Sunteți pe pagina 1din 17

Valorificarea potenţialului turistic

al judeţului Valcea

Student: IORDAICHE GEORGE


Cap. I Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Valcea beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice complexe , imbinand
forme de relief de la lunca la munti, de la pitorescul defileu al Oltului si Valea Lotrului la maretia
muntilor si cheilor salbatice ale Bistritei oltene. Defileul Oltului intre Cozia si Turnu Rosu are o
maretie aparte, rezultata in are parte si din diferenta mare de nivel intre albia Oltului (380 m) si
inaltimea de peste 2.000 m a muntilor Fagaras, Lotrului si Capatanii , care strajuiesc valea. Toate
acestea ca si marea bogatie a monumentelor cultural-istorice, fac din Valcea o arie turistica de
prima importanta.

1. Asezarea si limitele:

Localizat in jumatatea sudica a tarii, in nordul Olteniei, de o parte si de alta a Oltului , judetul
Valcea ocupa o suprafata de 5.765 kmp ( 2,42% din suprafata tarii) si are o populatie de 432.375
locuitori; cu o densitate de 75 loc/kmp. Din care 41,1% este populatie urbana.
Situat in partea sudica a Romaniei, la o distanta de 175 km de Bucuresti, Judetul Valcea este
limitat de judetele: Sibiu si Alba la nord, Arges la est, Olt la sud si sud-est, Dolj la sud-vest iar la
vest de judetele Hunedoara si Gorj
Resedinta judetului este municipiul Ramnicu Valcea, oras mentionat documentar in 1388.
2. Nivel de dezvoltare economico-sociala:

Categorii de localitati: 1 municipiu (Ramnicu-Valcea), 7 orase (Dragasani, Olanesti, Baile


Govora, Brezoi, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari, Horezu), 78 comune, 568 sate.
Aparitia si dezvoltarea acestor orase este legata , fie de functia lor comerciala de-a lungul Oltului
(Rm. Valcea, Brezoi, Horezu, Dragasani), miniera (Ocnele Mari), fie balneoclimaterica (Baile
Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari).
Orasele valcene sunt importante centre cultural-istorice si turistice ale tarii.
Structura populatiei, cu cei 41,1% populatie urbana, se datoreaza politicilor economice de
pana in 1989, care au favorizat deplasarea fortei de munca de la sat la oras, si care acum
trebuiesc contracarate prin sprijinirea sectorului agricol. Judetul Valcea dispune de resursele
necesare, materiale si umane, pentru dezvoltarea economica si sociala. In ceea ce priveste
comunitatea de afaceri, cifrele vorbesc de la sine: incepand din 1991, au fost inregistrate la
Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara
activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest
tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre
domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual.

3. Cai de accces:

Reteaua cailor de comunicatie este formata din 164 km de cale ferata si 2.028 km drumuri
publice (din care 550 sunt drumuri nationale).
Transporturile sunt asigurate de artera feroviara si rutiera de pe Valea Oltului, completata cu
soseaua subcarpatica Rm. Valcea-Tg. Jiu si Rm .Valcea-Pitesti, la care se adauga ca ramuri
secundare: soseaua Dragasani- Giulesti-Horezu si segmentul Brezoi-Voineasa. Aceasta este
completata de o retea densa de drumuri locale care leaga toate localitatile judetului intre ele.

Cap. II Prezentarea potentialului turistic al zonei

1. Atractii naturale:

a) Relieful accidentat este format din doua unitati principale. In nord se afla o zona inalta,
muntoasa, formata din M-tii Lotrului, Fagaras(in partea lor vestica), Capatanei si Cozia, cu
inaltimi de peste 2.000 m.Intre acesti munti este inchisa depresiunea Tara Lovistei traversata, ca
si intreg lantul carpatic de Valea Oltului, de la nord la sud. In sudul muntilor se afla o treapta mai
joasa , reprezentata de un relief deluros, formata din dealurile subcarpatice si Podisul Getic.

Judetul Valcea este asezat in trepte , pornind de la inaltimea maxima a varfului Ciortea (2.426
m) din M-tii Fagaras, si pana la cea mai mica , de 130 m, in lunca Oltului, la sud de Dragasani.
Varietatea reliefului este reflectata si de urmatoarele proportii:
 40 % din suprafata o formeaza zona montana(Altitudini muntoase: Vf.Ciortea- 2426 m ,
Vf.Suru- 2283 m);
 20 % depresiunile si dealurile subcarpatice;
 40 % zona piemontana.

b) Clima continentala , cu nuanta mai rece , are veri scurte si ierni mai lungi si racoroase , mai
ales in zona muntoasa.
Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala caracteristica judetului
Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii
Oltului. In aceste conditii, intalnim oscilatii de temperatura ce variaza intre -2°C (in munti) si
+11°C (in regiunea sudica a judetului Valcea). Media anuala a temperaturii este de +10,2°C.
Caracteristici interesante prezinta clima depresiunilor din Tara Lovistei. Zidurile stancoase ale
muntilor ce o strajuiesc o feresc de ierni si vanturi aspre si veri prea calduroare. Pe valea
Lotrului, insa, iernile sunt mai lungi si bogate in precipitatii, iar verile uneori, scurte. Lunile
iulie, august si septembrie ofera cele mai bune conditii pentru organizarea excursiilor.
De-a lungul anilor s-au inregistrat, in judetul Valcea , temperaturi minime foarte scazute
(Dragasani-33,5ºC; Voineasa- 25,8ºC) si temperaturi maxime (Orlesti-42,0°C; Voineasa-34,5°C).
Cantitatile de precipitatii ce cad anual: de la 1.200 mm in zona montana, pana la 500-600 mm
in sudul Valcii (dep. Lovistei-800-900mm/an;Voineasa-800-1.000mm/am;Calimanesti-
775mm/an; Rm.Valcea-70mm/an;Olanesti-800mm/an; Dragasani- 570mm/an). Cele mai mari
cantitati de precipitatii se inregistreaza in lunile mai si iunie.
Pe crestele muntilor, intalnim in jur de 180 zile innorate, iar in zona depresionara si sudica a
judetului acestea ajung doar la 100.
Directia vanturilor este orientata de-a lungul vaii Oltului (nord-sud).

c) Reteaua hidrografica
Judetul Valcea este brazdat de o bogata retea hidrografica. Principalul curs de apa care
strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si afluentii acestuia (Lotrul, Topologul, Olanesti,
Bistrita, Oltetul – care strabate 85 km din teritoriul judetului), care traverseaza judetul de la nord
la sud.
Axa principala a intregii retele o constituie Oltul, care strabate circa 130 km din suprafata
judetului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei – raul legendar. In
zona montana, in Depresiunea Lovistei, in Olt se varsa mai multe rauri: Urii, Robesti,
Saracinesti, Calinesti si Lotru (pe partea dreapta), Valea Satului (Caineni), Boia, Titesti, Baianu
(pe partea stanga).
In zona subcarpatica, Oltul primeste apele: Bistrita, Luncavatul (pe partea dreapta), si Topologul
( pe partea stanga).
Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in
bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din
muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile
artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra (lac de acumulare; lac
antropic fondat in 1972, cu un volum de 340 mil mc, o suprafata de 940 ha), Calimanesti,
Babeni, Daesti, si Bradisor (lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil mc).

d) Flora si fauna
Flora- Valcea este un adevarat parc in care vizitatorul poate admira natura in adevarata sa
splendoare si frumusete.
Muntii sunt acoperiti cu covoare multicolore de brad si molid ,cu inaltimi subcarpatice
imbracate de codri seculari – fag si gorun. Aproape 40 % este acoperit cu paduri. (4,2 % din
suprafata tarii). Inaltimile stancoase ale muntilor , la peste 2.000 m, sunt acoperite cu pasuni,
tufisuri pitice. Pe vaile principalelor se intalnesc : salcii, plopi si arini.
Peisajul viu colorat al covorului floristic este adevarata podoaba naturala a Valcii.
Intalnim 12 specii de mare importanta stiintifica, monumente ale naturii: tisa, in rezervatia de
pe valea Cheii(300-400 exemplare) laricele, larita sau zada; zimbrul si tisarul ; bulbucii de
munte ; iedera alba sau liliacul alb de munte ; angelica; bujorul de munte, smirdarul; ; floarea
de colt etc.
Fauna- Judetul Valcea beneficiaza si de un numar mare de specii de animale , multe dintre
acestea, valoroare, ocrotite de de lege: acvila de munte, pajura, in zona montana a judetului;
capra neagra , cca 700 exemplare, in M-tii Fagarasului, Lotrului, Robu, Voineagu, Vatafului,
Valea Pascoaia, Capatanii si Vanturarita-Buila; rasul, pantera Carpatilor, in zona montana;
corbul, in zonele de munte si de deal. Fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si
boistean
Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii Capatana adapostesc specii de
flora si fauna rare.

e) Izvoare termale- Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-
climaterice, vestite pentru apele termale si frumusetea peisajului:
Calimanest -Caciulata: Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si
izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu,
magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile
(mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C, si hipertermale= 49.5°C).
Baile Olanesti: Statiunea functioneaza in regim permanent si are izvoare de ape minerale
sulfuroase, clorate, slab iodate, continand brom, sodiu, calciu si magneziu in concentratii diferite
(oligominerale, hipotonice, izotonice, hipertonice). Acestea sunt cunoscute inca din secolul al
XVIII-lea. Apele minerale au fost testate chimic pentru prima data in 1830. In 1873, la Expozitia
internationala de la Viena, li s-a conferit medalia de aur.
Baile Govora: Statiune de importanta nationla deschisa in toate anotimpurile renumita pentru
variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf
(pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure
interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si
namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari.
Ocnele Mari si Ocnita: lacurile cu apa minerala puternic concentrata cloruro-sodica, s-au
format pe gura unor vechi ocne.

2. Atractii antropice:

a) Vestigii arheologice si monumente de arta


Vestigiile arheologice:
Monumente voievodale: Cetatuia, ctitoria lui Mircea Voievod, ctitoria lui Patrascu Voievod;
Castre: Ruinele castrului roman Arutela (din Bivolari), constructie ce dateaza din timpul
domniei imparatului Hadrian; Ruinele castrului roman Rusidava (din Dragasani), este situat pe
drumul ce ducea de la Romula la Apullum; Vestigiile castrului roman Radacinesti (138 d.Hr.);
Ruinele castrului termelor romane (Stolnicesti) etc.
Vetre istorice: Buridava, Campul lui Traian.

Monumente istorice, de arta si arhitectura:


Statuile Rm. Valcea: Monumentul Independentei, Obeliscul din 1848, Placa memoriala
dedicata revolutiei de la 1848, Bustul monumental Constantin Brancoveanu, Statuia lui Barbu
Stirbei, Statuia lui Mircea cel Mare, Bustul monumental Nicolae Balcescu, Bustul lui Traian,
Bustul lui Anton Pann.
Fantanile orasului Rm.Valcea: fantana lui Filaret, fantana Turbanului, fantana de la
Monumentul lui Constantin Brancoveanu, fantana de sub Dealul Capela.
Cismeaua lui Neagoe a fost construita in 1517 de Neagoe Basarab.
Biserici: - Biserica „Cetatuia” (Rm.Valcea), dateaza din sec.; - Biserica „Toti
Sfantii”,contruita intre 1762-1764; - Biserica „Sfanta Paraschiva”(Rm.Valcea), ctitorie a lui
Patrascu Voda (1554-1557); Biserica „Sf.Gheorghe”, zidita in anul 1681; - Biserica” Buna
Vestire”, ctitorita in 1747 de Radu Ramniceanu , logofatul.
- Biserica principala, „Sfintii imparati Constantin si Elena”, construita de voievodul Constantin
Brancoveanu intre 1690 si 1694, a fost conceputa ca necropola a familiei princiare Brancoveanu;

- Biserica de Lemn (Albac) sau Biserica lui Horea, construita de Horea in 1746;- Biserica
„Sfantul Nicolae”(Caineni) construita in anul 1718 de reprezentantii familiei Olanescu;
- Complexul arhitectonic al Episcopiei Ramnicului, construita in 1856 ;- Schitul „Turnu”(la 3
km. de Calimanesti), dateaza din 1676; Schitul „Iezer”(Baile Olanesti), biserica ridicata in 1559
de catre domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna. - Schitul Ostrov, construit pe o
insula , in mijlocul raului Olt (langa Calimanesti) de catre Neagoe Basarab si de sotia sa Despina.
Cetati fortificate: Cula Maldaresti, purtand numele unui sat situat la vreo cincizeci de
kilometri de orasul Ramnicu Valcea, este una din cele mai interesante din regiunea
Oltenia.Constructii specifice Olteniei, „culele” sunt locuinte fortificate care dateaza din secolul
al XVIII-lea. Numele lor este de origine turca si inseamna „turn cu rol de aparare”.
Manastiri:- Manastirea Horezu (Romanii de Jos, la 6 km. de Horezu), este cel mai important
ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca. A fost ridicata de Constantin
Brancoveanu intre 1690-1697. A fost inclusa in 1995 in patrimoniul UNESCO.
- Manastirea Cozia este cea mai veche manastire din Valahia si reprezinta unul dintre cele mai
valoroase monumente de arhitectura din sec.XIV. - Complexul monahal Cozia cuprinde, de
asemenea, doua capele datand din secolele XVI-XVIII. Muzeul manastirii adaposteste o colectie
de icoane vechi si manuscrise din secolul al XVII-lea, difuzate in limba romana de cronicarii
moldoveni si valahi. - Manastirea Govora a fost mentionata intr-un document inca din 1488. A
fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar in sec. XVII Matei Basarab o
restaureaza. -Manastirea Bistrita a fost construita in 1491-1492 de catre boierii Craiovesti.
-Manastirea Arnota inchinata „Sfintilor Apostoli Mihail si Gavril”, a fost intemeiata de
voievodul Matei Basarab (1633-1636); - Manastirea „Dintr-un lemn” a fost construita in secolul
al XVI-lea intr-o vale pitoreasca si linistita, la marginea unei paduri seculare de stejari. -
Manastirea Cornetu dateaza din 1666.

b) Institutiile si evenimentele cultural-artistice:

Muzeele: Muzeul Memorial „Nicolae Balcescu” din Comuna Milcoiu; Muzeul de Istorie din
Ramnicul Valcea, care cuprinde 50.000 de exponate care arata istoria romanilor pe acest pamant;
Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea; Colectia arheologica, carti vechi si arta medievala de la
Govora; Muzeul Vinului din Dragasani; Colectia de arta populara etnografica- Muzeu etnografic
in aer liber, din Bujoreni;Colectia Etnografica din Irimesti;
Case memoriale:Casa memoriala „Anton Pann” din Ramnicu Valcea , expune obiecte care au
apartinut lui Anton Pann.
Manifestari culturale sunt: Festivalul de folclor "Cintecele Oltului", Tirgul Ceramicii
Populare "Cocosul de Hurez", Zilele Culturii si Ortodoxiei, Ziua Imnului National, Pridvor
Valcean, festivalul de muzica culta "Tinere talente", Tirgul Mesterilor Populari, Zilele
Ramnicului si actiunea cultural - muzicala Cursurile Muzicale de Vara.
Edificiile unor institutii culturale: Centru Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei
si Creatiei Populare Valcene; Scoala de Arte; Biblioteca Judeteana "Antim Ivireanul";
Filarmonica de Stat "Ion Dumitrescu"; Teatrul de Stat "Anton Pann"; Teatrul "Ariel" si Orchestra
de muzica populara "Rapsodia Valceana".
In judetul Valcea functioneaza 8 case de cultura, un club muncitoresc, precum si 7 biblioteci
publice orasenesti. Iar in mediul rural isi desfasoara activitatea 77 de camine culturale si tot atitea
biblioteci publice comunale. La acestea se adauga cele 217 biblioteci scolare, bibliotecile
sindicatelor si cele ale cooperatiei. De curind s-a infiintat Forumul Cultural al Ramnicului.

c) Elemente de etnografie si folclor:

Etnografie: Principalul centru etnografic al judetului este „Horezu”(la 35km.de Rm. Valcea),
cunoscut ca fiind unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramica din Romania, cu
expozitie etnografica permanenta si targuri traditionale. Mesterii locali produc ceramica de
calitate superioara, folosind o gama larga de culori si de motive decorative.
Alte centre etnografice: Vaideeni, renumit pentru tesaturi si port traditional popular; Barbatesti ,
renumit pentru cusut, tesut, cojocarit etc.
- Centre folclorice: Centru Folcloric din Barbatesti;
- Manifestari Traditionale: Ansamblul folcloric, grup vocal, sarbatoarea folclorica Brâul de aur.
- Sat turistic: Instalatii tehnice populare (tabacarie, moara de apa, darac si piua din sec. XIX);
prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi, confectionat cojoace (pieptare); instrumente muzicale;
port popular ciobanesc cu influente transilvanene.

Traditii:
- Prelucrarea argilei, in partea de nord a judetului, in depresiunea Horezu, a determinat aparitia
centrelor: Slatioara si Olari-Horezu. Langa orasul Ramnicu-Valcea sunt mentionate ca centre
ceramice: Buda si Vladesti. In partea sudica a judetului sunt cunoscute centrele Zatreni,
Lungesti,Daiesti. Mestesug de traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie in anumite
localitati rurale din judetul Valcea o activitate specializata, pe care doar anumiti sateni o practica,
alaturi de alte ocupatii.
- Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce in atentie mai multe tehnici, diferentiate
pe centre, si un instrumentar simplu dar cu mari posibilitati de expresie plastica.
La Horezu exista insa o preocupare aparte pentru decorarea vaselor cu smalturi policrome.
Motivele aplicate pe farfurii, strachini, cani, ulcioare aduc in atentie simboluri solare de
straveche sorginte precum: spirala simpla sau dubla, steaua cu sase sau opt colturi, cercul si zig-
zagul.
- Incondeiatul sau "impistritul" oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca.
Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un
element de cultura spirituala specific romaneasca. Ca raspandire geografica, acest obicei acopera
intreaga suprafata a tarii. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la
nivel de arta ca aici. Motivele folclorice utilizate se gasesc in intreaga simbolistica romaneasca:
spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.
- Prelucrarea lemnului este un alt mestesug care reprezinta o constanta in arta traditionala
romaneasca. Lemnul a fost intotdeauna un material sensibil in care mesterul popular a pus atat
indemnare cat si simt artistic. Lemnul se preteaza la intrebuintari diverse, decorarea propriu-zisa
relizandu-se cu unelte simple (topor, dalta, barda, briceag).

d) Realizari tehnico-economice si stiintifice contemporane:


- Amenajarea hidro-energetica Olt- Lotru;
- Hidrocentrale: Ciunget, Malaia, Bradisor, Caineni, Robesti, Cornetu, Gura Lotrului, Turnu,
Daesti, Calimanesti, Govora, Babeni, Ionesti, Dragasani etc.
Lacuri de acumulare: Vidra (pe Lotru), Galbeanu si Petrimanu (pe Latorita), Galcescu, Bradisor,
Malaia, Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Govora, Vladesti, Ionesti etc.
- Camera de Comert si Industrie Valcea a lansat proiectul construirii unui modern Centru de
Afaceri - Centrul de Afaceri Flandra - Valcea, dotat cu toate facilitatile necesare sprijinirii
mediului economic, prin oferirea de spatii pentru birouri, pentru depozitare si prezentare de
produse, sali de conferinte si locuri de cazare pentru oamenii de afaceri prezenti in Ramnicu
Valcea.
Cap III Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Baza tehnico-materiala a judetului Valcea este formata din baza tehnico-materiala specific
turistica si din baza tehnico materiala generala (infrastructura). Dotarile specific turistice sunt
reprezentate de reteaua unitatilor de cazare, o parte din reteaua unitatilor de alimentatie,
mijloacele de transport din structura turismului, instalatiile de agrement si cele specifice
tratamentului balneo-medical.
Analiza echipamente de cazare:

a) In functie de tipul lor, structuri de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul
Valcea sunt prezentate in tabelul urmator :

- Tabel 1 - Campinguri - numar unitati-

bungalouri Vile turistice si

de primire Alte structuri


agroturistice Pensiuni
elevi si studenti Tabere
moteluri Hoteluri si

Pensiuni turistice
Romania TOTAL

turistice Cabane
judet TOTAL

tip casuta si unitati


Anii

1999 3.250 86 28 2 4 39 6 7 - -
2000 3.121 85 28 2 6 35 6 8 - -
2001 3.266 97 29 3 6 40 6 12 1 -
2002 3.338 100 29 3 8 37 6 15 2 -
2003 3.569 119 36 3 8 46 7 14 5 -
Sursa: ASR, INS, Bucuresti, Editiile 2000-2004, Cap.20- Statistica teritoriala.

- Grafic 1 -
Categoriile de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare intalnite in judetul Valcea
sunt urmatoarele: „Hoteluri si moteluri”; „Cabane turistice”; „Campinguri si unitati tip casuta”;
„Vile turistice si bungalouri”;„Tabere elevi si studenti”;„Pensiuni turistice” si „Pensiuni
agroturistice”.
Cele mai numeroase structuri de primire turistica sunt: „Hotelurile si motelurile” si „Vilele
turistice si bungalourile”, urmate de categoria „Pensiunilor turistice” care inregistreaza o dublare
a numarului de unitati in perioada analizata (intre 1999 si 2003); ce denota patrunderea in
sectorul turistic a noi investitori. Categoria analizata presupune investitii reduse in comparatie cu
alte categorii de structuri de cazare, de aici si numarul in continua crestere.
Modificarea pentru celelalte categorii de structuri de cazare este foarte mica, datorita interesului
scazut al investitorilor pentru aceste categorii.
Numarul total al unitatilor de cazare inregistreaza un trend ascendent, datorita noilor proiecte
de dezvolatare si promovare a turismului in judetul Valcea.

Numarul structurilor de primire turistica pe total Romania cunoaste o evolutie constanta , de la


3.250 structuri de primire in 1999, la 3.569 structuri de primire in 2003. Din acest context, reiese
ca totalitatea structurilor de primire turistica din judetul Valcea inregistreaza o evolutie
crescatoare in perioada 1999-2003, de la 86 in 1999 la 119 structuri de primire turistica in 2003.

Ponderea structurilor de primire turistica in total, la nivelul judetului Valcea:


- Tabel 2 - -%-
tip casuta si unitati Campinguri

bungalouri Vile turistice si

de primire Alte structuri


Tabere elevi si studenti

agroturistice Pensiuni
moteluri Hoteluri si

Pensiuni turistice
turistice Cabane
judet TOTAL
Anii

1999 100 32,56 2,32 4,65 45,35 6,98 8,14 0 0


2000 100 32,94 2,35 7,06 41,18 7,06 9,41 0 0
2001 100 29,90 3,09 6,19 41,24 6,19 12,37 1,02 0
2002 100 29 3 8 37 6 15 2 0
2003 100 30,25 2,52 6,72 38,66 5,88 11,76 4,21 0

Medie 100 30,91 2,66 6,52 40,69 6,42 11,35 1,45 0


.

- Grafic 2 -
Intre 1999-2003, ponderile detinute de fiecare categorie in total judet inregistreaza fluctuatii
scazute. Categoria „Hoteluri si moteluri” in total, detine un procent de 30,25% in 2003, iar
categoria „Vile turistice si bungalouri” detine un procent de 38,66% in ultimul an analizat –
ponderea cea mai mare.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare , existente la 31 iulie 2004:


- Tabel 3 - - numar unitati -
tip casuta si unitati Campinguri

bungalouri Vile turistice si

de primire Alte structuri


Tabere elevi si studenti

agroturistice Pensiuni
moteluri Hoteluri si

Pensiuni turistice
turistice Cabane
judet TOTAL
Anul

2004 124 32 3 9 47 7 21 5 -
Sursa: Buletin statistic lunar al judetului Valcea (iulie 2004), INS, Bucuresti.

Coreland datele din Tabelul 1 cu datele din Tabelul 3 , se poate observa tendinta de crestere a
numarului de structuri de primire de la 119 in 2003, la 124 la 31 iulie 2004.
Tendinta cea mai mare de crestere se inregistreaza la nivelul categoriei „Pensiuni turistice”
numarul acestora ajungand la 21 in iulie 2004, de la un numar de 14 inregistrat in anul 2003.
Categoria analizata presupune investitii reduse in comparatie cu alte categorii de structuri de
cazare, de aici si numarul in continua crestere.

- Tabelul 4 -
Nr. unitati Ponderea nr. unit. Indici de dinamica Ritmul mediu
Anii Total Total din judet in total
Romania judet tara (%) Total judet Total judet
1999 3.250 86 2,65 100 -
2000 3.121 85 2,72 98,84 - 1,16
2001 3.266 97 2,97 112,79 13,95
2002 3.338 100 3,00 116,28 3,49
2003 3.569 119 3,33 138,37 22,09
Sursa: ASR, INS, Bucuresti, Editiile 2000-2004, Cap.20- Statistica teritoriala
Urmarind evolutia numarului de unitati de cazare, observam ca ponderea judetului in totalul
tarii a crescut, in general, datorita cresterii interesului pentru dezvoltarea acesti zone din punct de
vedere turistic.

- Tabel 5 -

Capacitatea de cazare din Indici de dinamica Ritmul mediu


Valcea pt. capacitatea de pt. capacitate de
cazare cazare
Anii
Existenta In functiune Existenta Existenta
(locuri) (mii locuri- (locuri) (locuri)
zile)
1999 10.255 2.502,6 100 -
2000 10.014 2.393,7 95,65 - 4,35
2001 10.438 2.526,2 101,78 6,13
2002 10.301 2.483,7 100,45 - 1,33
2003 10.691 2.501 104,25 3,8
Sursa: ASR, INS, Bucuresti, Editiile 2000-2004, Cap.20- Statistica teritoriala.

- Grafic 3 -
De asemenea, se poate observa tendinta capacitatii de cazare existente (numar locuri) la
nivelul judetului Valcea, capacitate de cazare care inregistreza atat scaderi cat si cresteri pe
parcursul celor cinci ani analizati datorita instabilitatii economice din tara noastra. Intre 2002 si
2003, numarul de locuri de cazare existente a inregistrat cea mai mare crestere de la 10.301, la
10.691, rezultat al investitiilor in continua crestere din ultima perioada, care au drept scop
propulsarea turismului in Romania.

Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune:


- Tabel 6 - -%-
Anii 1999 2000 2001 2002 2003
Indice de
49,7 53,1 55,4 54,2 53,9
utilizare
Sursa: ASR, INS, Bucuresti, Editiile 2000-2004, Cap.20- Statistica teritoriala.
- Grafic 4 -

Se observa o crestere semnificativa a Indicelui de utilizare a capacitatii in functiune in


perioada 1999-2001; dupa care se inregistreaza o usoara scadere in perioada urmatoare, ajungand
in 2003 la nivelul de 53,9%. Acest lucru se datoreaza in primul rand cresterii numarului de locuri
de cazare la nivelul judetului, dar si datorita inflatiei inregistrate la nivelul tarii, care are drept
rezultat scaderea puterii de cumparare a populatiei.

b) Structura echipamentelor de cazare dupa amplasare si distributia in teritoriu in 2000:


Campinguri

moteluri Hanuri si

Cabane
Hoteluri
TOTAL
Zona

Vile

TOTAL 85 24 6 4 30 2
Rm.Valcea 8 4 2 - 1 -
Dragasani 1 1 - - - -
B. Govora 11 3 1 - 7 -
B.Olanesti 17 4 - - 10 1
Brezoi 1 - - - - -
Calimanesti 19 6 - 1 - 1
Horezu 2 - 1 1 - -
Oc.Mari 3 - 2 - - -
Caineni 1 - - 1 - -
Malaia 1 - - - - - - Tabel 7 -
Milcoiu 1 - - 1 - -
Voineasa 19 6 - - 12 - Sursa: Buletin statistic lunar al
Vladesti 1 - - - - - judetului Valcea (decembrie
2004), INS, Bucuresti.
Analizand structura echipamentelor de cazare dupa amplasarea si distributia in teritoriu, la
nivelul judetului Valcea, se poate observa o concentrare a acestora in statiunile turistice
(B.Govora; B.Olanesti; Voineasa; Calimanesti-Caciulata), dat fiind potentialul turistic al
judetului Valcea.

Cap IV Analiza circulatiei turistice

Pentru a analiza circulatia turistica la nivelul judetului Valcea, se vor folosi urmatorii
indicatori: numarul de turisti (sosirile); innoptarile si durata medie a sejurului. Acesti indicatori
sunt prezentati in tabelul urmator, pe perioada analizata (1999-2003):

Sosiri Innoptari Durata medie a


Anii
(mii) (mii) sejurului (zile)
1999 195,3 1.244,6 6,37
2000 178,9 1.271,0 7,10
2001 193,0 1.399,0 7,25
2002 200,1 1.346,1 6,73
2003 188 1.348 7,17 - Tabel 8-

Sursa: ASR, INS, Bucuresti, Editiile 2000-2004, Cap.20- Statistica teritoriala

Tinand cont de particularitatea turismului balnear, in cadrul careia durata medie a sejurului
este de preferat sa fie de minim 10 zile, la nivelul seriei, se observa o tendinta de crestere in
intervalul analizat. De asemenea, tinand cont de conditiile economice din tara nostra, turismul
balnear are tendinta de transformare in „turism de lux”, pentru cei mai multi dintre cumparatorii
produsului turistic.

Previzionarea numarului de turisti (sosiri) – pentru anul 2004 – prin metoda trendului
liniar

- Tabelul 9 -

Anii yi(mii) ti ti* ti yi* ti yi (yi+ yi )


1999 195,3 -2 4 -390.6 189.74 30.9136
2000 178,9 -1 1 -178.9 190.4 132.25
2001 193,0 0 0 0 191.06 3.7636
2002 200,1 1 1 200.1 191.72 70.2244
2003 188 2 4 376 192.38 19.1844
TOTAL 0 10 6.6 256.336

yi= a + b* ti a= yi = 191,06 b= ∑ yi ti/ ∑ ti= 0,66;σ = 7,160 ν = 3,74 % < 5 % , deci


metoda ajusteaza corect seria de date.

y2004 = 191,06 + 0,66*3 = 193,04 mii sosiri, se previzioneaza pentru anul 2004.
Se observa atat o crestere cat si o scadere la nivelul seriei de date analizate, acest lucru
datorandu-se instabilitatii economiei si inflatiei din tara nostra, care are drept consecinta scaderea
puterii de cumparare a populatiei. Acest lucru avand implicatie directa asupra cererii produsului
turistic. In urma previzionarii, se observa o crestere in anul 2004 ( cu 5,04 mii de turisti) a
numarului de turisti in judetul Valcea.

La decembrie 2004 , situatia numarului de turisti si de innoptari a fost urmatoarea:

Durata
2004 Sosiri Innoptari medie a ←
sejurului ←
Ianuarie 12.235 47.765 3,90 ←
Februarie 12.282 77.046 6,27 ← Sursa: Buletin statistic lunar al
Martie 14.231 91.410 6,42 judetului Valcea (decembrie 2004),
Aprilie 15.815 85.843 5,43 INS, Bucuresti
Mai 21.777 115.636 5,31 ←
Iunie 20.161 126.655 6,28 ←
Iulie 27.655 187.990 6,80 ←
August 28.299 195.961 6,92 ←
Septembrie 16.572 117.042 7,06 ←
Octombrie 18.204 115.990 6,37 ←
Noiembrie 16.776 105.716 6,30 ← - Tabel 10 -
TOTAL 204.007 ←
← Conform ultimelor date din Buletinul Statistic lunar al judetului Valcea, in decembrie
2004, erau inregistrati un numar de aprocimatix 204 mii de turisti la nivelul intregului judet, ceea
de reflecta o crestere la nivelul sosirilor, care reiese si din previzionare.

Cap. IV Propuneri de valorificare

Propunerile de valorificare se pot face pe doua coordonate principale, si anume: dezvoltarea


bazei materiale si diversificarea ofertei de produse si servicii turistice:

a) Dezvoltarea bazei materiale

Reteaua unitatilor de cazare: Se poate observa la nivelul judetului Valcea in anul 2003 un
numar de 119 unitati de cazare, cu tendinta de crestere, ajungand la jumatatea anului 2004 la 124
unitati de cazare. O mare pondere din acest numar se afla amplasate in statiunile turistice; fiind
clasificate in functie de categoriile de confort in unitati de : 1*; 2 * si 3*. Exemple: in statiunea
Caciulata – exista Complexul Calimanesti-Caciulata, format din cele trei hoteluri – Caciulata si
Oltul, recent renovate, care sunt incluse in categoria 2*superior; si hotelul Cozia, de 2*; Pe langa
acest complex au mai fost incluse in circuitul turistic vile particulare, precum Vila Trandafirul la
3* si Vila Liliacul la 3*. In statiunea B. Olanesti se pastreaza vechile hoteluri, precum hotel
Parang, hotel Olanesti la 2*; pe langa care, de asemenea au fost incluse in circuitul turistic noi
unitati de cazare, precum: Vila Stogu, Vila Tisa, Pens. Maria, Vila Ana, toate acestea la categoria
de 3*.

Din acesta decriere se poate observa absenta unor servicii de categorie superioara (de 4* sau 5*);
pe de o parte justificata de puterea scazuta de cumparare a populatiei, dar pe de alta parte acesta
lipsa a unitatilor de cazare care sa ofere servicii superioare potentialilor clientilor , reprezinta un
inconvenient in cadrul turismului judetean. Construirea unor hoteluri de 4*/5* care sa se
preintampine cererea clientilor doritori (clienti cu un nivel al venitului ridicat si foarte ridicat, si
in special clienti straini). O astfel de investitie poate propulsa turismul balnear, in special, in
circuitul international.

Reteaua unitatilor de alimentatie publica: Construirea de noi restaurante in cadrul statiunilor


turistice, care sa ofere posibilitatea turistilor sa aleaga.

Mijloacele de agrement: Se stie ca componenta „agrement” a bazei materiale este foarte putin
dezvoltata la nivelul intregului sistem turistic romanesc, in comparatie cu alte tari. De aceea,
propun crearea de conditii pentru distractie si recreere la nivelul judetului Valcea, prin: crearea de
terenuri de sport; sali polivalente (spectacole; expozitii; concursuri) atat in cadrul unitatilor de
cazare, cele care permit o astfel de dezvoltare, cat si separat de unitatile de cazare; crearea de
parcuri de distractie.

Reteaua instalatiilor de tratament: Turismul balnear este cea mai importanta forma de turism
practicata in judetul Valcea, de aceea odata cu construirea de noi structuri de cazare in statiunile
balneo-climaterice, trebuiesc construite si noi baze de tratament.

Sate turistice: Includerea satelor din judetul Valcea in circuitul turistic, prin care sa se
valorifice arhitectura locala, portul populat, traditiile, mestesugurile etc.

b) Diversificarea ofertei de produse si servicii turistice

La nivelul unitatilor de cazare: La ora actuala, investitiile trebuiesc indreptate catre renovarea
vechilor unitati de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere; modificari majore la nivelul
grupurilor sanitare), care sa fie aduse la standarde internationale, pentru a se putea face
promovarea turismului valcean si la nivel international.

Turismul de afaceri este una din formele de turism care se practica in judetul Valcea, de aceea
trebuiesc facute investitii in constructia si dezvoltarea spatiilor de conferinte, si dotarea acestora
corespunzator.

La nivelul unitatilor de alimentatie: Ofertele prestatorilor de servicii, in special cei localizati


in statiunile balneare, includ in pretul camerei/noapte, pe langa pretul pentru tratament, si pretul
pentru masa (PC –pensiune completa), in valoarea de aproximativ 400.000 lei/zi. Potentialul
client vazandu-se astfel obligat sa cumpere produsul turistic complet (cazare, masa si tratament).
Exemplu: la Hotel Caciulata 2*sup, pretul camerei/zi, care include cazare, masa (PC=400.000
lei) si tratament (T3= 3 proceduri) este de 1.848.000 lei; neexistand posibilitatea cumpararii celor
trei servicii separat .Acest lucru duce la nemultumirea clientilor, din diverse motive. Propunerea
mea, in acesta directie, presupune separarea pretului de masa, de celelalte servicii, clientul avand
astfel posibilitatea de-a alege unitatea de alimentatie. Si o alta propunere: servirea mesei in
unitatile de alimentatie din cadrul unitatilor de cazare in sistem „A la carte”. Acest sistem oferind
posibilitatea turistilor de a alege prestatorul de servicii, si poate duce la cresterea satisfactiei
clientului.

La nivelul bazelor de tratament: Trebuiesc facute investitii in vechile baze de tratament (ex:
baza de tratament de la Calimanesti-Caciulata), atat pentru aspectul acestora, cat si pentru
dotarea acestora cu aparatura necesara moderna; pentru imbunatatirea si diversificarea
serviciilor.

La nivelul componentei agrement: In cadrul unitatilor de cazare, existenta unor „animatori”


ar spori calitatea produsului turistic in ansamblu, si ar duce la cresterea satisfactiei turistului. De
asemenea, propun existenta unui ghid specializat in turismul zonal in cadrul celor mai mari si
mai dezvoltate unitati de cazare, care sa organizeze excursii si care sa prezinte turistilor zona
judetului Valcea, cu intreg potentialul sau turistic.

Cap.V Program de promovare turistica a judetului Valcea

In cadrul turismului Romaniei, judetul Valcea dispune de un potential turistic valoros avand o
functie turistica bine individualizata, fapt ilustrat si de baza tehnico – materiala existenta precum
si de circulatia turistica ce ocupa primele locuri pe tara.Valoarea peisagistica ridicata, prezenta
statiunilor balneare ale caror ape minerale folosite din cele mai vechi timpuri au fost deseori
medaliate pe plan international, numarul mare de edificii religioase, manastiri si schituri,
existenta unui bogat fond cinegetic, bogatia culturala si folclorica, pozitionarea geografica
favorabila, pe una din caile principale transcarpatice, cu un grad usor de accesibilitate, toate
acestea fac oportuna practicarea diferitelor forme de turism: turismul balnear, turismul pentru
loisir, turismul pentru practicarea sporturilor, turismul pentru vanatoare si pescuit, turismul
cultural, turismul de afaceri.

Tinand cont de potentialul terapeutic din judetul Valcea, un accent deosebit in promovarea
judetului trebuie pus pe dezvoltarea si promovarea statiunilor balneare atat pe plan national, cat
si international. In acesata directe se pot lua urmatoarele masuri:- in formarea unei imagini
puternice, un rol important il are crearea unui simbol al statiunii balneare, la sinteza figurativa a
imaginii, ale celor mai importante calitati terapeutice ale statiunii. Unele statiuni din strainatate
si-au sporit renumele , si datorita faptului ca si-au creat embleme, simboluri;- un alt mod de
promovare este ca unitatile de cazare, masa si tratament sa poarte numele unora dintre cei mai
importanti factori terapeutici ai statiunilor;-o alta idee ar fi utilizarea in publicitate, alaturi de
prospecte, a unor mostre cu apa minerala specifica statiunii, purtand etichete in limbi straine ,
privind indicatiile de cura si calitatile lor terapeutice.

Metode de promovare turistica a judetului Valcea:

-105 colaborarea cu diverse reviste pentru executarea unor fotoreportaje care sa ilustreze baza
materiala in reteaua de tratament; obiectivele turistice, si chiar frumusetea peisajului;
-106 tiparirea unor afise sugestive de calitate, ilustrand principalele forme de turism practicate
pe teritoriul judetului, care sa fie agreate de firmele partenere;
-107 distribuirea cat mai rationala si eficienta a pliantelor, in asa fel incat sa ajunga cat mai
repede la clientul potential;
-108 luarea de masuri pentru includerea ofertei in brosurile si cataloagele ce se editeaza de
catre firmele partenere;
-109 editarea unor albume in limbi straine, care sa prezinte aspecte din principalele statiuni
balneare ale judetului, in vederea dezvoltatii la nivel international;
-110 construirea de site-uri atat in limba romana, cat si in limbi straine in vederea promovarii
turismului la nivel national si international;
-111 promovarea ofertei turistice si a programelor turistice la targuri si expozitii.

Pentru a fi durabila, este foarte important ca imaginea statiunii sa corespunda realitatii.


Lansarea imaginii unei statiuni balneare ar trebui facuta numai in momentul in care statiunea
prezinta aspectul corespunzator.