Sunteți pe pagina 1din 22

Colegiul Naional Economic Theodor Costescu Drobeta Turnu Severin

Lucrare de certificare a competenelor profesionale

Candidat: Matei Laura Clasa: a-Xll-a G

Profesor coordonator: Trifu Alina Valentina

2013

Colgiul National Economic Theodor Costescu Drobeta Turnu Severin

Studiul potenialul turistic al judetului Valcea

Candidat : Matei Laura Clasa : a-XII-a G

Profesor coordonator : Trifu Alina Valentina

2013

CUPRINS

CAP.1 Localizarea i caracterizarea judeului...........................................pag. 1.1Scurt isoric.............................................................................................pag. 1.2.Aezare geografic.................................................................................pag.

N TURISM

Motivul pentru care am ales ales sa scriu despre acest judet este ca el pune in valoare potentialul turistic atat al judetului Valcea cat si a Romaniei.

CAP.1 Localizarea i caracterizarea judeului


1.1 SCURT ISTORIC
Judetul Valcea are o structura atractiva pentru cei care iubesc turismul. Exista in Valcea peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice la vestigii dacice si romane, de la Buridava si Calea lui Traian pe Valea Oltului, pastrate in Muzeul din Ramnicu Valcea, Govora, ori in complexul muzeal Maldaresti Aproape toate darurile cu care natura si oamenii au inzestrat Romania, s-au adunat pe meleagurile valcene. Un tinut anume facut sa ademeneasca drumetul, spectaculosul naturii - in fantastice alcatuiri precum cheile Bistritei si ale Oltului, plante si animale rare in rezervatiile naturale din muntii Coziei si din muntii Buila Vanturarita si Capatanii, sint ocrotite ca monumente ale naturii. Sate tihnite cu traditii pitoresti si neintrecuti mesteri populari - la Horezu, Barbatesti Vaideeni, la Bujoreni, Petresti, Vladesti sau Buzesti. Istoria acestui judet nu trebuie sa ramana ascunsa sau pierduta odata cu trecerea anilor deoarece numeroase evenimente,importante pentru independenta si dezvlotarea tarii noastre,s-au desfasurat pe aceste meleaguri lasand ca dovezi ale vitejiei si sufletului stramosilor nostri,monumente si izvoare istorice.Totusi exista mai multe motive pentru care un roman poate alege aceasta zona ca traseu turistic. Depozitul de fosile cu o vechime de peste 2 milioane de ani, descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu) este cea mai veche urma a existentei umane de pe continent- Australanthropus otenienis fiind prima legatura a antropogenezei in Europa. Descoperirile arheologice preistorice avansate. Descoperirile fortaretelor dacice de la Ocnita, Gradistea, Rotesti si Tetoiu, care formeaza un sistem defensiv ingenios in partea sud-estica a resedintei regilor daci din Muntii orastie este de o mare importanta. In apropiere de masivul ocnele mari, cetatea dacica Buridava, mentionata de Ptolemy, a fost scoasa la lumina. Aici s-au gasit bucati de ceramica purtand incrisptia REB si BUR cat si un fragment dintr-o vaza pe care scrie Basiloes Thiamarcos Epoiei , care pastreaza memoria unui rege local contemporan cu imparatul octavian Augustus. Binecunoscutul istoric Vasile Parvan a presupus si mai tarziu descoperirile i-au confirmat ideile existentei unui numar de fortificatii pe raul Olt (Limes Alutanus) construite in timpul dominatiei romane (106-271), numite Pons Vetus (Caineni), Praetorium (Racovita), Arutela (Bivolari), Castra Traiana (Sambotin), Buridava (Stolnicesti), Pons Aluti (Ionesti), Rusidava (Dragasani). Dupa retragerea administratiei romane, populatia autohtona a trebuit sa faca

invaziei popoarelor migratoare. Urme ale unot comunitati puternice au fost decoperite la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni, etc. Diploma Cavelerilor Ioaniti, emisa in 1247, mentioneaza existenta Tarii lui Farcas in aceasta zona. In 9-12 noiembrie1330, in depresiunea lovistea, armata condusa de Basarab I a invins armata lui Charles Robert de Anjou, victoria consacrand independenta Tarii Romanesti. Evul Mediu este timpul in care au fost create opere de arta si locuri istorice nepretuite. Valcea este primul judet mentionat intr-un document datat 8 ianuarie 1392, aflat la manastirea Cozia, care mentioneaza un dar facut de Domnitorul Mircea cel Batran, conducatorul Tarii Romanesti (1386-1418), manastirea avand dreptul sa creasca albine in judetul Valcea. Primele carti in limba romana au fost tiparite in acest judet si mentiona, Pravila de la Govora, tiparita in 1640, in timpul domniei lui Matei Basarab. Judetul Valcea a fost un centru de invatamant, cat si centru de arta populara si civilizatie. In timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), al carui nume este elgat de un stil arhitectonic, Manastirea Hures este o adevarata bijuterie a artei feudale romanesti. Judetul Valcea conserva momente importante ale istoriei romanilor. Aici a fost cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848, cantecul "Desteapta-te Romane", cu muzica de Anton Pann si text Andrei Muresanu. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, muntii, padurile si manastirile din acest judet au adapostit grupuri armate de luptatori anticomunisti care au tinut vie speranta de libertate si democratie, speranta renascuta jumatate de secol mai tarziu, in decembrie 1989.

1.2. ASEZAREA GEOGRAFICA

Situat in partea central-sudica a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Olt, fosta provincie Oltenia, judetul Valcea are o suprafata de 5765 kmp (2,42% din suprafata tarii). Resedinta administrativa a judetului este Ramnicu-Valcea, oras mentionat documentar in 1388, in timpul domniei lui Mircea cel batran. Orasul e situat in zona de deal a judetului, la 283 m altitudine si este traversat in zona estica de la nord la sud de raul Olt, si este o zona comerciala fiind situat la rascruce de drumuri. Avand 12000 locuitor, Ramnicu-Valcea este cel mai important centru economic al judetului, adapostind 80% din activitatile economice. Aici se gasesc trei platforme industriale - una la nord, si doua la sud fiecare avand profil distinct. Ramnicu Valcea este de asemenea un centru cultural de traditie. Orasul primelor tiparituri in limba romana are numeroase centre si institutii culturale cu o bogata activitate. In timpul ultimelor decenii de dictatura comunista, vechea infatisare a orasului a fost distrusa, ramanand foarte putine marturii ale trecutului, Biserica Episcopala Ramnic, majoritatea locuri istorice si monumente de arta, cateva case in stil arhitectonic traditional - casele Velea, Lahovari, Balotescu, Anton Pann, actuala stada Mihai Viteazul, parcul Zavoi, unde la 29 iulie 1848 s-a cantat "Desteapta-te Romane", azi Imnul National al Romaniei. In judet se gasesc 8 localitati urbane: Ramnicul Valcea, Dragasani, Olanesti, Baile Govora, Brezoi, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari, Horezu, 77 de comune si 568 de sate. Populatia judetului este de 440000 locuitori, din care 40,6 % in orase si 59,4% in sate. Populatia activa 47,2%, din care 40,73%, in agricultura si silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii. Clima este temperat-contineantala, relieful coboara in trepte de la nord la sud, avand varfuri peste 2300 m in Masivul fagaras si coborand la dealuri in centru si campii si lunca Oltului , in sud. Principalul curs de apa este raul Olt cu afluentii sai.

RELIEFUL Teritoriul judetului Valcea este acoperit de culmi muntoase si dealuri, altitudinile scazand de la nord la sud, spre depresiunea intramontana a Lovistei. In partea sudica a judetului, dealurile cu altitudini cuprinse intre 600-700 m inchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislavesti, Pausesti, Hurezu s.a. In nordul judetului se inalta culmile muntilor Fagaras, la vest se desfasoara Muntii Lotrului iar la sud Muntii Capatanii. Pe partea stanga a Oltului se afla masivul Coziei care atinge 1.669 m. RETEAUA HIDROGRAFICA

Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul judetului. Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor. LACUL BRADISOR Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc. LACUL VIDRA Lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972, volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Ichtiofauna. CLIMA Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile depasesc 1.200 mm/an iar vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La altitudini medii si mici temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in lungul vailor, iar media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C iar precipitatiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei clima este mai blanda decat in restul teritoriului. VEGETATIA SI FLORA In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii. Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte. La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul. FAUNA Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice. In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.

ISTORICUL JUDETULUI VALCEA

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Valcea au demonstrat prezenta asazarilor umane din cele mai vechi timpuri, 'Australanthropus olteniensis' descoperit la Bugiulesti fiind unul dintre cele mai vechi locuri din tara. Urme de locuire datand din epoca paleoliticului au fost scoase la iveala in urma cercetarilor arheologice efectuate la Dragoesti, Valea Lotrului, Valea Topologului, Goranu si Ramnicu Valcea, iar la Cazanesti, Barsesti, Govora Sat, Voicesti s.a., au fost descoperite obiecte din ceramica pictata datand din epoca neolitica. Din epoca bronzului si efoca fierului au fost scoase la iveala necropolele de la FerigileCostesti, Boisoara, Goranu, Ocnele marisi Popesti care ilustreaza o perioada infloritoare din viata comunitatilor umane de aici ale caror indeletniciri principale erau agricultura si exploatarea resurselor naturale. Perioada geto-daca este reprezentata de dovezilemateriale descoperite in zona asezarilor de la Ocnita, Gradistea, Ladesti, Ionesti si Roesti. La Ocnita a fost identificata asezarea dacica Buridava, amintita de Ptolemeu in scrierile sale. In aproprierea masivului de sare de la Ocnele Mari, arheologii au descoperit un vas si fragmente de ceramica inscriptionate care demonstreaza ca sarea se exploata din vremea dacilor. Amprenta civilizatiei romane s-a pastrat pana azi atat prin tezaurele descoperite in zona, cat si prin drumurile romane construite (Via Romana) care au dat numele unor localitati: Pons Vetus (Podul Vechi) - astazi Caineni, Pons Aluti (Podul Oltului) - in prezent Ionestii Govorei, Arutela (Bivolari), Buridava (Stolniceni), Rusidava (Dragasani) s.a. castrele romane (Limes Alutanus) strabatand intregul judet de la nord la sud. Dupa retragerea romana din Dacia (271), popoarele migratoare au invadat teritoriile actualului judet Valcea. In epoca evului mediu judetul Valcea a cunoscut o perioada de inflorire carea avea sa prefigureze renasterea sa atat pe plan economic cat si pe plan cultural. Intre anii 1386 - 1388, in timpul domniei lui Mircea cel Batrin a fost ctitorita Manastirea Cozia, cel mai important complex de arta medievala valaha. In secolul al XV-lea Vlad Calugarul a ridicat Manastirea Govora, unde mai tarziu a functionat tiparnita infiintata de Matei Basarab (in 1637). Aici a vazut lumina tiparului prima culegere de legi intitulata 'Pravila de la Govora'. In 1705 carturarul Antim Ivireanul aducea la Ramnic o noua tiparnita care a facut cunoscuta cartea laica in toate provinciile romanesti. incepand cu secolul al XVII-lea au fost ridicate biserici si manastiri care s-au pastrat pana astazi. Sub domnia lui Matei Basarab a fost ctitorita intre anii 1635 -1637 Manastirea Arnota, adevarat simbol al renasterii spirituale romanesti. Constantin Brancoveanu este ctitorul altui lacas de cult valcean - Manastirea Horez - in prezent inclusa in patrimoniul UNESCO. Judetul Valcea intra in panteonul culturii romanesti odata cu stabilirea Episcopiei Ramnicului Noului Severin la Ramnicu Valcea. De-a lungul timpului, judetul Valcea a participat la principalele evenimente istorice: Revolutia de la 1821, Revolutia din 1848, Unirea din 1859, Razboiul de Independenta din 1877-1878, Unirea din 1918 si cele doua razboaie mondiale. In prezent Valcea este unul dintre cele mai dezvoltate judete ale tarii, beneficiind de monumente istorice si de arhitectura deosebite precum si de un cadru natural pitoresc care ii confera statutul unui important obiectiv turistic din tara noastra. Ramnicul si imnul national Revolutia de la 1848 a avut la Ramnicu Valcea un puternic ecou. Tabara militara organizata de generalul Magheru la Troianu poarta sudica a Ramnicului, a reprezentat o garantie pentru victoria revolutiei, care a fost sarbatorita la 29 iulie 1848 intr-o campie inconjurata cu arbori de la marginea orasului, pe locul unde mai tarziu avea sa fie amenajata gradina publica Zavoi. Sub steagurile revolutiei un cor condus de Anton Pann si o multime de entuziasti adunati sa serbeze triumful revolutiei au intonat cantece pline de armonie printre care si Desteapta-te romane ce avea sa devina imnul national al Romaniei. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de doua ori la Ramnicu Valcea fiind intampinat cu multa caldura de locuitorii orasului care salutau astfel pe fauritorul Unirii Principatelor. Tributul de sange platit de ramniceni pentru cucerirea independentei tarii in 1877 a fost deosebit de greu, dar alaturi de jertfa celorlalti romani a constituit fundamentul Romaniei moderne. In cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunator monument ce a devenit un simbol al orasului: Statuia Independentei, opera a sculptorului Ion Iordanescu sprijinit de un participant la acel razboi, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Valcea. In ambele conflagratii din prima jumatate a secolului al XX-lea locuitorii orasului si-au dat tributul de sange, au suferit aceleasi distrugeri si au avut aceleasi satisfactii sau necazuri ca toti ceilalti romani. Intre cele doua razboaie mondiale, Ramnicul s-a dezvoltat in primul rand din punct de vedere economic si cultural, populatia pastrandu-se totusi la un nivel aproape constant (10.000 locuitori). Dupa 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la cresterea economica a regiunii, precum si marile familii cu traditie in zona (Simian, Otetelisanu, Bratianu, Plesoianu, Hanciu, Lupas si Procopiu) dispar sau isi pierd cu totul influenta sub dictatura comunista. Apar prioritati noi, linistea urbei semipatriarhale fiind inlocuita de dezvoltarea exponentiala a unor cartiere muncitoresti menite sa adaposteasca o mana de lucru ieftina si usor de manipulat ideologic. Au fost distruse in acea

perioada multe exemple de arta arhitectonica veche, pierzandu-se astfel, printr-o nepasare de neinteles, valori inestimabile. In 1968 orasul redevine capitala de judet, este ridicat la rang de municipiu si ajunge un puternic centru industrial. De asemenea orasul inregistreaza o impresionanta dezvoltare demografica si urbanistica. Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele termale si frumusetea peisajului, ele constituind adevarate oaze de liniste, atat de recomandate pentru odihna si tratament. Pe langa tratamentul a boli, aceste statiuni ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber prin efectuarea de drumetii si practicarea sporturilor de toate genurile. Oferta turistica a judetului cuprinde mai mult de 11.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale inregistrate in sistemul romanesc de turism rural si ecologic. O scurta prezentare a facilitatilor oferite de statiunile valcene cuprinde urmatoarele: -statiunea Baile Olanesti detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive si metabolice. -statiunea Baile Govora este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice. -izvoarele minerale de la Calimanesti - Caciulata sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate. -statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului, este vestita pentru practicarea sporturilor de toate felurile si a drumetiilor montane. Muntii inconjuratori constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna. -zona Ocnele Mari - Ocnita este vestita pentru bazinele sale cu apa sarata si noroiul saprofelic utilizat in tratarea reumatismului si afectiunilor locomotorii. Modernele complexe turistice din statiunile valcene ofera conditiile optime pentru organizarea de expozitii, intalniri si seminarii, dispunand de importante spatii de expunere si sali de conferinte. Unul dintre obiectivele Camerei de Comert si Industrie Valcea si al autoritatilor locale este sa transforme judetul Valcea intrun centru international pentru intalniri stiintifice si de afaceri, targuri si expozitii. Iata de ce Camera de Comert si Industrie Valcea a lansat proiectul construirii unui modern Centru de Afaceri - Centrul de Afaceri Flandra - Valcea, dotat cu toate facilitatile necesare sprijinirii mediului economic, prin oferirea de spatii pentru birouri, pentru depozitare si prezentare de produse, sali de conferinte si locuri de cazare pentru oamenii de afaceri prezenti in Ramnicu Valcea.

Orasul Govora e situat in depresiunea subcarpatica Govora, inconjurata de dealuri acoperite cu paduri de fagi, stejari si pini, la o altitudine de 360-380 m, 20 km SW de municipiul Ramnicu Valcea (resedinta judetului Valcea). Climatul este cel continental moderat cu mici influente mediteraniene: veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19C) si ierni placute (temperatura medie in ianuarie este de -3C). Precipitatii sunt moderate (800 mm anual). Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale, rinite, sinuzite, faringite etc.), bolilor degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze) si a bolilor reumatice articulare (tendonite, periatrite scapulohumerale), ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale (pareze usoare, sechele dupa poliomelite etc.) si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate (ginecologice, endocrinologice, cardiovasculare, digestive, urinare). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Anual, statiunea poate primi peste 1400 turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteci si baruri.

Obiective turistice din statiune: ' Colectia de arheologie si arta 'Gheorghe Petre' (arheologie, arta feudala, numismatica) ' Manastirea Govora, (sec. XIV) unde in 1640 s-a tiparit 'Pravila de la Govora', prima carte de legi in limba romana. Factori naturali de cura: - Ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, slab bicarbonatate, hipotone - Namolul mineral sapropelic transportat de la Ocnele Mari - Bioclimat de crutare. Indicatii terapeutice: - Afectiuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, stepticocice, rinoferinfite, laringite, micoze orofaringiene) - Afectiuni respiratorii (bronsita cronica, traheobronsita, emfizen pulmonar, astm bronsic alergic) Afectiuni reumatismale degenerative - Afectiuni reumatismale articulare; sechele, post-traumatice - Afectiuni neurologice periferice si centrale ( pareze, sechele poliomelitice) - Afectiuni asociate (ginecologice, endocrine, boli profesionale).

Bai calde cu Bai Bai Impachetari Electroterapie (galvanizari, - Masa - Cure interne cu apa minerala Contraindicatii: Boli Sarcina - Boli de natura tuberculoasa.

Tipuri ape cu cu

minerale esenta bioxid cu

curenti

diadinamici,

proceduri: sulfuroase de brad de carbon namol cald Pneumoterapie Aerosoli magneto diaflux,solux ultrasunete) Hidroelectroterapie Kinetoterapie si

de iodurate

Boli venerice incepand Boli cu

tumori luna

infecto-contagioase maligne Hemoragii a 3-a psihice

Exista multe facilitati si oportunitati de recreere. In apropiere, in satul Govora se afla Manastirea Govora, fondata la inceputul secolului 15, reconstruita de domnitorii Vlad Calugarul si Radu cel Mare undeva la sfarsitul secolului 15, restaurata de Constantin Brancoveanu, in 1710-1711 cand cladirile monahale au fost marite si impodobite cu picturi murale de valoare de catre zugravii Iosif, Hranite, Teodosie, Stefan s.a. La Manastirea Govora domnitorul Matei Basarb a instalat o presa de tiparit si in 1640 a fost tiparita Pravila de la Govora cea mai veche culegere de legi tiparita in Tara Romanesca.

In satul Frincesti, la sud de Govora, se afla o biserica numita 'Biserica dintr-un lemn' fondata de domnitorul Matei Basarab in 1635-1636. Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale. Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor minerale de la Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena, unde a obtinut medalia de aur. Primele studii chimice asupra apelor minerale de la Olanesti au fost efectuate in anii 1829 -1830 de catre dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1868 dr. Carol Davila l-a indemnat pe chimistul Bernath londway sa execute studiul chimic al apelor minerale din Olanesti. Renumitul chimist a evidentiat 40 de izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale distribuite in 4 zone: Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si Valea Ripuroasa. In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului: -14 izvoare iodurate -6 izvoare sulfurate si clorurat sodice -4 izvoare cu ape diuretice -1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze -2 izvoare purgative -2 izvoare feruginoase -2 izvoare avand compozitie mixta. In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma 'Rumpel' din Viena in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18). Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L.Alexiu, dr.P.Petrescu. In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Olanesti dupa concentratie au fost clasificate in 3 grupe: -ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6) -ape izotone (izvoare minerale nr: 5,7,30) -ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19,3,20)

In urma studiilor comprativecu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca izvorul mineral nr: 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon; izvoarele minerale nr: 3 si nr: 9 au calitati similare apelor minerale de la Ems, Eaux Bonnes. Izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-lesBains, Baden, Weisbaden, Achen; sursa minerala nr. 20 (folosita pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux Bonnes. Elementul cu cea mai mare importanta valoare biologica este hidrogenul sulfurat, care este instabil, dand nastere fie sulfului elementar, fie acizilor polisulfhidrici si sarurilor lor. Activitatea biologica este legata de viteza cu care sunt acaparati acestia de organism. In ceea ce priveste potabilitatea apei, in urma carcetarilor efectuate de Institutul de Stiinte Biologice din Bucuresti, s-a dovedit ca analizele biochimice indica cvasiabsenta activitatilor

enzimatice, germenii patogeni lipsesc, apele inscriindu-se in limitele de potabilitate admise de legislatia in vigoare.

Brezoiul este un oras de munte, mic, circa 7000 de locuitori, situat in Carpatii Meridionali la confluenta Lotrului cu Oltul, la o altitudine medie de 400 m si la o distanta de 200 km de Bucuresti, 70 km de Sibiu, 35 km de Rm. Valcea. El constituie punctul de plecare pentru numeroase trasee turistice marcate ce strabat muntii Lotrului, Capatanii si masivul Cozia. De asemenea, Brezoiul este o excelenta baza de plecare in calatorii mai lungi spre vechile burguri transilvane sau spre manastirile Olteniei. Orasul este inconjurat de paduri si vai in care sunt raspindite sate sau locuinte sezoniere - asa numitele odai care pastreaza inca izul arhaic al vietii taranilor din zona montana si submontana. In paduri pot fi intilnite frecvent toate speciile de vanat mare de la noi din tara: urs, lup, mistret, cerb, caprior, capra neagra, ras. Lacurile de acumulare si vaile adiacente sunt populate cu speciile de pesti specifice apelor de munte: pastrav, clean, mreana, scobar, ce pot face deliciul unor partide de pescuit. Clima generoasa, montana, cu aerul curat, lipsita de vanturi puternice, de zile caniculare, sau de geruri naprasnice, constituie un foarte bun remediu impotriva surmenajului si stresului cotidian. Putem gasii zone cu microclimat aparte, ce nu s-a schimbat de mii de ani. Flora, foarte variata, abunda in specii rare sau unice.Floarea de colt o gasim aici la cea mai joasa altitudine din Europa (500 de metri). Cazarea se poate face in pensiuni si la case acreditate pentru primirea de turisti, dotate cu tot confortul necesar: baie, dus, W.C., spatii de joaca pentru copii, parcare. Bucataria traditionala sau moderna, in functie de optiunea fiecaruia, este bazata pe produse naturale proaspete obtinute in gospodarie.

Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633 locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului. Clima specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de temperatura, cu veri racoroase (in jur de 20C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -l si -5C in luna ianuarie). Temperatura medie anuala este de 9 C. Precipitatii moderate (750-800 mm anual). Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41C, si hipertermale= 49.5C). Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi,pielonefrita cronica hermal = 41C, and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura. Atractii turistice: Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si construita in anii 1518-1522, sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica datand din 1676, Manastirea Cozia aflata la 5 km distanta de oras. Datand din anii 1387-1388, Manastirea Cozia este ctitoria domnitorului Mircea cel Batran, care este ingropat aici. Aici se pot vedea picturi murale datand din 1391. Muzeul Manastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane. Doctorul francez Joseph Caillat, care in 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat in anul 1859 la analiza apelor minerale de la Calimanesti. In 1869 imparatul Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apa minerala de Calimanesti, care i-a fost expediata in Franta. In 1893, apa minerala de la Calimanesti-Caciulata a obtinut medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles. Primele pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910. In prezent, statiunea Calimanesti dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura interna, sali de gimnastica medicala, sauna, bazine de inot situate pe malul raului Olt etc. Caciulata gazduieste un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmarilor hepatitei. Tot aici se afla si singurul sanatoriu din tara pentru cei bolnavi de silicoza. In Statiunea Calimanesti se afla o clinica apartinand Institutului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala din Bucuresti, precum si o sectie a Catedrei de specialitate din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Bucuresti

Municipiul Dragasani este situat la limita de sud a judetului Valcea (vezi harta judetului Valcea), pe terasele de pe partea dreapta a raului Olt, la 53 km de Rm. Valcea. Este asezat la 44037' - 44041' latitudine nordica si 24014' 24018' longitudine estica. Suprafata sa este de 44,57 km2 . Sub aspect geomorfologic, teritoriul localitatii se situeaza in marea unitate Podisul Getic, subdiviziunea Valea Oltului. Vegetatia teritoriului face parte din formatiunea floristica de silvostepa, vegetatia ierboasa fiind in cea mai mare parte artificializata prin culturile agricole. Municipiul cuprinde si urmatoarele localitati componente: Dragasani, Zlatarei, Zatreni si Valea Caselor. Teritoriul municipiului este strabatut de doua cursuri de apa permanente, raul Olt in partea de est si paraul Pesceana la sud, si o serie de parauri si vai torentiale cu debit scazut temporar. Apa subterana este cantonata in doua straturi, unul la adancime de 5-8 metri, provenit din precipitatii, si altul in lunca, la 2+3 metri de la suprafata terenului, alimentat de raul Olt care este amenajat hidroenergetic complet. Vinul de Dragasani

Primele documente cu privire la viile si vinurile din Dragasani dateaza din secolul al XIV-lea. Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii domnitori ai tarii romanesti inchina bisericilor, manastirilor si fac danii capeteniilor de osti sate intregi cu privilegii domnesti din care

nu lipsesc viile si vinaritul. In anul 1700, Constantin Cantacuzino aminteste de viile de la Dragasani: Pe harta sa tiparita la Padova in 1700, stolnicul Constantin Cantacuzino inseamna si unele dealuri unde se produc cele mai bune vinuri, intre care se afla Ramnic, Targoviste, Scaeni-Prahova, Negovani, Greaca, Caracal. Trebuie adaugate de asemenea viile de la Dragasani si Segarcea, care incepusera sa se impuna. Dupa jumatatea secolului al XIX-lea gasim multe documente ale calatorilor straini care, scriindu-si memoriile, nu au uitat sa lase insemnari si despre vestitele vinuri de Dragasani de pe atunci. Neugebauer, la 1854, facand o descriere a Moldovei si a Valahiei, aminteste alaturi de cunoscutele vinuri de Cotnari si Odobesti si vinul de Dragasani, care merita buna sa reputatie. De asemenea pivnitele mari de vinuri au intretinut pe piata interna, cat si la export, renumele vinului de Dragasani, oferind nu numai renumitul tulburel sau pelinul de Dragasani, ci chiar inul de talie mare ce concura multe din cele mai bune vinuri ale Frantei. Vinurile pivnitelor Stirbei, Bratianu, Nae Petcu Ion, Teodorini, Oromolu, Mor, Ocneanu, Mihailescu, Filipescu, D. Ionescu, Fratii Spirtaru, cateva din cele mai cunoscute din podgoria Dragasani au fost elogiate si distinse la diferite expozitii, concursuri si festivitati. Ministerul Agriculturii si Domeniilor a infiintat in 1897 Pepiniera Dragasani, situata in lunca Oltului, din necesitatea producerii vitelor altoite reclamate de reconstructia viticulturii traditionalei podgorii. Lipsa in Podgoria Dragasani a unei institutii de asistenta in domeniul practicii viticole a impus crearea in 1936 a Statiunii Experimentale prin Hotararea Ministerului agriculturii si domeniilor. Dupa criteriul forul tutelar coordonator dominant, se disting urmatoarele etape de dezvoltare: -etapa 1896-1944 coordonata cel mai mult timp de Ministerul agriculturii si domeniilor etapa 1944-1957 coordonata de Institutul de cercetari agronomice al Romaniei etapa 1957-1967 coordonata de Institutul de cercetari horticole Bucuresti-Baneasa - dupa 1967 coordonata de Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie Valea Calugareasca. Pe plan international cercetatorii Statiunii Dragasani au participat cu lucrari stiintifice la congrese, adunari generale, consfatuiri, simpozioane, colocvii si cursuri organizate de Oficiul International al Viei si Vinului, C.A.E.R., F.A.O., pe linie de viticultura, vinificatie, protectia plantelor, ecologie, agrochimie, fiziologie, biochimie, etc. S-a participat cu struguri si vinuri la concursurile internationale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucuresti, Erfurt, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon. Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de 'Targul Horezu', data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii. Ca sa ajungi la Horezu, venind dinspre Bucuresti, Ramnicu Valcea este o destinatie obligatorie. De aici, pe linia de centura a orasului, urmand indicatorul de Targu Jiu, ajungi in soseaua principala care duce la Horezu. In prima duminica din iunie, localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale. Mesteri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa isi etaleze talentul. Peste tot sunt masini, targoveti, tarabe pline de 'taiere' (farfurii intinse), strachini si urcioare. Ceramica buna trebuie cautata. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate vechile instrumente ('cornul' si 'gaita') pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul. Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin: MUZEE, CASE DE CULTURA SI BIBLIOTECI MANIFESTARI CULTURALE CERAMISTI MUZEE, CASE DE CULTURA SI BIBLIOTECI Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste 'Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708',

scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860. Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific. Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti 'Cocosul de Hurezi', intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar. Biblioteca oraseneasca 'Ada Orleanu' este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume. MANIFESTARI CULTURALE Viata locuitorilor din Horezu este animata de o serie de evenimente ce promoveaza traditiile si produsele specifice zonei. Dintre cele mai cunoscute targuri si festivaluri populare se numara: Targul anual de olarit 'Cocosul de Hurez' destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul 'Stejari', in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. Printre mesterii populari veniti la targ din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicsoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu. Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura 'Dinu Sararu' din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice. 'Fagurele de aur' sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la Tomsani. 'Invartita dorului' festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni. 'Braul de aur' sezatoare si concurs de creatie, este organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Barbatesti. Targul international al tiganilor are loc anual pe data de 8 septembrie, in satul Bistrita al comunei Costesti. CERAMISTII din zona sunt adevarati mesteri care respecta traditia si care au facut saltul de la etnografic la artistic, de la utilitar la estetic, produsele de lut devenind adevarate opere de arta. Dintre ceramistii care si-au adus aportul si contributia personala la dezvoltarea creatoare a ceramicii de Horezu, putem aminti cativa dintre cei mai consacrati mesteri: * Victor * * * Stelian Ogrezeanu si Ion Victor Eufrosina Vicsoreanu Vicsoreanu Ogrezeanu

Pe langa acesti maestri ceramisti, o noua generatie de artisti preiau si pastreaza traditia artei populare, ducind mai departe 'scoala' ceramistilor hurezeni. Acestia sunt: * * Nicoleta * Ion * Viorel Frigura Milu (Mischiu) si si Laurentiu Mihaela Bascu Pietraru Palosi

Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani. Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni. Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului. Aceste valori culturale aflate intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptam si pe dumneavoastra sa le descoperiti. Localitate cunoscuta inca de pe vremea romanilor, situata la 12 km de Ramnicu Valcea, este apreciata ca o statiune recunoscuta pentru baile sale de sare concentrata. Statiunea dispune de un parc si o plaja situate pe malul unui lac sarat, 3 campinguri cu 209 locuri, cu pavilion pentru bai. Aici exista cateva monumente de arhitectura: biserica Adormirea Maicii Domnului (secolul al XVl-lea), biserica Slatioarete (secolul al XVI-lea, ctitoria sotiei lui Alexandru Voda Mircea) si biserica fostului schit Titireciu (secolul al XVI-lea). Orasul este asezat in partea central-sudica a Romaniei, in zona Subcarpatilor Valcii, de-alungul vaii Parului Sarat. In Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copacelu a municipiului Ramnicu Valcea) si strada Alexandru Ioan Cuza a orasului care se intersecteaza cu aceasta. Asezarea se afla intr-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind strajuita de dealuri cu o altitudine intre 400 si 600 m. Sub aceste dealuri se afla un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursa naturala a locului si care fost exploatata din cele mai vechi timpuri, dand dealtfel si numele localitatii ('ocna' inseamna 'mina de sare').

orasul Ocnele Mari (vedere din anul 1950) Exploatarea sarii s-a facut si se mai face prin extractie de bulgari (magle) din salina (mina de sare cunoscuta si sub denumirea de ocna de sare). De la jumatatea anilor 1950, datorita aparitiei Uzinei de Soda Govora, s-a trecut si la exploatarea sarii prin solutie saturata cu ajutorul sondelor. Acest ultim sistem a dus in ultimii ani la prabusirea unor caverne subterane create prin exploatare sarii in solutie saturata (saramura), producand probleme de natura ecologica si mai ales sociala Municipiul Ramnicu Valcea este resedinta judetului Valcea; important centru economic si cultural al tarii, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti. Situat la intersectia paralelei 45s07 latitudine nordica cu meridianul 24s2221 longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai. Ramnicu Valcea este amplasat in Subcarpatii Getici, la 18 km de defileul Oltului, in lunca raului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona carlig cu orientarea NS. Largimea maxima a luncii este de 2,5 km in partea de nord, de 1,9 km in zona centrala si de 2 km in zona sudica. Municipiul Ramnicu Valcea are o suprafata de 6.221 ha si impreuna cu comuna suburbana Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se invecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV). Orasul se intinde la est de dealul Capela, pana dincolo de cursul raului Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele raului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Ramnicu Valcea este marcat de dealul Cetatuia. Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona

estica dealurile coboara pana aproape de firul apei. Se disting doua terase. In trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a raului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin inaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260 m. In cadrul judetului, orasul este situat in partea central -estica, iar in Subcarpatii Getici se incadreaza in Subcarpatii Valcii intre Oltet si Topolog. Ramnicu Valcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-MuereascaCalimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni). La nord de largirea depresionara de la Ramnicu Valcea exista dealuri inalte de peste 700m unde apar cueste. In apropiere de oras atat pe stanga cat si pe dreapta Oltului predomina un asemenea relief de cueste generat de vaile torentiale in conditiile unor structuri geologice monoclimale (L. Badea,1955, si Mihaela Dinu, 1995). Distanta fata de principalele orase din jur este usor de parcurs, cu mijloace auto, reteaua rutiera din regiune fiind de curand refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Targu Jiu (115km), Slatina (100km). In cadrul retelei rutiere si feroviare Ramnicu Valcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti Pitesti Rm.Valcea Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu Horezu Rm.Valcea si DN 64 Craiova Dragasani Rm.Valcea. Nu exista aeroport, insa la punctul numit Malul Alb, la 4 km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea aterizarea avioanelor utilitare. Municipiul Ramnicu Valcea situat in 'zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice' (V. Cucu). Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

Ramnicu Valcea se afla situat intr-o zona ce a oferit conditii deosebit de prielnice injghebarii comunitatii umane, inca cu multe milenii in urma. Numeroase descoperiri arheologice atesta acest lucru. Astfel, pe terasa Oltului, la Cazanesti, s-a gasit un razuitor de silex, ce provine din paleoliticul superior. Din epoca mezolitica s-au descoperit, la Copacelu, asezari de cultivatori de plante si crescatori de animale domestice (bou, oaie, capra, porc, caine). Neoliticul este prezent prin cultura Cris-Starcevo, identificata in asezarea de la Valea Raii, punct aflat in zona actuala a orasului, langa Caminul Cultural, de o parte si de alta a drumului. In asezarea mai sus-mentionata, cu o vechime de aproximativ 7.000 de ani, au fost descoperite bordeie si colibe modeste, un vas mare de provizii (chiup), folosit pentru pastrarea cerealelor, precum si o secera confectionata dintrun corn de bovideu. Este cea mai veche unealta agricola descoperita pana in prezent pe teritoriul patriei. Viata pe acest teritoriu cunoaste o organizare mult mai dezvoltata in perioada neolitica, reprezentata prin culturile Boian si Salcuta, identificate in punctele de la Cazanesti, Cetatuia si Ramnicu Valcea. In partea superioara a stratului de cultura Cris de la Valea Raii s-au descoperit cateva fragmente ceramice de factura Boian II timpuriu. In perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului, zona Ramnicului continua sa fie locuita. Asezarile se aflau pe cateva inaltimi (Cetatuia) sau pe terase ale Oltului (Cazanesti). Inceputul epocii bronzului pe teritoriul orasului de azi a fost scos in evidenta prin descoperiri apartinand culturii Glina, in punctele Buleta si Cazanesti, precum si in cinci locuri din cuprinsul orasului. Dupa al doilea mileniu i.e.n. se adanceste etnosul cultural tracic si pe teritoriul Ramnicului Valcea. Cultura Verbicioara, datand din epocile mijlocie si tarzie ale bronzului, este foarte bine reprezentata pe raza municipiului. La inceputul mileniului I i.e.n. incepe prima perioada a fierului. In asezarile tracice din Ramnicu Valcea, pe langa ceramica s-au descoperit uneori si arme, aplice si podoabe. Pe culmea Dealului Cetatuia s-au descoperit mai multe fragmente dacice, iar pe terasa dealului, locuirea dacica s-a suprapus unei bogate asezari preistorice. In secolul al II-lea exista in acesta zona o uniune tribala a dacilor buridavensi. Ea alcatuia o formatiune social-politica avansata, care desfasura o vie activitate economica si comerciala, intretinand relatii cu lumea romana, prefigurand astfel marea dezvoltare a societatii geto-dacice din secolul I i.e.n.. Comuna si Statiunea Voineasa sunt situate in depresiunea Tara Lovistei, pe Valea Lotrului (afluent al Oltului), la poalele Muntilor Lotrului (Carpatii Meridionali). Transportul rutier se asigura prin intermediul soselei E 81 - pana la Gura Lotrului, apoi se urmeaza drumul national DN 7A. Distanta fata de orasul Ramnicu Valcea este de 70 km, fata de orasul Sibiu - 100 km, iar distanta fata de Bucuresti 250 km. OBIECTIVE TURISTICE LACUL VIDRA Este cel mai mare lac din cadrul amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget; - are un volum maxim de cca. 350 mil. m de

apa;

- este lacul situat la cea mai mare altitudine, comparativ cu celelalte lacuri din tara. CHEILE LATORITEI Situate in sud-vestul comunei Voineasa , pe o distanta de cca. 25 de km , dezvaluie privirii o frumusete si salbaticie nebanuite , oferind totodata posibilitatea de a traversa muntii prin Pasul Curmatura Oltetului , pentru a ajunge la Pestera si Manastirea Polovragi si de aici la Pestera Muierii.Principalele puncte de atractie ale vaii sunt: - Cascada Apa Spanzurata; Piatra Fetii; - Lacurile Petrimanu si Galbenu; - Cascada Moara Darcilor; - Lacurile Iezerul Latoritei si Violeta; - Piatra cu Gauri. LACURILE BRADISOR si MALAIA Ofera posibilitatea de a pratica pescuitul sportiv. CHEILE JIDOAIEI si lacul omonim Aceste obiective sunt situate la aproximativ 12 km N-E de Voineasa, pe valea superioara a raului Voinesita. CABANA OBARSIA LOTRULUI Distanta dintre Voineasa si Obarsia Lotrului (situata in vestul comunei) este de cca. 41 km, traseul urmand soseaua DN 7A. Cabana se afla la confluenta Lotrului cu paraul Pravat. De aici, exista cel putin trei posibilitati de a continua drumul: fie se merge (cu autovehicul) in directia Sebes-Alba , cel putin pana la Oasa - unde se poate vizita Manastirea Oasa si unde se afla cabana de vanatoare a lui Mihail Sadoveanu ; - fie se merge (pe jos) inspre lacul glaciar Calcescu; - fie se urmareste directia Petrosani-Targu-Jiu-Horezu-Rm.Valcea-Voineasa ( traseu cu durata de cca. 12 ore, cu autovehicul, pe parcursului caruia se pot vizita: Pestera Muierilor, Pestera Polovragi, manastirile - Polovragi,Hurez,Bistrita, Manastirea Dintr-un Lemn, Cozia). CATARACTELE LOTRULUI Sunt situate de-a lungul traseului Voineasa-Balindru. PESTERA LAPTELUI Este situata la cca. 20 km sud de Voineasa , pe Valea Rudaresei (afluent al Latoritei) relicvele fosile descoperite aici sunt expuse la Muzeul de Istorie al judetului Valcea. STANA Cei interesati sa cunoasca viata traditionala a oamenilor de la munte pot vizita gospodaria familiei Borboana Matei , situata in punctul la Ciresi, pe traseul Voineasa - Chica Lupului - Ciresi - Paraul Prejbutei sau Valea Macesului. TRASEELE TURISTICE Iubitorii naturii pot organiza drumetii pe muntii din jurul localitatii , bucurandu-se de frumusetea padurii, a pajistilor presarate de flori, a paraielor susurande. Traseele marcate, explicatiile gazdelor si eventual prezenta unui ghid ii vor ajuta cand este nevoie

Alaturi de milenara creatie populara, numeroase monumente istorice si de arta din cuprinsul Valcii atesta ca pe aceste meleaguri s-a inchegat si dezvoltat de-a lungul veacurilor o traditie culturala care a cultivat sentimentul demnitatii nationale, al permanentei si unitatii poporului roman, al dragostei pentru cultura. Cresterea rolului culturii in Valcea s-a manifestat prin functionarea, inca din secolul al XIV-lea a unor adevarate scoli cu profil artistic-miniaturisti, copisti, zugravi, sculptorii in lemn si piatra - la Cozia, Bistrita, Ramnic si apoi la Hurez.

Tiparnita din Ramnic, ctitorita de Antim Ivireanul va transforma micul orasel de la poalele Capelei intr-o adevarata 'capitala a tipografilor' unde se vor tipari carti si in limbi straine. In viata culturala valceana isi face aparitia figura luminoasa a lui Anton Pann care avea sa fie profesor de muzica la Ramnicu Valcea. Valcea a dat literaturii romane unul dintre valorosii scriitori ai perioadei interbelice - Gib Mihaescu, originar din Dragasani. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale debuteaza poetii Dragos Vranceanu si Ada Orleanu. Miscarea teatrala, cit si cea muzicala, au cunoscut numeroase momente de afrimare datorate unor personalitati de marca din Valcea, cum sunt compozitorii : Ion Dumitrescu, Nicolae Oancea, Gheorghe Dumitrescu, muzicologii Ionel Geanta, Victor Giuleanu, Gheorghe Merisescu, artistul liric Mircea Buciu, actorii Dem Radulescu, Florin Zamfirescu, Cornel Vulpe si altii.

In prezent, activitatea culturala este coordonata de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National. Principalele institutii pentru domenii de activitate cu grad judetean sunt: Muzeul Judetean de Istorie, Centru Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare Valcea, Scoala de Arte, Biblioteca Judeteana 'Antim Ivireanul', Filarmonica de Stat 'Ion Dumitrescu', Teatrul de Stat 'Anton Pann', Teatrul 'Ariel' si Orchestra de muzica populara 'Rapsodia Valceana'. In cele 2 municipii si 6 orase functioneaza 8 case de cultura, un club muncitoresc, precum si 7 biblioteci publice orasenesti. In mediul rural isi desfasoara activitatea 77 de camine culturale si tot atitea biblioteci publice comunale. La acestea se adauga cele 217 biblioteci scolare, bibliotecile sindicatelor si cele ale cooperatiei. Cele mai importante manifestari culturale sunt: Festivalul de folclor 'Cintecele Oltului', Tirgul Ceramicii Populare 'Cocosul de Hurez', Zilele Culturii si Ortodoxiei, Ziua Imnului National, Pridvor Valcean, festivalul de muzica culta 'Tinere talente', Tirgul Mesterilor Populari, Zilele Ramnicului si actiunea cultural - muzicala Cursurile Muzicale de Vara. IMAGINE VEDERE RAMNICU VALCEA

INFORMATII GENERALE Judetul Valcea are o suprafata de 5765 kmp, reprezentand 2,4% din teritoriul Romaniei. Relieful include toate formele, de la munti inalti de 2300 m, in nord, in masivul Fagaras, pana la dealurile subcarpatice si apoi la Valea Oltului, cu o altitudine de cateva zeci de metri, in zona Dragasani. Judetul Valcea are 432.375 locuitori, cu o densitate de 75 locuitori/kmp. Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de 119.000 locuitori, si de orasele Dragasani (22.900 locuitori), Baile Govora (3.200 locuitori), Baile Olanesti (4.900 locuitori), Brezoi (7.700 locuitori), CalimanestiCaciulata (9.000 locuitori), Horezu (7.400 locuitori) si Ocnele Mari (3.650 locuitori). Populatia rurala traieste in 78 de comune cuprinzand 568 de sate. Infrastructura judetului cuprinde mai mult de 2.028 de km de drumuri publice, din care 550 sunt drumuri nationale, si 164 km de cale ferata. Structura populatiei, cu cei 41,1% populatie urbana, se datoreaza politicilor economice de pana in 1989, care au favorizat deplasarea fortei de munca de la sat la oras, si care acum trebuiesc contracarate prin sprijinirea sectorului agricol. Judetul Valcea dispune de resursele necesare, materiale si umane, pentru dezvoltarea economica si sociala. In ceea ce priveste comunitatea de afaceri, cifrele vorbesc de la sine: incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual. SECTORUL INDUSTRIAL Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente.Cel mai reprezentate sunt urmatoarele ramuri: industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW, din care 510 MW numai la statia Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania. industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara - aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care: soda caustica si praf, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonati, pesticide, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA, ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt exportate in numeroase tari din intreaga lume

-exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA si CARPATINA SA, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila. Principalii parteneri la export sunt tari ca Germania, Suedia, Belgia, Olanda. -industria constructoare de masini produce echipamente pentru industyria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt VILMAR SA, un joint-venture Franco-Roman, ROTI AUTO SA Dragasani si HERVIL SA, care produce o gama larga de echipamente hidraulice, pentru piata interne si externa deopotriva. -industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute, etc. Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe, de produse lactate , de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice. SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau), de legume si fructe. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti - Vinicola Dragasani, situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara; viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru:imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si alunul; determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona; dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului; imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase. Locuitorii Valcii va invita si va asteapta in aceasta frumoasa zona pentru a-i cunoaste si pentru a stabili legaturi de colaborare in toate domeniile vietii sociale si economice

Bogatia resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Valcea - lemn, argila, piatra - au ingaduit locuitorilor de pe aceste meleaguri practicarea mestesugurilor specifice ce deriva din exploatarea acestor resurse, multe dintre aceste indeletniciri putand fi intalnite si astazi in diverse localitati de pe cuprinsul judetului Valcea. PRELUCRAREA ARGILEI Prelucrarea argilei in partea de nord a judetului, in depresiunea Horezu, a determinat aparitia centrelor: Slatioara si Olari-Horezu. Langa orasul Ramnicu-Valcea sunt mentionate ca centre ceramice: Buda si Vladesti. In partea sudica a judetului sunt cunoscute centrele Zatreni, Lungesti, Daiesti. In toate aceste localitati s-au modelat vase cu caracter utilitar dar si destinate satisfacerii nevoii de frumos a taranilor. Formele lucrate de mesterii valceni apartin unor repertorii care amintesc prin profil, de ceramica arheologica a perioadei La Tene, precum ti de olaria antica romana (ceramica rosie nesmaltuita). In ceea ce priveste tehnologia prelucrarii argilei comune, precizam ca mestesugul practicat la nivel familial, aduce in atentie unele diferente existente intre centrele valcene care s-au nascut in urma aplicarii unor tehnologii ce reflecta calitatea pastei dar si existenta anumitor categorii functionale. Astfel, olarii de la Horezu aduc lucrul acasa, il depoziteaza si il maruntesc cu sapa, lasandu-l la 'dospit' (macerat) cel putin 5-6 luni sau chiar un an, pentru a obtine astfel, o perfecta omogenizare a pastei. Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce in atentie mai multe tehnici, diferentiate pe centre, si un instrumentar simplu dar cu mari posibilitati de expresie plastica. La Horezu exista insa o preocupare aparte pentru decorarea vaselor cu smalturi policrome. Motivele aplicate pe farfurii, strachini, cani, ulcioare aduc in atentie simboluri solare de straveche sorginte precum: spirala simpla sau dubla, steaua cu sase sau opt colturi, cercul si zig-zagul. Motivele specifice centrului Horezu sunt: geometrice, vegetale si zoomorfe. Cu ajutorul acestor motive decorative mesterii

olari contemporani din centrul Horezu realizeaza compozitii extrem de variate si de mare frumusete artistica. Solutiile plastice adoptate de ei sunt bazate pe repetitie, alternanta si simetrie. In ceea ce priveste gama cromatica centrul Horezu este definit de tricromie: caramiziu, verde si albastru pe fond alb-galbui. In prezent centrul Horezu este cel mai vital dintre vechile centre ceramice valcene reunind peste 15 familii de olari care lucreaza diverse categorii de piese in maniera traditionala, profilandu-si intreaga activitate in jurul acestui stravechi mestesug. Spite de neam precum: Vicsoreanu, Iorga, Mischiu, Palosi, Popa, Bascu sunt nume de referinta in zona, ducand faima centrului Horezu dincolo de limitele geografice ale localitatii. Vasele lucrate de ei sunt un reper valoric, cu caracter identitar pentru judetul Valcea si zona Oltenia, dar si pentru intreaga Romanie. Prelucrarea argilei Olaritul Mestesug de traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie in anumite localitati rurale din judetul Valcea o activitate specializata, pe care doar anumiti sateni o practica, alaturi de ocupatiile specifice zonei. Din vremuri indepartate olarii se recrutau dintre crescatorii de animale (bovine), agricultorii si pomicultorii satului, acestia invatand sa modeleze diverse categorii de vase, doar in rastimpul pe care-l aveau intre practicarea ocupatiilor specifice zonei. Din aceste considerente olaritul a constituit in Romania o activitate specializata menita a completa venitul familiei din mediul rural. Incondeiatul sau 'impistritul' oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. Ca raspandire geografica, acest obicei acopera intreaga suprafata a tarii. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici. Prelucrarea lemnului este un alt mestesug care reprezinta o constanta in arta traditionala romaneasca. Lemnul a fost intotdeauna un material sensibil in care mesterul popular a pus atat indemnare cat si simt artistic. Lemnul se preteaza la intrebuintari diverse, decorarea propriu-zisa relizandu-se cu unelte simple (topor, dalta, barda, briceag). Galeria ceramicii romanesti' deschisa in cadrul Casei de cultura din orasul Horezu este o expozitie cu caracter permanent care reuneste creatia contemporana a olarilor din toate centrele romanesti, demonstrand traditii lucrative cu radacini adanc infipte in istoria locurilor, dar si transformarile formale si plastico-decorative pe care le-a suportat mestesugul olaritului odata cu aparitia produselor de tip industrial si difuzarea masiva a acestora in mediul rural. In acelasi scop, la Horezu are loc si un targ anual al ceramicii romanesti intitulat 'Cocosul de Hurez', ce se desfasoara in prima duminica din luna iunie. Muzeul Satului Valcean si-a conturat profilul sau tematic inca din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale. In organizarea acestui muzeu in aer liber, s-a tinut cont de cativa factori constitutivi ai unui sat adevarat formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele sale in functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Valcea. In prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale: 1. Sectorul Gospodarie - locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrand structura gospodariei, in functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind in acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe incaperi. In cadrul muzeului, se remarca in mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), in pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori in cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi). Alaturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii anexe : patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale. 2. Sectorul Social - cultural al monumentelor de utilitate publica cuprinde o scoala primara rurala de la inceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scranciob din comuna Stoenesti, iar in perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare arhitectonica. 3. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale.

In cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere mestesugaresti atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de dulgherie-tamplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra (inceputul secolului al XX-lea), din satul Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni. Sunt de semnalat si instalatiile tehnice morile de mana si de apa din zona etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate in cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani. 4. Sectorul Constructiilor specializate reprezentat prin cateva unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din zona montana : troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fantani de hotar, stupine de albine, o stana transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fartatesti, foisoare de paza etc. In final, dar nu in ultimul rand, valoroasa noastra arta populara valceana este ilustrata in muzeu, prin prezentarea ei in decorarea interioarelor locuintelor, in cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular. Reprezentand aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija in acest minunat sat-muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul generatiilor actuale. Dezvoltarea turismului atat ca modalitate de petrecere intr-un mod placut si instructiv a timpului liber, cat si ca activitati prestatoare de servicii solicitate in diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. De aceea pentru a releva situatia actuala a turismului romanesc, importanta acestei activitati in cadrul societatii romanesti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, social-cultural si ecologic, incercand sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in viata economico-sociala a Romaniei. Caracterul de ramura de interferenta si sinteza al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat in dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si in acelasi timp, face ca turismul sa exercite la randul sau, numeroase influente pozitive, atat pe plan national cat si international. Dezvoltandu-se intr-un ritm lent dar sigur pana de curand, stiinta conducerii a cunoscut un salt valoric foarte important in ultimele zeci de ani, perioada in care i s-a si recunoscut importanta pentru toate domeniile economiei. O data cu acceptarea ei ca o componenta esentiala a fiecarei activitati, s-au eliminat si mare parte din piedicile existente, ceea ce a determinat o evolutie mai rapida decat a multor alte stiinte moderne. Cu toate acestea, managementul ram ine unul dintre cele mai deschise si mai permisive domenii stiintifice. Educatia manageriala a intreprinzatorului isi pune amprenta in mod esential asupra ca litatii actului managerial. Daca viziunea intreprinzatorului este moderna, sansele de supravietuire si reusita ale intreprinderii sale sunt foarte mari. Tour-operatorii, in general, si cei din Romania, in special, sunt intreprinderi mici (IMM-uri), a caror conducere nu este asociata in mod curent de catre literatura de specialitate cu metodele moderne de conducere. Motivul este faptul ca aceste metode sunt aplicate cu precadere in intreprinderile mari si foarte mari. Metoda este un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii. in management, metoda reprezinta maniera in care conducerea, cu ajutorul unui complex de instrumente, procedee si tehnici, isi exercita influenta asupra factorilor umani, materiali si chiar financiari, in scopul unei folosiri rationale a acestora in procesul muncii, in scopul obtinerii rezultatelor preconizate. Turismul este cea mai mare afacere a inceputului de mileniu, atat pe plan mondial, cat si in Uniunea Europeana spre care tinde si Romania. Turismul de afaceri parte componenta a activitatii turistice - este cea mai dinamica forma de turism, detinand circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25% din totalul incasarilor turistice, fiind una din cele mai -pretentioase si mai -scumpe activitati . Scurt istoric al turismului de afaceri Turismul, in general si turismul de afaceri in special sunt activitati aparute odata cu omenirea, chiar daca acest termen nu a fost definit decat in secolul alXIX-lea. Istoria turismului de afaceri se pierde in negura timpului. Aparitia agriculturii de subzistenta in Africa, Asia si Europa, cu mii de ani inaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la distante din ce in ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea oraselor a generat o nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate afirma ca primele calatorii de afaceri au fost intreprinse de catre micii comercianti si de catre artizani care puteau calatori si mii de kilometri pentru a-si desface produsele. Urmeaza apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia si Roma, ce au stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins in tot imperiul a facut posibil schimbul de produse din Italia in

Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pana in Marea Britanie. Printre obiectele si produsele descoperite de arheologi in cele mai diverse locuri ale Impe-riului se numara: obiecte de olarit fabricate in Italia, vase cu ulei de masline din Spania; carafe cu vin din Grecia sau pietre pretioase din Orientul Mijlociu, toate expuse in prezent in muzeele tarilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franta, Germania sau Romania, pentru a enumera doar cateva din marile rute ale comerciantilor antichitatii). Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica, reducand temporar si volumul calatoriilor de afaceri . Pe toata durata evului mediu si pana in zorii erei moderne, principalele categorii de calatori au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate si factorul de continuitate in relatiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat si de faptul ca pana in secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, politele de asigurare si contractele de comision dezvoltandu-se in aceasta perioada si obligand comerciantii la o mai mare grija fata de afacerile pe care le derulau.