INTRODUCERE

Alba este un judeţ cu o mare rezonanţă istorică şi acest lucru constituie în principal şi
motivul pentru care am ales ca această lucrare sa cuprindă, cât mai bine structurat, toate
elementele care sa scoată în evidenţă şi să valorifice importanţa şi frumuseţea acestui judeţ.
Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia din cele mai
importante culturi din Transilvania. Este, fără îndoială una din aşezările bine conturate,
puternic centru economic politic şi religios încă din vremea statului roman şi până în zilele
noastre.
Capitala judeţului este Municipiul Alba-Iulia, oraş situat pe malul stâng al râului
Mureş, la confluenţa dintre râurile Ampoi şi Sebeş, şi are populaţia de 100.000 de locuitori.
Aşezat în podişul Transilvaniei este vegheat de Munţii Apuseni şi de Carpaţii Meridionali cu
vestitele vârfuri, Pătru şi Şureanu.
Pe lângă importanţa economică şi culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales
prin istoria care şi-a pus amprenta asupra acestui oraş bimilenar.
Oraşul devine prima capitală a celor trei Principate Romane. Tipografia domnească,
atunci tiparniţa Bisericii Ortodoxe ridicată de Mihai Viteazul începând cu 1597, publica
numeroase cărţi în limba română. Momentele decisive ale luptei sociale şi naţionale ale
poporului roman din secolele XVIII şi XIX nu puteau să lase deoparte judeţul Alba. Capii
rascolei din 1784, Horia, Cloşca şi Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi
executaţi în mod crud fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785.
Judeţul Alba este legat de visul de aur al românilor: Unirea Transilvaniei cu România
şi fondarea Statului Naţional Unitar Român infăptuit la 1 Decembrie 1918.

1
 CAPITOLUL 1. TURISMUL SI ECONOMIA IN JUDETUL ALBA

1.1. Localizarea si caracterizarea zonei

Traversat de numeroase cursuri de apa, binecuvantat cu pamant fertil, relief variat si
paduri intinse, teritoriul actualuilui judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant
favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane.1
Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca
suprafata (6242 km, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie de 379189 de
locuitori (locul 26 in ierarhia judetelor). Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras
situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes(220-250 m
altitudine). Judeţele vecine: în nord judeţul Cluj, în vest Bihor şi Arad, în sud Hunedoara şi
Vâlcea, în est Sibiu şi Mureş .

1
Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, “Economia Turismului. Lucrări practice. Statistici. Reglementări.”,
editura Uranus, Bucureşti 2005

2
 Organizarea administrativa: Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un
numar de 11 orase, din care 4 municipii – Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebes
si 7 orase: Abrud, Cimpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. In judet mai
sunt inca 66 unitati administrativ – teritoriale, respectiv, comune si 656 de sate.Alaturi de
judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intra in componenta
Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia..
In ceea ce priveste caile de comunicatie, judetul Alba dispune de infrastructuri in
domeniul transporturilor pe calea ferata, rutiere şi aeriene. Lungimea totala a drumurilor
publice este de 10182 km (v. tabelul nr.1), din care 21.83% drumuri nationale si 78.17%
drumuri judetene şi comunale

Tabel nr. 1. Drumuri publice la 31 decembrie 2009

Total Drumuri Drumuri Densitate la Cale Densitatea cale
nationale judetene 100 km² de ferata ferata la
comunale teritoriu 1000km²
teritoriu
Regiunea 10182 2223 7959 29.9
centru
Judetul ALBA 2630 419 2211 42.1 230 36.8
Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2010

Chiar daca densitatea drumurilor publice este mai mare decat media pe regiune.
Acestea nu sunt valorificate in scop turistic, deoarece sunt de proasta calitate; in judet
infrastructura trebuie remodernizata pentru a trage tutistii( deoarece majoritatea circula cu
masina personala).Strazile orasenesti erau in anul 2009 in numar de 936 km.
In privinta populatiei ocupate civile, in 2009, pe total economie erau 168.6 mii pers,
iar in sectorul hoteluri si restaurante erau 3 mii pers, un aspect negativ care afecteaza
turismul din judetul. Numarul mediu al salariatilor in 2010 a crescut cu 800 persoane fata
de anul 2008, si a scazut cu 1200 fata de anul 2008, ajungand la 90,800 mii persoane, o cauza
este aceea ca cei mai multi luceaza in strainatate, cu un venit mediu net lunar ( pe total
economie) de 645 RON/ pers..
Cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante sunt in numar de 10740 pers si au un venit
mediu lunar net de 329 RON/pers. ,lucru ce dovedeste si numer redus de personal care
lureaza in acest domeniu. Cei ce lucreaza in acest domeniu in judetul Braosv din aceeasi
regiune au un salariu net lunar de aproape 500 RON, o diferenta destul de mare si care ii
3
determina pe cei din judetul Alba sa lucreze in alt domeniu din judet. Rata somajului in
2010 a fost de 7.45% fata de 8.3%,in 2009, cu aproape 2.5 procente peste media din regiune.
Produsul intern brut a crescut considerabil si aproape constant in perioada 2008-2008, de la
1322,1 mil lei preturi curente la 4282,3 mil lei, insa turismul a
avut ponderea cea mai redusa, deoarece judetul Alba nu este valorificat in egala
masura cu potentialul pe care il detine.

Tabel 2. Indicatori privind populatia din judet(2009)

Indicatori Judetul Alba Regiune :
centru
Populatie totala(mii pers.) 379189 2530486
 Populatie urbana(%) 58,04 59,87
 Populatie rurala(%) 41,96 40,13
Rata somajului (%) 8,3 5,2
Densitate loc/km² 60,8 74,2
Grad urbanizare(%) 138.32 149.19

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2010

In ceeea ce priveste structura populatiei pe medii( urban, rural) lucrurile stau mai
bine, judetul Alba a inregistrat valori apropiate cu cele din regiune, insa detine 14,98% din
populatia regiunii, ceea ce inseamna forta de munca putina.
Principalele produse obtinute in judet, pe care se axeaza in principal economia sunt:
Porţelan menaj:sodă calcinată;prefabricate beton; hârtie; cherestea;incălţăminte;ciorapi şi
ciorapi pantalon;cupru în concentrate;carne;preparate din carne; iar ca activitati se numara
exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, agricultura, cresterea animalelor.
1.2.Căi de acces
Oraşul este străbătut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o
distanţă de 380 km de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Lungimea totală a
căilor ferate în exploatare a fost în 1979 de 305 km; densitatea liniilor de căi ferate de 48,9
km/1000km2 este peste media pe ţară 46,8. Magistrala Bucureşti- Braşov- Blaj se ramnifică la
Teiuş (însemnat nod feroviar) spre Cluj şi Arad. Lungimea drumurilor publice , în total 1952
km, din care 331 km modernizate şi 468 cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, prezintă o densitate
de 31,13 km/ 100 km2 .

4
 Împrejurimile sunt deosebit de atrăgătoare. Partea de vest a oraşului este străjuită de
înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630m). Spre est, peste Mureş,
se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile
Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară.
Spre sud, în zilele senine, se văd culmile Munţilor Sebeşului, cu Vârful Şurianul şi cu Vârful
lui Pătru. Aceasta este ambianţa oraşului Alba Iulia, unde bogăţia pământului se împleteşte
armonios cu peisajele variate şi odihnitoare.
În Alba există următoarele căi de acces:
 feroviare:
 Sighetul Marmaţiei – Alba Iulia: 294 km
 Iaşi – Alba Iulia: 407 km
 Bucureşti – Alba Iulia: 394 km
 Timisoara-Alba Iulia: 217 km
 Blaj-Alba Iulia: 160 km
 Târgu Mureş-Alba Iulia: 248 km
 Târgu Jiu-Alba Iulia: 184 km
 ş.a.
Acest judeţ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul
Braşov şi Judeţul Arad care pe sectorul cuprins între Coşlariu şi Şibot este parte din coridorul
IV European. Judeţul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureşti - Braşov - Blaj -
Războieni - Cluj - Oradea, dar şi de calea ferată Războieni - Târgu Mureş - Deda şi Alba Iulia
- Zlatna.
 rutiere:
 DN 76 (E 79)- DN 75/ Oradea-Arieşeni-Girda-Albac
 (DN1) E68-E81-DN75/ Sibiu-Alba Iulia-Turda-Câmpineni-Albac-Girda-Arieşeni
 (DN1) E60-DN75/ Cluj-Napoca-Albac-Arieşeni

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81
(DN 1) care face legătura între sudul României şi nord vestul ţări şi E68 (DN 7) ce asigurǎ
tranzitul dintre sudul şi vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei
autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.
 aeriene: accesul aerian se poate face prin aeroporturile existente în oraşele
apropiate – Timişoara, Sibiu, Cluj sau chiar Bucureşti.
5
 1.3. Forme de turism practicate în judeţul Alba
Atunci când se vorbeşte de formele de turism practicate într-un teritoriu turistic
trebuie avute în vedere caractersiticile potenţialului turistic (resurse naturale, culturale,
istorice, arhitecturale), măsura în care acestea constituie puncte de atracţie şi motivaţie a
călătorilor, amplasarea unităţilor de cazare în raport cu aceste resurse dar şi condiţiile
generale care pot favoriza fenomenul turistic (infrastructura).
Turismul ocazional
Este de obicei un turism localizat în timp şi spaţiu cu fluxuri turistice limitate ca
durată, provocate de anumite festivităţi tradiţionale, naţionale, cu caracter periodic sau
ocazional. La 1 decembrie în fiecare an oraşul Alba Iulia este invadat de turişti din ţară sau
străinătate care vor să participe la Sărbătoarea Unirii. Muntele Găina este gazdă în fiecare an,
la 20 iulie, pentru turiştii români şi străini, la Târgul de fete. Nu lipsesc manifestările
culturale, cea mai cunoscută fiind „Festivalul Lucian Blaga”, care are loc la Sebeş, în fiecare
an, şi multe altele.

Turismul de agrement
Este principala formă de turism practicată de călătorii din judeţul Alba, care caută să
profite de frumuseţile naturii, să cunoască oameni şi locuri noi. Într-un sens determinat,
turismul de agrement se interferează cu turismul cultural. De altfel, atributul cultural se
potriveşte fiecărei forme de turism al cărei scop depăşeşte simpla deplasare în vederea
odihnei, distracţiei, refacerii fizice sau sportului.
Turismul spotiv
Formă de agrement care începe să se dezvolte şi în judeţul Alba sub forma sporturilor
de iarnă (schi, alpinism, speologie) şi a celor practicate în sezonul cald (înot, sporturi nautice)
care se dezvoltă ca urmare a construirii lacurilor de baraj de pe râul Sebeş. Acest tip de turism
este practicat şi de amatorii de schi pe pârtia de la Arieşeni, de către alpinişti pe stâncile
carstice ale cheilor Râmeţului şi Întregaldelor, de speologi şi amatori de drumeţii în
multitudinea de peşteri sau în concursuri de orientare turistică.
Turismul religios
Are o veche tradiţie în judeţul Alba, îmbrăcând forma pelerinajelor credincioşilor la
lăcaşurile de cult, sau cu prilejul sărbătorilor hramurilor mănăstirilor. Pe teritoriul judeţului
există câteva mănăstiri cunoscute: Râmeţi, Poşaga, Schitu, etc...
Turismul montan

6
 Este o formă de turism practicată în special în Munţii Apuseni. Această formă de
turism a avut condiţii deosebite de dezvoltare, întrucât în suprafaţa judeţului predomină
relieful montan. Turismul montan se practică tot timpul anului, atât iarna, cât şi vara, se poate
practica în timpul vacanţelor, la sfârşitul de săptămână prin parcurgerea diferitelor itinerarii,
etc...
Turismul ştiinţific
Este practicat de iubitorii ştiinţelor naturii şi ai speologiei în rezervaţiile naturale ale
pietrelor Ampoiţei, Platoul Carstic Scărişoara, Dealul Melci, pădurilor de la Vidolm, etc...
Turismul de tratament şi cură balneo-medicală
Este o formă specifică turismului de odihnă care din păcate nu s-a dezvoltat în judeţul
Alba, singura localitate care ar putea găzdui un astfel de turism (Ocna Mureş), nu dispune de
o bază de tratament.
Turismul internaţional
Sursele statistice ne arată că judeţul Alba a fost vizitat de turişti din peste 20 de ţări,
cei mai mulţi fiind din Germania, Olanda, Ungaria, Turcia, Polonia, Republica Moldova,
Franţa.
Ţările spre care s-au îndreptat turiştii rezidenţi din judeţul Alba, sunt Germania,
Turcia, Ungaria, Polonia, etc...
Dezvoltarea activităţii turistice, contribuţia tot mai mare de turişti la mişcarea
turistică, diversitatea motivaţiilor pentru practicarea turismului conduc la multiplicarea
formelor de turism şi implicit la dezvoltarea echilibrată a circulaţiei turistice.
1.4.Economia
1.Industria este ramura principală a economiei judeţului Alba, caracterizată printr-un
grad mare de diversitate.
• Industria Extractivă a minereurilor nemetalifere (auro-argentifere şi cuprifere), a
căror prelucrare se face la Zlatna, Este prezentă la:
 Baia de Arieş, Roşia Montană, Abrud, Zlatna, Almăşu Mare, Bucium.
• Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor, este prezentă la:
 Alba Iulia, Cugir, Aiud.
• Industria chimică este prezentă la
 Ocna Mureş şi Zlatna.
• Industria celulozei şi a hârtiei, prezentă la
 Petreşti

7
 • Industria de prelucrare a lemnului şi cherestea
 Câmpeni, Sebeş, Albac, Abrud, Baia de Arieş, Vidra.
• Industria materialelor de construcţii
 Alba Iulia, Aiud, Sântimbru
2. Agricultura şi Silvicultura. Agricultura este a doua ca importanţă economică.
Principalele subramuri sunt: cultura plantelor, pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor.
În ceea ce priveşte silvicultura au fost întreprinse o seamă de măsuri pentru refacerea
şi întreţinerea fondului forestier, cât şi pentru exploatarea raţională a pădurilor. În cadrul
judeţului Alba, pădurile ocupă o suprafaţă de 226 mii hectare, ceea ce reprezintă 33% din
suprafaţa totală, 70% din cea a zonelor de munte, 25% din zona de deal, 5% din zonele
colinare şi de câmpie, fiind repartizate din puncte de vedere geografic astfel: Munţii Apuseni
(108 mii hectare), Munţii Sebeşului (60 mii hectare), bazinul Mureşului şi al Târnavelor (36
mii hectare).
3.Telecomunicaţii. Serviciile de bază sunt asigurate de Direcţia de Telecomunicaţii
Alba, sucursală a Societăţii Naţionale „Romtelecom” S.A.

Lucrări publice, amenajări urbane, locuinţe

Fondul locativ În proprietate publică În proprietate privată Total

Judeţ
Numărul locuinţelor 6212 131 582 138435
Numărul camerelor de 14 830 300 537 316897
locuit 236 898 4 583 963 4848522
Suprafaţa locuibilă (m2)

Infrastructura de bază Lungimea (km)

Drumuri publice, din care drumuri naţionale 1972/419
Drumuri judeţene şi comunale 1553
Linii de cale ferată, din care electrificată 315/148
Reţea de alimentare cu apă 760,5
Reţea de canalizare 287,3

4. Învăţământ
Învăţământ superior de stat
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, cu:
Facultatea de Ştiinţe Economice
Facultatea de Teologie Ortodoxă

8
 Colegiul Economic
Institutul teologic romano-catolic
Institutul teologic „Buna Vestire” Blaj
Etc...
Învăţământ superior particular
A.I.S.T.E.D.A. Alba Iulia
 Facultatea de Drept
 Facultatea de Management
 Facultatea de Finanţe Contabilitate
Şcoala superioară de afaceri Alba Iulia
Etc...

Învăţământ primar, gimnazial, liceal

Număr Unităţi Scolare Număr Număr cadre didactice

elevi
Înv.Primar,Gimnazial 408 44 705 3313
Învăţământ liceal 35 14 817 1481
Total 443 59 522 4794

1. Cultura

Instituţia de cultură Numărul unităţilor

Muzee 11
Teatre de păpuşi sau marionete 1
Biblioteci 284
 Universitare 6
 Speciale 26
 Şcolare 177
 Publice 75
Case de cultură 9
Cămine Culturale 213
Cinematografe 10

2. Sănătate

9
Denumirea unităţii Numărul unităţilor
Spitale 10
Policlinici 10
Dispensare medicale 153
Paturi de spital 3104
Medici 658
Stomatologi Farmacişti 130
Personal mediu sanitar 157
Locuitori la un medic 2165
611

10
CAPITOLUL 2. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE DIN JUDETUL
ALBA

2.1 Sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

-mii-
Ani 2007 2008 2009 2010
Numar sosiri turisti 104,5 94,1 77,7 85,8
romani
Numar sosiri turisti 16,5 14,5 18,1 19,5
straini

TOTAL 121,0 108,6 95,8 105,3

SURSA : www.alba.insse.ro

2.2 Innoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică
Ani 2007 2008 2009 2010
Numar innoptari turisti 190,6 177,6 186,8 193,2
romani
Numar innoptari turisti 55,4 45,1 61,3 66,8
straini
SURSA : www.alba.insse.ro

2.3 Durata medie a sejurului zile-turist

Ani 2007 2008 2009 2010
Durata medie a 1,82 1,89 2,4 2,25
sejurului la turistii romani
Durata medie a 3,36 3,11 3,39 3,42
sejurului la turistii straini
SURSA : www.alba.insse.ro

2.4 Densitatea circulatiei turistice ( in functie de suprafata judetului )

turisti / km patrat / locuitor
Ani 2007 2008 2009 2010
11
 Densitatea circulatiei 0,017 0,016 0,014 0,015
turistice (în functie de
suprafata judetului)
Densitatea circulatiei 0,00017 0,00016 0,00014 0,00015
turistice (în functie de
numarul de locuitori)
SURSA : www.alba.insse.ro

2.5 Analiza anului 2007

La 31 decembrie 2007 erau în funcţiune 43 de unităţi de cazare turistică
(reprezentând 48,3% din cele 89 aflate în cercetare statistică), cu 5 unităţi mai puţin decât la
31 decembrie 2006 (când proporţia celor în funcţiune în totalul unităţilor aflate în cercetare
era de 58,5%). Nu s-au înregistrat modificări semnificative în structura curentă pe categorii
de unităţi de cazare turistică faţă de cea existentă la aceeaşi dată a anului trecut, excepţie
făcând hotelurile – preponderente la ambele momente – a căror pondere a ajuns la 34,9% de
la 25,0% cât a fost în aceeaşi perioadă a anului trecut şi pensiunile agroturistice care au ajuns
la 14,0% comparativ cu 27,0% la 31 decembrie 2006.
Numărul mediu de locuri oferite turiştilor în anul 2007 a fost relativ constant (a
scăzut cu 0,1%) în comparaţie cu perioada similară a anului anterior. Dintre acestea, locurile
permanente deţineau 84,8% din totalul celor oferite, faţă de 80,4% cât deţineau în anul
anterior. Numărul turiştilor cazaţi a fost de 121492 persoane, cu 7056 mai multe persoane
decât în anul 2006, turiştii români reprezentând majoritatea celor cazaţi (86,4%).
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, numărul total al înnoptărilor a
scăzut cu 4,0%, datorită reducerii numărului acestora la turiştii români cu 4,8% şi la turiştii
străini cu 1,0%. Din numărul total al înnoptărilor înregistrate în anul 2007, în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,5% (190,6 mii înnoptări) au fost ale
turiştilor români şi 22,5% (55,3 mii înnoptări) ale turiştilor străini.
Capacitatea de cazare în funcţiune oferită în anul 2007 a fost de 1074379 locuri-
zile, ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare turistică în funcţiune fiind deţinută
de hoteluri (50,6%), urmate de taberele de elevi şi preşcolari (21,2%) şi cabanele turistice
(13,4%), vilele turistice, motelurile, pensiunile agroturistice şi campingurile oferind împreună
14,8 din totalul capacităţii de cazare în funcţiune.

12
 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune pe tipuri de
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
în perioada 1.01 - 31.12.2007

%
40 36.8

35
29.6
30
vile cabane pensiuni tabere de elevi pensiuni
25 turistice tuistice turistice campiguri şi preşcolari agroturistice tipuri de
hoteluri structuri
20 moteluri

15 16.5 16.9
16.7
ră
a d
u
in
e

15.2
c
tlz

14.3
10 12.5

Capacitatea de cazare în funcţiune a fost utilizată în anul 2007 în proporţie de 22,9%

faţă e 23,5% în perioada corespunzătoare a anului precedent. Grade mai ridicate de utilizare
netă au înregistrat categoriile: moteluri (36,8%) şi hoteluri (29,6), celelalte unităţi de cazare
turistică înregistrând grade de utilizare netă sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între
16,9% (cabane turistice) şi 12,5% (tabere de elevi şi preşcolari).

2.6 Analiza anului 2008

În domeniul turismului, la sfârşitul anului 2008 erau în funcţiune 50 unităţi de
cazare turistică (din cele 105 aflate în observare), cu 7 unităţi mai mult decât la finele anului
2007. Unităţile de cazare turistică în funcţiune cu ponderea cea mai mare în perioada
analizată au fost hotelurile, care au reprezentat 36,0% din numărul celor în funcţiune,
comparativ cu 34,9% cât reprezentau la aceeaşi dată a anului anterior.
Faţă de finele anului 2007, au avut loc modificări semnificative în structura pe
categorii a unităţilor de cazare în funcţiune. Astfel, prin reclasificarea pensiunilor
agroturistice s-a redus ponderea acestora de 7 ori (de la 14,0% la 2,0%), în favoarea
pensiunilor turistice a căror pondere a crescut de aproape 2,5 ori (de la 11,6% la 28,0%). La
celelalte categorii de unităţi de cazare turistică nu s-au produs modificări importante în
structură.
În anul 2008 au fost oferite turiştilor în medie 3170 locuri de cazare, în creştere cu
4,6% faţă de nivelul ofertei anului 2007. Din totalul locurilor oferite, cele permanente au
reprezentat 80,6%, în scădere faţă de anul precedent, când au deţinut 84,8%.

13
 În perioada 1.01-31.12.2008, numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire
turistică a fost de 108573 persoane, cu 10,6% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului
precedent, majoritatea (86,6%) fiind turişti români. Corespunzător a scăzut şi numărul de
înnoptări cu 9,4%, datorită reducerii numărului acestora la turiştii români cu 6,8% şi la
turiştilor străini cu 18,4%. Din numărul total de înnoptări înregistrate 177,6 mii înnoptări
(79,7%) au fost ale turiştilor români, restul de 45,1 mii înnoptări (20,3%) au aparţinut
turiştilor străini.
Capacitatea de cazare în funcţiune oferită în anul 2008 a fost de 1162154 locuri-zile,
ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare în funcţiune fiind deţinută de hoteluri
(49,0%), urmate de taberele de elevi şi preşcolari (21,5%) şi cabanele turistice (15,2%),
celelalte unităţi de cazare turistică oferind împreună 14,3% din totalul capacităţii de cazare
turistică în funcţiune.

Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune pe tipuri de structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
în perioada 1.01 - 31.12.2004
%
30
26,7
25,6
25 tabere de
vile cabane pensiuni elevi pensiuni căsuţe
campinguri
turistice tuistice turistice şi preşcolari agroturistice turistice
20
indicii de utilizare netă

tipuri de
hoteluri moteluri 16,5 structuri
15

12,5
10 10,8

7,6 7,5
5 6,1

2,6
0

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune a fost în anul 2008 de

19,2% faţă de 22,9% în anul precedent. Grade mai ridicate de utilizare netă au înregistrat
hotelurile (26,7%) şi motelurile (25,6%), celelalte tipuri de unităţi având capacitatea de
cazare în funcţiune utilizată inferior mediei judeţului, cu niveluri cuprinse între 16,5% (vilele
turistice) şi 2,6% (căsuţele turistice).

2.7 ANALIZA ANULUI 2009

14
 La finele anului 2009, în domeniul turismului au fost în funcţiune 73 unităţi de
cazare turistică (reprezentând 60,3%) din cele 121 aflate în observare statistică, cu 23 unităţi
mai mult decât la 31.12.2008.

Unităţile de cazare turistică în funcţiune cu ponderea cea mai mare în total au fost
pensiunile turistice rurale – inclusiv pensiunile agroturistice – (38,4%), fiind urmate de
hoteluri (30,1%), pensiunile turistice urbane (9,6%). Celelalte categorii de unităţi de cazare
turistică au deţinut 21,9% din totalul acestora.

Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică a fost, în anul 2009 de 1274,7 mii locuri – zile, cu 9,7 puncte procentuale mai
mare decât cea din anul precedent.

Din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, aproape jumătate (48,9%) a

aparţinut hotelurilor, peste o cincime (21,4%) taberelor de elevi şi preşcolari, peste o zecime
(12,6%) cabanelor turistice, restul (17,1%) fiind oferită de celelalte structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pe zone turistice, peste 85,0% din capacitatea de cazare în funcţiune a fost oferită de
unităţile situate în staţiunile din zona montană (44,0%) şi de cele din oraşul reşedinţă de judeţ
(41,7%).

Pe categorii de clasificare, cele mai multe locuri-zile au fost oferite de unităţile

clasificate cu 2 şi 3 stele, împreună deţinând aproape două treimi din capacitatea de cazare în
funcţiune.

În anul 2009 numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică a fost de
95,8 mii, din care 77,7 mii sosiri ale turiştilor români (81,1%) şi 18,1 mii sosiri ale turiştilor
străini (18,9%). Comparativ cu perioada similară a anului precedent, numărul turiştilor
înregistraţi a scăzut cu 11,8% datorită exclusiv micşorării numărului de turişti rezidenţi în
România (-17,4%).

Cel mai mare număr de turişti în perioada analizată au fost înregistraţi în hoteluri
(66,9% din total), la cealaltă extremă situându-se numărul celor înregistraţi în căsuţele
15
turistice (sub 0,5%). Din punct de vedere al zonei turistice au fost preferate unităţile din
oraşul reşedinţă de judeţ (50,7% din turişti) şi cele situate în staţiunile din zona montană
(33,8%), iar din punct de vedere al categoriei de clasificare unităţile de 2 şi 3 stele (împreună
au înregistrat 80,4% din totalul turiştilor cazaţi).

Majoritatea turiştilor străini înregistraţi în structurile de cazare turistică (89,9%) au

provenit din ţările europene, pe primele trei locuri situându-se Franţa (24,8%), Germania
(11,8%) şi Italia (10,8%).

În perioada analizată numărul de înnoptări în structurile de primire turistică a fost de

248,1 mii, din care 186,8 mii înnoptări ale turiştilor români (75,3%) şi 61,3 mii înnoptări ale
turiştilor străini (24,7%).

Comparativ cu perioada 01.01-31.12.2008, numărul de înnoptări a crescut cu 11,4%,

evoluţie datorată atât creşterii numărului de înnoptări ale turiştilor români (+5,2%) cât şi ale
celor străini (+35,9%).

Pe primele locuri, după numărul de înnoptări se situează hotelurile (67,4% din totalul
turiştilor), taberele de elevi şi preşcolari (12,6%) şi cabanele turistice (6,6%).

Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în zonele „oraşul
reşedinţă de judeţ” (62,1% din totalul acestora) şi „staţiuni din zona montană” (27,6%), iar
din punct de vedere al categoriei de clasificare în unităţile de 2 şi 3 stele (70,5% din numărul
total al înnoptărilor).

Înnoptările turiştilor străini care provin din ţările europene au reprezentat 85,1% din
totalul înnoptărilor turiştilor străini. Ca şi în cazul sosirilor, pe primele locuri, după ponderea
înnoptărilor turiştilor, se situează Franţa (27,4%), Germania (8,0%) şi Italia (8,0%).

16
 Indicii de utilizare net? a capacit??ii de cazare în func?iune pe tipuri de structuri de
primire turistic? cu func?iuni de cazare turistic?
în perioada 1.01 - 31.12.2009
%
35

29,8
30
indicii de utilizare net?
26,9
pensiuni pensiuni tabere de
25
vile cabane turistice turistice elevi c?su?e
hosteluri turistice turistice urbane rurale ?i pre?colarituristicebungalouri tipuri de
20
hoteluri 19,4 structuri
moteluri 18,2
15

10 11,4
10,2 10,3
7,6
5 6,5
5,2

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost în anul

2009 de 19,5%, cu 0,3% mai mare decât cel înregistrat în anul 2008. Grade de utilizare netă
mai mari decât media judeţului au înregistrat motelurile (29,8%) şi hotelurile (26,9%),
celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică înregistrând grade de utilizare netă sub media
judeţului, cu niveluri cuprinse între 19,4% (pensiunile turistice rurale) şi 5,2% (hostelurile).

2.8 ANALIZA ANULUI 2010

La 31 decembrie 2010, erau în funcţiune 60 unităţi de cazare turistică (reprezentând
43,8% din cele 137 aflate în observare statistică), cu 13 unităţi mai puţin decât la aceeaşi dată
a anului precedent.

Preponderente în totalul unităţilor în funcţiune (peste 85,0%) au fost trei categorii de

unităţi de cazare turistică: hotelurile (40,0%), pensiunile turistice rurale (33,3%) şi respectiv
urbane (11,7%). În cadrul celorlalte categorii de unităţi de cazare turistică, care au deţinut
împreună 15,0% din total, greutatea specifică cea mai mare (6,7%) s-a înregistrat la vile
turistice şi tabere de elevi şi preşcolari.

În anul 2010 capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu

17
funcţiuni de cazare turistică a fost, de 1319,8 mii locuri-zile, cu 3,5% mai mare decât cea din
anul precedent. Din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune mai mult de jumătate a
aparţinut hotelurilor (50,6%), urmate fiind de taberele de elevi şi preşcolari, peste o cincime
(21,5%) din total, cabanele turistice, peste o zecime (11,7%) din total, restul (16,2%)
aparţinând pensiunilor turistice rurale, vilelor turistice, pensiunilor turistice urbane şi
hostelurilor.

Pe zone turistice, 86,5% din capacitatea de cazare în funcţiune a fost oferită turiştilor
de unităţile situate în staţiunile din zona montană (45,0%) şi de cele din oraşul reşedinţă de
judeţ (41,5%).

În ceea ce priveşte categoriile de clasificare, cele mai multe locuri-zile au fost oferite
de unităţile clasificate cu 2 stele (37,7%), urmate cu proporţii aproximativ egale de unităţile
clasificate cu 3 stele (28,4%) şi de cele neclasificate pe stele (23,2%).

În anul 2010 numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică a fost
de 105,3 mii, mai mare cu 9,5 mii comparativ cu anul precedent. Din totalul acestora 85,8
mii sosiri (81,4%) sunt ale turiştilor români şi 19,5 mii sosiri (18,6%) sunt ale turiştilor
străini. Evoluţia menţionată a fost imprimată de evoluţiile ascendente ale numărului de sosiri
atât ale turiştilor români (+10,4%) cât şi ale turiştilor străini (+7,8%).

Cei mai mulţi turişti străini au provenit din ţările europene - 91,5% din totalul celor
sosiţi, pe primele trei locuri situându-se turiştii din Franţa (36,3%), Italia (14,4%) şi
Germania (12,1%).

Cel mai mare număr de turişti sosiţi în perioada analizată a fost înregistrat în hoteluri
(70,2% din total), la cealaltă extremă situându-se numărul celor sosiţi în căsuţe turistice şi
bungalouri (sub 0,5%).
Din punct de vedere al zonei turistice au fost preferate unităţile din oraşul reşedinţă de
judeţ (51,0% din turişti sosiţi) şi cele situate în staţiunile din zona montană (30,9%), iar din
punct de vedere al categoriei de clasificare, unităţile de 2 şi 3 stele (împreună au înregistrat
84,0% din totalul turiştilor sosiţi).
18
 Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică, în anul 2010, a fost de 260,0
mii, din care 74,3% (193,2 mii înnoptări) ale turiştilor români şi 25,7% (66,8 mii înnoptări)
ale turiştilor străini.
Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, numărul de înnoptări a
crescut cu 4,8%, evoluţie datorată atât creşterii numărului de înnoptări ale turiştilor români
(+3,4%) cât şi ale celor străini (+9,0%)

Înnoptările turiştilor străini care provin din ţările europene au reprezentat 88,3% din
totalul înnoptărilor turiştilor străini. Ca şi în cazul sosirilor, primele trei locuri au fost
deţinute, după ponderea înnoptărilor, de Franţa (46,8%), Italia (12,1%) şi Germania (10,3%).

Într-o ierarhie a unităţilor de cazare realizată după numărul de înnoptări, pe primele

trei locuri s-au situat hotelurile (71,8% din totalul înnoptărilor), taberele de elevi şi preşcolari
(10,5%), pensiunile turistice rurale (6,1%).
Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în oraşul reşedinţă de
judeţ (58,8% din totalul acestora) şi în staţiunile din zona montană (28,9%). Din punct de
vedere al confortului, peste trei sferturi din numărul total al înnoptărilor (78,4%) au fost
înregistrate în unităţile clasificate cu 2 şi 3 stele.

Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune pe tipuri de structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
în perioada 1.01 - 31.12.2006
%
35

30,2
30 28,0

pensiuni tabere de
25 vile cabane 22,8 turistice elevi căsuţe
indicii de utilizare netă

bungalouri
hosteluri turistice turistice rurale şi preşcolari turistice
20 tipuri de
hoteluri moteluri pensiuni 19,2 structuri
15 turistice
urbane
10
9,2 9,6
8,6
5 7,2 7,3
4,8
0

19
 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost în anul
2010 de 19,7%, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în anul 2009.
Grade de utilizare netă mai mari decât media judeţului au înregistrat motelurile (30,2%),
hotelurile (28,0%) şi pensiunile turistice urbane (22,8%), celelalte tipuri de unităţi de cazare
turistică înregistrând grade de utilizare netă sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între
19,2% (pensiunile turistice rurale) şi 4,8% (căsuţele turistice).

Pe zone turistice, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat zonele
„oraşul reşedinţă de judeţ” (27,9%) şi „alte localităţi şi trasee turistice” (20,5%), iar din punct
de vedere al categoriei de clasificare unităţile cu 3 stele (29,6%).

Concluzie
In concluzie se observa ca judetul Alba nu inregistreaza o densitate accentuata a
circulatiei turistice care sa determine probleme de ordin social, cultural, degradarea mediului
etc.

20