Potentialul antropic al Judetului Valcea

In “Potentialul turistic al Romaniei” (Universitatea din Bucuresti 1996), G.Erdeli

defineste potentialul turistic ca fiind “ansamblul elementelor naturale, economice si
cultural istorice care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita
functionalitate pentru turism si deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de
turism” Un teritoriu intereseaza din punct de vedere turistic, in masura in care ofera
resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atractii turistice sau
resurse turistice.
Potentialul turistic este structurat (cf Cristian Stoian si Madalina Spanu- “Turism si
marketing turistic”) in doua ramuri:
1. Potential turistic natural- care cuprinde componentele cadrului natural(relief,
clima, retea de ape, fauna, vegetatie);
2. Potentialul turistic antropic- care cuprinde elemente cultural-istorice si tehnico-
economice.
Intr-un sens mai larg, putem define potentialul turistic antropic ca fiind totalitatea
creatiilor omului de-a lungul timpului, concretizate in elemente de cultura, istorie, arta si
civilizatie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turisti:
 Vestigii arheologice si monumente de arta (cetati, castele, biserici, statui);
 Etnografie si folclor (obiceiuri si traditii, port popular, muzica si dansuri populare);
 Institutii si evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, targuri si
expozitii);
 Realizari tehnico-economice si stiintifice contemporane (porturi, poduri, viaducte,
baraje si lacuri de acumulare);
 Asezari umane (orase, sate turistice).

Dintre caracteristicile care dau caracterul de atractivitate componentelor antropice,

putem aminti:
 Unicitatea –caracteristica unui produs turistic care, datorita mentinerii in timp, a
ajuns un unicat;
 Dimensiunea- unele obiective antropice impresioneaza prin marimea lor (ex:
Casa Poporului) sau, dimpotriva, pot avea dimensiuni extrem de mici( carti,
obiecte de arta);
 Ineditul – care este dat de amplasarea obiectivelor, arhitectura specifica,
materialul din care este fabricat sau culoarea specifica (ex: albastrul de Voronet);
 Vechimea- insusirea care trezeste interes pentru turisti prin prezenta unor
obiective cu rezonanta istorica;
 Functia pe care o indeplinesc.

1
Date geografice
Alexandru Vlahuta, la inceputul secolului XX, strabatand meleagurile valcene,
scria: “Valcea este o livada incantatoare, cu vai strabatute de ape limpezi, cu pajisti
inflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea raurilor, cu drumuri albe si
netede…”
Judetul Valcea este situat in sudul Romaniei, intinzandu-se pe o suprafata de
5765 km2.
Datorita asezarii sale geografice, judetul Valcea beneficiaza de aproape toate
formele de relief: munti, dealuri subcarpatice, podis si lunci care au aspect de campie.
Toate acestea sunt asezate in trepte de la nord la sud, sunt intregite de defileele
Lotrului si Oltului si sunt strajuite de muntii Cozia, Capatanii, Fagaras, Lotru si Parang.
Intre aceste masive se afla si cea mai mare depresiune intramontana din judet,
cunoscuta sub numele de Tara Lovistei
Doua treimi din suprafata judetului sunt ocupate de Podisul Getic si Subcarpatii
Getici, cu altitudini cuprinse intre 400 si 800 metri.
Bazinul hidrografic al judetului este dominat de raul Olt care il strabate pe o
distanta de 135 km primind apele a numerosi afluenti, dintre care cel mai important este
Lotru. Aceasta retea hidrografica este intregita de numeroase lacuri: Galcescu,
Zanoaga Mare, Iezerul Latoritei (lac glaciar), Vidra, Bradet, Cornet, Calimanesti, Daiesti,
Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Ionesti, Zavideni, Dragasani (lacuri artificiale pe
Lotru si Olt pentru hidrocentrale), lacurile sarate de la Ocnele Mari.
Judetul Valcea dispune de importante resurse naturale: munti cu paduri de
conifere si foioase unde traiesc ursi, capre negre, cerbi si caprioare, pasuni alpine unde
oieritul este ocupatia ancestrala a oamenilor locului. Catre dealuri, sunt preponderente
plantatiile pomicole. Din prelucrarea prunelor se obtine renumita tuica de Horezu. Mai la
sud se cultiva vita de vie din care se produc vinurile de Dragasani. Spre granita de sud
a judetului, campia asigura terenuri fertile practicarii agriculturii.
Dintre resursele minerale ale judetului putem aminti: pegmatita de cuart
(Cataractele Lotrului, langa Voineasa), calcar (comuna Costesti), sare, clorura de natriu
(Ocnele Mari), carbune brun (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale (Babeni,
Madulari, Fauresti), izvoare de ape minerale (Calimanesti, Olanesti, Baile Govora). Pe
suprafata judetului functioneaza 17 hidrocentrale.
Clima judetului Valcea este temperat continentala, intalnindu-se nuante ale
climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de
peste 2000 m temperaturile scad sub 0 grade C, precipitatiile depasesc 1200 mm/an,
iar vanturile cu orientare nord-vest sunt foarte puternice. La altitudini medii si mici,
media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800 si 1200 mm/an, iar temperatura variaza
intre -2 si 38 grade C. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei, clima este mai blanda
decat in restul teritoriului.

2
Scurta istorie a formarii judetului

Sapaturile arheologice din acest judet au scos la iveala marturii ale locuirii
arealului inca din perioada neolitica. In sudul judetului s-au gasit cele mai vechi urme de
hominizi din Europa, apreciate a fi cu circa 2000000 ani iHr. Acestea, cunoscute sub
numele de “Australanthropus olteniens”, reprezinta prima legatura a antropogenezei
europene.
Istoricul roman Vasile Parvan confirma existenta unui numar de fortificatii pe raul
Olt, cunoscute sub numele de Limens Alutanus, construite in perioada dominatiei
romane din Dacia (106-271 d.Hr). Civilizatia romana si-a lasat de altfel amprenta asupra
acestor locuri, pastrandu-se pana azi tezaurele descoperite in zona. La Ocnita a fost
descoperita cetatea dacica Buridava, amintita de Ptolemeu in scrierile sale.
Dupa retragerea romanilor din Dacia (271 dHr), popoarele migratoare au invadat
teritoriile actualului judet Valcea. O mare inflorire a cunoscut judetul in perioada epocii
medievale. Sub domnia lui Mircea cel Batran a fost ctitorita Manastirea Cozia, iar Vlad
Calugarul a ridicat Manastirea Govora.
Valcea este atestat documentar ca judet pe 8 ianuarie 1392 printr-un act emis de
Mircea cel Batran, fiind primul judet atestat documentar din Romania.
Judetul Valcea intra in panteonul culturii romanesti odata cu stabilirea Episcopiei
Ramnicului Noului Severin la Ramnicu Valcea. De-a lungul timpului, locuitorii acestui
teritoriu au participat la principalele evenimente istorice ale tarii: Revolutia de la 1821,
Revolutia de la 1848, Unirea din 1859, Razboiul de Independenta din 1877-1878,
Unirea din 1918 si cele doua razboaie mondiale.

Organizarea administrativa

Populatia judetului Valcea este estimata la un numar de 413570 locuitori( 1.91%

din populatia Romaniei), 111658 dintre acestia fiind locuitorii capitalei judetului,
Ramnicu Valcea. Din punct de vedere administrativ, judetul este impartit in 2 municipii
(Ramnicu Valcea si Dragasani), 9 orase (Babeni, Baile Govora, Baile Olanesti, Balcesti,
Berbesti, Brezoi, Calimanesti, Ocnele Mari, Horezu) si 80 de comune cu 550 de sate.
Conform datelor obtinute in urma Recensamantului din 2002, populatia judetului
este structurata dupa cum urmeaza:
 Dupa mediu: mediu urban (45,5%), mediu rural (54,5%);
 Dupa etnie: romani (98.79%), maghiari (0.08%), rromi (0.93%), alte
nationalitati (0.2%);
 Dupa religie: ortodoxa (99,13%), romano-catolica (0,23%), alte religii
(0.64%)

3
 Obiective turistice antropice

Vestigii arheologice si monumente de arta

Pe teritoriul actual al localitatii Ocnele Mari, au fost descoperite ruinele cetatii

dacice Buridava (cetatea Burilor), pomenita in scrierile sale de insasi istoricul grec
Ptolemeu. Langa aceste vestigii se afla o fantana a carei legenda spune ca a fost
construita in vremuri indepartate si ca alimenta asezarile din aval prin conducte din
olane arse de lut. Cercetarile de pe situl arheologic au demonstrat ca legenda este
adevarata, descoperindu-se o serie de canalizari din olane de lut ars.
Cetatea dacica descoperita la Ocnele Mari face parte din fostele fortarete, alaturi
de cele de la Tetoiu si Gradistea, care au constituit un ingenios sistem defensiv in
partea sud-estica a resedintei dacilor, Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei.
Printre cele mai importante vestigii arheologice din judetul Valcea mai putem
aminti: Buridava Romana (datata sec II- IV, Stolniceni), Castrul Roman “Arutela” de
la Cozia (137-138 d.Hr, la ordinal lui Titus Flavius Constant), Castrul Roman de la
Radacinesti (sec II-III dHr, comuna Berislavesti), Castrul Roman “Castra Traiana”
(sec II d.Hr- reconstruit ulterior de imparatul Hadrian, in satul Sambotin), Castrul
Roman “Praetorium I” din Racovita, sat Copaceni (sec II- III d.Hr), Castrul Roman
“Praetorium II” din Racovita, sat Racovita (sec II- III d.Hr), Castrul Roman de la
Titesti (sec II-III), Castrul Roman “Pons Aluti”, Ionesti (sec II-III d.Hr).
Din perspectiva cronologica, patrimoniul cultural de valoare nationala
exceptionala existent in prezent pe teritoriul judetului Valcea, are ca repere principale
marile ansambluri monahastice. O particularitate a patrimoniului cultural imobil din
judetul Valcea este aceea ca Biserica Ortodoxa Romana detine 53% dintre bunurile
apartinand patrimoniului national clasate la Lista monumentelor istorice.

Manastirea Cozia, situate pe Valea Oltului, deschide sirul marilor ctitorii

voievodale si boieresti de pe meleaguri valcene. A fost zidita intre anii 1386-1388 si
este cea mai importanta ctitorie a voievodului Mircea cel Batran.
Pictura murala in stil bizantin, pastrata la Cozia, este o inestimabila valoare a
patrimoniului artistic romanesc si european. La Cozia sunt prezente:
 fresca datand de la sfarsitul secolului al XIV-lea, incadrata stilistic in sfera artei
constantinopolitane, realizare incontestabila a unor mesteri adusi din metropola;
 fresca datand din 1542-1543 (Bolnita Coziei), un ansamblu pictural bine
conservat si impresionant prin calitatile sale de fast decorative, prin compozitie,
culoare si in mod deosebit prin expresivitatea portretelor;

4
  pictura
murala
in stil

brancovenesc, o marca a realizarilor artistice ale artei plastice religioase, cu

rezonanta romaneasca si balcanica.
Cunoscuta la inceput sub numele de “Manastirea Nucet”, a primit mai tarziu
numele de Cozia, dupa muntele aflat in vecinatate. De-a lungul timpului, manastirea va
fi reparata si renovata de multe ori de domnitori ca Neagoe Basarab, Radu Paisie,
Constantin Brancoveanu.

5
 Ultima renovare si consolidare s-a facut in 1959 de catre Guvernul Romaniei la
interventia Patriarhului de atunci, Justinian Marina.
Istoria manastirii este strans legata de istoria tarii, In timpul ocupatiei austriece a
Olteniei, manastirea a fost fortareata redutabila in calea cotropitorilor.
Manastirea Cozia a constituit de-a lungul timpului un important focar de cultura
romaneasca. Prin hrisoave domnesti se atesteaza ca aici a functionat o “scoala
manastireasca” inca din 1415.

In secolele urmatoare construirii Manastirii Cozia, tot pe Valea Oltului se mai

construiesc si alte manastiri: Ostrov (1521-1522, ctitorie a voievodului Neagoe Basarab
si a doamnei Despina, fiica despotului sarb Ioan Brancovici), Cornet (1666), Turnu
(1676), Fedelesoiu (1673-1702), Berislavesti (1754-1762). Toate aceste realizari
arhitectonice de valoare nationala exceptionala, precum si o serie de schituri si
manastiri mai mici au conferit Vaii Oltului statutul de “Athos romanesc”.

Pe Valea Bistritei a fost construita Manastirea Bistrita (1491-1492), ctitori fiind

marii boieri Craiovesti, banu Barbu Craiovescu si fratii sai, Parvu, Danciu si Radu. In
1497, aici au fost aduse moastele Sfantului Grigorie Decapolitul.

Puternic avariata de expeditia condusa in 1509 de Mihnea cel Rau, manastirea a

fost consolidata intre 1515-1519 cu sprijinul lui Neagoe Basarab. Pictura a fost atribuita
mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir, de numele carora se leaga si fresca
Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul
Curtea de Arges.

6
 Din ctitoria Craiovestilor, astazi se mai pastreaza bisericuta Boltinei (1520-1521).
Aceasta are o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie, cand
incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani.
In complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara
Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici s-
a tiparit in 1508 Liturghierul slavon al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe
pamant romanesc. In 1573 este redactat Zapisul lui Eftimie, primul act manastiresc
redactat in limba romana. Un alt reprezentant al scolii slavo-romane este ieromonahul
Mihail Moxa, care tipareste in 1620 Cronica Universitala si 1640 Pravila de la Govora.
Un puternic cutremur din 1838 va afecta intreaga constructie ce va fi restaurata
intr-un interval de 10 ani. Pictura noii biserici, construita in stil neogotic, a fost executata
de Gheorghe Tatarescu in 1850, o picture realista monumentala.
In 2003 se deschide in incinta manastirii Bistrita un Muzeu al tiparului si cartii
bisericesti valcene.
Manastirea Bistrita a stat la baza aparitiei unui numar impresionant de schituri
care au impanzit vaile din localiatea Costesti: bisericile rupeste din Pestera Liliecilor,
Schitul Ovidenia si “Sfintii Ingeri”, Schitul Papusa, Schitul Peri, Schitul Gramesti, Schitul
“44 de izvoare”
Tot la Costesti, pe muntele Arnota, voievodul Matei Basarab a construit, intre anii
1633-1637, Manastirea Arnota, care i-a devenit dupa moarte necropola. Arhitectura,
fresca de mare valoare, realizare a zugravului Stroe din Targoviste si iconostasul
sculptat in lemn de tei aurit, expus la Paris in anul 1936, dau dimensiunea valorica a
acestei ctitorii voievodale.

7
 In secolul al XV-lea, voievodul Radu cel Mare reface Manastirea Govora (1492-
1496), ctitorie mai veche, legata de numele mai multor domnitori ai Tarii Romanesti,
intre care Vlad Dracul, Dan al II-lea, Mircea cel Batran.
Manastire de maici, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora
este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti, la 6 km de
Baile Govora. Numele manastirii vine din slavonescul “gavariti”, a vorbi, a spune, sau
izvor, murmur de izvor.
In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura, se gaseste frumoasa
catapeteasca originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Printre valorile de arta
ale manastirii se mai pot mentiona: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie
lucrata in fir de aur-argint si matase, icoana Maicii Domnului Hodrighita, icoana Maicii
Domnului Indurerata.
La sfarsitul secolului al XVI-lea a fost construita prima biserica a Manastirii Dintr-
un Lemn, dupa legenda, din lemnul unui singur stejar.

Situata in comuna
Francesti, la aproximativ 25 km sud de orasul Ramnicu Valcea, manastirea se bucura
de un interes deosebit printre turisti datorita legendei care izvoraste din zidurile sale.
Cea mai veche marturie despre aparitia manastirii intr-un tinut de un farmec
deosebit ne vine din insemnarile diaconului arab crestin Paul de Alep. Acesta, pe la
1653-1658, insotindu-l pe Patriarhul Macariei al Antohiei, sustine ca un calugar a gasit
intr-o scorbura a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune ca acesta aude
o voce care il indeamna sa construiasca in acel loc o biserica din acel stejar secular.

Cea mai importanta ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu este

Manastirea Horezu (Hurezi). Lacasul este o remarcabila realizare a artei
brancovenesti, care se distinge prin originalitate, maiestria liniilor si a culorilor. In

8
lucrarea “Bizant dupa Bizant”, Nicolae Iorga caracterizeaza manastirea cu formele ei
renascentiste drept “…continuare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de

Rasarit sunt romanii”

Intreg ansamblul se remarca prin conceptul unitar. El este structurat pe axa
principala est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lacase de cult, construite in etape
diferite si de ctitori diferiti. Ansamblul monastic se compune din:
 Biserica propriu-zisa a manastirii, ctitorita de Constantin Brancoveanu,
aflata in centrul incintei cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si mama sa
Elena”;
 Biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia domnitorului;
 Schitul “Sfintilor Apostoli”, ctitorit de staretul manastirii Ioan Arhimandritul
la 1698;
 Schitul Sfantului Stefan, numit astfel dupa numele fiului cel mare al
domnitorului, Stefan, ctitorit de acesta in 1703.
Manastirea Horezu a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

9
Etnografie si folclor

Localitatea valceana Horezu reprezinta un important obiectiv turistic antropic prin

prisma faptului ca aici se organizeaza cel mai mare targ anual de ceramica din tara.
Intitulat “Cocosul de Horez”, targul se desfasoara in prima duminica a lunii iunie si
este gazduit de Parcul de la stejarii seculari. Este considerat o adevarata “Academie a
olarilor”, la el participand mesteri din toata tara, dar si invitati din tarile vecine.
Horezu este un caz aproape singular in in cadrul centrelor ceramice romanesti
prin faptul ca mestesugul este practicat ca principala sursa de venit a descendentilor
vestitelor familii de ceramisti, in conditiile unei societati moderne, in continua schimbare.
Este un argument care justifica atat perenitatea Targului, cat si largul ecou national si
international al acestei extraordinare manifestari.

Casa de cultura a localitatii Horezu gazduieste o expozitie cu caracter permanent

denumita “Galeria ceramicii romanesti”. Expozitia reuneste creatie contemporana din
toate centrele romanesti, demonstrand traditii lucrative cu radacini adanc infipte in
istoria locurilor, dar si transformarile formale si plastico-decorative pe care le-a suportat
mestesugul olaritului odata cu aparitia produselor de tip industrial si difuzarea masiva a
acestora in mediul rural.

10
 Mestesugul si tehnica utilizarii lemnului in constructii, conservata “in situ” in judetul
Valcea sunt reprezentate de bisericile din lemn. Arhitectura traditionala valceana, avand
ca material si tehnica de constructie a lemnului si vizand multiple functiuni, precum
locuinta, anexele gospodaresti, instalatiile tehnice (mori, joagare) este conservata si
valorificata muzeistic in Muzeul Satului Valcean de la Bujoreni.
In organizarea acestui muzeu in aer liber s-a tinut cont de cativa factori constitutivi
ai unui sat adevarat (formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele
sale), in functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile comunitare,
transferate din diferitele localitati ale judetului Valcea.
Muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale:
1. Sectorul gospodarie- cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12000 piese
muzeistice, ilustrand structura gospodariei, in functie de ocupatiile traditionale.
Alaturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de
constructii anexe: patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor
produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.

2. Sectorul social-cultural al “monumentelor de utilitate publica”- cuprinde o scoala

primara rurala de la inceputul sec XX, din vremea lui Spiru Haret, un han de la
sfarsitul sec XIX din satul Salistea, o biserica din lemn construita in 1785 si
transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scanciob din comuna Stoenesti;
3. Sectorul mestesuguri- tehnici populare- prezinta procedeele si tehnicile de
prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si
diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor
vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse
animale sau vegetale. Astfel, in cadrul muzeului au fost transferate si
reconstituite o serie de ateliere mestesugaresti. Sunt de semnalat si instalatiile
tehnice- morile de mana si de apa din zona Lovistea, cazanele pentru tuica din
localitatea Stoenesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus,
sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri), organizate in
cadrul unor gospodarii de viticultori si transferate din zona podgoriei Dragasani.
4. Sectorul constructii specializate- troite de drum, fantani de hotar, stupine de
albine, o stana transferata din muntele Smeurat, foisoare de paza, etc.

11
Un alt punct de atractie il constituie Complexul Muzeal Maldaresti sau Culele de la

Maldarasti .
Culele sunt case boieresti fortificate, in forma de turn, destinate apararii, specifice
Peninsulei Balcanice. Au fost preluate in zona Olteniei ca mijloc de aparare impotriva
cetelor de haiduci. Desi constructii de tip fortificatie, acestea se combina armonios cu
elemente de arhitectura taraneasca, specifica zonei.
Cele mai importante sunt: Casa Memoriala I.G. Duca, Cula Maldarescu, Cula
Greceanu.
Complexul muzeal detine 3000 de obiecte etnografice, precum tesaturi, obiecte
de imbracaminte, ceramica, lemn, etc si obiecte ce au apartinut familiilor Duca si
Greceanu.

Institutii si evenimente cultural artistice

Muzeul de Istorie a judetului Valcea este adapostit in cladirea fostei “Scoli cu

ceas”, un edificiu reprezentativ pentru orasul

Ramnicu Valcea, din secolul XIX.

12
 Colectiile expozitiei permanente sunt dispuse cronologic, dezvaluind vizitatorilor
anii de vietuire neintrerupta pe aceste locuri, care se intind de-a lungul vaii Oltului, la
poalele Carpatilor.

Muzeul de Arta Casa Simian- cladirea care adaposteste muzeul a apartinut

familiei Nae si Tita Simian, originari din Salistea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de
incaltaminte in Ramnicu-Valcea, la jumatatea secolului XX.

Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, insumand doua tipuri de

spatiu, unul punand in valoare expresivitatea casei vechi (construita in 1940 de arhitectii
Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu, ambii de orientare neoromaneasca) si un altul
neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu
transformarea casei in muzeu.
Expoziatia permanenta a Muzeului de Arta reuneste lucrari de valoare de pictura
si sculptura romaneasca, apartinand unor artisti de renume: Grigorescu, Vermont,
Sabin Popp, Ipolit Strambu, Ion Georgescu, Petrascu, Tonitza, Paladdy, Sabin Balasa,
George Apostu, Costel Badea. Muzeul mai poseda un tablou din Scoala venetiana din
prima jumatate a secolului al XVIII-lea.
Prin organizarea unor tabere de creatie s-a obtinut imbogatirea colectiilor cu
lucrari ale unor pictori contemporani: Vasile Tolan, Horia Petrutiu, Ion Augustin Pop.
Anual, muzeul organizeaza expozitii de pictura si sculptura contemporana, iar in
timpul verii, in curtea interioara expun artisti plastici din localitate.

Casa Memoriala Anton Pann- casa care adaposteste expozitia memoriala

Anton Pann este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului
XVIII, avand foisor si pivnita.
Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcei (1826-1828,
1836-1840) ale celui care a ramas cunoscut drept “fiul Pepelei cel istet ca un proverb”

13
 Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de
targ, aici fiind prezente piese de mobilier, obiecte decorative din cositor si alpacam,
precum si portrete ale unor personalitati din epoca. In a doua incapere a expozitiei este
prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene,
evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara. In ultima
incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si
povestiri ale lui Anton Pann, scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.

Muzeul de arheologie si arta religioasa Gh.Petre-Govora- fondul muzeistic il

constituie “colectia de arheologie, carte si arta veche romaneasca a preotului Gheorghe

Petre Govora”. . Muzeul functioneaza intr-o casa din centrul statiunii.

Parterul cladirii, format din patru camera, este rezervat arheologiei, iar etajul
contine expozitia de carte veche romaneasca, icoane pictate pe lemn si sticla, obiecte
de arta crestina.

Realizari tehnico-economice si stiintifice contemporane

“Drumul de fier” de peste Olt- este o izbanda a tehnicii, Podul de la Poieni-

Brezoi fiind adus cu carele cu boi, “pe bucati”, tocmai de la Paris. Calea ferata
construita pe Valea Oltului intre 1897 si 1901 de inginerul Mihail Ramniceanu usureaza
traversarea acestei vai. Construirea “drumului de fier” a fost foarte dificila, N.I.
Petrulescu nota in 1935: “Traseul liniei merge cand pe un tarm, cand pe celalalt al
Oltului, prin locuri rele si stramte, unde calea a fost castigata prin sapaturi in stanca si a
fost pusa la adapost de efectele torentelor prin numeroase pereuri si arocamente care
apara linia contra furiei Oltului, care acolo are un regim torential atat de pronuntat, incat
nivelul apelor a avut o variatie chiar de 7 metri in 24 de ore”.
Pana la construirea caii ferate Bumbesti-Livezeni, linia Ramnicu Valcea- Raul
Vadului a fost considerata cea mai mare realizare in materie de cai ferate montane din

14
tara. Este o lucrare monumentala, fiind prima constructie din Europa realizata “in curba”
peste un rau, pentru care constructorul a acordat o garantie de 100 de ani.

In anul 2002, la trei ani dupa ce constructorul a ridicat garantia, au fost demarate
in zona lucrarile de construire a unui nou pod, cel vechi ramanand pe pozitie, fiind
clasificat monument istoric.

Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km de statiunea

Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului
Lotru. Lacul Vidra, lac antropic fondat in 1972 este situat la o altitudine de 1289 m,si are
un volum de 340 mil m3, colectand, prin tuneluri subterane de peste 150 km, apele
afluentilor Lotrului si ale lacurilor de acumulare Petrimanu si Galbenu, de pe raul
Latorita

Asezari umane

O categorie aparte in structura tipurilor de arhitectura performante pe teritoriul

judetului Valcea revine arhitecturii balneare, dezvoltata incepand cu sfarsitul secolulul al
XIX-lea pe masura dezvoltarii statiunilor balneoclimaterice de pe Valea Oltului:
Calimanesti, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari.
Avand in vedere valoarea constructiilor si atmosfera de Belle Epoque care,
architectural, se mai conserva inca partial in statiunile balneoclimaterice valcene, dau
una din notele fondului construit, iar conservarea acestor valori se inscrie in cerintele
Conventiei Europene a Peisajului de la Florenta, adoptata in 2002 si ratificata de
Parlamentul Romaniei prin Legea nr 451/2002.

15
 Pavilionul Central (Hotel Central) din Calimanesti a fost construit intre 1881 si
1886 si remodelat in 1911 de arhitectul Gheorghe Mandrea.

A fost si este inca considerat emblema statiunii.

16
 Hotelul Palace din Baile Govora, construit in 1914, este opera arhitectului Ernest
Doneaud (unul dintre arhitectii care au construit si Casa Armatei din Bucuresti).

Ramnicu Valcea- atractii turistice antropice

Aflat la confluenta dintre Olt si Olanesti( la intersectia paralelei 45 o07’ latitudine

Nordica cu meridianul 24o22’21”longitudine estica), orasul resedinta de judet Ramnicu
Valcea se gaseste in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice
pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia),
Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai.
Una dintre cele mai importante realizari ale municipalitatii din ultimii ani este
recunoasterea ( din partea Municipalitatii din Dubai, a Emiratelor Unite ale Arabiei,
Comisiei Tehnice si a Centrului Habitat din cadrul ONU) eforturilor depuse in vederea
protectiei mediului, eforturi descrise in proiectul “Managementul inegrat al deseurilor
municipale”. In cadrul Summit-ului de la Johannesburg, acelasi proiect a fost desemnat,
alaturi de alte 5 aplicatii, cel mai bun proiect din Europa Centrala si de Est in domeniul
tehnologiei urbane.
Dintre numeroasele obiective turistice antropice cu care se mandreste orasul,
putem aminti:

17
 Biserica Catolica Sfantul Anton – situate chiar langa Biserica Buna Vestire. A
fost construita in perioada 1723-1724 datorita prezentei in Ramnic a unei mari
comunitati de sasi.
Biserica Buna Vestire- este situate in centrul orasului. A fost construita in 1747
de catre jupanii Moldoveanul si Grigorie. Unii istorici sustin ca biserica este amplasata
pe locul unde ar fi existat o alta biserica, ctitoria domnitorului Mircea cel Batran. Este
inscrisa in lista monumentelor istorice.

Ca si stil architectural, Biserica

este construita in stil brancovenesc, specific vremii.
Catedrala Episcolapa “Sfantul Ierarh Nicolae”- este cunoscuta pentru faptul ca
in incinta sa se pastreaza capul Sfantului Mare Mucenic Mercurie (asezat intr-o racla
speciala facuta din lemn de tei si cires, alaturi de moastele Sfantului Teodor Stratilat si
de moastele Sfantului Carp Episcopul).
Cladiri cu o valoare arhitecturala deosebita sunt si cladirea Bancii Nationale,
Biserica Protestanta, Casa Stiintei si Tineretului, Palatul de Justitie, Parchetul
Valcea, Tribunalul Valcea.

Orasul se mandreste si cu parcurile sale, incarcate de legenda si istorie:

 Parcul Mircea cel Batran- este situat in centrul orasului. Intrarea principala este
strajuita de statuia domnitorului Mircea cel Batran, opera a sculptorului Ion
Irimescu. In incinta sa se gaseste Casa Socoteanu- Lahovari, actualul Palat al
Copiilor, imobil reprezentativ din punct de vedere architectonic pentru zona
Olteniei de Nord.;

18
  Parcul Zavoi- este unul dintre cele mai vechi parcuri din tara. Printre copacii
seculari se afla Lacul Zavoi, un restaurant, precum si sediul Teatrului Municipal
Ariel. La intrarea in parc se gaseste Monumentul domnitorului Barbu Stirbei,
opera profesorului Constantin Mihailescu din anul 1920. Tot in parc se afla si
“Fantana lui Turbatu”. In 1848, pentru prima data intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat al Romaniei, “Desteapta-te romane!”- eveniment
marcat printr-o placa de marmura.

Bibliografie:
 “Potentialul turistic al Romaniei”- G.Erdeli;
 “Turism si marketing turistic”- Cristian Stoian si Madalina Spanu;
 “Romania Pitoreasca”- Alexandru Vlahuta;
 “Bizant dupa Bizant”- Nicolae Iorga
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_V%C3%A2lcea
 www.valceaturistica.ro;
 www.comune.ro;
 www.cjvalcea.ro;
 www.judetulvalcea.ro
 www.muzee-valcea.ro;

19
 www.romania-pitoreasca.ro;
 www.romaniainterbelica.memoria.ro;
 www.ropedia.ro;
 www.primariavl.ro
 www.romturism.ro;
 www.vacanteromanesti.wordpress.com;
 www.finantevalcea.ro;

20