Prima pagina!

1. Localizarea si caracterizarea judetului.............................................................................3

1.1. Scurt istoric al judetului............................................................................................3
1.2. Asezare geografica....................................................................................................3
1.3. Cai de acces...............................................................................................................4
1.4. Nivel de dezvoltare economico-sociala ...................................................................4
2. Prezentarea potentialului turistic al judetului..................................................................6
2.1. Resurse turistice naturale..........................................................................................6
a)relief..........................................................................................................................6
b)clima.........................................................................................................................7
c)flora...........................................................................................................................8
d)fauna.........................................................................................................................8
e)hidrografie.................................................................................................................9
f)rezervatii si monumente ale naturii...........................................................................9
2.2. Resurse turistice antropice........................................................................................9
2.3. Principalele trasee turistice in zona.........................................................................10
3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii.................................................10
3.1. Unitati de cazare.....................................................................................................10
Tabel 1. : REŢEAUA UNITĂŢILOR DE CAZARE TURISTICĂ DIN BRAŞOV 11
Tabel 2. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ...................13
Tabel 3. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE ............13
Tabel 4. : CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN
BRAŞOV ..................................................................................................................14
Tabel 5. : INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE
TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE..................................................................................14
3.2. Unitati de alimentatie..............................................................................................15
3.3. Instalatii de agrement..............................................................................................15
3.4. Unitati si instalatii de tratament .............................................................................16
4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare.........................................17
Tabel 6. : TURIŞTII CAZAŢI ÎN UNITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ – jud.
Braşov........................................................................................................................17
Tabel 7. : ÎNNOPTĂRI ÎN JUD. BRAŞOV ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE
TURISTICĂ ..............................................................................................................18
5. Forme de turism practicate in judet...............................................................................20
6. Propuneri de valorificare................................................................................................20
7. Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de realizare si efectele scontate in
plan economic....................................................................................................................21
8. Harta judetului...............................................................................................................22
9. Bibliografie....................................................................................................................23

2
1. Localizarea si caracterizarea judetului

1.1. Scurt istoric al judetului

Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în
numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au
persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca
bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din
diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.)
atestă larga dezvoltare a civilizației locale.În această zonă au locuit dacii cumidavensi,
având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a
cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale.
După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea
Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus
meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.
După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără intrerupere a
cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor.
Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care au
lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează
cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel,
la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către
regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era intre Dunăre și Tisa. El
trebuie raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără
să aibă amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate.[2] Se pare totuși că,
vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină
asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi
colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum
antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării
Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea .
Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru
Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării
Românești de mai târziu.

1.2. Asezare geografica

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul

arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se
învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul
Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în
nord cu județele Mureș și Harghita.

3
 Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și
45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării
Negre.

1.3. Cai de acces

Șosele internaționale
E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-
Napoca - Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China
E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov
Drumuri naționale
DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba
Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București
DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea
- București
DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău
DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești
DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Șinca - Șercaia
Rețeaua căilor feroviare
Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre
cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase
ramificații:
Tronsonul Brașov - Predeal - București
Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș
Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos
Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Brașov - Zărnești

1.4. Nivel de dezvoltare economico-sociala

Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunţat caracter industrial. La

începutul anului 2001 numărul agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de
stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul
agenţilor economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activităţi a
economiei celor 14.796 agenţi economici din judeţ este următoarea:
- industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maşini si
cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);- agricultura şi silvicultura - 229;

4
- construcţii - 530; - comerţ - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare şi proiectare - 185; -
turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanţe, bănci, asigurări - 58.
Comparativ cu anul 1989, producţia industrială din anul 2001 a fost mai mică cu
78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în judeţul Braşov decât
la nivel naţional. Scăderile au fost substanţiale iar creşterile, atunci când s-au produs, au
fost nesemnificative. Totusi tendinţa în ultimii doi ani consecutivi este de usoară creştere
(cu 2,7% în anul 2002 faţă de 1999 şi cu 0,5% în anul 2001 faţă de 2000). În industria
judeţului Braşov, scăderea producţiei industriale în perioada de după 1990, se datorează
în primul rând existenţei celor două societăţi mari cu capital majoritar de stat, S.C.
Tractorul S.A. şi S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariaţi şi câştigurile salariale
ale acestora nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate.
Din punctul de vedere al producţiei fizice, tendinţa generală de-a lungul perioadei
1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare
structurală a producţiei braşovene funcţie de cerere dar şi de posibilităţile de asigurare a
materiei prime. Scade continuu producţia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de
consum, îngraşăminte chimice, dar creşte producţia de brânzeturi, bere, încălţăminte,
rulmenţi, motoare electrice de 0,25 kw şi peşte. Numărul salariaţilor din industrie a scăzut
constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5%
din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producţiei industriale. O parte
dintre salariaţii disponibilizaţi din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii
economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici
acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creştere dramatică a
şomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001.
După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991
exportul judeţului Braşov are o tendinţă puternică de creştere. Exportul braşovean a fost
în mare parte susţinut de marii agenti economici de stat care şi-au pierdut treptat piaţa de
desfacere, iar firmele nou aparute pe piaţa economică, deşi unele dintre ele au avut o
activitate prolifică, nu au reuşit să compenseze pierderea pieţelor externe ale marilor
agenţi economici. O parte importantă a agenţilor economici cu activitate de export
lucreaza în loan.
În anul 2001 faţă de anul 1996 volumul exportului judeţului Braşov a crescut cu
50,0%.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior al judeţului Braşov a fost în
general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de
-108.216 mii $. Acestă situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai accelerat a
importurilor faţă de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafaţă
agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din judeţul Braşov,
restul fiind ocupat de păduri, ape şi alte categorii de folosinţă.
Terenul arabil ocupă 118.151 ha, paşunile 119.890 ha, iar fâneţele, viile şi livezile
20% din suprafaţa agricolă (59.326 ha). În agricultură judeţului Braşov creşterea
animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat. În
sectorul privat al agriculturii, existau la sfârşitul anului 2001 următoarele efective de
animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparţinând fermelor familiale; porcine
total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine şi caprine total 209.880
capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în
ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeţul Braşov deţine ponderi mari în

5
producţia totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz
98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi
reprezentative pentru judeţul Braşov. Existenţa încă a unor institute de cercetare, dar şi
intensificarea acestei activitaţi pe lângă universităţi ar putea crea premizele unei
dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în judeţul
Braşov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof,
pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare şi metalelor. S-au înfiintat
chiar şi centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1. Resurse turistice naturale

a)relief

Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul

Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca
urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul
Sacele, culoarul piemontan Rasnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor
inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra
Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza
muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani;
treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.
In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras -
vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239
m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a
muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte
varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii
Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline
subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si,
dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.
M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si
vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-
Strunga.
M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune):
turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.
M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri
piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel
mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea.
M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice,
cu inaltimi de 12-15 m.

6
M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu
o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m.
Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi
marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe
direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul
stâng al Oltului.
Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin
fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de
Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în
care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul
antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la
începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare,
suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi
(eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei
actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine
individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele,
Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-
1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi
munţii Perşani.
Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se află
în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de
origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi,
mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul
cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord
prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului
care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.
Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief caracterizat
prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.
Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având
aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

b)clima

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota

de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai
umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea,
temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de
precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura
medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura maxima absoluta fiind de 37° C
in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul
mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii

7
anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are
directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2m/s.

c)flora

Se gasesc peste 1100 de specii deplante, identificate prin programul de inventariere,

cartare si monitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta
inseamnaca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona.
Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin
descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt
incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, raresau
vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare
mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numaiin Bucegi, in anul 2000 fiind
semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului.
Piatra Craiului este locul unicul loc din lume undevegeteaza endemismele garofita Pietrei
Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp.
falcata.Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate.
La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m
paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m
pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii
rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau
Tâmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care în tertiar ocupau
zone mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca,
migdalul pitic, cununita de calcar, visinelul, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului
adapostesc numeroase specii specifice carpatice (garofita Pietrii Craiului, obsiga bârsana,
macul de munte, crucea voinicului, etc.

d)fauna

Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe
crestele muntoase. Daca în mlastinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase
specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul
Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.
Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana,
etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abunda specii de amfibieni,
reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul încaltat, barza alba, barza neagra, vânturei,
hereti, potârnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra
neagra, ursul, capriorul, mistretul, râsul, etc).

8
e)hidrografie

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane –
freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de
râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului
care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul
Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ
sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului
(Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

f)rezervatii si monumente ale naturii

Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului - rezervatie florala in depresiunea Fagarasului.

Padurea Bogatii - situata in muntii Persani, se intinde pe 17 hectare
Bazalturile de la Racos, Harman, Purcareni, Ormenis
Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
Grădina Zoologică din Noua
Tâmpa
Poiana Brașov
Pietrele lui Solomon
Rezervatia Carhaga
Rezervatia de la Purcarenirezervatii Speologice
Gradina Dentrologica din Brasov
Complexul Piscicol Dumbravita

2.2. Resurse turistice antropice

MUZEUL DE ISTORIE BRASOV - CASA SFATULUI
CASA MURESENILOR
MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI
MUZEUL DE ARTA
MUZEUL DE ETNOGRAFIE
MUZEUL SPORTULUI TRANSILVAN
BASTIONUL TESATURILOR
TURNUL NEGRU
BASTIONUL GRAFT
MUZEUL ETNOGRAFIC BRAN SI CASTELUL BRAN
MUZEUL TARII FAGARASULUI
MUZEUL DE ARTA
CASA MEMORIALA GH. BARITIU, STEFAN BACIU, JOHANNES HONTERUS
CETATEA RASNOV
TURNUL ALB

9
MLASTINILE DE LA HARMAN, PREJMER
REZERVATII GEOLOGICE, PALEONTOLOGICE, GEOMORFOLOGICE
BISERICA NEAGRA
BISERICA SFANTA TREIME
SINAGOGA DE PE STRADA PORTII
SINAGOGA DE PE STRADA CASTELULUI
VECHEA PRIMARIE
CASA NEGUSTORILOR
GRANARUL ORASULUI
CLADIREA PRIMEI BANCI SASESTI
CETATEA BRASOVULUI
DUPA ZIDURI
BELVEDERE
PIATA SFATULUI
ALEEA DE SUB TAMPA

2.3. Principalele trasee turistice in zona

Predeal - Diham
Predeal – Paraul rece
Predeal – Poiana Brasov
Dambu morii- Sapte scari
Braşov – Poiana Braşov
Braşov – Bran
Braşov – Rupea
Braşov – Râşnov
Braşov – Zărneşti
Braşov – Moeciu

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitati de cazare

Hoteluri: Aro Palace, Ambient, Ada Belle, Capitol, City Center, Oliver, Bella Muzica,
Belvedere, Bielmann Sâmpetru, Casa Mureşan, Chamber’s Charm, Ramada, Ruia, Piatra
Mare, Alpin, Rozmarin, Diana, Sportu.
Moteluri: Lida, Casa Albă, Doripesco, Dreher, Lorion, Dumbrava.
Pensiuni: Casa Blaga, Casa Ezio, Darius, White Horse, Mariana, Cristina, Klass, Dracula
House, Green Park, Orizont, Roma Antică.
Vile: Sorina, Strugurelul, Casa Nona, Milcov, Bella, Transilvana, Benga, Maria, Adams.
Cabane turistice: Vraja Pădurii, Cabana Viştişoara, Dumbrava Liniştită, Vidraru, Mitruţ.
Campinguri: Dîrste.
Popasuri: Popas Căprioara.

10
 Tabel 1. : REŢEAUA UNITĂŢILOR DE CAZARE TURISTICĂ DIN
BRAŞOV
- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Unităţi de
cazare –
308 323 338 370 431 403 489 471
total
din care:
Hoteluri 38 39 35 37 37 42 52 50
Hoteluri
pentru - - - - 4 3 4 4
tineret
Hanuri şi
2 - - 5 6 11 11 9
moteluri
Vile
43 42 38 35 43 46 51 42
turistice
Cabane 28 27 24 20 20 13 17 13
Pensiuni
turistice - - 24 46 82 107 135 137
urbane
Pensiuni
turistice - - 63 78 104 155 193 200
rurale
Pensiuni
agroturistic - - 121 122 107 - - -
e
Campingur
2 2 2 2 2 2 2 2
i
Tabere de
elevi şi 8 7 7 3 3 1 1 1
preşcolari

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Se poate observa o revigorare în ceea ce priveşte construirea şi amenajarea de noi unitaţi
de cazare în Braşov, însă această sporire este însoţită de o crestere a locurilor disponibile
.

11
12
 Tabel 2. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ

- locuri - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Unităţi de
cazare –
total
din care: 10549 10276 9528 9611 11380 12037 13883 12634
Hoteluri 5374 5230 4427 4369 4645 4672 5505 5449
Hoteluri - - - - 236 132 234 227
pentru
tineret
Hanuri şi 92 112 117 237 303 428 419 405
moteluri
Vile 575 573 523 502 818 892 1073 893
turistice
Cabane 1273 1151 1010 878 880 587 733 576
Pensiuni - - 302 728 1293 2287 733 576
turistice
urbane
Pensiuni - - 446 604 1004 1785 2238 2396
turistice
rurale
Pensiuni - - 940 984 1000 - - -
agroturisti
ce
Campingur 790 784 784 792 748 776 776 -
i
Tabere de 1180 1024 841 347 289 40 40 40
elevi şi
preşcolari
Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Tabel 3. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE

- locuri – zile- 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Unităţi de
cazare –
3681939 3670286 3297135 3649945 3900501 4219468 4527316 4704712
total
din care:
Hoteluri 1914644 1892546 1674958 1688065 1643227 1726984 1932171 1969812
Hoteluri 75640
pentru - - - - 71310 44682 83814
tineret
Hanuri şi 153192
33220 33580 33580 66653 101948 147943 146035
moteluri
Vile 455741
188581 196762 168217 196226 274377 327091 444332
turistice
Cabane 422816 399197 334378 289695 290318 215806 184504 203778
Pensiuni 874013
turistice - - 101258 222554 428328 747192 906999
urbane
Pensiuni - - 138613 193437 328158 717274 745095 836592

13
 turistice
rurale
Pensiuni -
agroturisti - - 296380 320140 307675 - -
ce
Campingur -
265206 269694 264326 258958 130434 142008 -
i
Tabere de 39800
elevi şi 410460 351506 237557 358241 270556 54516 38690
preşcolari
Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Tabel 4. : CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA DE CAZARE

TURISTICĂ ÎN BRAŞOV

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Judetul Brasov 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Capacitatea de
cazare
Existenta (locuri)
În functiune (mii 10549 10276 9528 9611 11380 12037 13883 12634
locuri-zile) 3681,9 3670,3 3297,1 3650,0 3900,5 4219,0 4527,0 4704,7

Sosiri (mii) 326,4 328,3 290,3 324,8 421,8 448,1 484,0 556,8

Innoptari (mii) 890,7 884,6 779,3 823,3 960,8 1000,3 1054,9 1191,5
Indicii de
utilizare neta a
24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23,3 25,3
capacitatii în
functiune
(%)

Se poate observa clar o revigorare în turism a capacităţii de cazare aflată în funcţiune în

judeţul Braşov în această perioadă.

Tabel 5. : INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE

TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE

14
 Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

3.2. Unitati de alimentatie

Restaurante: Bella Vista, Salonul Romantic, Rotmans, Caprici, Casa Ana, Casa
-%- 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Unităţi de 24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23.3 25,3
cazare –
total
Din care:
Hoteluri 37,4 36,3 35,3 32,9 34,8 36,1 33,8 36,0
Hoteluri - - - - 35,9 26,7 36,1 40,9
pentru
tineret
Hanuri şi 12,7 16,4 16,3 40,2 38,4 30,3 25,0 27,0
moteluri
Vile 26,7 24,6 28,9 27,4 24,6 21,4 17,3 18,3
turistice
Cabane 9,0 9,3 9,3 9,0 9,8 11,6 13,7 12,9
Pensiuni - - 21,5 26,3 21,2 16,0 16,9 20,1
turistice
urbane
Pensiuni - - 7,4 12,2 14,9 10,7 9,7 11,9
turistice
rurale
Pensiuni - - 10,7 12,7 16,2 - - -
agroturisti
ce
Campingur 3,9 6,2 4,2 5,9 13,6 0,9 - -
i
Tabere de 10,3 10,9 7,0 4,7 5,0 11,2 9,5 32,2
elevi şi
preşcolari
Bistriţeană, Cerbul Carpatin, Complex Cetate Braşov, Crama Cetate Făgăraş, Ambient,
Casa Tudor, Cetate Codlea, Coliba Haiducilor, Panoramic, Roata Norocului, Vânatorul,
Civic Center.
Fast-Food: Panini, Casablanca, Alegrin, McDonald’s, KFC, Ando’s.
Baruri: Arena 77, Captain Nemo, Ritmo, Victoria PUB, Crew Bar, Bistro de L’arte.
Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt.
Patiserii: Patiscof Lucydan, Saray, Doly, Fornetti, Piacentina.
Pizzerii: Hai Hui, 4 Amici, Napoli, Nicoli, Hot, Iulia, Roma, Pazza, Amigos, Bari.
Cafenele: Star Café, Bravos Café, Café Ritmo, Lord Café, Café La Strada, Bonjour
Café, Café de Paris, Café la Fifi.
Cofetării: Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt.

3.3. Instalatii de agrement

15
Parcuri: Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Tractoru, Parcul Trandafirilor, Parcul de sub
Tâmpa, Parcul Aventura.
Târguri şi expoziţii: Târgul de toamnă, Târgul meşterilor populari, Răvăşitul oilor,
Festivalul brânzei şi pastramei, Târgul de primăvară, Ziua Recoltei, Balul Dragobetelor.
Cluburi Sportive: Sala Sporturilor, Asociaţia sportivă CFR, Asociaţia sportivă Precizia,
Asociaţia sportivă Rulmentul, Asociaţia sportivă Metrom, Asociaţia sportivă Torpedo,
Club sportiv Dinamo, Club sportiv Municipal, Club sportiv Predeal, Club sportiv
Universitar.
Cinematografe: Bulevard, Cityplex, Cinemax 5D, Cinema 7D.
Cluburi: Harley, Glamour, Amnezia, Tequila Bowling, Club 108, Club Bulevard,
Kasho, Latino, Xen.
Discoteci: No Problem, Hacienda, Discret.

3.4. Unitati si instalatii de tratament

Timişu de Sus
Localizare: Staţiunea este localizată la poalele Masivului Piatra Mare şi ale Masivului
Postăvaru, la 16 km de Braşov.
Descriere: Timişu de Sus este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă. Climatul
tonic-stimulant, aerul curat şi ionizarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea
pentru odihnă şi recreere dar şi pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor, a
surmenajului fizic şi intelectual.
Timişu de Sus este punct de plecare pentru drumeţii spre masivele Piatra Mare şi
Postăvaru sau spre cabanele Trei Brazi, Pârâul Rece, Poiana Secuilor.

Poiana Braşov
Localizare: Staţiunea se află în judeţul Braşov, la poalele masivului Postăvarul, la 12 km
de Braşov.
Descriere: Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune unde se pot practica sporturile
de iarnă, fiind în acelaşi timp şi un important centru turistic internaţional. Turiştii pot urca
pe Vf. Cristianu Mare cu o modernă telecabin. Poiana Braşov este locul ideal pentru
petrecerea vacanţelor.Staţiunea este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a
stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual.

Predeal
Localizare: Este situat în judeţul Braşov, între Munţii Bucegi, masivul Postăvaru, masivul
Piatra Mare şi Munţii Baiului, la 25 km de Braşov.
Descriere: Predeal este oraşul situat la cea mai mare altitudine (1100 m) din România.
Staţiunea climaterică este deschisă turiştilor tot timpul anului, iar iarna se pot practica
sporturile de iarnă (partie de schi iluminată electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se
pot efectua excursii către cabanele montane: Gărbova, Trei Brazi, Clăbucet-sosire, Susai,
Timiş, Piatra Mare

16
 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei
viitoare
Tabel 6. : TURIŞTII CAZAŢI ÎN UNITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ –
jud. Braşov

- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Unităţi 326366 328303 290320 328282 421765 448147 484044 556815
de cazare
– total
din care:
români 260038 260014 219145 251070 329511 359259 401307 452586
Hoteluri 253133 244892 215955 220984 246443 271325 308363 338938
români 193548 186818 153136 162976 177518 209553 248060 263244
Hoteluri - - - - 10788 6678 9280 10774
pentru
tineret
români - - - - 7674 3709 6373 6295
Hanuri şi 3491 2628 3606 13697 22511 26790 28252 28770
moteluri
români 2 2235 3094 12003 19784 24104 25702 26452
845
Vile 15175 14634 11242 14279 25575 31901 35758 37962
turistice
români 14320 13807 10481 13552 23080 28610 31645 33519
Cabane 20219 17087 13596 10754 14548 12019 11188 13135
români 19929 16542 12974 10256 13661 11491 10550 12502
Pensiuni - - 9290 25729 37368 50528 59444 81325
turistice
urbane
români - - 7376 19007 29094 41111 49177 67851
Pensiuni - - 3901 8580 24677 30348 26453 37225
turistice
rurale
români - - 3776 8384 23844 28026 25171 35353
Pensiuni - - 11637 14187 20648 - - -
agroturis
tice
români - - 10505 12805 19520 - - -
Camping 8496 14947 10385 9570 12850 735 - -
uri
români 6074 - 8628 6053 9549 218 - -
Tabere
de elevi
şi - - 5630 4485 3593 2029 1368 2279
preşcolar
i
români - - 5630 4485 3593 2029 1368 2279

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

17
Tabel 7. : ÎNNOPTĂRI ÎN JUD. BRAŞOV ÎN STRUCTURILE DE
PRIMIRE TURISTICĂ

18
- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Unităţi
de
100031 105492 119146
cazare – 890712 884646 779296 830661 960836
8 2 9
total
din care:
români 708785 710262 595545 654427 748727 794386 855503 947783
Hoteluri 716126 687630 591380 556039 571207 622709 652725 709472
români 547986 535171 426182 421761 411573 479174 512635 533458
Hoteluri
pentru - - - - 25616 11945 27312 34242
tineret
români - - - - 20471 7463 21890 26783
Hanuri şi 38323
4208 5503 5488 26780 39148 44765 39301
moteluri
români 3294 5001 5001 22945 34103 38945 34351 35428
Vile 77636
50365 48354 48675 53745 67424 70150 81201
turistice
români 14320 46384 46206 52043 62541 64148 70492 73804
Cabane 38106 37011 31220 25982 28545 25056 25276 26216
români 37548 36028 30401 25229 27251 24303 23885 25178
Pensiuni
turistice - - 21779 58528 90881 119197 147933 182671
urbane
români - - 16168 38758 66522 91694 114733 144525
Pensiuni 72622
turistice - - 10279 23694 48960 76662 99728
rurale
români - - 10028 23136 47177 67957 66068 92585
Pensiuni -
agroturis - - 31811 40817 49717 - -
tice
români - - 28987 37571 47090 - - -
Camping -
10465 16777 11117 15188 17710 1310 -
uri
români 7704 11272 9053 9276 11986 523 - -
Tabere
de elevi 3777
şi 42197 38349 16649 16921 13652 6116 5760
preşcola
ri
români 42197 38349 16649 16921 13652 6116 3777 5879
Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

19
 Per total înnoptări turişti români şi străini se produce o creştere semnificativă a acestui
număr în 2009 faţă de 2002, creştere datorată consolidării poziţiei judeţului Braşov în
preferinţa petrecerii timpului liber de către turişti precum şi datorită sporirii calităţi
serviciilor oferite de către organizatorii de turism.
Durata medie a sejurului, calculată ca raport între total zile-turist si număr-turişti,
reflectă, pentru judeţul Braşov o creştere a acesteia atât in cazul turiştilor români cât şi în
cazul celor străini ( folosind datele din tabelele anterioare ).
Densitate circulaţiei turistice, calculată ca raport între numărul turiştilor sosiţi in
Braşov şi populaţia rezidentă a Braşovului.

5. Forme de turism practicate in judet

Turismul de distanta mica
Turismul de distanta mare
Turism intern
Turismul individual
Turismul in grup
Turismul continuu
Turismul sezonier
Turismul estival
Turism practicat de elevi si studenti cu tenta recreativa si culturala, de catre persoanele
mature si turismul vârstei a treia, preponderent creativ.
Turism cultural
Turism de relaxare

6. Propuneri de valorificare
În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov,
este necesară luarea unor măsuri concrete:
- Modernizarea şi diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de
specificitate;
- Modernizarea infrastucturii turistice ( a căilor de comunicaţie, a reţelei de
telecomunicaţii, a unitaţilor comerciale, sanitare, de prestări servicii, a echipamentelor
tehico-edilitare, a mijloacelor de transport în comun );
- Amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear,
cultural;
- Dezvoltarea şi creşterea calitaţii activitaţii de marketing şi promovarea produsului
turistic;
- Susţinerea investiţiilor în agrement turistic de către autoritaţile locale dar şi prin
atragerea investitorilor străini;
- Dezvoltarea turismului de afaceri;
- Atragerea de fonduri externe;
- Realizarea şi amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.;
- Ridicarea caliţatii forţei de munca din turism la standardele pieţei internaţionale;

20
7. Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de
realizare si efectele scontate in plan economic
Principalele obiective sunt sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului
Braşov; protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic şi
cultural; protejarea şi valorificarea mediului natural; promovarea şi dezvoltarea
turismului în judeţul Braşov; dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiilor
publice locale din judeţ.

Începând cu anul 2010, se va implementa programul LEADER, finanţat de

Comunitatea Europeană pentru dezvoltare rurală (mai puţin infrastructura, care se
finanţează prin alt program). Programul LEADER reprezintă o abordare care oferă noi
oportunităţi de dezvoltare rurală punând bazele identificării nevoilor locale, valorificării
resurselor locale, întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementării strategiilor locale de
dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului
economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale. Unul dintre
avantajele majore ale programului este faptul că mobilizează reprezentanţi ai populaţiei
rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin întocmirea
de strategii axate pe problemele identificate în comunităţile lor. Scopul acestui program
este, aşadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltării economice şi sociale din zonele
rurale.
Etapa în care suntem acum este de înfiinţare a unor structuri asociative (GAL-uri =
Grupuri de Acţiune Locală) şi avem ca şi termen 4 luni, mai exact până la sfârşitul lunii
aprilie, pentru a înfiinţa 5 GAL-uri în judeţul Braşov şi pentru a crea strategiile locale.
Grupurile de Acţiune Locală reprezintă parteneriate public-private constituite din diverşi
reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile din teritoriul respectiv. La
nivel de decizie, partenerii economici şi reprezentanţii societăţii civile, precum
agricultorii, femeile, tinerii din spaţiul rural şi asociaţiile acestora trebuie să reprezinte cel
puţin 50% din parteneriatul local. Din GAL, minim 51 % îl reprezintă sectorul privat,
restul aparţinând sectorului public. Dupa 1 mai, această structură va fi înscrisă într-un
concurs de evaluări de către Ministerul Agriculturii, pentru obţinerea certificării. Prin
programul LEADER, vizăm nişte proiecte care sprijină micii producători (lapte, brânză),
astfel încât să aibă acces pe piaţă, respectând bineînţeles criteriile europene. De
asemenea, vizăm proiecte pentru sprijinirea acestor producători şi în promovarea unor
mărci proprii, precum şi iniţierea unor proiecte care să crească numărul populaţiei
ocupate, inclusiv a rromilor (de exemplu, folosirea mâinii de lucru mai puţin calificate
pentru culegerea fructelor). În ceea ce priveşte patrimoniul istoric, cultural, arheologic,
avem la nivelul judeţului Braşov, peste 900 de monumente istorice (cetăţi fortificate,
biserici etc.) Proprietarii acestor monumente nu au posibilităţi financiare de reabilitare. În
această direcţie, încercăm să găsim resurse pentru a face investiţii. Va trebui făcută o
asociere cu proprietarii acestor monumente.

21
PROIECTE

Chiar anul acesta se vor lansa 2 evenimente, considerate de o mare importanţă

pentru promovarea tradiţiilor minorităţilor din judeţ. Este vorba de două produse: o carte
de bucate şi leacuri tradiţionale (culese la nivelul judeţului Braşov), carte ce va apărea
după Paşte şi un film, numit „ Roata stelelor”, care va fi lansat în vara acestui an şi care
încearcă să facă un paralelism între tradiţiile specifice acestor principale etnii, în diferite
momente importante ale vieţii satului (naşterea, casătoria, moartea). Pentru producerea
acestui film, am avut numeroşi colaboratori, precum etnografi, istorici, oameni de
televiziune, oameni de artă şi de cultură, în general. În prezent, se vrea şi traducerea
acestui film, pentru că ne gândim ca lansarea lui să aibă loc şi într-un cadru internaţional.
Oricum, mai multe informaţii vom da la momentul oportun. Un rol foarte
important pentru protejarea şi promovarea patrimoniului cultural, etnografic, îl are
bineînteles Muzeul de Etnografie Braşov, prin proiectele şi acţiunile lor culturale, prin
cercetările pe care le fac în diferite zone, prin programele lor de salvare a patrimoniului
etnologic (români, saşi, maghiari) etc.

8. Harta judetului

22
9. Bibliografie

Pompei Cocean, Geografia turismului, Ed. Focul Viu, 2004

Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994.
Stănculescu G, Tehnologia turismului, Ed. Oscar Print, București 2003
Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974.
Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
Dorina Negulici, Brașovul - Oraș cetate, Brașov, 2000.

23