul de la Scărişoara este situată în partea de E-NE a Munţilor Bihor (Munţii Apuseni), la
1165 m altitudine, pe cumpăna de ape dintre bazinele văilor Gârda Seacă şi Valea Ocoale.
6. PEŞTERA VÂRTOP (Alba»Arieşeni)
Peştera Vârtop, cunoscută şi sub numele de Peştera Gheţarul de la Vârtop, este situată în partea de Sud
a Munţilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe malul stâng al Văii Gârda Seacă, la o diferenţă de nivel de
170 m faţă de firul văii.
Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu
resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al
regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu
afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii
animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii.
Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare
favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în
sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii
renumite, precum şi resurse de gaze naturale.

Judeţul Braşov

Munţi:
1. MUNTII CIUCAŞ
Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţi de Curbură), la E de cursurile superioare
ale râurilor Teleajen si Tărlung.
2. MUNŢII BAIULUI

Page 4 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură (Carpaţi Orientali), între valea Prahovei (la V)
şi valea Doftanei (la E). Munţii Baiului se prezintă sub forma unei culmi principale cu direcţie NNE-
SSV, din care se desprind mai multe culmi secundare.
3. MUNŢII BÂRSEI
Munţii Bârsei sunt situaţi în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei), formaţi din
fliş.
4. MUNŢII FĂGĂRAŞ
Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. Constituit în întregime din şisturi
cristaline.
5. MUNŢII PERŞANI
Sunt situaţi în SV Carpaţilor Orientali, extinşi pe direcţia NNE-SSV, limitând partea de V a
Depresiunii Braşov. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghişului, peştera Mereşti etc.).
6. MUNŢII PIATRA CRAIULUI
Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali. Este alcătuit din calcare jurasice. Prezintă
numeroase forme carstice (peşteri, chei, doline, lapiezuri etc.) şi o mare suprafaţă de grohotişuri pe
latura de E.
7. MUNŢII SIRIU
Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţi de Curbură), în grupa Munţilor Buzăului.
Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure, şisturi şi marne cretacice. Altitudinea maximă: 1663 (vf.
Mălâia). Sunt acoperiţi cu păduri de fag în amestec cu brazi seculari, molizi şi pini.
8. MUNŢII ŢAGA
Masiv muntos situat în extremitatea de E a Carpaţilor Meridionali, fiind o continuare către E la o
altitudine mai coborâtă a culmii Munţilor Făgăraş. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni
granitice.

Râuri:
1. BUZĂU
Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m
altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură
bruscă spre SE.
2. OLT
Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. PRAHOVA
Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa).
Peşteri:
PEŞTERA VALEA CETĂŢII (FUNDATA)
Rezervaţie naturală (speologică). Condiţii de vizitare: se recomandă prima parte, respectiv culoarul care
ajunge în Sala Mare.

Judeţul Covasna

Munţi:
1. MUNŢII BARAOLT
Masiv muntos situat în partea de SV a Carpaţilor Orientali, având forma unui horst, îmbrăţişat de
marele cot al Oltului la E şi V şi limitat de Depresiunea Baraolt la N şi Sf. Gheorghe la S. Sunt alcătuiţi
din fliş, cu intruziuni de roci vulcanice.
Page 5 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

2. MUNŢII BODOC
Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală,
orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri legate prin înşeuări. Munţii Bodoc sunt alcătuiţi din
fliş cu intruziuni vulcanice.
3. MUNŢII HARGHITA
Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca
un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri care sunt resturi ale unor
cratere vulcanice.
4. MUNŢII NEMIRA
Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpaţilor Orientali (parte componentă a Munţilor Trotuşului).
Munţii Nemira se individualizează printr-o masivitate accentuată, desfăşurându-se sub forma unei
culmi principale (ale căror altitudini scad de la N la S), din care se detaşează mai multe vârfuri.
5. MUNŢII SIRIU
Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţi de Curbură), în grupa Munţilor Buzăului.
Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure, şisturi şi marne cretacice. Sunt acoperiţi cu păduri de fag în
amestec cu brazi seculari, molizi şi pini.

Lacuri:
1. LACUL BELIN
Lac natural. Lacul, în suprafaţă de 8 ha, este utilizat în scopuri piscicole. Oferă condiţii pentru
practicarea pescuitului sportiv.
2. LACUL SURDUC
Lacul are o suprafaţă de 100 ha, un volum de 165 mil. m3. Oferă condiţii pentru pescuit sportiv
(păstrăv).

Râuri:
1. BUZĂU
Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264
kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre
N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.
2. OLT
Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. RÂU NEGRU
Râu, afluent al Oltului în aval de comuna Chichiş (judeţul Covasna). Are o lungime de 97 km şi o
suprafaţă a bazinului de 2320 kmp.

Judeţul Harghita

Munţi:
1. MUNŢII BODOC
Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală,
orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri legate prin înşeuări. Munţii Bodoc sunt alcătuiţi din
fliş cu intruziuni vulcanice.
2. MUNŢII CĂLIMANI

Page 6 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de
munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţi
româneşti.
3. MUNŢII CIUCULUI
Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la V),
Trotuşului (la E) şi Uzului (la S), alcătuit din depozite cretacice.
4. MUNŢII GIURGEU
Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, în zona cristalino-mezozoică, situat între
Munţii Căliman, la N-NV, Depresiunea Bihor şi Borsec, la NE şi E, Munţii Hăşmaş, la S-SE şi
Depresiunea Giurgeu, la V.
5. MUNŢII GURGHIU
Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. Cupola
centrală constituită din curgeri de lavă, formează un podiş înalt, de circa 1000 m altitudine, cu direcţia
NV-SE.
6. MUNŢII HARGHITA
Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca
un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri care sunt resturi ale unor
cratere vulcanice.
7. MUNŢII HĂŞMAŞ
Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi cristaline şi
calcare jurasice. Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei).

Dealuri şi podişuri:
1. DEALUL MELCULUI
Dealul este constituit din lentile de aragonit rezultat din depunerea sedimentelor apelor sărate şi
calcaroase. Culoarea uşor rozacee (care conţine şi cristale de calciu) se datorează compuşilor de fier
existenţi sub diferite forme în el.
2. DEALUL SĂRAT
Dealul Sărat, masiv de sare, înalt de 576 m, are pe panta lui numeroase grote săpate de ape. Din
stâncile de sare izvorăsc mici firişoare de apă sărată. Apa de ploaie, după ce dizolvă sarea, iese la
suprafaţă sub formă de izvor sărat.

Lacuri:
1. LACUL DRACULUI
Lac natural. Turbărie aflată în pitoreasca zonă hidrografică a Munţilor Harghitei de Nord. Are o
suprafaţă de 6 ha şi este situat pe coasta apuseană a vârfului Oştoriş. Flora sa, specifică mlaştinilor,
cuprinde numeroase plante rare. La marginea turbăriei se află un izvor de apă minerală.
2. LACUL IEZER
Lac natural, situat la poalele vârfului Răchitiş, la altitudinea de 1750 m.
3. LACUL RAT
Lac natural situat la 600 m altitudine. S-a format în spatele unui val de alunecare. Interesantă este fauna
ornitologică.
4. LACUL ROŞU
Lac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma alunecărilor straturilor de
pe coasta de NV a Munţilor Ucigaşului. O caracteristică a lacului o reprezintă cioturile copacilor ce
acopereau creasta muntelui. Lacul se află la altitudinea de 983 m.
5. LACUL SFÂNTA ANA

Page 7 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de Est aşezat într-un crater
vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul
este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede.

Râuri
1. MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre.
2. OLT
Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. TÂRNAVA
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba).

Peşteri
1. CHEILE VÂRGHIŞULUI ŞI PEŞTERA MEREŞTI
Structuri geologice. Cheile Vârghişului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930
m şi au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele părţi ale acestora se află mai multe peşteri
în care accesul se face pe scări.
2. PEŞTERA SUGĂU
Structură geologică. Prima descriere a peşterii datează din 1930. Peştera are trei intrări superioare, mai
multe săli mari (Sala cu scări, Sala Mare, Sala rădăcinii) şi galerii de legătură, in care se găsesc
frumoase exemplare de stalactite şi stalagmite.

Chei:
CHEILE VÂRGHIŞULUI ŞI PEŞTERA MEREŞTI
Structuri geologice. Cheile Vârghişului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930
m şi au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele părţi ale acestora se află mai multe peşteri
în care accesul se face pe scări.

Judeţul Mureş
Munţi:
1. MUNŢII CĂLIMANI
Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de
munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţi
româneşti..
2. MUNŢII GURGHIU
Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. Cupola
centrală constituită din curgeri de lavă, formează un podiş înalt, de circa 1000 m altitudine, cu direcţia
NV-SE, de o netezime remarcabilă ("Platoul vulcanic").

Lacuri:
LACUL RĂSTOLIŢA
Lac de acumulare - lac în lungime de 3,8 km şi volum 43 mil. mc. Ihtiofaună, păstrăvi, lipan.

Râuri:
1. MUREŞ

Page 8 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre.
2. TÂRNAVA
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Râul Târnava se formează din
confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică, două sisteme hidrografice mari,
paralele, cu caracteristici hidrologice de podiş.

Chei:
DEFILEUL TOPLIŢA - DEDA
Traseu spectaculos. Defileu săpat de Mureş la traversarea munţilor vulcanici Căliman - Gurghiu pe care
îi separă. Au o lungime de 50 m şi lăţime de 80-100 m fiind tăiat în andezite şi piroclastite. La ieşirea
din Defileu Mureşul îşi schimbă direcţia spre sud - sud-vest.

Judeţul Sibiu

Munţi:
1. MUNŢII CINDREL
Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali. Este alcătuit din roci
metamorfice.
2. MUNŢII FĂGĂRAŞ
Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. Constituit în întregime din şisturi
cristaline. Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţi româneşti (au 6 vârfuri de peste
2500 m).
3. MUNŢII LOTRULUI
Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Este puternic fragmentat de Lotru şi
afluenţii săi.

Lacuri:
1. LACUL BÂLEA (Rezervaţie naturală)
Rezervaţie naturală complexă (peisagistică, botanică, hidrologică). Lac glaciar în Munţii Făgăraş, situat
la 2034 m altitudine. Suprafaţa: 0,46 km2, adâncimea maximă: 11 m.
2. LACUL FĂRĂ FUND
Rezervaţie naturală hidrologică. Lacul are o suprafaţă de 2000 m2 şi o adâncime de 34,5 m. Manifestă
pregnant fenomenul de heliotermie.
3. LACUL MÂŢELOR
Lac antropic. Are o suprafaţă de 1,232 ha, adâncimea maximă fiind de 74,7 m; salinitatea apei la
suprafaţă este de 34 g/l, iar la 8,5 m adâncime este de 323 g/l.
4. LACURILE DE ACUMULARE (din SADU)
Lacuri antropice. - Lacul de acumulare Sadu II are o suprafaţă de 4 ha, un volum de 700 000 m3 ;
barajul are 30 m înălţime; - Lacul de acumulare Sadu V are o suprafaţă de 35 ha, un volum de 6,3
milioane m3; barajul are 65 m înălţime.
5. REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI
Rezervaţie naturală complexă: geomorfologică, botanică, faunistică, peisagistică. Se întinde pe o
suprafaţă de 609,60 ha în Munţii Cindrel, coborând de la circa 2230 m la 1450 m. Cuprinde: - Lacul
Glaciar Iezerul Mare (3 ha şi 13,3 m adâncime; păstrăvi).

Râuri:
1. CIBIN
Page 9 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

Râu, afluent al Oltului la Turnu Roşu. Are o lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului de 2237 kmp.
Izvorăşte din N Munţilor Cindrel, prin două pârâuri (Râul Mare şi Râul Mic) care îşi au obârşia în
lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic.
2. OLT
Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. TÂRNAVA y
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o
suprafaţă a bazinului de 6157 kmp.

POTENŢIALUL ECONOMIC:
Profilul industrial al regiunii este dat de industria construcţiilor de maşini si a prelucrării
metalelor, chimica, materialelor de construcţii, prelucrării lemnului, extractiva, textila si alimentara.
Relieful foarte diversificat al Regiunii a permis dezvoltarea unei agriculturi variate cu activităţi tipice
zonelor de munte, deal si câmpie. Astfel, in zonele montane s-a dezvoltat in general zootehnia axata in
principal pe creşterea ovinelor si a bovinelor, pe zona colinara viticultura si pomicultura deţin o
pondere importanta, iar in culoarele depresionare si in luncile râurilor, producţia vegetala este
preponderenta.
Varietatea peisagistica a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de
arhitectura si muzeele încadrează Regiunea “CENTRU” intre arealele tradiţionale de cultura si
civilizaţie si intre zonele cu tradiţie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.
Regiunea "CENTRU" beneficiază de o poziţie favorabila si dispune de o reţea bine reprezentata
de drumuri publice, fiind zona de intersecţie a principalelor axe de transport rutier si feroviar ale tarii si
prezentând conexiuni cu toate celelalte regiuni de dezvoltare.
Principalele axe de circulaţie sunt plasate de-a lungul culoarelor Mureşului, Oltului, a celor
doua Târnave si prin trecătorile si pasurile montane. Perpendicular pe acestea, o alta reţea de circulaţie
importanta traversează Regiunea de la nord la sud.
La Braşov se intersectează toate căile de comunicaţie prin care se realizează legătura intre
regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.
Repartiţia drumurilor pe suprafaţa Regiunii este determinata de formele de relief, densitatea maxima
întâlnindu-se in zonele de culoar iar cea minima in zona montana. Drumurile europene E81, E68 si E60
străbat Regiunea, in partea ei centrala, de jur împrejur.
Din punct de vedere al transportului feroviar, Regiunea “Centru” constituie o adevărata placa
turnanta pentru întreaga tara, prin câteva importante noduri de cale ferata (Braşov, Sibiu, Teiuş)
realizându-se legătura României cu Europa Centrala si de Vest.
In ceea ce priveşte transporturile aeriene, prin aeroporturile de la Sibiu si Târgu Mureş se
realizează curse atât pentru destinaţii interne cat si internaţionale. Aeroportul Sibiu este amplasat pe
drumul naţional DN1 la o distanta de 3 km. de municipiul Sibiu si asigura legături directe cu capitala
României, municipiul Bucureşti, precum si legături internaţionale cu Germania (Műnchen) si Italia.
Aeroportul Târgu Mureş, situat pe teritoriul comunei Ungheni, lângă drumul E 60 la mica distanta de
municipiul Târgu Mureş, are o poziţie geografica deosebit de favorabila având in vedere ca in afara
judeţului Cluj, celelalte judeţe din zona nu beneficiază de serviciile unor aeroporturi proprii.
Extinderea si modernizarea centralelor telefonice in ultimii ani, au condus la creşterea
numărului de abonaţi in reţeaua de telefonie fixa, astfel încât in anul 2000, la 1000 de locuitori existau
184,4 abonaţi telefonici, fata de 170 ‰ cat este media pe tara. Dintre aceştia, 84% sunt in mediul urban
si abia 16% sunt in mediul rural.

Page 10 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

In sectorul telecomunicaţiilor se remarca un proces alert de modernizare datorita expansiunii

tehnicii avansate in telefonia cu fir si a creşterii gradului de acoperire a telefoniei mobile. Modernizarea
acestui sector va continua si in viitor prin montarea cablurilor optice, extinderea reţelelor digitale si
dezvoltarea in ritm rapid a telefoniei mobile si a comunicaţiilor prin Internet.

Economia
Dacă iniţial motorul activităţii economice l-a reprezentat mineritul (aur, argint, cărbune si sare),
acum cele mai însemnate ramuri sunt prelucrarea metalelor, chimia, toate ramurile industriei uşoare si
alimentare. Agricultura este bine dezvoltata, cu specializare in cultura plantelor industriale, cultura
cartofului, zootehnie, iar viticultura de calitate are o răspândire deosebita.
Dezvoltarea activităţilor de producţie a fost favorizata de o poziţie favorabila schimburilor de
mărfuri, iar activitatea de comerţ are tradiţie. 59,9% din populaţie se concentrează in mediul urban –
cuprinsa in reţeaua de 57 de oraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) si
Sibiu (67,6%), in timp ce in Harghita are o populaţie predominat rurala (55,9%).
Reţeaua urbana este bine conturata, iar cele mai multe dintre oraşele mici si mijlocii au
structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe cu peste 100 mii locuitori sunt
variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comerciale si productive pe vechi trasee
de schimb economic.

Economia regională
In 2004, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 3.056,9 euro (4% peste media naţională).
Judeţele Sibiu si Braşov înregistrează valori mai mari decât media regionala si naţionala, cu
valori de 3198,7 respectiv 3.515,9 euro/locuitor. Celelalte trei judeţe înregistrează valori ale
PIB/locuitor aflate atât sub media regionala cat si sub cea naţionala. Industria si serviciile
contribuie la formarea PIB, cu respectiv 33,8% şi 47,4%. Sectorul agricol contribuie in
proporţie de 13,3%, iar sectorul de construcţii cu 5,4%.
Nivelul investiţiilor străine directe, însumează 1.610 mil. euro pentru anul 2005 (7,35% din
totalul ISD din România). In planul dezvoltării intra-regionale, judeţele Braşov si Sibiu se
distanţează de celelalte judeţe. Lipsa de atractivitate a judeţului Covasna se datorează
infrastructurii de transport si utilităţi foarte slab dezvoltata (densitate mica a cailor de
comunicaţie, stare nesatisfăcătoare a drumurilor publice).

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu nu sunt doar nişte judeţe recunoscute pentru
valoarea lor turistica. Interesul investiţional pentru Regiunea Centru se îndreaptă tot mai mult si
către alte domenii. Un lucru confirmat si de faptul ca, la capitolul proiecte depuse si aprobate,
Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Centru se descurca foarte bine. Este agenţia cu cele mai
multe proiecte depuse pentru IMM-uri. Mai mult, aceasta agenţie se poate mândri ca este prima
din România cu birou propriu de reprezentare la Bruxelles.

Unde se afla in prezent Regiunea Centru din punct de vedere economic comparativ cu celelalte
regiuni de dezvoltare din România?

: Pe o poziţie foarte onoranta. Din punct de vedere al forţei economice, Regiunea Centru este a treia
din tara, după Bucureşti si Regiunea Vest. Acest lucru se ştie si este demonstrat statistic. Principalele
ramuri economice care atrag investiţii sunt industria lemnului si a produselor din lemn, industria
alimentara, industria chimica si cea farmaceutica.
Page 11 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

De asemenea, si ramurile de industrie uşoara sunt foarte bine reprezentate in centrul tarii. In plus,
trebuie sa subliniez interesul tot mai mare acordat dezvoltării turismului, deoarece in toate cele sase
judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu, acest sector trece vizibil de la o dezvoltare
cantitativa spre una calitativa.

Care sunt polii majori de creştere economica ai Regiunii Centru?

Evident, in aceasta zona din centrul României trebuie sa vorbim despre oraşe de mare interes
investiţional, cum sunt Braşov, Sibiu si Târgu Mureş. Pe lângă aceste centre urbane puternic
industrializate, se dezvolta municipii ca Alba Iulia, Mediaş, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Reghin,
Odorheiu Secuiesc si Sighişoara, iar lista poate continua. Practic, in fiecare judeţ, cel puţin doua sau
trei municipii devin poli ai dezvoltării economice, apoi "reţeta succesului" este preluata de alte
localităţi.

Regiunea Centru este situata, geografic, in inima României. In aceste condiţii, ar trebui sa devina, prin
investiţiile in infrastructura, o zona cheie pentru conectarea regiunilor estice cu vestul Europei. Ce
beneficii vor aduce noile investiţii in acest domeniu?

Aici este punctul forte al Regiunii Centru. Aceasta regiune are multe resurse naturale, dar si un
bun
amplasament geografic. Pe teritoriul Regiunii Centru vor trece ambele artere importante care vor lega
România si sud-estul european de Occident. Coridorul IV European de transport va lega Capitala si
estul României de tarile din vestul continentului, tranzitând judeţele Alba si Sibiu. in plus, prin judeţele
Braşov si Mureş va trece Autostrada Transilvania, care va lega Bucureştiul de Budapesta.

Pe lângă aceste artere se vor realiza si şosele expres, cum este cea care va lega autostrada Timişoara,
Arad, Sibiu, Vâlcea de autostrada Borş, Braşov, prin Alba Iulia. Astfel de drumuri expres vor fi
realizate si pentru a facilita conexiunea rapida a judeţelor Harghita si Covasna la autostrăzile care
asigura legătura cu vestul Europei.

Ce proiecte prioritare are regiunea in perioada următoare?

Deoarece Regiunea Centru are un oarecare deficit in privinţa infrastructurii, un mare accent se va pune
pe corectarea acestei stări de fapt. In unele judeţe, drumurile de interes local sunt modernizate intr-un
procent sub 10%. In plus, densitatea medie a drumurilor publice modernizate este sub media pe tara
29,9%, fata de 33,5%.

Din punct de vedere ale infrastructurii de transport pe calea ferata, patru din cele sase judeţe ale
regiunii reduc ponderea acestor linii sub media naţionala de 45,9 km la mia de kilometri pătraţi. In
centrul tarii nu exista decât 41,6 km de cai ferate, la 1000 de kilometri pătraţi.

In plus, transporturile aeriene sunt încă in faza incipienta in Regiunea Centru. Exista aeroporturi de
Page 12 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

capacitate medie in Sibiu si Târgu Mureş, de aceea se aşteaptă cu interes crearea unui important
aeroport internaţional la Braşov, dar si a unor aerodromuri mai mici, cum se preconizează a fi cel de
lângă Alba Iulia si altele.

Practic, pe lângă infrastructura, principalele direcţii de dezvoltare vor fi dezvoltarea centrelor urbane,
creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea turismului si a agriculturii intensive, in special a
sectoarelor zootehnic si piscicol.

Interesul pentru infrastructura si turism este peste potenţialul financiar alocat de uniune. In plus,
in
Regiunea Centru s-a depus primul proiect din tara, destinat a fi finanţat prin acest program, pe Axa 2,
destinata modernizării drumurilor judeţene. Este vorba despre un proiect al Consiliului Judeţean
Harghita, dar care nu a rămas singular, el fiind acum secondat de mai multe cereri de finanţare numai
pentru aceasta axa.

Pe măsura ce axele Programului "Regio" au fost lansate la nivel naţional si regional, iar potenţialii
beneficiari s-au documentat cu privire la condiţiile stabilite de ghidurile solicitanţilor, numărul de
proiecte depuse a crescut constant.

De exemplu, deşi alocarea financiara pentru domeniul major de intervenţie 4.3 "Sprijinirea dezvoltării
microîntreprinderilor" a fost destul de scăzuta pentru regiunea noastră, am constatat interesul foarte
mare al solicitanţilor pentru acest gen de finanţări nerambursabile.

La nivelul Regiunii Centru s-au depus cele mai multe cereri de finanţare a unor proiecte de acest gen,
comparativ cu alte regiuni din tara. Adică, din totalul de 777 proiecte depuse pe aceasta componenta a
Axei 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional si local", 169 de proiecte (21,75%) au fost
depuse la sediul ADR Centru.

Credeţi ca exista o identitate regionala, dincolo de puternicele particularităţi locale?

Cu siguranţa ca exista o astfel de identitate. Aceasta trebuie numai valorificata, chiar pornind de la
particularităţile locale. De fapt, însăşi ideea europenismului porneşte de la sintagma unitate prin
diversitate.

Daca se poate la nivel continental, cu inerente fricţiuni si orgolii, este evident ca se poate si la nivel
regional, in fiecare tara. in Regiunea Centru, am căutat permanent sa găsim acel factor de coeziune care
sa arate cetăţenilor ca interesul nostru nu este ca o anumita zona sa se dezvolte individual, ci fiecare sa-
si găsească acea particularitate care lipseşte altora si care poate fi valorificata spre bunăstarea comuna.

Ştim ca in aprilie, la Bruxelles, a avut loc un eveniment cu totul special pentru regiunile din
România.
Este vorba despre faptul ca ADR Centru a finalizat demersurile de a deschide primul Birou de
Reprezentare al unei regiuni romaneşti in capitala unde se iau cele mai importante decizii pentru
Europa. Va rugam sa ne spuneţi cum a fost posibil acest lucru?

Promovarea Regiunii de Dezvoltare Centru si a autorităţilor locale ale Regiunii pe lângă instituţiile
Page 13 of 14
 MASTERAT MANAGEMENT în INGINERIA ELECTROTEHNICĂ si ELECTROMECANICĂ
Ing. ………ANUL II

europene, precum si încheierea de parteneriate durabile pentru dezvoltarea turismului, atragerea de

investitori străini si afirmarea Regiunii Centru reprezintă principalele obiective ale activităţii acestui
birou.

Deschiderea Biroului de Reprezentare al Regiunii Centru la Bruxelles a fost posibila datorita bunei
colaborări dintre Regiunea Centru si Landul Brandenburg din Germania. Astfel, prin acceptul părţii
germane de a sprijini activitatea unui reprezentant al regiunii noastre in sediul Reprezentantei Landului
Brandenburg pe lângă UE, începând din 1 ianuarie 2008, Regiunea Centru are ca reprezentant pe lângă
instituţiile europene un angajat al ADR Centru, al cărui statut este acum oficializat la Bruxelles.

Care este misiunea acestui birou de reprezentare si cum credeţi ca va acţiona aceasta structura,
având in vedere ca la Bruxelles sunt deschise peste 300 de reprezentante regionale din toate colturile
Europei?

De fapt, noi chiar ne bazam pe vasta reţea de reprezentare regionala, care exista in aceasta virtuala
capitala a Europei. Chiar la evenimentul de inaugurare au fost prezenţi reprezentanţi ai unor regiuni din
Germania, Italia, Croaţia, Polonia si mulţi angajaţi ai Comisiei Europene, lucru care ne demonstrează
ca am reuşit sa stârnim interesul tuturor pentru Regiunea Centru.

Prin activitatea noastră la Bruxelles dorim sa promovam in mod activ cele sase judeţe: Alba, Braşov,
Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu, care compun Regiunea Centru, utilizând o strategie de dezvoltare
unitara, orientata spre construirea de parteneriate, valorificând vasta experienţa a Europei Regiunilor si
atingând obiectivele de dezvoltare durabila si competitivitate economica.

Page 14 of 14