Strategie Urlati 2015 - 2020

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul Strategia de dezvoltare durabilă
autorităților administrației publice locale ale orașelor din a Oraşului Urlaţi

România
Strategia de dezvoltare durabila

a Orasului Urlati
2015-2020
Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

de planificare strategică la nivelul autorităților administrației
publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul

Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013
Document completat, in anul 2017, de catre U.A.T. ORASUL

URLATI
1
România
Obiectivul general al proiectului
Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la

nivelul oraşelor din România
2
România
CUPRINS:
Cap. 1 Prezentare generala............................................................................................................pag. 6

1.1 Localizare ...................................................................................................................................pag. 6
1.2 Istoric..........................................................................................................................................pag. 6
1.3 Cadrul natural............................................................................................................................ pag. 10
1.3.1 Relief ................................................................................................................................. pag. 10
1.3.2 Clima ............................................................................................................................... pag. 11
1.3.3 Flora si fauna ................................................................................................................... pag. 12
1.3.4 Pedologie .......................................................................................................................... pag. 13
1.3.5 Apele ................................................................................................................................ pag. 13
1.3.6 Repere geografice si turistice ........................................................................................... pag. 13
Cap. 2 Indicatori de referinta privind situatia actuala ............................................................ pag. 16

2.1 Suprafata administrativa ........................................................................................................... pag. 16
2.1.1 Intravilanul localitatii ...................................................................................................... pag. 17
2.1.2 Fondul locativ .................................................................................................................. pag. 17
2.2 Demografie ............................................................................................................................. pag. 18
2.3 Infrastructura si echiparea edilitara .......................................................................................... pag. 22
2.3.1 Caile de acces .................................................................................................................. pag. 22
2.3.2 Alimentare cu apa si apa uzata ........................................................................................ pag. 23
2.3.2.1. Reteaua de alimentare cu apa ......................................................................................... pag. 23
2.3.2.2 Reteaua de ape uzate ....................................................................................................... pag. 25
2.3.3 Energie termica ...............................................................................................................pag. 25
2.3.4 Reteaua de iluminat public ............................................................................................. pag. 25
2.3.5 Posta si telecomunicatii ................................................................................................. pag. 26
2.4 Infrastructura de sanatate si asistenta sociala ........................................................................... pag. 26
2.4.1 Servicii de sanatate ........................................................................................................ pag. 26
2.4.2. Servicii de asistenta sociala ....................................................................................... pag. 29
2.5 Infrastructura de invatamant .................................................................................................... pag. 31
2.6 Cultura, culte, agrement .......................................................................................................... pag. 34
2.7 Economia ................................................................................................................................. pag. 41
2.7.1 Industrie ......................................................................................................................... pag. 43
2.7.2 Agricultura .................................................................................................................... pag. 44
2.7.2.1 Situatia terenurilor pe categorii de folosinta .......................................................... pag. 44
2.7.2.2 Cultura plantelor ..................................................................................................... pag. 47
2.7.2.3 Cresterea animalelor .............................................................................................. pag. 48
2.8 Mediul inconjurator .................................................................................................................. pag. 49
2.8.1 Calitatea mediului (apa, aer, sol) ................................................................................... pag. 49
2.8.2 Managementul deseurilor .............................................................................................. pag. 50
2.8.3 Fondul forestier ............................................................................................................. pag. 51
2.8.4 Riscuri naturale .............................................................................................................. pag. 51
2.8.5 Situatii de urgenta ......................................................................................................... pag. 55
2.9 Administratia locala ................................................................................................................ pag. 56
Cap. 3 Analiza situatiei actuale ................................................................................................... pag. 63

3.1 Primirea de informatii utile din mediul de afaceri si din discutiile cu cetatenii ....................... pag. 63
3.2 Analiza SWOT ......................................................................................................................... pag. 64
Cap. 4 Directii de dezvoltare strategica .................................................................................... pag. 71

4.1 Conceptul de dezvoltare durabila ............................................................................................ pag. 71
3
România
4.2 Prioritatile strategice de dezvoltare .......................................................................................... pag. 75
Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii (transport, utilitati publice si reabilitare urbana) ........ pag. 76
Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
si comunicatii ............................................................................................................................. pag. 77
Masura 1.2 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice si
reabilitare urbana ....................................................................................................................... pag. 79
Prioritatea II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu ............................ pag. 81
Masura 2.1 Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă ......................pag. 82
Masura 2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor ........ pag. 82
Masura 2.3 Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ..................................................... pag. 83
Masura 2.4 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor .................................................... pag. 83
Prioritatea III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane ............... pag. 83
Masura 3.1 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor
industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă ......................................................................pag. 85
Masura 3.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă .................................................................. pag. 85
Prioritatea IV - Dezvoltare rurală ............................................................................................... pag. 86
Masura 4.1 Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole ............................................. pag. 88
Masura 4.2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural .............................................................. pag. 88
Masura 4.3.Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol ...................................................... pag. 89
Masura 4.4. Promovarea iniţiativelor locale „Leader” ................................................................ pag. 89
Prioritatea V - Dezvoltare infrastructura sanitara si asistenţă socială ...................................... pag. 90
Masura 5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate .......................................... pag. 91
Msura 5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare ................. pag. 92
Prioritatea VI – Cultura si invatamant ....................................................................................... pag. 94
Masura 6.1 Dezvoltarea si diversificarea ofertei culturale .......................................................... pag. 94
Masura 6.2 Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii
activitatilor culturale ................................................................................................................... pag. 95
Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile
culturale desfasurate in oras ......................................................................................................... pag. 95
Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare ................................................. pag. 95
Prioritatea VII – Turism ........................................................................................................... pag. 97
Masura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice..........................................................................pag. 97
PRIORITATEA VIII Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea
durabila a patrimoniului cultural ................................................................................................ pag. 98
Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și
cultural .............................................................................................................................................pag. 99
Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,
reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului ................................ pag. 99
Masura 8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor
orasului Urlati ............................................................................................................................... pag. 100
PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice ............................. pag. 100
Masura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative ..................................................................... pag. 100
Masura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale ...................................................................... pag. 102
PRIORITATEA X - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon ......... pag. 102
Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării
energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor ....................................................................................................................... pag. 102
PRIORITATEA XI Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional
Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la
infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale ............................................................. pag. 104
4
România
Cap. 5. PROIECTE PRIORITARE ........................................................................................ pag. 105
CONCLUZII .............................................................................................................................. pag. 106
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................... pag. 107
5
România
CAP. I PREZENTARE GENERALA
1.1. Localizare
Oraşul Urlaţi este un oraş vechi, fiind menţionat, pentru prima dată, încă din prima jumătate a
secolului al XVI - lea, într-un hrisov semnat de Neagoe Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care
voievodul întărea mai multe ocine mănăstirii Snagov şi în care printre „jurători” (martori) se afla şi
boierul ”Oancea din Urlaţi”.
Oraşul este situat în partea de sud-est a României, în partea de sud-est a judeţului Prahova, la
44°59’28’’ latitudine nordică şi 26°13’50’’ longitudine estică, la o distanţă de 81 km de Bucureşti, în
zona de contact dintre Câmpia Română (câmpia subcolinara Mizil-Stâlpu) şi dealurile subcarpatice.
Oraşul face parte din renumita regiune viti-vinicolă Dealu Mare, aflându-se pe celebrul Drum al
Vinului, fiind învecinat cu următoarele localități:
 nord – comuna Iordăcheanu
 sud – comunele Albeşti Paleologu şi Tomşani
 est – comuna Ceptura
 vest – comunele Valea Călugărească şi Plopu
Calea de acces în localitate este Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzău, din Albeşti Paleologu, la
o distanţă de 4 Km, pe Drumul Judeţean 102 C. Oraşul este situat la o distanţă de 6 Km de Gara Cricov,
fapt ce facilitează accesul persoanelor, dar şi transportul mărfurilor.
1.2. Istoric
Istoricul oraşului Urlaţi se pierde sub colbul vremurilor trecute, oraşul fiind menţionat încă din
prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Urme arheologice din neolitic şi epoca bronzului, descoperite pe dealul Merez din Valea Urloii,
certifică, însă, un trecut mult mai îndepărtat.
În legătură cu denumirea localităţii, Dicţionarul Terminologic şi de Regionalisme [DTSR
(1872)], susţine că, „ĩn vechime se numea Stenota şi era cetate veche, unde astăzi se află numai
6
România
rămăşiţe. Urlat e cuvânt nemţesc şi s-a prefăcut în Urlaţi şi nu închipuieşte alta decât un lucru prea
vechi şi se înţelege că de la goţi, care în a treia sută de ani au stăpânit pe aici, a rămas această numire”.
Pe de altă parte, cei cea au scris DGJPh (1897. p. 601) menţionau că denominaţia ar putea veni,
conform tradiţiei, de la faptul că locuitorii coborau de pe dealurile vecine pentru a se aduna la
urlătoare, adică la târg. N-ar fi, însă, exclus să fie doar o simplă traducere din slavă a numelui râului
Cricov –„Krik”= strigăt, urlet. Potrivit altor cercetători, Urlaţi provine din cuvântul maghiar Varalatt
(„subcetate”, Orlat, Urlat). De altfel, oraşul a fost până în secolul al XIX – lea reşedinţa fostului judeţ
Secuieni (N. Iorga, Documente urlăţene, BCMI, 1927, p. 309).
Marele istoric Nicolae Iorga, în volumul său de Documente urlăţene, publicat iniţial în cadrul
Buletinului Comisiei Istorice a României, în 1972, se întreba de unde vine acest nume, pe care-l va
cataloga, în altă parte, drept „numele-poreclă indescifrabil”1.
Tot Nicolae Iorga spunea că „Etimologia care s-ar prezenta la început ar pune numele în
legătură cu verbul a urla. Dar aceasta n-ar avea nici un sens. Trebuie căutat aiurea. Am găsit şi forma
Orlaţi. Aceasta ne-ar trimite la radicalul Orlu, Orlea, constatat şi aiurea. Finala ar fi cea slavonă -aţ,
care se întâlneşte, e drept, în alte regiuni, cele de lângă Dunărea sârbească (de fapt bulgărească), de la
Romanaţul nostru până la Craguievaţul şi Cruşevaţul sârbilor”.
În toamna anului 1968, în curtea Liceului din oraş, în urma unor săpături întâmplătoare, au fost
descoperite un schelet şi trei nasturi de cupru, realizaţi în tehnica secolului al XIV – lea, fiind certe
mărturii istorice pentru actuala vatră a târgului.
Documentar, însă, oraşul Urlaţi a fost atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de Neagoe
Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul întărea mai multe ocine mănăstirii Snagov şi în
care printre „jurători” (martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”.
A doua menţiune documentară este hrisovul din 1527-1528, semnat de Radu de la Afumaţi, prin
care voievodul reconfirma aceleiaşi mânăstiri, dealul cu viile de la Poiana (în Valea Călugăreasca ) şi
Valea Călugărilor, „a patra parte, cât ţine ocina până în apa Teleajănului, cu vinăriciul2 si perpelii3,
partea domneasca şi un vad de moară în Cârciurcari pe Cricov”. Întocmirea acestui hrisov se făcuse pe
baza unei cercetări la faţa locului de mai mulţi boieri, printre care şi boierul Oancea din Urlaţi.
Registrele vamale ale Braşovului din anul 1545, care ţineau evidenţa târgoveţilor din Ţara
Românească, veniţi pentru tranzacţii comerciale cu cei braşoveni, menţionează şi pe un anume Stan
din Urlaţi, printre comercianţii din alte localităţi prahovene: Gherghiţa, Târgşor, Breaza, Slănic,
Comarnic, Filipeşti, Văleni (Arh. Naţ. Dir. Jud. Bv, Primăria Braşov – seria Reg. vigesimale, III A/6,
p. 44).
La data de 5 iunie 1598, domnitorul Mihai Viteazul elibera o carte domnească lui „Drăgan şi cu
feciorii câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie lui moşie în Urlaţi (…) din câmpu şi din apa şi din deal cu
viile şi de peste tot hotar…”4.
La data de 20 aprilie 1703, şase boieri întocmeau hotărnicia moşiei Urlaţi lui Iordache
Cocorascu (moştenită de la logofătul Radu Cocorăscu), deosebindu-i-o de cea a moşnenilor urlăţeni,
iar un an mai târziu, la 26 septembrie 1704, Constantin Brâncoveanu i-o confirma printr-un hrisov.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a poposit pe aceste meleaguri, în vara anului 1711, „Aici,
in gura Urlaţilor, în locul unde Cricovul Sărat scăpa din strânsoarea dealurilor şi prinde a se zbengui pe
întinderi şese (…) cu cea din urmă oştire a Ţării Româneşti”, cu mii de boieri, boiernaşi, ostaşi de
curte si „slujitori” ţărani, aşteptând „să vadă cum hotărăşte norocul războaielor la Prut, ca să ştie dacă
rămâne cu turcii ori merge să se închine împăratului celui nou al muscalilor”5.
În DTSR din anul 1872 se menţiona despre târgul Urlaţi ca având în componenţă şi cătunele:
Arioneşti, Mărunţiş, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloii, Valea Bobului, Valea
1
N.Iorga, Romania cum era pana in 1918, vol.I, BPT-717, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972, p.278
2
Impozitul pe carciumi
3
Impozitul pe butile de vin si putinele cu struguri
4
Nicolae Iorga, Op.cit., p. 183-184
5
Nicolae Iorga, Romania cum era…, p. 278
7
România
Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei si Zărcălăi. DGJPh (1897, p.601) precizează, la rândul său,
cătunele ce intră în componenţa Urlaţiului: Coteni, Mărunţiş, Valea Seman, Valea Urloi, Valea
Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneştii Vechi,
Arioneştii Noi, Valea Humei şi Cherbea. Se semnala, de asemenea că, târgul organiza săptămânal (in
fiecare vineri) câte un „târg” (iarmaroc) şi doua bâlciuri anual.
La 16 martie 2015, oraşul Urlaţi, din judeţul Prahova, a sărbătorit, 500 de ani de la prima
menţiune documentară a sa, care apare într-un document emis de către Domnitorul Neagoe Basarab
(1512 – 1521), la Târgovişte, fiind datat : 16 martie 1515.
În acest adevărat “certificat de naştere” al localităţii este menţionată denumirea pe care o poartă
şi astăzi şi se aminteşte de un oarecare boier O´ncea (Oancea n.n.) din Urlaţi (precum şi de alţii din
localităţi învecinate), deoarece “…au venit înaintea domniei mele … de au mărturisit şi au dat cu
sufletele lor acele ocine…”. Prin acest document, Domnitorul întăreşte mai multe ocine (moşii n.n.)
Mănăstirii Snagov.O a doua menţiune documentară, în ordine cronologică, o aflăm într-un document
emis în timpul domniei lui Radu Paisie (1535 – 1545), datat 18 iunie 1537 şi în care se stipulează : “…
dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Stoichii cu feciorii lui câţi Dumnezeu îi va dărui
ca să le fie moşie a lor la Broşteneasca”.
În documentul menţionat mai sus, publicat de către marele istoric al neamului nostru, Nicolae
Iorga în culegerea sa de “Documente Urlăţene”, deşi nu este trecută denumirea de Urlaţi, întâlnim
consemnată moşia “Broşteneasca”, moşie ce a existat în Urlaţi şi pe care o găsim menţionată într-un alt
document din anul 1603, cât şi în tabelul celor 101 familii împroprietărite în anul 1864. Din tabel
rezultă că din trupul acestei moşii, care a aparţinut boierilor urlăţeni, au fost împroprietărite 31 de
familii.
Mai târziu, după numai 8 ani, în Registrul vigesimal (de vamă n.n.) al Braşovului – ce
menţionează date despre import şi export – este menţionat printre cei ce au cumpărat marfă din Braşov,
în anul 1545, şi un anume Stan de Urlaţi. De aici, rezultă că Urlaţiul exista la această dată şi că atinsese
un anumit stadiu de dezvoltare economică, atât timp cât erau şi negustori din Urlaţi care făceu comerţ
cu Braşovul.
În cele ce urmează, ne vom opri atenţia asupra documentului din anul 1697, emis de către
Domnitorul Constantin Brâncoveanu, patronul spiritual al localităţii, prin care porunceşte marelui
ciohodar Alexandri “… să umble în oraşul domnii meale în Bucureşti şi pe la ţară să caute în toată ţara
dom.(niei) şi în toate tărgurile : la Câmpul Lungu, la Piteşti, la Tărgovişte, la Filipeşti, la Ploieşti, la
Urlaţi , la Buzău, la Rămnic, la Focşani I pen toate satile, să aibă a lua ciohondăritul, (bir plătit de
cismari înfiinţat în sec.XVII n.n.) de cismariu pe tal.(er) 1, după obiceiu, veri ce fel dă ea ar fi, au slugă
boerească, au călugărească, au ţigan, afară de slujitorii de Bucureşti” – (vezi Nicolae Iorga, “Studii şi
documente”, vol.V, pag.340). Din cele menţionate în documentul din care am citat mai sus, se vede clar
că Brâncoveanu Vodă numeşte Urlaţiul printre târgurile Ţării Româneşti.
Mai trebuie relevat faptul că într-un alt document din anul 1691, Urlaţiul este menţionat ca sat.
Deci, transformarea acestuia în târg a avut loc în perioada cuprinsă între anii 1691 – 1697. De
asemenea, trebuie reţinut faptul că în jurul anului 1700, Domnitorul Constantin Brâncoveanu
desfiinţează târgul Urlaţi, pentru a proteja târgul Gherghiţa de concurenţa Urlaţiului. În document se
spune : “… de vreme ce aducea pagubă şi domniei, pentru că şi vama Gherghiţei să strica, dintru
această pricină, am hotorât : târgul cel nou (de la Urlaţi n.n.) să nu mai fie”. (vezi “Condica
Brâncovenească” nr.268, pag.767).
Marele spătar Mihail Cantacuzino solicită Domnitorului să fie înfiinţat un târg săptămânal la
Urlaţi. Acesta acceptă să se ţină, la Urlaţi, târgul de toamnă, anual, care dura o lună de zile. Faptul este
consemnat într-un hrisov al lui Nicolae Mavrocordat din 21 aprilie 1716, în care se spune : “… ci
numai am hotărât să se facă acolo în Gura Urlaţilor târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru
săptămâni…” (vezi : G.M.Petrescu-Sava (Zagoriţ): “Târguri şi oraşe între Buzău, Târgovişte şi
Bucureşti”, pg.50).
8
România
În documentul nr.108, din anul 1703, (vezi N.Iorga:”Documente Urlăţene”) se spune : ”… ne-
am strânsu toţi la un loc în sat la Urlaţi”. Într-o hartă din anul 1774 el este menţionat tot ca sat. Dar din
anul 1778 Urlaţiul este iar menţionat ca târg.
În anul 1711, Domnitorul Constantin Brâncoveanu se stabileşte cu armata sa în “Gura
Urlaţiului” urmărind evoluţia războiului ruso-turc (vezi Radu Logofătul Greceanu – “Istoria domniei
lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod /1688 – 1714)”, Editura Academiei R.S.R. 1970, pg.179,
180, 182). De atunci datează “Casa Domnească” şi “Viile Domneşti” din Valea Crângului care dăinuie
şi în zilele noastre.
În perioada interbelică în această zonă se află reşedinţa plasei Cricov, care avea în subordine 15
comune rurale şi una urbană (Urlaţi). Conform datelor existente la Arhivele Naţionale ale Direcţiei
Judeţului Prahova, inv.269/1926-1927, s-a purtat o întreagă corespondenţă pentru alipirea cătunului
Schiau oraşului.
În urma HCM 1116/1968, după ce a fost sediul raionului Cricov, oraşul a căpătat actuala
structură administrativ-teritorială.
În perioada „sistematizării” ceauşiste (1975), localităţile componente (Arioneştii Noi, Cherba,
Schiau, Ulmi, Valea Mieilor, Valea Nucetului şi Valea Seman) au fost propuse pentru dezafectare, iar
prin Decizia nr.275/29 mai 1989 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Prahova,
emisă în baza Legii nr.2/1989, oraşul Urlaţi nu mai avea în componenţa decât localităţile: Cherba,
Mărunţiş, Valea Crângului şi Valea Urloi, celelalte dispărând pur şi simplu. Din fericire, în anul 1990
această lege a fost abrogată şi situaţia a revenit la normal.
În prezent, oraşul are în cuprinsul său, pe lângă localitatea de bază, un număr de 15 localităţi
componente (cartiere) cu caracter rural, certificate astfel în urma Hotărârii de Consiliu Local (HCL)
nr.74/26.08.2004: Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunţiş, Orzoaia de Sus, Orzoaia
de Jos, Scheau, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrii, Valea
Seman, Valea Urloii.
Cherba este menţionată ca localitate componentă a oraşului după război (1968), în timp ce
despre „Jărcălăi” DGJPh (1897) menţionează că este cătunul Urlaţiului.
Toponimia acestor cartiere este destul de interesantă, chiar dacă pentru unele provenienţa
denumirii este necunoscută. Astfel, de exemplu, pentru Mărunţiş, situat în partea de nord a oraşului, se
crede că denumirea are legătura cu substantivul „mărunţis” = lucru mărunt, semnificând o aşezare
mică, iar pentru cele doua cartiere Orzoaia de Sus şi Orzoaia de Jos denumirea derivă din substantivul
„orzoaie”, semnificând o specie de orz, al cărui spic este alcătuit din doar doua rânduri de boabe.
Denumirea cartierului Valea Urloi se pare că este, de fapt, o şaradă asemănătoare numelui oraşului
căruia îi este arondat şi în componenţa căruia se află.
ORIGINEA DENUMIRII
O problemă care a născut multe păreri şi supoziţii ce se deosebesc mult unele de celelalte, este -
încă - cea a originii denumirii de Urlaţi .
O părere ce nu este credibilă este aceea că denumirea ar proveni de la numele paharnicului
Urlăţeanu. Mult mai sigur este că acesta şi-a luat numele de la denumirea localităţii sale de baştină. De
altfel, părerea este de dată mult mai recentă faţă de prima menţiune documentară (16 martie 1515).
Dimitrie Frunzescu, autorul “Dicţionarului Geografic şi Statistic“, din anul 1872, menţionează
că denumirea de “Urlaţi” ar fi de origine germană, traducerea cuvântului “uralt”, rămas de la goţi.
O altă părere este menţionată în “Dicţionarul Geografic”, din 1902, în care se arată că
denumirea localităţii ar proveni de la faptul că, aici, după tradiţie, coborau locuitorii de pe dealurile
învecinate pentru a veni la “urlătoare”, adică la târg.Dar denumirea de “târg” este întâlnită pe la
sfârşitul secolului al XVII-lea .
După alţi specialişti în toponimie, “urlaţi” înseamnă “coborâţi” (de pe dealuri şi de pe munţi),
fiind participiul verbului “a urla”, care înseamnă “ a coborî”, înţelesul pierzându-se de-a lungul vremii.
9
România
O altă părere este cea legată de zgomotul (urletul) apelor vijelioase care se revarsă de pe ambii
versanţi în valea Cricovului Sărat.
O supoziţie, strict personală, ar fi aceea că acest cuvânt adjectival (cu nuanţă de poreclă, aşa
cum remarca şi Nicolae Iorga) ar proveni de la traducerea cuvântului de origine slavă “criceati”, care s-
ar putea traduce prin : “a ţipa”, “a zbiera”, “a urla”, pe care l-a preluat de la numele apei care stăbate
Urlaţiul, adică Cricovul Sărat.
În Dicţionarul din 1902 este menţionat şi faptul că localitatea ar fi avut denumirea de “SAAC”
şi, apoi, de “NECŞETEASCA”, fapt ce rămâne de cercetat şi confirmat (sau infirmat).
În legătură cu denumirea localităţilor componente (cartierele oraşului), se poate afirma că
denumirile au fost luate de la numele unor moşieri : “Arioneşti”, de la boierul Arion şi “Orzoaia” de la
moşierul Orzea. Celelalte denumiri sunt de origine toponimică, determinate de elemente specifice
locului cum ar fi : “Valea Crângului” (crâng), “Valea Pietrii “ (piatră), “Valea Nucetului” (nuci),
“Valea Humei” (humă), “Valea Bobului” (bob), “Valea Seman” (seimeni), “Valea Mieilor” (miei),
“Ulmi” (ulm) s.a. Multe dintre acestea au devenit străzi urbane.
***
Nu putem încheia această succintă trecere în revistă a datelor istorice fără a preciza că teritoriul
localităţii (şi al împrejurimilor) are o vechime extrem de îndelungată, existând dovezi certe de existenţă
a unor aşezări umane încă din Comuna Primitivă, concretizate în fragmente de ceramică şi unelte
primitive (topoare din piatră) descoperite pe dealul Merez, în Valea Urloi, care datează de la sfârşitul
epocii neolitice şi începutul epocii bronzului (circa 2000-1800 î.Ch.).
În anul 1974, pe raza satului Străoşti, la nord-vest de oraşul Urlaţi, lângă Ocolul Silvic Verbila,
s-a descoperit un depozit de seceri din bronz (37 exemplare, întregi şi fragmente) care, actualmente,
sunt expuse într-o vitrină a Muzeului Judeţean de istorie şi arheologie Prahova, ele fiind apreciate ca
având o vechime de peste 3000-3200 ani !
O altă dovadă că vatra localităţii este locuită din vechime o constituie descoperirea făcută în
anul 1968 când, în urma săpăturii pentru fundaţia noii clădiri a Liceului, a ieşit la iveală un schelet
apreciat de către specialişti ca datând din sec.XIV. Tot în acel loc s-au găsit şi trei nasturi din aramă,
executaţi în tehnica vremii, ce sunt în posesia Muzeului din localitate şi care atestă existenţa unor
aşezări omeneşti în aceste locuri şi chiar în vatra actuală a oraşului.
Desigur că timpul (şi cercetările ulterioare) vor scoate la iveală şi alte dovezi care să
demonstreze vechimea existenţei oamenilor în această zonă geografică.
1.3. Cadru natural

1.3.1. Relief
Oraşul are o suprafaţă de 4 367 ha (43, 67 km2) ceea ce reprezintă 0, 93 % din teritoriul
judeţului. Relieful oraşului este un relief deluros (la poalele dealurilor Istrița și Bucovel) cu înălţimi
între 400 m şi 700 m.
10
România
Cadrul natural. Litologia este reprezentată prin faciesuri aparţinând atât levantinului cât şi
vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de
solificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.
Relieful. Cercetările geologice arată că zona noastră a luat înfăţişarea pe care o are astăzi la sfârşitul
pliocenului (subetajul Levantin), în urma ultimelor mişcări tectonice de ridicare ale munţilor Carpaţi. În
anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi.
Din punct de vedere geologic, oraşul se află situat în zona de contact dintre Câmpia Română şi
dealurile subcarpatice (Subcarpații Curburii).
În zona de terasă, care se înalţă cu 6 – 12 m faţă de nivelul albiei râului Cricovul Sărat şi se înclină spre
râu de la nord la est spre sud - vest, terenul se caracterizează prin stabilitate şi relief lipsit de denivelări.
Zona de luncă, pe partea stângă a râului Cricovul Sărat, este inundabilă şi parţial mlăştinoasă.
Zona de versant, ce delimitează teritoriul la N – E, E si N – V, V este cunoscută sub denumirea
deDealurile Urlaţilor şi este caracterizată prin înălţimi de peste 400m, cu o fragmentare accentuată cu
văi adânci şi înguste.
Regiunea colinară a localităţii este slab reprezentată în vegetaţie lemnoasă spontană, rămânând pe unii
versanţi abrupţi pâlcuri de pădure în care se găsesc ulm, carpen, stejar. Pădurile ocupă o suprafaţă de
138ha, având totodată şi funcţia specială de protecţie, de gradul I şi nu sunt populate de o faună bogată.
1.3.2. Clima
Tipul de climă în oraşul Urlaţi este cel temperat continental moderat, caracterizat prin ierni moderate
din punct de vedere termic şi veri, în general, la fel ca la nivelul întregii suprafeţe de sud a ţării,
călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.
În ultimii ani, regimul climatic a înregistrat pe perioada verii temperaturi foarte ridicate, iar iernile au
fost secetoase şi calde. Această schimbare de climă este caracteristică întregii ţări, chiar întregului
11
România
continent, datorită efectului de seră ajungându-se la schimbarea caracteristicilor climaterice din cele
specifice unei clime temperat-continentale în cele corespunzătoare tipului de climă ecuartorială. Totuşi,
poziţia geografică a oraşului are efecte benefice asupra climei acestuia, dealurile ce-l înconjoară
formând un adevărat „scut” de protecţie împotriva intemperiilor. De asemenea, sistemul de lansare de
rachete anti-grindină din judeţul Prahova, protejează şi culturile de cereale, dar şi planaţiile de viţă-de-
vie din zona oraşului. În 2004, anul inaugurării acestui sistem, Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor
de Grindină Prahova a îndeplinit 13 misiuni, lansând 131 de rachete, iar valoarea pagubelor evitate în
agricultură a depăşit 260 de miliarde lei.
Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

- regimul climatic – temperatura medie anuală în oraşul Urlaţi are o distribuţie lunară caracterizată
prin scăderea valorilor termice din luna septembrie până în luna februarie, creşterea temperaturii din
martie până în august şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii.
- temperatura medie anuală este de + 10° C, temperatura minimă absolută de - 29° C şi temperatura
maximă absolută de + 39,4° C.
- regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin
creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi descreşterea din iunie până în februarie.
Prin modul de dispunere generală a reliefului distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii este de
700 - 900 mm, caracteristică zonei de podiş.
În luna iunie a anului 2007 au fost înregistrate, ca şi la nivel de ţară, cele mai mari temperaturi din
ultimii 90 de ani, estimându-se că perioada de secetă va continua şi în anii următori.
- regimul eolian - în zona oraşului Urlaţi, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel
european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei.
Frecvenţele medii anuale înregistrate indică predominarea vânturilor din N–V şi S–E, dar, în general,
clima este plăcuta şi favorabilă, din toate punctele de vedere, dezvoltării agriculturii, viticulturii şi
pomiculturii, acestea fiind unele din atuurile de bază ale acestei localităţi.
Pe de altă parte, în urma studiilor efectuate cu ani în urma, s-a constatat că oraşul Urlaţi, prin condiţiile
sale medio-climatice comparabile cu cele ale altor oraşe turistice din judeţul Prahova şi prin poluarea
redusă, este un areal deosebit pentru dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, pentru cei care doresc să
trăiască într-un mediu curat, nepoluat sub nici o formă.
1.3.3 Flora și fauna

Flora și fauna din zona orașului Urlați este bogat reprezentată, ținând cont și de faptul că, orașul
este situat la poalele dealului Istrița (Sit de importanță comunitară Natura 2000).
Mamifere: mistreț, căprior, vulpe, pisică sălbatică, iepure de câmp, veveriță, popândău, scorbură,
nevăstuică, dihor, pârșul de alun.
Păsări cu specii de: caprimulg, huhurez mare, șoim călător , corb , sfrâncioc roșiatic, pițigoi
mare, ciocănitoarea pestrița de grădină, pietrar răsăritean, pietrar negru, presură sură , codobatură
galbenă, fâsă de câmp, silvia porumbacă.
Reptile și amfibieni: gușter, șopârlă de câmp, sălămâzdră de uscat, brotac verde de copac, broască
râioasă verde, broască roșie de pădure, broască râioasă brună.
Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca, cosaș de stepă, un păianjen din specia Hogna
radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: Aedia leucomelas, Argynnis
pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala
promissa, Catocala puerpera, Chelis maculosa, Chrysodeixis chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna,
Cucullia tanaceti, Cupido osiris, Calyptra thalictri (molia vampir), Dichagyris candelisequa, Eilicrinia
trinotata, Epilecta linogrisea, Episema tersa, Euxoa cos, Hadena irregularis, Hipparchia volgensis,
Hyponephele lycaon, Leptidea morsei (fluturele de muștar), Lycaena dispar (fluturele
purpuriu), Maculinea arion (albăstrița pătată), Saturnia pyri (fluturele ochi de păun mare).
12
România
Flora ariei este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii
ocrotite prin aceeași Directivă a Consiliului European 92/43/CE, astfel:
Arbori și arbusti: mojdrean, cărpiniță, sânger, alun , păducel, măceș.
Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară , clopței, zambilă sălbatică, stânjenel de munte,
gălbinele, sovârf , studentiță, salvie de câmp, peliniță, frăguță, potcapul-călugărului,
scânteioară, ghiocel , coșaci, ochiul-lupului, obsigă, scaiul dracului, scântietoare, cimbrișor sălbatic,
lucernă, timoftică, amăreală, băieței, ovăscior argintiu, negară, iarbă neagră, păiuș, păiuș stepic, rogoz.
Dintre culturile ce se întâlnesc cel mai adesea cele putem enumera pe cele de prun, corcoduş,
cais, nuc, vişin, măr, păr. Cultura viţei-de-vie ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa terenului. De
asemenea, o mare răspândire o au grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, fasolea şi
plantele furajere.
1.3.4 Pedologie
În regiunea de campie din care face parte orașul Urlați se întâlnesc cernoziomurile cambice, în
mare parte freatic-umede, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roșcate, brun roșcate podzolite, brune
podzolite și soluri podzolice argiloiluviale.
În luncile râurilor se întalnesc soluri aluviale în diferite stadii de evoluție, lacoviști, soluri
gleice, iar pe întinsul con de dejecție al Prahovei predomină solurile branciog.
1.3.5 Apele
Județul Prahova aparține aproape în întregime bazinului hidrografic al râului Prahova. Râul
Prahova cu afluentul său Teleajen formează două axe principale care drenează partea mediana a
județului pe direcția NV-SE. Partea de vest este tributară râului Cricovul Dulce, prin afluentul acestuia
Provița, iar partea de est este drenată de izvoarele unor afluenți ai râului Buzău și ai Săratei.
Orașul Urlați este situat pe malul stâng al Râului Cricovu Sărat, acesta fiind afluenetul de stânga
al râului Prahova. Râul Cricovul Sărat ocupă o suprafață de 629 km² si are o lungime de 81km. Debitul
mediu multianual al râului Cricovu Sărat este de 2.20mc/s. Debitul maxim se realizează obișnuit în
aprilie iar cel minim în septembrie sau octombrie, volumele scurse reprezentand 16-18% și, respectiv
4-5% din cel anual.
Lacurile naturale din județul Prahova sunt situate în zona de câmpie și de dealuri. Principalele
lacuri din zona de câmpie sunt limanele fluviatile Balta Doamnei, Curcubeu, Saracineanca pe stânga
Ialomiței și Lacul Fulga pe valea Bălana. În regiunea subcarpatică lacurile mai cunoscute sunt cele de
la Brebu, Câmpina, Vitioara și Slănic localizate în vechi exploatări de sare si amenajate în scop balnear.
Cel mai mare lac din judetul Prahova este lacul de acumulare de la Paltinu de pe valea Doftanei.
1.3.6. Repere geografice si turistice

În cadrul unităţii administrativ teritoriale Urlaţi pot fi identificate mai multe repere turistice, demne de
a fi consemnate. În acest sens, trebuie menţionate următoarele:
 Conacul Bellu este situat într-un frumos şi pitoresc parc, fiind un important muzeu, ce
concentrează în bogatul său patrimoniu piese de o remarcabilă valoare din colecţiaAlexandru
Bellu, fotograf si etnograf renumit, al carui unchi, Baronul Barbu Bellu, ministu de Justite in
timpul guvemarii lui Alexandru Ioan Cuza, a donat terenul pentrucimitirul-muzeu Bellu din
capitala. Monument de arhitectură în stil românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, Conacul
adăposteşte un patrimoniu mixt de etnografie şi artă. Mobilierul a aparţinut odinioară familiei
Bellu, şi este completat de o bogată colecţie de artă plastică (tablouri, litografii, sculpturi), cărţi
rare în ediţii de lux, icoane, candelabre, sfeşnice, vase orientale, faianţă, obiecte personale şi
bijuterii. Deschis încă din 1953, muzeul evocă atât epoca apusă a familiilor boiereşti, cât şi
puternica lor legatură cu specificul locurilor şi artapopulară. În anul 2010, colecţia Muzeului
13
România
Bellu din Urlaţi a fost apreciata la nivel naţional, câştigând premiul pentru «cea mai frumosă
expoziţie muzeală » in cadrul concursului national ICOM.
 Mănăstirea Jercălăi - aici se află Schitul Sfânta Maria cu bisericuţa lui de lemn, în formă
de corabie. Bisericuţa este un monument de arhitectură cu o istorie deosebita,fiind mutata de 3
ori in cei, in curand, 300 de ani de dăinuire. Construită la 1731 de către meşteri populari din
satul Luieriu (Jud. Mures), a fost mutată după un timp la Topliţa (Jud. Harghita). Acolo a fost
remarcată de Regina Maria, căreia i-a plăcut foarte mult, şi ca urmare a fost mutată
in 1928 langă cetatea Bran (Jud. Brasov), reşedinţă regală la acea vreme. In 1956, fiind
ameninţată cu distrugerea de către demnitarii acelor vremuri, biserica a fost mutată de la Bran
Ia Urlati-Jercălăi de catre cel care a devenit mai tarziu PlFP Patriarh Teoctist. Sol al artei
transilvănene pe eleagurile Munteniei, biserica are o icoană făcătoare de minuni a Maicii
Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt.
 Conacul Urlăţeanu - construit în 1922, restaurat in 1999, oferă turiştilor posibilitatea de a

vizita o cramă functională. Totodata reface atmosfera autentică a unei vechi case boieresti. care
14
România
impresionează atât prin arhitectura proprie, cât şi prin frumuseţea domeniului pe care este situat.
Conacul deţine o cramă subterană în care se maturează vinul roşu în baricuri de stejar.
 Biserica "Galbenă" cu hramul "Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru", din strada Nuferilor, cu o vechime
de peste 240 de ani şi care a fost înălţată în anul 1761 de către Stan Urlăţeanu.
 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" din localitatea componentă Valea Seman,
construită în anul 1753, cu console "în cap de cal", din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea
estică a Munteniei
 Casa Domnească, situată în viile domnitorului Constantin Brâncoveanu, din Valea Crîngului -
un monument de arhitectură aflat în curs de restaurare
 Puţul Frumos din localitatea componentă Valea Mieilor
 Crucea de piatră de lstriţa, situată pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicată în vremea
domniei lui C. Brâncoveanu "va leato 7206" (1697 - 1698)
 Monumentul, din bronz, al eroilor din războiul pentru întregirea neamului (1916 - 1918) situat
in centrul oraşului.
15
România
CAP.II INDICATORI DE REFERINTA PRIVIND SITUATIA ACTUALA
2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Orașul Urlaţi ocupă o suprafaţă de 4367 hectare (0,93 % din suprafaţa totală de 471587 ha a Judeţului
Prahova), din care cea mai mare suprafaţă (82,55 %) o reprezintă terenul agricol / neagricol / alte forme
- 3604,66 Ha.
După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 50.34% de proprietari privați,
în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de peste 49.66% de stat.
Cf legii 213 mai există și proprietatea privată a statului.
Tabel nr.1- Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate
Teren agricol Teren neagricol Total

Specificaţie
ha % ha % ha
Proprietate publica a UAT 0 0 450 49.66 450
Proprietate privată 3461 100 456 50.34 3917
TOTAL 3461 906 4367
Sursa – INSSE tempo online, 2014
Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței administrative a orașului
s-a menținut constantă după cum se poate observa din datele prezentate mai jos, mici variații
inregistrându-se la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălţi etc.
Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Suprafața (ha / km)
Categorie de folosință
An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010
Teren agricol, din care: 3461 3634 3634 3634 3634
- arabil 1266 1066 1266 1266 1266
- pășuni și fânețe 971 1171 1127 1127 1127
- vii și livezi 1224 1224 1241 1241 1241
Păduri si alte terenuri cu
138 138 138 138 138
vegetație forestieră
Ape și bălți 78 78 78 78 78
Teren intravilan
347 347 233 233 233
construcţii
Drumuri (km) 225 225 225 225 225
Neproductiv 118 118 59 59 59
Suprafața totală 4367 4367 4367 4367 4367
Sursa- INSSE tempo online
16
România
Suprafața agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 1066 ha 31%), pășuni
831 ha și fânețe 340 ha (34%) și vii si livezi 1224 ha (35%).
Fondul forestier acoperă 138 hectare, ocupând locul şase in structura suprafeţei administrative a
oraşului (3,16 % din totalul suprafeței administrative) şi este reprezentată de păduri și alte terenuri cu
vegetație forestieră.
Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Urlaţi este de 0,1150 hectare, reprezentând 0,01 % din
suprafaţa totală a oraşului şi este alcătuit din bălţi.
2.1.1. Intravilanul localității

Terenul intravilanal orașului Urlaţiocupă în prezent o suprafaţă de 1000,96 hectare (22,92% din total
suprafață administrativă).
Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan
An 2014 An 2006
Procent (% )
ZONE FUNCTIONALE Suprafata Suprafata Procent (% ) din
din total
(ha) (ha) total intravilan
intravilan
Locuinte si functiuni complementare 725.01 72.43 580.28 73.98

Unitati industriale si depozite 69.70 6.96 58.50 7.46
Unitati agro-zootehnice 37.00 3.70 37.00 4.72
Institutii si servicii de interes public 72.80 7.27 29.70 3.79
Cai de comunicatie si transport (rutier) 47.50 4.75 42.47 5.41
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 28.25 2.82 12.20 1.56
Constructii tehnico-edilitare si zone
7.00 0.70 6.00 0.76
protectie
Gospodarire comunala, cimitire 6.80 0.68 6.80 0.87
Destinatie speciala 6.90 0.69 11.40 1.44
TOTAL INTRAVILAN 1000.96 100.00 784.35 100.00
Sursa: Birou Urbanism, Primaria Urlați, 2015
După cum se poate observa din tabelul precedent din 2006 și până în 2014 terenul intravilan a crescut
cu peste 22%, de la 784,35 ha pana la 1000,96 ha.
2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv
case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru
bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte construcţii
utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:
 fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină administrare
gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ orășenesc care se află în proprietatea oraşului,
precum şi fondul care se află în administrarea gospodărească a întreprinderilor orășenești sau în
administrarea operativă a instituţiilor orășenești;
 fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale,
apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de
construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza
proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;
17
România
 fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în
proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;
 proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte
cu participare străină.
Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Urlaţi în perioada 2010-2014
Total suprafață Proprietate Proprietate Proprietate

Total locuințe
An locuibilă publică privată privată
(numar)
(mp) (numar) (numar) (mixtă)
2010 3747 147323 40 3707 -
2011 3876 178109 16 3860 -
2012 3882 179034 16 3866 -
2013 3886 179748 26 3860 -
2014 3889 180225 35 3854 -
Sursa: INSSE tempo online
2.2. DEMOGRAFIE
Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Urlaţi reprezintă elemente de interes major
pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung.
Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante..
Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judetului Prahova

Populație stabilă (numar persoane)
Localitatea
1 IANUARIE 2014
JUDET PRAHOVA 798.285
ORAS URLATI 11.255
MUNICIPIUL PLOIEŞTI 222.461
MUNICIPIUL CÎMPINA 35.662
ORAŞ AZUGA 4.742
ORAS BĂICOI 19.178
ORAS BOLDEŞTI SCĂIENI 11.298
ORAS BREAZA 17.085
ORAŞ BUŞTENI 9.765
ORAŞ COMARNIC 12.595
ORAŞ MIZIL 15.729
ORAŞ PLOPENI 9.109
ORAŞ SINAIA 11.076
ORAŞ SLĂNIC 6.178
ORAŞ VĂLENII DE MUNTE 13.390
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – date provizorii communicate la data de 16.07.2014
Densitatea populației în orașul Urlaţi este de 241,38 locuitori/kmp, situându-se peste media pe județ
(161,77 locuitori/kmp).
18
România
După etnie, locuitorii din Urlaţi sunt în proporție de peste 94% români si doar 6% reprezintă populația
de etnie romă sau alte etnii (maghiară şi alte naţionalităţi). La recensământul din octombrie 2011,
înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor
recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru
persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este
disponibilă pentru aceste caracteristici.
Comparativ cu recensamăntul anterior situația a fost in usoara scadere, valorile negative ale sporului
natural, conjugate cu soldul migratiei externe, au facut ca populatia orasului sa se diminueze. Fata de
recensamantul anterior, scaderea a fost cu 1235 persoane - 11776 persoane in 2002 fata de 10541 in
2011. Urmare revigorarii economice inregistrata in ultimii ani si crearii locurilor de munca, populatia
stabila a orasului Urlati era la 1 iulie 2014 de 11255 persoane.
Impărțirea populației pe grupe de vârstă
De vârstă depind toate aspectele activitățile economice, sociale, culturale ale unei comunități
locale, în principal pentru :
- planificarea activităților educaționale ;
- estimarea modificarilor posibile in perspectiva in plan teritorial ;
- planificarea si prognoza utilizarii fortei de munca ;
- organizarea activitatii de servicii ;
- oranizarea activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei ;
- specificul consumului.
Tabel nr.6 - Populația din orașul Urlati pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %
sub 5 ani 606 5,75
5 – 9 ani 597 5,60
10-14 ani 523 4,97
15-19 ani 530 5,03
20-24 ani 699 6,64
25-34 ani 1574 14,94
35-49 ani 2353 22,33
50-59 ani 1497 14,21
60-64 ani 612 5,81
65-74 ani 869 8,25
75-84 ani 573 5,44
peste 85 ani 108 1,03
TOTAL POPULATIE 10541 100%
Sursa: Recensământul populației 2011
Au fost analizate datele potrivit recensamantului din 2011. S-a constat că populația cuprinsă în
intervalul de vârstă 0-20 ani reprezinta 21,35 % din total populației, populația cuprinsă în intervalul de
vârstă 20-59 ani reprezintă 58,12% din total populației, restul de 19,5 % fiind reprezentat de populația
de peste 60 ani.
19
România
Starea civilă a populației din orașul Urlați
Tabel nr.7 - Starea civilă a populației din orașul Urlați

STAREA CIVILĂ LEGALĂ STAREA
POPULAȚI CIVILĂ
A DE FAPT
Orașul Inform
STABILĂ Necăsătorit Căsătorit( Divorțat(ă ație Persoane
Urlați Văduv(ă) care trăiesc
(ă) ă) ) nedispo
nibilă în uniune
TOTAL
consensuală
Ambele
sexe 10541 4419 4702 978 442 - 444
Masculin 5170 2483 2350 148 189 - 222
Feminin 5371 1936 2352 830 253 - 222

www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_5.xls
Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Urlați

NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE
Fara scoala
Superior Secundar
POPULATIA absolvita
STABILA din
Orașul DE 10 ANI din care: Post- Superior
care:
Urlați SI PESTE liceal
Inferior Primar
Universit si de Profesion Persoa
Total Total (gimnazi Total
TOTAL ar maistri al ne
Liceal al)
de si de analfab
licenta ucenici et
Total, din
care: 9338 946 843 355 6135 2188 1417 2530 1345 557 406
Masculin 4587 427 388 177 3179 1067 987 1125 531 273 203
Feminin 4751 519 455 178 2956 1121 430 1405 814 284 203
www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_161.xls
Populaţie stabilă la 1 iulie 2011[1] :

Total ………… 11.363 persoane
Din care:
- masculin ….5.515 persoane
- feminin …...5.848 persoane
Populaţia stabilă a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2012[1]:

Total ………………………. 11262 persoane
din care:
masculin……………. 5465 persoane
feminin …………….. 5797 persoane
din care:
masculin……………. 5503 persoane
20
România
[1] Date furnizate de D.J.S.P.

Notă: „Populaţia la 1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor, folosind surse de date
administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales
la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o
supraevaluare a populaţiei României datele prezentate au caracter provizoriu, urmând ca numărul
populaţiei stabile să fie recalculat după definitivarea rezultatelor definitive ale Recensământului
Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru seriile de timp până la precedentul recensământ.”
Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

Născuţi vii Decedaţi Sporul natural
An Jud. Jud. Oraș Jud. Oraș
Oraș Urlati
Prahova Prahova Urlati Prahova Urlati
2010 7172 116 9964 143 -2793 -27
2011 7772 112 9784 150 -2012 -38
2012 6541 109 10164 131 -3623 -22
2013 6378 123 9777 122 -3399 1
2014 6334 112 9782 115 -3448 -3
Sursa – INSSE Tempo online, 2015
Tabel nr. 10. Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev.2 (număr persoane)
JUD. PRAHOVA 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL, din care 286700 284200 288300 289800 286000
AGRICULTURA, SILVICULTURA
SI PESCUIT 62600 63600 65900 62000 60000
INDUSTRIE 77000 77300 78000 78800 79500
CONSTRUCTII 27100 25800 24700 26400 25500
COMERT CU RIDICATA SI CU
AMANUNTUL 40100 38900 39000 41900 41100
TRANSPORT SI DEPOZITARE 17000 17100 17000 16400 15500
ALTE ACTIVITATI 62900 61500 63700 64300 64400
Sursa – INSSE Tempo online, 2015
Tabel nr. 11. Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al
exploataţiilor agricole
ORAȘUL
An 2010/2014 URLAȚI JUDEȚULPRAHOVA
Total , din care: 6164 563949
Exploataţii agricole fără personalitate juridică 3050 280801
Exploataţii agricole cu personalitate juridică 3114 283148
Sursa – Recensământul agricol 2010
21
România
Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților
Oraș Urlaţi JUD. PRAHOVA
AN
(număr persoane) (număr persoane)
2010 1456 160904
2011 1653 156988
2012 1759 159105
2013 1826 161424
2014 1530 162331
Sursa – INSSE Tempo online
Tabel nr. 13 - Evoluția numărului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului

Şomerii înregistraţi la din care: Rata
Rata şomajului
Agenţiile pentru ocuparea femei şomajului
Anii
forţei de muncă (număr
- total (%) - femei (%)
(număr persoane) persoane)
2010 26873 11771 8,6 8,7
2011 17186 7851 5,7 5,9
2012 17142 7677 5,6 5,8
2013 17812 7567 5,8 5,6
2014 15791 6870 5,1 5,1
Sursa – INSSE Tempo online
2.3 INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ
2.3.1 Căile de acces

Oraşul Urlaţi este situat, la 4 km distanţă de Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzău, din Albeşti
Paleologu, pe Drumul Judeţean 102 C, care realizează legătura oraşului Urlaţi cu municipiul Ploieşti.
Drumul Judeţean 102 K, care face legătura cu comuna Ceptura, trece, de asemenea, prin oraşul Urlaţi.
Aceste drumuri sunt considerate de importanta majora pentru circulaţie, fapt justificat şi de numărul
mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti (la 31.12.2014) – cca. 101 km, din care :
- modernizate (asfaltate) – 95 km;
- nemodernizate (pietruite/de pământ) – 6 km
Tabel nr.15 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Urlați
Total km Număr
Total km Total km
Număr alei locuri de
Categorie drum drumuri trotuare
pietonale parcare
Drum comunal - 34 - - -
Drum vicinal - - - - -
Străzi - 67 23 - 750
TOTAL 62 101 23 - 750
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Urlați
Starea tehnică a drumurilor în localitatea Urlaţi este foarte bună, fiind asfaltaţi (în anul 2014) 95 km din
cei 101 km total, doar 6 km fiind drumuri de pământ, care sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec
22
România
cu pietriș și se încadrează in categoria de trafic ușor. Accesul pietonal este dezvoltat, fiind amenajate
trotuare pe toate străzile din centrul civic al oraşului Urlaţi.
Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Urlați

Lungime drumuri (km)
Total (km), Drumuri
Drumuri
Categorie drum Drumuri Reabilitate* /
de
din care: asfaltate modernizate in perioada
pamant
2008-2013
Drum comunal 34 28 6
Drum vicinal - - - -
Străzi 67 67 33
TOTAL 101 95 6
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Urlați
Transportul
Transport feroviar în oraşul Urlaţi nu există, cea mai apropiată staţie feroviară fiind în comuna Albeşti
Palelogu, oraşul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce facilitează accesul persoanelor, dar şi
transportul mărfurilor.
Transportul public de persoane interjudeţean Urlaţi – celelalte localităţi vecine (municipiul Ploieşti,
oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Călugărească, Bucov, Iordăcheanu, Gornet Cricov,
Apostolache, Tătaru, Lapoş, Sîngeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este asigurat de mai mulţi
operatori economici precumABBATI ALEXANDRESCU SRL și Dan Sepsi SRL (DST), cu maşinile
din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului sunt amenajate 11 staţii publice de
transport călători, conform H.C.L. Urlati nr.57/25.08.2008 privind înfiinţarea şi nominalizarea staţiilor
publice aflate pe raza administrativ-teritorială a oraşului Urlaţi
Traficul staţionar
In prezent în oraș sunt amenajate 750 locuri de parcare în regim public.
2.3.2 Alimentare cu apă si apă uzată
2.3.2.1 Rețeaua de alimentare cu apă

Sursa de apă
În oraşul Urlaţi, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă realizându-se
prin extragerea din puţuri forate. Există 6 puţuri forate, care asigură alimentarea cu apă în oraşele Urlaţi
şi Mizil şi în comunele Ceptura şi Gornet Cricov.
Sistem de colectare si depozitare
Apa extrasă din cele 6 foraje refulează într-o conductă de aducţiune. Din conducta de aducţiune, în
zona oraşului Urlaţi există recordul pentru staţia de apă Urlaţi. Aceasta cuprinde 2 rezervoare de 1.000
metri cubi fiecare şi o staţie de clorinare cu clor gazos pentru dezinfecţie. Apa se încadrează în
parametrii de potabilitate impuşi de lege.
Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 62,2 km și a fost pusă în funcţiune. Din totalul
de 3907 de locuințe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt racordate 2716
locuinţe, adică un procent de 69,51%.
23
România
Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:
Nr. racordate la
TIPURI DE UTILIZATORI retea alimentare
cu apă
CASE PARTICULARE
2716
POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)
Contracte individuale la blocuri 928
AGENŢI ECONOMICI 112
UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar,
UNITĂŢI 40
piaţă, unitatea de pompieri)
TOTAL 3796
Sursa : SC HIDRO PRAHOVA SA Sucursala Urlati
Consumul de apă potabilă

Cantitatea totală de apă furnizată unei localităţi, raportată la numărul locuitorilor şi numărul
zilelor dintr-un an, reprezintă consumul specific de apă în litri.
Activităţile umane presupun diverse categorii de consumuri specifice ale apei, şi anume: casnice
(gospodăreşti), publice, industriale, agricole. Consumul casnic se referă la apa utilizată în gospodărie
pentru igiena corporală, pentru prepararea hranei, pentru igiena locuinţei, a îmbrăcămintei etc. şi
constituie un indicator de referinţă al nivelului de civilizaţie.
Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în oraşul Urlaţi în perioada 2010-2014:
ANUL CONSUM metri cubi / zi

2010 710.220
2011 673.014
2012 613.630
2013 639.128
2014 592.410
Sursa : HIDRO PRAHOVA SA Sucursala Urlați
În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă pe
zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului fiziologic,
igienei individuale şi pregătirii hranei).
Surse de poluare a apei in oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură, existenței
unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului și a exploatațiilor
petroliere din zonă. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși
nitriții.
Preţurile şi tarifele practicate

Potrivit prevederilor Hotărarii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul apei – Prahova” nr.63 din 26.06.2014 începând cu
data de 01.07.2014 se aplică următoarele preţuri pentru apa potabilă livrată în oraşul Urlaţi :
- Preț pentru populație – 4,61 lei/mc
- Preț pentru restul de utilizatori – 3,72 lei/mc
24
România
Prețurile la apă pentru populație conțin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu
conțin TVA.
Din informatiile analizate, este mai mult decât evident faptul că necesarul de apă nu este
acoperit și este nevoie de eforturi în acest sens, soluțiile fiind conturate de reprezentanții autorității
locale în proiecte de investiții de tipul
2.3.2.2 Rețeaua de ape uzate

În prezent, rețeaua de canalizare este în curs de execuție, pe toată raza localității. Se vor realiza
13,4 km de rețea și 1807 de racorduri.
Oraşul Urlaţi este implicat, în parteneriat, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova” în proiectul „Reabilitarea şi
modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, al cărui contract de finanţare a fost
semnat pe 20 Mai 2011, fiind finanţat prin POS Mediu 2007-2013.
Prin acest Proiect, conform contractului de achiziție publică – „Reabilitarea și extinderea

SEAU în orașele Vălenii de Munte, Mizil si Urlați, Jud. Prahova”, atribuit în anul 2013 (valoare totală
de 26.870.241,50 lei), urmează ca în oraşul nostru să se construiască o nouă staţie de epurare, lucrările
fiind în curs de execuție, urmând să se execute şi lucrări de extindere şi reabilitare a reţelei de
canalizare. Străzile pe care se vor demara lucrările sunt: Stadionului, Libertății, Grădiniței, 16
Februarie, Aleea Serii, Panselelor, Viitor, Cricov, Florilor, Crinului, Berzei, Nucilor, Nuferilor,
Arioneștii Noi, Viorelelor, Liliacului, Lalelelor, Măceșului, Fundătura Crizantemelor, Macului, Cartier
Tineretului, Socului, Fundătura Socului, Narciselor.
Rețeaua de colectare a apelor pluviale dinorașul Urlaţi este formată din șanțuri și rigolele de
scurgere a apelor pluviale, care sunt întreţinute permanent în stare optimă de captare a apei pluviale,
prin munca prestată în folosul comunităţii de către persoanele beneficiare de venit minim
garantat.Odată cu realizarea proiectelor de modernizare a străzilor din oraşul Urlaţi, se vor realiza şi
sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.
2.3.3 Energia termică

Sistem de termoficare propriu
În oraşul Urlaţi nu există un sistem de alimentare cu energie termică, datorită faptului că, după
anul 1990, centralele termice ale blocurilor au fost desfiinţate, fiecare apartament având propriile
branşamente la reţeaua de alimentare cu gaze, apă etc.
În cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut
face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de
transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau parţiale cât şi pentru
întreţinere.
Alimentare cu gaze
Oraşul Urlaţi este alimentat cu gaze pe axa nord – sud ce străbate oraşul şi care concentrează
majoritatea populaţiei şi agenţilor economici.
În colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova s-a initiat un proiect de alimentare cu gaze naturale
a oraşului şi a comunelor învecinate.
Până în anul 2004 s-a extins reţeaua de alimentare cu gaze în cartierul Arioneştii Noi, dar s-a şi
reabilitat reţeaua din oraş, în proporţie de 80%, prin înlocuirea reţelei vechi şi degradate, asigurându-se
astfel presiunea la gaze, mai ales în sezonul rece.
Problema majoră cu care se confruntă oraşul Urlaţi, din acest punct de vedere, o constituie
faptul că nu este alimentat cu gaze naturale, ci cu gaz de sondă, captat din zăcămintele existente în
zonă.
25
România
Operatorul este GDF SUEZ Energy România, DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de
distribuţie este de 37,2 km iar numărul abonaţilor racordaţi la reţea 2723.
2.3.4 Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,
instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,
armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public.
Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie Muntenia
Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV =
48 km).
Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
Corpuri de iluminat 1560 1800 2000 2120 2120
Sursa: Primăria Urlati
Din cele 2120 corpuri de iluminat, cele pe sodiu sunt 1250 bucăţi, fluorescente 772 bucăţi,
economice 98 bucăţi.
În ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2015 pentru 40 instituții publice
importante și 112 agenti economici, din care unii sunt mari consumatoari de energie, se observă o
tendință de creștere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a
consumurilor energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum
excesiv din aceste unități.
2.3.5 Poșta si telecomunicații
Pe teritoriul orașului Urlaţi funcționează 1 oficiu poştal. Activitatea poştală se desfăşoară într-o
structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul oraşului, oficiul
poştal oferind serviciile tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă), servicii financiare,
servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări şi plăţi, servicii bancare şi asigurări
şi alte servicii suplimentare pentru clienţi.
În localităţile componente ale oraşului, situate concentric zonei centrale, reţeaua de telefonie
fixă are o cerere ridicată, având conectaţi mulţi dintre localnici, în timp ce pe măsura apropierii de
zonele limitrofe ale acestuia, comunicarea prin reţeaua de telefonie fixă este slab reprezentată.
Oraşul este conectat la serviciile de telefonie fixă, televiziune prin cablu, internet şi date prin
TELEKOM, UPC şi RDS RCS, iar serviciile de telefonie mobilă, internet şi date cu acoperire
corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE.
Rețeaua de internet este asigurată de TELEKOM și UPC, care au preluat în luna iunie 2015
operatorii de internet de pe raza oraşului Urlaţi, Greenzone Network Systems SRL şi Tiţa & Company
SRL.
2.4 INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
2.4.2 Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Urlaţi funcţionează Spitalul Orăşenesc Urlaţi.
Spitalul Orășenesc Urlați, este un spital public, de acuţi, cu personalitate juridică, de categoria
a- IV–a, care asigură permanent servicii medicale curative (spitalizare continuă), dar și sprijin pentru
acţiunile de prevenţie şi promovare a sănătaţii.
Amplasament (judeţul, localitatea, strada, numărul): România, Județul Prahova, Orașul Urlati,
Str. Independenței, nr. 52. Spitalul Orăşenesc Urlaţi este situat în partea de Sud-Est a oraşului;
26
România
Coordonate aproximative: 44.991262, 26.240402 (paralela de 45˚ latitudine Nordică şi pe meridianul
de 26˚ longitudine Estică). Adresă web și date de contact: www.spitalulurlati.ro; telefon: 0244 272518.
Fax: 0244 272517; e-mail: spital@spitalulurlati.ro.
Cladirile în care se desfășoară activitatea Spitalului Orășenesc Urlați sunt construite în anul 1877,
în sistem pavilionar si, inițial, au deservit vechiul Raion Cricov și, mai apoi, întreagă Vale a Cricovului
Sărat, funcționând de-a lungul vremii ca și spital de campanie, spital orășenesc, secție exterioară a
Spitalului Orășenesc Mizil.
Începând cu anul 2014, secțiile și compartimentele acestuia au fost comasate la adresa din Str.
Independenței nr. 52, iar clădirea din Str. Orzoaia de Sus, nr. 144, situată la o distanță de cca. 800 –
1000 m, în care au funcţionat Secţiile de Pediatrie şi de Obstetrică - Ginecologie, a ramas in
conservare, aici dorindu-se a se înfiinţa Secția de recuperare neuromotorie, reumatologică si post-
traumatică.
În anul 2011, prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sănătăţii a desfiinţat 182 de spitale dintre
cele 435 existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare în cămine de bătrâni
sau centre de permanenţă, Centrul de Sănătate Urlaţi regăsindu-se pe lista unităţilor sanitare cu paturi
care nu mai puteau încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.
În anul anul 2004, Spitalul a fost desfiinţat şi trecut ca şi Secţie Exterioară a Spitalului Mizil.
Spitalul s-a reînființat ca entitate de sine stătătoare, conform H.G. nr. 1882/2006, sub denumirea de
Centrul de Sănătate Urlaţi și a funcționat în structura aprobată timp de 5 ani.
Prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sănătăţii a desfiinţat 182 de spitale dintre cele 435
existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare în cămine de bătrâni sau centre
de permanenţă, Centrul de Sănătate Urlaţi regăsindu-se pe lista unităţilor sanitare cu paturi care nu mai
puteau încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, la pozița 52. Autoritatile Publice
Locale au susținut păstrarea personalităţii juridice a Centrului de Sănătate Urlaţi şi au refuzat
reprofilarea acestuia în cămin de bătrâni, considerând că prin această măsura de reorganizare a
sistemului sanitar nu se mai respecta principiul „autonomiei locale”, astfel că Spitalul a fost menținut în
stare de conservare, până în anul 2014, când a încheiat un nou contract cu C.A.S. Prahova.
În anul 2012, Ministerul Sănătății a aprobat schimbarea titulaturii unităţii, respectiv din Centrul de
Sănătate Urlaţi în SPITALUL ORĂŞENESC URLAŢI și a avizat structura Spitalului cu 67 de paturi și
5 pentru însoțitori, iar în Decembrie 2013, M.S. a comunicat că s-a avizat de către Guvern ocuparea
prin concurs/examen a posturilor din cadrul Spitalului.
Începând cu data de 1 iulie 2014, după cca. 2 ani, SPITALUL ORĂȘENESC URLAȚI a putut să
funcționeze, în mod efectiv.
Făcând un scurt istoric al acestei instituţii, trebuie să menţionăm faptul ca acest Spital are o
vechime de peste 100 de ani, (1890) deservind vechiul Raion Cricov si, mai apoi, întreagă Vale a
Cricovului Sărat, funcţionând, de-a lungul vremii, ca şi spital de campanie, spital orăşenesc, secţie
exterioară a Spitalului Orăşenesc Mizil.
Important de reţinut este, însă, faptul că, indiferent de stadiul în care s-a aflat, din punct de vedere
juridic, acest spital a deservit cca. 40.000 de locuitori, atât din zona oraşului, cât şi din cele 11
localităţile limitrofe acestuia, situate pe Valea Cricovului Sărat şi nu numai: Albeşti-Paleologu,
Apostolache, Ceptura, Chiojdeanca, Gornet-Cricov, Iordăcheanu, Lapoş, Salcia, Sângeru, Tătaru,
Tomşani, acoperind o suprafaţa teritorial-administrativă de ¼ din judeţul Prahova, aşa cum a reieşit şi
din centralizarea bolnavilor internaţi sau a persoanelor ce au apelat la această unitate medicală pentru
diferite servicii medicale, în funcţie de domiciliul acestora.
Trebuie specificat faptul că atât în oraşul Urlaţi, cât şi în localităţile limitrofe, gradul de sărăcie
este ridicat – 44,20% media pe cele 10 localităţi rurale (Albeşti-Paleologu – 30,40%; Apostolache –
40,1%; Ceptura – 38,91%; Chiojdeanca – 45,6%; Gornet-Cricov – 38,70%; Iordăcheanu – 45,50%;
Salcia 62,20%; Sângeru – 58,20%; Tătaru - 48%; Tomşani – 33,4%[1]), populaţia este îmbătrânită şi
nu are posibilitatea de a se trata la marile spitale din Ploieşti, Bucureşti, singurul refugiu, din punct de
vedere al asistenţei medicale, al acestor cetăţeni ce-şi au domiciliul pe Valea Cricovului Sărat fiind
unicul spital din Urlaţi.
27
România
Spitalul deservește o populație cu grad ridicat de sărăcie, provenită dintr-un mediu rural; singura
localitate deservită, cu populație în creștere este Sângeru, unde populația este preponderent de etnie
rromă, aproape în totalitate persoane neasigurate în sistemul de sănătate sau asistați social. Deși se pune
accent pe principiul echității, construirea unui sistem care să răspundă la nevoile oamenilor și nu să
acorde acces în funcție de localizarea geografică, apartenența culturală sau posibilitățile financiare,
dintotdeauna, majoritatea pacienților care au beneficiat de serviciile Spitalului au provenit din acest
teritoriu.
Analizând ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de peste 65 de ani), atât în mediul urban
(populație din Orașul Urlați), cât și în mediul rural, conform datelor disponibile la adresa.www.insse.ro
(http://statistici.insse.ro/shop/), se constată că, în anul 2016, la nivelul localităților deservite de către
Spitalul Orășenesc Urlați aceasta este de cca. 17, 39%, restul populației din teritoriu fiind o populație
cu vârsta între 0 și 64 de ani.
În primele 6 luni ale anului 2017, tendința este de ușoară scădere a procentului populației
îmbătrânite în totalul populației din teritoriul analizat, aceasta fiind o scădere nesemnificativă, însă.
SPITALUL ORASENESC URLATI s-a redeschis cu urmatoarele sectii:
- Sectie Medicina Interna;
- Compartiment Chirurgie Generala, din care 5 paturi Ginecologie;
- Compartiment Pediatrie;
- Labortor de analize medicale;
- Laborator de radiologie;
- Camera de garda;
- Spitalizare de zi, 5 paturi;
- Cabinete de consultatii in AMBULATORIU INTEGRAT:
- Medicina Interna
- Dermatovenerologie;
- Chirurgie Generala;
- Obstetrica-ginecologie;
- Pediatrie;
- Psihiatrie;
- Oftalmologie;
- O.R.L.
- Medicina Muncii.
În locaţia Spitalului Orăşenesc Urlaţi funcţionează Substaţia Urlaţi a Serviciului de Ambulanţă

Judeţean Prahova, instituţie care colaborează cu echipajele de prin ajutor ale Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi cu toate unităţile cu paturi ale
reţelei sanitare publice din Prahova.
În luna octombrie 2014 a fost realizat cu fonduri proprii sistemul termic centralizat la Substaţia
Ambulanţă Urlaţi, având în vedere faptul că încălzirea se realiza prin intermediul sobelor de teracotă
care aveau un randament termic scăzut şi un consum mare de gaze naturale pe timpul sezonului rece.
Prin realizarea acestui sistem s-a asigurat confortul termic necesar şi creşterea gradului de siguranţă în
exploatare.
Totodată, în localitate funcţionează patru cabinete medicale familiale, patru cabinete de
specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.
Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat /
CRT. Privată
1. Spitalul Orășenesc Urlaţi Stat
2. CMI Dr. Petrescu Mirela Privată
28
România
NR. Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat /
CRT. Privată
3. CMI Dr. Talasinos Thamara Privată
4. CMI Dr.Mihăescu Vasilica Privată
5. CMI Dr. Petrescu Sanda Rodica Privată
6. Farmacia Tony Farm SRL Privată
7. Farmacia Professional FarmaLine SRL Privată
8. Farmacia Bratu SRL Privată
Time Life SRL îngrijire la domiciliu şi
9. ambulatoriu de specialitate Privată
CMI Dr. Mureşanu Silviu Marcus Alexandru -
10. Oftalmologie Privată
11. CMI Stomatologic Dr. Dinu Ana Maria Privată
12. CMI Stomatologic Dr. Petre Laura Privată
13. CMI Stomatologic Dr. Ionescu Daniel Privată
Sursa - DSP Prahova
Tabel nr.22 - Indicatori servicii de sănătate

Cabinete Medicale Cabinete Medici de
Spitale Farmacii
Stomatologice Individuale Familie
Indicatori
De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare
Numărul unităților 1 - - 4 4 - - 3
Numărul de paturi 67 - - - - - - -
Numărul de medici
7 - - 4 4 - - -
specialiști
Numărul de asistente 27 - - 4 4 - - -
Sursa - DSP Prahova
Nr.
Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010
Crt.
1 Număr medici de familie 4 4 4 4 4
2 Număr medici specialisti 7 - - - -
2.4.3 Serviciile de asistenţă socială
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a monitoriza
în condiţii optime atribuţiile şi obligaţiile care le revin asistenţilor personali în vederea ameliorării
situaţiei persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea
lor o cere.
Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potenţialul fizic,
intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.
La nivelul anului 2015 în cadrul Primăriei oraşului Urlaţi erau angajaţi 30 de asistenţi personali
ai persoanelor cu handicap din care 24 persoane sunt asistenți personali pentru adulţi iar 6 asistenți
personali pentru minori.
29
România
Centre de tip respiro-structuri
Pe raza oraşului Urlaţi nu există Centre de tip respiro-structuri fără personalitate juridică din
subordinea Consiliului Local în cadrul Compartimentului asistenţă socială şi autoritate tutelară – s-a
aplicat alternativa legală stabilită prin prevederile Legii nr.448/2006, republicată, de a acorda persoanei
cu handicap grav o indemnizaţie echivalentă cu salariul minim net al asistentului social debutant cu
studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
La nivelul oraşului Urlaţi, în luna mai 2015 erau înregistrate 45 persoane cu handicap gradul
grav care au optat pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajarii unui asistent personal. În
ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt persoanele cu
handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite sunt
encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă,
paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap gradul grav
predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, Alzheimer.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.
70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea locuinţelor.
Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 413, din care 303 ajutoare
încălzire cu gaze şi 110 ajutoare încălzire cu lemne. De asemenea, cei 62 de beneficiari ai venitului
minim garantat au primit şi ajutor încălzire cu lemne.
Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Urlaţi pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014
ANUL BUGETUL (mii lei)
2010 1311,10
2011 873,53
2012 837,10
2013 980,00
2014 1115,00
Sursa: Primăria Urlaţi, 2015
Pe raza oraşului Urlaţi funcţionează 3 unităţi de protecţie pentru adulţi, respectiv :

- Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu handicap
Urlaţi, cu o capacitate de 175 locuri ;
- Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte Handicap Urlaţi, cu o
capacitate de 172 locuri ;
- Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa Rozei”
Urlaţi, cu o capacitate de 50 locuri.
La începutul anului 2015 a fost finalizat proiectul Restructurarea Centrului de Integrare prin
Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi, prin înfiinţarea unui nou centru
rezidenţial, cu o capacitate de 50 de locuri, conform standardelor specifice de calitate aflate în vigoare,
pentru 50 de rezidenţi transferaţi din cadrul CITOPAH. Noul centru asigură servicii specializate,
centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor.
În organigrama Primăriei oraşului Urlaţi sunt prevăzute 40 posturi de asistenţi personali ai

persoanelor cu hadicap, în luna iunie 2015 fiind ocupate 30 posturi şi vacante 10 posturi. Faţă de
perioadele anterioare, dinamica angajării asistenţilor personali s-a menţinut staţionară şi nu s-au
semnalat situaţii de desfacere a contractului de muncă al asistenţilor personali care să afecteze negativ
starea bolnavului.
30
România
Conform statisticii, numărul mai mare al persoanelor cu handicap grav este în rândul adulţilor.
Handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobândit ca urmare a unor traume psihice sau fizice.
Cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la adulţi sunt: leucemie acută, sechele după traumatism cranio-
cerebral, diferite forme de neoplasm, schizofrenie, psihoză maniaco-depresivă. La adulţii cu handicap
grav predomină hemiplagia, paraplegia, sindromul Alzheimer, boala Parkinson, scleroza în plăci,
polireumatismul articular acut.
2.5 INFRASTRUCTURA DE INVATĂMÂNT
Tabel nr. 24 - Infrastructura de invățământ din orașul Urlati în anul 2014

Învăţ
Acreditată ământ
Nr. Unitate de Personalitate
Adresa / public
crt. învăţământ juridică /Arondată
Autorizată /
privat
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
Autorizaţie
Str.Tudor Personalitate sanitară Învăţă
481/2009 mânt
Vladimirescu juridică public
Grădiniţa cu 482/2009
Program Prelungit Grădiniţa cu Învăţă
1. Str.Valea Urloii program normal 133/2012 mânt
“Clopoţica”, oraşul public
Urlaţi Valea Urloii
Grădiniţa cu Învăţă
Str.Jercălăi program normal 132/2012 mânt
public
Jercalai
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
Str.1 Mai nr.30 –
Liceul Teoretic Învăţă
clădirea nouă Personalitate
1. “Brâncoveanu Autorizată mânt
Str.1 Mai nr.73 – juridică public
Vodă”, Oraşul Urlaţi
clădirea veche
Şcoala Gimnazială Învăţă
Str.Tudor Viitor Personalitate
2. “Cănuţă Ionescu”, Autorizată mânt
nr.1 juridică public
Oraşul Urlaţi
INVĂŢĂMÂNT LICEAL
Str.1 Mai nr.30 –
Liceul Teoretic Învăţă
clădirea nouă Personalitate
1. “Brâncoveanu Autorizată mânt
Str.1 Mai nr.73 – juridică public
Vodă”, Oraşul Urlaţi
clădirea veche
Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program
Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
31
România
Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul
preuniversitar, în oraşul Urlaţi
Norme / Norme / posturi didactice

Nr. Specialitatea catedrei posturi acoperite cu:
crt. (postului) didactice
(număr) Titulari Suplinitori
Liceul Teoretic Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi
1 Învăţători 16 16 -
2 Profesori 44 41 3
TOTAL 60 57 3
Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi
1 Învăţători 10 10 -
2 Profesori 23 11 12
TOTAL 33 21 12
Grădiniţa cu Program Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
1 Educatoare 17 14 3
Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program Prelungit
“Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
Aprobarea planurilor de şcolarizareale unităţilor de învăţământ din oraşul Urlaţi s-a realizat conform
actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total de 1913
elevi, din care preșcolari 303.
Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituţie / Nr.
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
înscrişi
Grădiniţe 330 358 318 303
Şcoli generale 372 369 426 430
Licee 1021 992 1100 1180
TOTAL 1723 1719 1844 1913
Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program Prelungit
“Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Nr.
Unitatea de înscrişi Nr. Abandon Rata
Clasa Repetenţi şcolar
învăţământ promovaţi promovabilităţii
Liceul Pregătitoare 97 97 100%

Teoretic I 78 72 3 92,30%
“Brâncoveanu II 82 81 1 98,78%
Vodă”, III 67 65 2 97,01%
Oraşul Urlaţi IV 75 73 1 97,33%
32
România
Nr.
Unitatea de înscrişi Nr. Abandon Rata
Clasa Repetenţi şcolar
învăţământ promovaţi promovabilităţii
V 76 73 2 96,05%
VI 71 70 1 98,59%
VII 87 84 2 1 96,55%
VIII 78 77 1 98,71%
IX 123 122 1 2 99,18%
X 125 127 101,60%
XI 119 117 1 98,31%
XII 102 102 100%
Pregătitoare 46 46 - 100%
I 41 41 - 100%
Şcoala II 64 63 1 98%
Gimnazială III 61 59 2 97%
“Cănuţă IV 45 43 2 96%
Ionescu”, V 59 54 5 92%
Oraşul Urlaţi VI 47 46 1 98%
VII 48 45 3 94%
VIII 39 37 2 95%
Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi
Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Tabel nr. 28 - Situatia testărilor naţionale
Procent
An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți
Promovabilitate
2011/2012 56 56 56 100%
2012/2013 69 69 69 100%
2013/2014 62 62 62 100%
Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi
Procent
Promovabilitate
2011/2012 53 53 39 74%
2012/2013 24 24 19 79%
2013/2014 17 17 17 100%
Sursa: Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi
Tabel nr. 29 – Situația Examenului de Bacalaureat -

Procent
Promovabilitate
2011/2012 128 126 81 64,28%
2012/2013 114 108 83 76,85%
2013/2014 135 111 95 85,58%
Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi
33
România
Burse acordate elevilor
Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de studiu şi
de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând
atât protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.
Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:
- Burse de ajutor social
- Burse de merit
- Burse de studiu
- Burse de performanţă
Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare
Nr Denumire unitate de Burse de Burse de Burse sociale

Ani şcolari
Crt. învăţământ performanţă merit şi medicale
Liceul Teoretic 2011-2012 320 8 72

1. “Brâncoveanu Vodă”, 2012-2013 278 40 121
Oraşul Urlaţi 2013-2014 311 31 123
Şcoala Gimnazială 2011-2012 - 16 50
2. “Cănuţă Ionescu”, 2012-2013 - 57 128
Oraşul Urlaţi 2013-2014 1 76 49
TOTAL 910 228 543
Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, oraşul Urlaţi
2.6 CULTURĂ, CULTE, AGREMENT
Prin cultură se poate construi o imagine veridică a oraşului, care să promoveze valori autentice
şi competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatea locală beneficiară, instituirea unui
sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale.
În prezent, în ansamblul vieţii culturale urlăţene, o vie activitate o desfăşoară Casa de Cultură,
prin spectacolele, cercurile, atelierele, expoziţiile desfăşurate aici.
În ultima perioadă, s-a remarcat o intensă activitate de acest gen, încercându-se să se asigure
revigorarea identităţii culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia
latină, precum şi aportul culturii zonale, a întregii Văi a Cricovului Sărat, la conceptul culturii
naţionale.
Oraşul Urlaţi dispune, în prezent, de o bibliotecă orăşenească, ce funcţionează într-un spaţiu nu
tocmai adecvat şi care beneficiază de un fond de carte învechit, ce trebuie modernizat.
Până în anul 1989 exista şi un cinematograf, dar din cauza costurilor şi ineficienţei, acesta a
fost desfiinţat.
Muzeul Conacul Bellu.

Complexul „Conacul Bellu” de la Urlaţi este aşezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc şi
adăposteşte un important muzeu, un adevărat sanctuar de cultură ce concentrează în bogatul său
patrimoniu piese de o remarcabilă valoare constituind colecţia Alexandru Bellu. Clădirea, declarată în
1955 monument de arhitectură, este construită în stil românesc, cu parter şi pivniţă la subsol, cu cerdac
deschis, stâlpi de lemn sculptaţi şi acoperişul cu şiţă. Foişorul de la intrare şi clădirea muzeului au fost
ridicate la mijlocul veacului trecut, înconjurate de un parc de peste cinci hectare. Conacul Bellu a fost
devastat în timpul celui de-al doilea Război Mondial, după ce în 1940 clădirea principală a ansamblului
34
România
a fost ruinată.
Biografia familiei Bellu e fabuloasă. Înrudit cu mari domnitori (de la Ghica la Cantacuzino),
înnobilat cu titlul de baron la Viena şi având proprietăţi în toată Europa, Alexandru de Bellu s-a retras
în conacul de la Urlaţi, unde şi-a cheltuit întreaga sa avere, colecţionând tablouri şi mobilier de mare
preţ, timbre şi monede rare, obiecte bisericeşti şi costume populare, pe care le va dona în anul morţii, în
1921, Academiei Române. Ultimul descendent, George de Bellu (1882-1972), va oferi conacul şi
întinsele sale moşii statului comunist, în schimbul privilegiului de a locui în cămăruţa servitorilor, până
în anul 1972, când se va stinge din viaţă, iar soţia sa Odette, o frumoasă franţuzoiacă care abia vorbea
câteva cuvinte româneşti, se va sinucide, în sărăcie şi disperare, la vârsta de 90 de ani.
Numele acestei familii cu tradiţie a rămas în memoria bucureştenilor prin numele pe care l-a dat
unei foste proprietăţi a sa, devenită apoi „Panteon Naţional” care este Cimitirul Bellu. Puţini sunt cei
care ştiu că prigoana comunistă a năruit una din cele mai mari averi care a fost vreodată în România.
35
România
Conacul Bellu – Casa principală, aşa cum arăta până la seismul din anul 1940
Om de cultură, avocat, arhitect-constructor amator, numismat, fotograf pasionat - unul din

precursorii artei fotografice româneşti, Alexandru Bellu marchează prin complexa sa personalitate
cultura românească din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.Familia
Bellu este originară din oraşul Pella – Macedonia, de unde au venit în Ţara Românească fraţii Costache
şi Ştefan Bellu în jurul anului 1780.
Alexandru Bellu, născut la Bucureşti la 5 mai 1850 şi decedat în anul 1921, este fiul lui Ştefan
Bellu şi al Elizei Ştirbei, fiica domnitorului Barbu Ştirbei.Primele studii le-a făcut în Elveţia unde a
locuit în anii copilăriei cu mama sa (după divorţul ei de Ştefan Bellu, Eliza Ştirbei stabilindu-se
definitiv în această ţară, unde a şi decedat în anul 1890). Alexandru Bellu îşi continuă studiile liceale şi
universitare la Paris, unde în anul 1873 devine licenţiat al Facultăţii de Drept.Crescut într-o ambianţă
de aleasă cultură, căpătând temeinice cunoştinţe în multe domenii ale artei de la persoane cu o înaltă
competenţă, Alexandru Bellu devine, treptat, sub îndrumarea şi cu sprijinul unchiului său Georges de
Bellio, cunoscut colecţionar român, admiratorul şi prietenul pictorilor impresionişti din Franţa, un
reputat colecţionar de pictură, numismatică, mobilier, covoare, dantele, dar mai ales de artă populară
românească.
În casa unchiului său Georges de Bellio îl cunoaşte pe Nicolae Grigorescu, între ei legându-se o
trainică prietenie. Influenţa marelui pictor român asupra activităţii sale ca fotograf amator precum şi
pasiunea lui Alexandru Bellu pentru peisajul românesc răsfrântă asupra lui Nicolae Grigorescu se
regăsesc în asemănarea temelor rurale alese ca subiect în creaţiilor lor.În anul 1873, pe 21 octombrie,
Alexandru Bellu se căsătoreşte cu Alexandrina Alexandrescu, fiica clucerului Nicolae Alexandrescu şi
a Sevastei, fiica stolnicului Constantin Cătuneanu.
Complexul de clădiri construit de Alexandru Bellu în ultimul sfert al secolului al XIX-lea în stil
românesc cuprindea următoarele :
- clădirea principală compusă din parter şi etaj cu patru faţade cu arhitecturi diferite;
- clădirea în faţa acesteia numai cu parter şi pivniţă la subsol, construită tot în stil românesc cu
cerdac deschis cu stâlpi de lemn sculptat, actuala clădire care adăposteşte muzeul;
- cuhnia, o clădire înaltă având o turlă;
- foişorul de la intrarea în parc.
Au mai fost trei clădiri miniatură pentru păsări, casa personalului de serviciu, sera de flori şi
uzina electrică ; a mai existat o capelă din care a mai rămas doar pisania. Clădirile au fost profund
afectate de cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990.
Clădirea actuală care adăposteşte muzeul este o alcătuire frumoasă de arcade văruite, încadrate
de motive orientale, ce amintesc de biserica de la „Fundenii Doamnei”, descoperită cândva cu emoţie
de arhitectul G.M.Cantacuzino. Pridvorul cu stâlpi care străjuiesc intrarea în cramă este de o frumuseţe
aparte. Crama, care s-a păstrat aproape intactă, este realizată din cărămidă în bolţi bizantine şi arce
neogotice. În ea se păstrează vechi butoaie de la sfârşitul secolului trecut, unelte de cultivat viţa-de-vie
şi de prelucrare a vinului.
Pardoseala prispei este făcută în imitaţia mozaicului veneţian şi este realizată din pietre de râu şi
bucăţi de cărămidă încastrate în beton, aranjate în motivul covoarelor populare.În interior, accesul în
saloane se face pe sub bolţi în acoladă ca într-o cetate maură. Cele două saloane de primire, biroul, sala
orientală, dormitorul şi camera cu mobilier transilvănean popular reprezintă, în sine, comori
inestimabile ale artei noastre ambientale.
Conacul Bellu devine muzeu în anul 1953. Declarată monument de arhitectură în anul 1955,
clădirea adăposteşte un patrimoniu mixt de artă plastică şi decorativă, etnografie (ceramică, ţesături,
unelte, covoare româneşti din sec.al XIX-lea), coloane şi capiteluri, chenare de uşi şi ferestre sculptate
în piatră din sec.al XVII-lea şi al XVIII-lea, cărţi rare în ediţii de lux, picturi din sec.al XIX-lea, faianţă,
mobilier stil din diverse epoci, artă orientală şi extrem-orientală, icoane şi arme din sec.al XVIII-lea şi
al XIX-lea.
36
România
Mobilierul aproape în totalitate a aparţinut familiei Bellu. Putem găsi aici un bufet florentin,
oglinzi veneţiene, porţelanuri englezeşti, lămpi de aramă vieneze, sfeşnice de bronz, covoare preţioase
şi o colecţie de scoarţe (pe vremea stăpânilor toată prispa era împodobită cu vesele scoarţe româneşti),
şaluri franţuzeşti în chip de perdele. Şi nu e tot: o icoană grecească din secolul XVIII cu scena
Adormirii Maicii Domnului, un dulap din lemn de rădăcină de cireş (piesă unicat în Ţara Românească),
mobilier oriental din lemn de abanos cu intarsii de sidef, mult mai preţios, prin vechimea sa, decât
salonul similar de la Peleş, scaun de cardinal din piele de Cordoba cu ţinte aurite şi intarsii de aur în
piele din sec.XVII, mese florentine.
În dormitorul cu baldachin, pe suportul acoperit cu catifea, o pereche de pantofiori de tafta
brodată manual aşteaptă tălpile micuţe şi gingaşe ale stăpânei. În camera transilvăneană, mobilierul este
pirogravat şi colorat într-o manieră care repetă motivele ancestrale ale scoarţelor. Un ceas cu cuc de
provenienţă secuiască, după motivul preferat al acestei zone – laleaua – este foarte valoros prin
vechimea sa, secolul XVIII. Alte piese încântătoare sunt o ladă veche din lemn de tei, două icoane,
candelabre, sfeşnicele mari, vasele şi stampele japoneze şi vasele orientale, statueta din bronz “Venus
din Millo” – copie, un cap de copil din lut, un cap de satir din plumb, o casetă de farmacie precum şi
valoroase litografii realizate de Carol Papp de Szathmary la jumătatea sec.al XIX-lea.
Tot din colecţia Bellu sunt picturi celebre care aparţin patrimoniului artei moderne româneşti
din secolul trecut : “Portret de bărbat” de Pavel Diurcovici (1824), “Ţărancă” de Eugen Maximovici
(1900), “Bătrân cerşetor” de Theodor Aman, semnat şi datat 1858, chipuri de românce frumoase care
au impresionat cândva pe pictori astăzi anonimi – „Coralia Brăiloiu”, „Portret de femeie”, „Peisaj de
pădure cu turme de oi” şi „Peisaj de pădure cu trei personaje” de Burada.Din toate răzbate un cult al
frumosului, o tihnă a vieţii, un respect pentru artă. Toate construite pe o moralitate de care mai
povestesc încă fostele slujnice ale casei, astăzi bătrâne respectabile. În conacul de la Urlaţi, Dumnezeu
şi Ţăranul român îşi aveau locul lor, rezervat anume. Mai mult decât atât, în călătoriile lui prin ţară,
Alexandru Bellu a salvat de la distrugere numeroase obiecte bisericeşti, pe care apoi le-a inclus cu
rafinament şi pricepere în mobilierul şi arhitectura casei.
De exemplu, la balconul clădirii se găsesc două trafoare superbe, culese din ruinele palatelor
brâncoveneşti de la Potlogi. Cuhnia, bucătăria casei, nu numai că semăna cu paraclisul brâncovenesc de
la Mogoşoaia, având turlă şi cruce mare pe acoperiş, dar la intrare te întâmpina portalul unei biserici
din 1760. Jur împrejurul conacului, dosite sau puse la vedere, se mai păstrează şi astăzi coloane şi
capiteluri, pisanii şi strane descoperite şi salvate de la pieire de către baron. Fibra lui adâncă de
colecţionar, de om care cunoaşte valoarea oricărui lucru, se vedea în toate, chiar şi în adăposturile
pentru păsări, construite ca nişte case ţărăneşti de sine stătătoare, cu temelie de piatră şi cerdac, cu uşi şi
ferestre.
Astăzi, din bucătăria de vară a rămas doar un maldăr de cărămizi. Se mai vede doar
ancadramentul de piatră al clădirii – portalul fostei biserici, recuperată cu grijă de colecţionar.În lateral,
această bucătărie construită în stil neoromânesc avea un minicinematograf şi un laborator fotografic,
stăpânul fiind un împătimit fotograf amator. La muzeul din Ploieşti se mai păstrează încă 200 clişee pe
sticlă foarte valoroase, realizate de baronul Bellu.
Alexandru Bellu a iubit pătimaş şi fără de măsură ţăranul român, preferând să trăiască
înconjurat de scoarţe şi straie româneşti, în camere cu zidărie albă, cu plafoane din bârne de stejar şi
arcade trilobate, marcând trecerea dintr-o odaie în alta prin uşi împărăteşti, de biserică. De la bun
început şi-a gândit conacul ca pe un muzeu şi, deloc întâmplător, cele patru laturi ale clădirii principale
aveau patru faţade diferite, patru stiluri arhitectonice româneşti diferite şi unitare deopotrivă.
Dacă ar fi să recomand cuiva un loc de vizitare care să poarte în sine simbolul şi chintesenţa
vieţii boierilor munteni din secolul trecut, l-aş invita fără nici o ezitare să viziteze conacul familiei
Bellu din oraşul meu, o bijuterie arhitectonică ascunsă într-un parc imens, la capătul unei alei
neumblate, ce urcă pieptiş prin parcul pustiu şi sălbăticit. În această parte a Munteniei, acest conac este
unic, atât prin istoria şi arhitectura sa, cât şi prin frumuseţea cadrului natural şi a exponatelor sale de o
certă valoare.
37
România
Conacul Bellu –
Casa principală – o altă faţadă
● Schitul Sfânta Maria cu bisericuţa lui de lemn, în formă de corabie, „Sf. Mihail si
Gavril” aflat în localitatea componentă Jercălăi.
Acesta este un monument de arhitectură, construit in anul 1731 de către meşteri populari din
satul Luieriu (Judeţul Mureş), care a fost demontat şi transportat la Topliţa. Aici, bisericuţa a fost
remarcată de Regina Maria şi mutată la Bran, în anul 1928.
În luna septembrie a anului 1956, lăcaşul de închinăciune face un ultim drum, de la Bran la
Jercălăi – Urlaţi, unde a fost instalat pe temelia unei biserici năruite, care se pare că fusese construită pe
timpul domniei lui Radu I (1377- 1383) şi din care nu ar mai fi „rămas decât o cruce de piatră, marcând
locul altarului”. O altă explicaţie a provenienţei acestei cruci din granit, cu inscripţie slavonă (şi ea
monument memorial), ar fi aceea că ar fi fost realizată în anul 1698 la Feteşti – Ialomiţa, de unde ar fi
fost adusă la Jercălăi în anul 1956.
Sol al artei transilvănene pe meleagurile Munteniei, biserica are o icoană făcătoare de minuni a
Maicii Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt.
Este înscrisă pe lista monumentelor UNESCO şi, în prezent se află în stare de conservare,
alături de ea fiind începute lucrările unei noi şi impunătoare biserici, graţie donaţiilor credincioşilor din
zona şi numeroşilor vizitatori.
● Biserica „Galbenă” cu hramul „Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru”, din localitatea componentă
Arioneştii Noi, cu o vechime de peste 240 de ani, este, de asemenea, declarată monument istoric şi
de arhitectură. A fost înălţată în anul 1761 de către boiernaşul mazil, Stan Urlăţeanu.
Denumirea de „galbenă” provine de la culoarea în care a fost zugrăvită, cea mai caldă, volubilă,
ardentă şi care în limbajul heraldic semnifică înţelepciunea. Din sistemul ei de construcţie, cât şi din
urmele rămase dintr-un zid de incintă, specific lăcaşurilor monahale, precum şi din inscripţia de pe
frontispiciu, rezultă că, iniţial, a fost o „sfânta şi dumnezeiască mânăstire”, ulterior devenind biserica
de mir a cartierului Arioneştii Noi.
Iniţial monumentul a fost pictat în frescă, dar în anul 1888 fresca iniţială a fost acoperită de
pictura în ulei executată de G. Tăttărăscu, pentru ca, în anul 1938, prin grija marelui istoric Nicolae
Iorga să se scoată la lumină, de sub pictura lui Tăttărăscu, frescele primare. Portretul votiv îl reprezintă
pe ctitor drept „vel serdar”, alături de „paniţa Sanda”6.
6
N. Iorga, Biserica Galbena din Urlaţi, BCMI, an. XXIV/1931, p.7 - 10
38
România
● Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea componentă Valea
Seman, construită în anul 1753, cu console „în cap de cal”, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în
partea estică a Munteniei.
● Casa Domnească, situată în viile domnitorului Constantin Brâncoveanu, din localitatea

Valea Crângului, este un monument de arhitectură despre care nu există, până în prezent, dovezi
scrise şi care este în curs de restaurare.
După tradiţie, însă, construcţia ar fi una dintre reşedinţele vremelnice ale domnitorului.
Argumentele acestei ipoteze ar fi: amplasarea sa în mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brâncoveanului
(de cca. 10 Ha), într-un punct de unde se putea supraveghea întreaga Vale a Cricovului Sărat;
aserţiunile lui Radu Greceanu, în cronica vieţii domnului, după care rezultă ca toamna, „la culesul
viilor”, domnul obişnuia să zăbovească prin vii câteva zile; faptul că, deşi primise poruncă din partea
vizirului să se oprească la Gherghiţa, „în gura Urlaţilor, la Albeşti s-au mutat”, stabilind aici tabăra
militară7 şi, nu în ultimul rând, faptul că în apropierea viei, în cartierul/localitate componentă Mărunţiş,
se află două cruci de piatră contemporane domniei sale.
Clădirea, compusă din subsol şi parter înălţat, a servit drept locuinţă şi cramă. Subsolul, folosit
doar pentru tescuirea strugurilor, prepararea şi depozitarea vinurilor şi a uneltelor viticole, este accesibil
doar din exterior. Din această pivniţă porneşte un tunel cu înălţimea de 180 cm şi lăţimea de 70 cm, iar
parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri şi pridvor acoperit, susţinut de stâlpi de lemn şi arcade,
cu pereţi cu grosimea de 45 cm.Stilul clădirii este vădit popular, fiind afectată de cutremurul din anul
1977 şi de faptul că în ea a funcţionat un cămin de nefamilişti.
● Puţul Frumos din localitatea componentă Valea Mieilor, reconstruit în anul 1862 de
către localnicul A. Dumitru Ştefan, cu o coloană de piatră din calcar, dotat cu roată şi fus, fixate
pe doi stâlpi de lemn şi un jgheab, adăpostite de un mic pavilion.
● Crucea de piatră de Istriţa, situată pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicată în vremea
domniei lui C. Brâncoveanu „va leato 7206” (1697 - 1698).
● Monumentul, din bronz, al eroilor din războiul pentru întregirea neamului (1916 - 1918)
situat in centrul oraşului
Creşterea atractivităţii turistice a oraşului poate contribui într-o mare măsură la dezvoltarea
economică a acestuia. Din acest motiv, acesta este un punct important al strategiei administraţiei
publice locale.
Fundații:
Fundația Bucuria Ajutorului Filiala Urlați
În luna ianuarie 2012 a fost înființată, prin grija preotului paroh Radu Manuel Mihail, Filiala
Urlați a Fundației Bucuria Ajutorului, cu sediul în Orașul Urlați, strada Valea Crîngului nr.64, unde
funcționează un Centru de zi pentru copii.
Programul derulat în cadrul Centrului de zi pentru copii are drept scop creșterea calității vieții
copiilor care provin din familii aflate în dificultate, din localitatea Urlați, prin programe integrate de
asistență educațională și consiliere.
Beneficiarii acestui program sunt 40 copii în risc de bandon școlar, care provin din familii aflate
în dificultate. În cadrul centrului copiii beneficiază de următoarele servicii socio-educaționale :
- Asistență educațională : pregătirea temelor la materiile de bază (limba română, matematică,
limbi străine etc.), întâlniri și instruiri cu cu voluntari în care se abordează teme ca implicarea
civică, protecția mediului, primul ajutor etc.;
7
Radu Greceanu, Cronica – Cronicari munteni, 3, BPT – 1026, Ed. Minerva, Buc., 1984, p. 135 si 168 - 173
39
România
- Socializare și petrecere a timpului liber : activități de dezvoltare personală, activități sportive,
jocuri educative ;
- Consiliere a elevilor și a părinților în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii.
De asemenea, copiii beneficiază gratuit de o gustare și o masă caldă, ce corespund cantitativ și
calitativ nevoilor de creștere și dezvoltare ale acestora.
Fundația Bucuria Ajutorului Filiala Urlați organizează periodic și alte evenimente pentru copiii
incluși în program și familiile acestora, cum ar fi oferirea de ajutoare materiale – rechizite, haine,
alimente etc.
Având în vedere rezultatele obținute de la înființarea fundației, și anume menținerea în sistemul
de învățământ a copiilor înscriși în program, îmbunătățirea rezultatelor școlare, schimbarea atitudinii
părinților față de importanța educației în viața copiilor, autoritățile locale au inițiat un parteneriat cu
Fundația Bucuria Ajutorului în vederea susținerii serviciilor sociale, prin care de la bugetul local este
alocată anual suma de 20.000 lei pentru cheltuielile de întreținere a sediului fundației, pe baza facturilor
de utilități emise lunar.
Continuarea acestui parteneriat reprezintă importantă investiție în viața comunității locale.
Fundația HUMANITAS 2000 Urlați

Fundația Humanitas 2000 a fost înființată în anul 1995 înscriindu-și activitatea în ansamblul
acțiunilor cu caracter umanitar. Principalele obiective și servicii oferite de fundație sunt :
- organizarea de acțiuni extracurriculare pentru elevi și cadre didactice în scopul ridicării nivelului
cultural educative și al manifestării potențialului creativ al tinerilor, ca expresie a unei vieți biopsihice
și spirituale echilibrate , condiție a unui adult pe care se poate baza comunitatea din care face parte;
- promovarea acelor valori ale moralei, culturii și civilizației care facilitează dezvoltarea benefică a
personalității umane;
- promovarea voluntariatului, stimularea asociativității tinerilor ;
- implicarea tineretului pentru dezvoltarea unui spirit altruist în acțiuni de caritate ce-i vizează pe
vârstnici ;
- accesul tinerilor la nivelele înalte ale instruiri și al promovării pe trepte superioare , ale competenței
profesionale;
- reprofesionalizarea obiectiv justificată , a unor tineri și adulți;
- promovarea culturii și artei românești prin încurajarea originalității în cadrul creației artistice
-programe pentru tineri în vederea dezvoltării abilităților persoanale, al creativității ;
-activități de protejare a mediului înconjurător;
-acțiuni de popularizare a frumuseților și potențialului turistic al bazinului Dealu Mare etc.
Sărbători şi tradiții cu specific local

Începând cu anul 2004, în orașul Urlați se desfășoară, în primul week-end al lunii octombrie,
evenimentul „Zilele Toamnei la Urlaţi”, organizat de Primăria şi Consiliul Local Urlaţi, Asociaţia
Intercom Cricov şi Casa de Cultură Urlaţi.
Evenimentul este onorat cu prezenţa personalităţilor marcante ale vieţii politice, sociale şi
culturale, de la nivel local, judeţean și central.În cele două zile de sărbătore se organizează standuri
expoziționale cu produse de vinificaţie, fructe şi legume, flori, produse de artizanat, miere, brânzeturi și
pastramă etc.
Localnicii şi toţi ceilalţi participanţi la eveniment se pot desfăta cu mici, friptură, pastramă, vin,
bere, suc la terasele amenajate special pentru acest eveniment sau pot urmări programele artistice
atractive, care încearcă să satisfacă cele mai diverse gusturi.
Sărbătoarea se încheie întotdeauna cu un spectaculos foc de artificii, pentru a cinsti cum se cuvine
roadele pământului, dar şi pe cele ale celor mai harnici gospodari.
O altă sărbătoare cu specific local este Târgul Anual de Sfântul Ilie.

Locuitorii de pe Valea Cricovului păstreaza o tradiție veche de peste un secol.
40
România
În fiecare an, de Sfantul Ilie, mii de oameni se adună cu mic cu mare la târgul din localitatea
Urlați din care nu lipsesc "comediile", meșteșugarii și vânzătorii ambulanți.
Cei mai fericiți sunt copiii, care au așteptat un an întreg pentru a se putea bucura de "lanțurile"
zburătoare, așa cum sunt cunoscute popular instalațiile din parcurile de distracție. Încă de la primele ore
ale dimineții, bâlciul se umple de oameni veniți din toate comunele învecinate, unii chiar de la distanțe
de zeci de kilometri.
2.7 ECONOMIA
Tabel nr. 31 - Structura agenților economici din Urlați, în funcție de domeniul lor de activitate
STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, IN FUNCTIE
DE DOMENIUL DE ACTIVITATE
Pondere in
Nr Numar
Domeniul de activitate totalul
crt societati
societatilor
Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea
1 128 42.0 %
autovehiculelor si motocicletelor
2 Hoteluri, baruri si restaurante 8 2.7 %
3 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 39 12.8 %
4 Agricultura, Silvicultura si Pescuit 21 6.9 %
5 Industria prelucratoare 31 10.2 %
Distributia apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor,
6 8 2.6 %
activitati de decontaminare
7 Transport si depozitare 23 7.5 %
Activitati de servicii administrative si activitati de
8 12 3.9 %
servicii suport
9 Informatii si comunicatii 2 0.6 %
10 Constructii 27 8.9 %
11 Intermedieri financiare si Asigurari 3 1.0 %
12 Activitati de spectacole culturale si recreative 1 0.3 %
13 Alte activitati de servicii 2 0.6 %
TOTAL 305 100 %
Din totalul celor 305 societăți active, 25 sunt microintrepinderi, respectiv au maxim 9 angajați şi o cifră
de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.
Tabel nr. 32 - Evoluția societăților din orașul Urlati în perioada 2011-2014

Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011
Microintreprinderi 25 24 22 20
Intreprinderi mici 269 261 245 224
Intreprinderi inactive 56 56 56 56
Total societati existente, din care: 350 341 323 300
- noi infiintate 14 18 23 21
- active 294 280 262 239
41
România
Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul Urlați sunt prezentați în tabelul de
mai jos.
Tabel nr. 33 - Lista cu principalii agentii economici de pe raza orașului Urlați
Nr. Nr. Cifra de
Denumire societate Profit Domeniul de activitate
crt angajati afaceri
1. Oltina Impex Prod Com SRL 315 105210502 4547975 Morărit şi panificaţie
Fabricarea articolelor de
2. Plastipak Romania SA 94319062 789696
ambalaj din plastic
3. Salt Confort SRL 159 20106341 525509 Fabricare mobila, saltele
Cultivarea cerealelor, plantelor,
4. Agronatura Geco 11 8668331 749761
leguminoaselor
Cultivarea cerealelor, plantelor,
5. Agrosemcu 59 6282494 4232140
leguminoaselor
Fabricarea painii si produselor
6. Dacia Urlati 43 5939525 308952
de panificatie
Comert cu ridicata al
7. Deltarom Distribution 15 3754053 61749
produselor farmaceutice
Comert cu amanuntul al
8. Lidralin Mob 6 3019113 19948
produselor alimentare
Fabricarea pâinii, prăjiturilor,
9. Paniris Prod Com 25 2782532 366606
produselor de panificaţie
10. Modern Top 11 2156878 43747
11 La Vie SRL 21 1938843 46235 Cultivarea strugurilor
Fabricarea pâinii, prăjiturilor,
12. Adriana Bolgiu SNC 23 1531090 140369
produselor de panificaţie
13 Dumaris SRL 7 1244202 53724
materialelor de construcţii
Urlaţi Societate Cooperativa
14 18 1031698 65571 produselor alimentare si
de Consum
nealimentare
15 Aura SRL 6 896615 22159
16 Abatti Alexandrescu SNC 10 490125 11639 Transporturi terestre de călători
Lucrari de constructii a
17 Quality Strada Construct 9 1057993 262280
drumurilor
Intermedieri in comertul cu
18 MHP Store 8 3181671 649480
produse diverse
19 Romar Trucks Expeditii 6 1586129 284581 Transporturi rutiere de mărfuri
Hoteluri si alte facilităţi de
20 Coline Ana SRL 7 774916 16803
cazere
21 Algin SRL 6 740939 17857
Cooperativa Agricolă Via Cultivarea strugurilor şi
22 8 2230245 179709
Domnului vinificaţie
23 Vitis Prod SRL 15 638196 120243 Cultivarea strugurilor
42
România
Spălarea şi curăţarea articolelor
24 Totdeauna Impecabil 16 835201 119735
textile
Principalii agenţi economici şi profilul lor de activitate:

- S.C. Oltina Impex Prodcom S.R.L. – panificatie
- S.C. Pearl K&D S.R.L. – confectii în lohn
- S.C. Detregenţi S.A., Punct de lucru Urlaţi –produse de îngrijire a părului
- S.C. Plastipak România - ambalaje
- S.C. Coline Ana S.R.L. – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare
- S.C. Cramele Bolgiu S.N.C. – fabricare vinuri
- S.C. Paniris S.R.L. – fabricarea painii si a prajiturilor
- S.C. La Vie S.R.L. - fabricare vinuri
- S.C. Deltarom Distribution S.R.L. – comercializare si productie produse parafarmaceutice
- S.C. Berteea S.R.L. comercializare si productie produse parafarmaceutice
- S.C. Domeniile Dealu Mare S.R.L. – fabricare vinuri sin struguri
Aproape jumătate dintre societăţile înregistrate în oraşul Urlaţi au domenii de activitate

predominante în sectorul terţiar, respectiv prestează activităţi de comerţ.
Este, de asemenea, important de punctat faptul că oraşul Urlaţi face parte din traseu turistic
„Drumul Vinului”. Acest fapt creşte atât valoarea turistică a oraşului, cât şi cea a vinului produs în
cadrul localităţii. În acest sens, mai trebuie punctat faptul că Urlaţi reprezintă un punct de degustare a
vinurilor, activitate acompaniată de „meniuri câmpeneşti tradiţionale”. Având acest statut în cadrul
traseului, duce la creşterea cazărilor şi popasurilor turiştilor în cadrul UAT-ului, fapt ce conduce la
fiabilitatea investiţiilor în sectorul terţiar, în special în segmentul serviciilor conexe domeniului turistic.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că această aparteneţă la un circuit turistic necesită investiţii
importante în infrastructura oraşului.
2.7.1 Industria
În ceea ce priveşte industria din cadrul oraşului, este demn de menţionat faptul că 10,2% din
totalul firmelor înregistrate în UAT Urlaţi au acest obiect de activitate. Pe lângă aceştia, trebuie avut în
vedere şi faptul că datorită existenţei lor, alte domenii de activitate, în special cele terţiale ale serviciilor
conexe, sunt întreţinute datorită sectorului industrial. Mai mult, după cum a fost menţionat anterior,
principalii agenţi economici au ca profil fabricarea, confecţionarea sau activităţile complementare (ex.
ambalarea).
În oraş sunt şi 2 întreprinderi mari care sunt, de fapt, o filială a unei mari societăţi de confecţii
în lohn, ce are sediul social în comuna Păuleşti (S.C. Oztasar S.R.L., cod CAEN 1413 – Fabricarea
altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) şi un punct de lucru al S.C. Detergenţi S.A.
Timişoara (Cod CAEN 2042 – Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta), fiind, de
fapt, investiţia concernului american Procter&Gamble.
Activitatea economică din oraş a cunoscut un adevărat boom, prin deschiderea Parcului
Industrial Urlaţi, în anul 2009, ca o extensie a Ploieşti Industrial Parc S.A., aici desfăşurându-şi
activitatea 2 mari investitori: S.C. Detergenţi S.A. Timişoara, Punct de lucru Urlaţi, înscrisă la O.R.C.
Prahova la data de 24.06.2009 (cca. 330 salariaţi), iar cealaltă investiţie green-field americană,
respectiv S.C. Plastipak România S.R.L., cu doar 27 de angajaţi, a fost înscrisă la O.R.C. Prahova la
data de 24.03.2010.
Compania americana Procter & Gamble a inaugurat, oficial, pe 29 septembrie 2010, noua
Fabrica de produse pentru ingrijirea parului, cu sediul in orasul Urlati. In valoare de circa 100 de
milioane de dolari, investitia reprezinta una dintre cele mai avansate unitati de productie din punct de
vedere tehnologic si ecologic aflate in portofoliul amintitei companii. Produsele cosmetice realizate de
43
România
catre cei 250 de angajati ai fabricii (marca Pantene Pro-V, Head & Shoulders, Wash & Go etc) sunt
destinate, in proportie de 90 la suta, exportului in 20 de state din Europa, tarile baltice si Turcia.
Construirea modernei fabrici (al carei proces tehnologic este aproape in intregime computerizat,
reciclandu-se integral pana si deseurile rezultate) n-ar fi durat atat de putin (doar 1,3 ani), daca SC
Ploiesti Industrial Parc (de la care investitorul american a concesionat terenul) n-ar fi asigurat, la timp,
toate utilitatile necesare, acestea costand circa 2,5 milioane de euro.
Prin deschiderea acestui Parc, procentual, investiţiile de aici reprezintă cca. 80% din economia
oraşului, rata şomajului scăzând cu cca. 2%. Cele 2 investiţii green-field, menţionate anterior, au creat
cca. 360 noi locuri de muncă, au crescut veniturile impozitate, au contribuit la dezvoltarea comunităţii
locale, la bunăstarea populaţiei şi, implicit, a localităţii, au crescut atractivitatea tursitică a oraşului,
făcându-l cunoscut în întreaga lume.
S.C. Oltina Impex Prod Com S.R.L., care este o întreprindere mijlocie, cu cca. 315 de angajaţi
în anul 2014, dar care este în plină dezvoltare economică, fiind beneficiara a mai multor proiecte cu
finanţare nerambursabilă, derulate prin Programul SAPARD. Aceasta este o societate ce activează în
industria alimentară, în fabricarea produselor de morărit şi panificaţie, având o vastă reţea de
comercializare a produselor sale, nu numai în judeţ, cât şi în restul ţării. Alte două societăţi profitabile,
sunt Premiere Consulting S.R.L., ce desfăşoară activitati de consultanţă în tehnologia informaţiei şi
Bertea Distribution S.R.L., ce are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor
farmaceutice.
2.7.2 Agricultura
Conform datelor expuse în Tabelul nr. 2 – Evoluţia terenului pe categorii de folosinţă, se poate
observa faptul că terenul agricol reprezintă 79,25% din suprafaţa totală a oraşului Urlaţi. De asemenea,
trebuie luat în considerare faptul că 6,9% din totalul societăţilor cu sediul în UAT Urlaţi activează în
domeniile agriculturii, silviculturii şi pescuitului, conform datelor din Tabelul nr. 31 – Structura
agenţilor economici în Urlaţi.
Tabel nr.34 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:

Ponderea
Categorii de folosinta Suprafata (ha)
suprafetelor (ha)
- arabil 1066 31%
- pasuni si fanete 1171 34%
- vii si livezi 1224 35%
Total teren agricol 3461 100%
Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Urlați
2.7.2.1 Situația terenurilor, pe categorii de folosință
44
România
Tabel nr. 35 - Suprafata agricola utilizata, suprafata agricola neutilizata si alte suprafete (hectare), pe categorii de folosinta
Suprafata agricola utilizata din care:
Suprafete
Suprafata ocupate cu Suprafata totala
Suprafata Cranguri in Helestee,
Localitate agricola cladiri, curti, a exploatatiei
Gradini Pasuni si Culturi impadurita sistem de iazuri, balti
Teren arabil Total neutilizata drumuri, agricole
familiale fanete permanente rotatie pe cariere etc.
termen scurt
JUDET
126477,00 5382,73 104691,70 13815,03 250336,48 10874,73 5274,67 0,00 7778,66 739,42 275003,96
PRAHOVA
Orasul
1242,77 119,49 947,69 1282,21 3175,16 417 337,36 0,00 415,73 36,60 4382
URLATI
Sursa: Biroul Agricol U.A.T. Orasul Urlati, date conforme Registrului Agricol 2017
Tabel nr.36 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință
Suprafata agricola utilizata din care:
Suprafete
ocupate cu
Suprafata Cranguri in Suprafata totala
Suprafata cladiri, Helestee,
Localitate agricola sistem de a exploatatiei
Gradini Pasuni si Culturi impadurita curti, iazuri, balti
Teren arabil Total neutilizata rotatie pe agricole
familiale fanete permanente drumuri,
termen cariere etc.
scurt
JUDET Prahova 82682 82277 76091 33083 154040 9248 6359 47 138453 36 166494
Orasul Urlați 893 979 301 977 1790 49 11 1 1584 - 1955

Sursa: Biroul Agricol U.A.T. Orasul Urlati, date conforme Registrului Agricol 2017
45
România
Tabel nr.37 - Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole utilizate
Modul de detinere a suprafetei Oraș Urlaţi jud. Prahova
In proprietate 1778 144093
In concesiune 1 272
In arenda 16 1212
In parte 3 1047
Utilizat cu titlu gratuit 5 14146
Alte moduri - 4107
Total 1803 164877
Sursa- Recensământul agricol 2010
Tabel nr. 38 - Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de
deținere al acestuia
Modul de detinere al terenului

Oraș Urlaţi jud. Prahova
arabil
In proprietate 886 72791
In concesiune - 27
In arenda 7 680
In parte 1 714
Utilizat cu titlu gratuit 2 9735
Alte moduri - 1830
Total 896 85777
Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil
Clase de marime Oras Urlați jud. Prahova
Sub 0,1 ha 336 24478
0,1 - 0,3 ha 450 35444
0,3 - 0,5 ha 219 19499
0,5 - 1 ha 305 33940
46
România
1-2 ha 222 25364
2-5 ha 153 12499
5-10 ha 66 1593
10-20 ha 23 513
20-30 ha 5 150
30-50 ha 2 127
50-100 ha 5 143
peste 100 ha 4 290
Total 1790 154040
2.7.2.2 Cultura plantelor
Tabel nr.40 - Suprafețele cultivate în URLAȚI, conform Recensământului agricol 2010
Oraș Urlați Jud. Prahova

Culturi Suprafaţa Suprafaţa
Pondere din teren
cultivată cultivată
arabil
(hectare) (hectare)
Grâu comun și grâu spelt 352,93 35,56% 43127,67
Porumb 488,15 49,15% 42455,03
Plante tehnice (floarea soarelui,
51,40 5,18% 14441,66
rapiță si soia)
Legume, pepeni (în camp și în
1,14 0,12% 416,86
sere)
Plante de nutreţ (fân şi masă
verde, leguminoase pentru 48,13 4,85% 7349,45
nutreţ- lucernă, trifoi)
Cartofi 0,23 0,03% 602,04
Alte culturi 35,73 3,60% 7382,64
Teren arabil in repaus 14,96 1,51% 10701,65
TOTAL ARABIL (din
992,67 100% 126477,00
suprafața agricolă utilizată)
Tabel nr. 41 - Suprafețele cultivate în URLATI
47
România
Suprafaţa cultivată
Cultura Pondere
(hectare)
Meri 4,91 0,41%
Pruni 4,56 0,38%
Alti pomi fructiferi 4,92 0,41%
Struguri de masa 12,62 1,05%
Struguri de vin 1169,25 97,75%
TOTAL 1196,26 100%

Productivitatea sectorului agricol
Tabel nr. 42 - Situația producțiilor medii la principalele culturi in județul Prahova

Productia Productia
Denumire cultura U.M
2011 2014
Grau Kg/ ha 3472 3445
Porumb Kg/ ha 4455 4373
Pepeni verzi si galbeni Kg/ ha 14836 9357
Cartofi Tone 12785 11301
Prune Tone 34639 23499
Meri Tone 15288 13715
Struguri Tone 36530 31227
Sursa-INSSE Tempo online
2.7.2.3 Creșterea animalelor

Cresterea animalelor a fost si este o ocuptie traditionala a locuitorilor orasului Urlati,
fiind favorizata de varietatea reliefului – campie si dealuri, clima blanda, reteua hidrorafica si
bogatia covorului vegetal in zonele cu pasuni si fanete.
Tabel nr.43 - Efectivele de animale din localitatea Urlați, conform Recensământului agricol 2010
Efective de animale (capete) Jud. Prahova Orașul Urlați
Bovine 35704 170

Ovine 151243 2406
Caprine 31972 274
Porcine 111942 5464
Păsări 1875851 19994
Cabaline 10691 136
Familii de albine 29115 167
TOTAL 2.246.518 28.611
48
România
2.8 MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
2.8.1 Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apei
Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în
subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri) ape subterane şi ape uzate.
Obiectul programelor naţionale de monitorizare a apelor îl constituie evaluarea şi
controlul calităţii acestora.
Nici din acest punct de vedre nu s-a făcut o analiză a calităţii apei, dar din datele
cunoscute, la nivelul oraşului, se cunoaşte faptul că este necesară o mai bună epurare a apelor
uzate, prin mărirea capacităţii staţiei de epurare şi modernizarea acesteia.
Pe de altă parte, multe dintre gospodăriile oraşului (în special cele situate în zone în care
nu există reţea de canalizare, cum este cazul celor din Orzoaia de Jos) deversează reziduurile şi
apele uzate în canalele pluviale, apa deversându-se direct în râul Cricovul Sărat, fapt ce conduce
la poluarea apei acestuia.
Evacuările rezultate din activităţile gospodăreşti pot afecta şi pânza freatică.
Calitatea aerului
Din punctul de vederea al monitorizării calităţii aerului ar trebui avut în vedere
elementele incluse în fiecare dintre cele patru categorii de probleme menţionate mai jos,
respectiv: sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici, transferul poluanţilor în atmosferă, nivelul
concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporară a acestora şi efectele
poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului său biotic şi abiotic.
Deşi la nivelul oraşului nu s-a întocmit până acum o strategie a problemelor de mediu,
care să aibă în vedere protejarea acestuia, se poate spune că zona în care este situat oraşul nu este
poluată, aceasta şi datorită unor mari giganţi industriali. Dimpotrivă, calitatea aerului este
comparabilă, cu cea din multe staţiuni turistice de pe Valea Prahovei.
Problema din acest punct de vedere ar trebui analizată din punctul de vedere al
principalelor gaze cu efect de seră (CO2, metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O)), ale căror
surse de poluare se întâlnesc în orice teritoriu, datorită arderii combustibililor fosili, silviculturii,
transportului rutier, activităţilor agricole, transportului gazului natural, fermentării deşeurilor şi,
în cazul oraşului Urlaţi, proceselor industriale ale celor 2 societăţi care ăşi desfăşoară activitatea
în Parcul Industrial.
O altă sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier. Aerul
ambiental este poluat de traficul greu şi traficul de tranzit pe tronsoanele de drumuri locale şi
judeţene (DJ 102 C şi DJ 102 K) care străbat oraşul.
Având în vedere caracterul global al impactului emisiilor de noxe în atmosferă, se impune ca
ţara noastră să participe la acţiunea internaţională eficace şi corespunzătoare în vederea reducerii
acestora. În acest context, şi la nivelul localităţii noastre, se impune luarea de măsuri
corespunzătoare în vederea reducerii poluării atmosferice.
Calitatea solului
Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor
pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Prahova este cuprins în anexa
acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orașul Urlați
nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul localității,
nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise. O sursă de poluare a solului o
constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare a deșeurilor.
49
România
Radioactivitatea mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea si controla respectarea prevederilor legale
privind radioprotecţia mediului.
La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor
pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul
Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.
2.8.2 Managementul deșeurilor

În anul 2005, prin H.C.L. Urlaţi nr. 50/28.07.2005 s-a aprobat scoaterea la licitaţie în
vederea concesionării a activităţii de colectare a gunoiului menajer şi administrarea Rampei de
gunoi, iar în urma procedurii de licitaţie, în luna ianuarie 2006 s-a încheiat contractul
nr.532/19.01.2006 cu S.C. Floricon Salub S.R.L. Câmpina, societate care prestează şi în prezent
serviciul de salubrizare pentru persoanele fizice şi juridice de pe raza oraşului Urlaţi. Contactul
de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare a localităţii Urlaţi a fost prelungit prin
Actul adiţional încheiat conform H.C.L. Urlaţi nr.106/28.11.2013, până la data în care Serviciul
Judeţean gestionat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru
Managementul Deşeurilor - Prahova” va deveni operaţional prin implementarea Proiectului
„Managementul Integrat al Deşeurilor - Prahova”, dar nu mai mult de 4 (patru) ani de la data
când contractul menţionat nu mai produce efecte juridice, şi anume 31.07.2014.
Oraşul Urlaţi este una dintre cele 104 unităţi administrativ-teritoriale membre în
cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciul de
Salubrizare „Parteneriatul pentru managementul deşeurilor - Prahova”, asociaţie înfiinţată
în luna iunie a anului 2009.
Unul dintre scopurile acestei Asociaţii este acela de îndeplinire de către judeţul Prahova a
angajamentelor impuse prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană, cap.22
Mediu, prin pregătirea şi depunerea, în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă în cadrul
Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, a proiectului „Sistem de
management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova”. Obiectivul său este acela de a
dezvolta sisteme durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului
deşeurilor.
Prin H.C.L. Urlaţi nr. 13/09.01.2009 s-a aprobat asocierea oraşului Urlaţi la această ADI,
urmând ca, prin proiectul menţionat anterior, în oraşul Urlaţi să se construiască o staţie de
transfer având o capacitate de 14.744 tone/an.
Prin H.C.L. Urlaţi nr. 11/08.02.2012 s-au aprobat Studiul de fezabilitate aferent
Proiectului „Sistem Integrat al deşeurilor în judeţul Prahova”, principalii indicatori tehnico-
economici, precum şi documentele impuse de Ghidul Solicitantului în vederea accesării
fondurilor nerambursabile pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Prahova”.
Prin acest proiect se vor achiziționa pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din
întregul județ, containere pentru colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare și
autospeciale pentru transportarea deșeurilor, vor fi construite stații de sortare, transfer și
compostare, urmând să fie închise și ultimele depozite neconforme.
Sursele de deşeuri din Oraşul Urlaţi sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii
economici, deşeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri, deşeuri menajere spitaliceşti.
50
România
2.8.3 Fondul forestier
Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Prahova

Suprafata fondului Volumul de lemn recoltat
An
forestier (mii ha) (mii mc)
2009 146,5 325,5
2010 147,3 373,7
2011 147,3 439,6
2012 146,5 469,2
2013 146,5 439,3
Sursa: INSSE, Tempo online
2.8.4 Riscuri naturale
a) Riscuri generate de deșertificare

b) Riscuri generate de inundaţii
c) Incendii de pădure, pajişti comunale
d) Alunecari de teren
e) Cutremur
Condițiile geoclimatice ale județului Prahova, precum și explozia tehnologică a ultimelor decenii
au creat premisele existenței unor surse de risc majore, pe teritoriul județului.
FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Fenomene meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile
principale situându-se între intensitatea deosebită a lor și modul atipic de manifestare față de
caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află orașul Urlați, fără a neglija
efectele secundare pe care acestea le-a avut (inundații, recolte distruse, distrugeri ale căilor de
comunicații rutiere). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenția zone cu vulnerabilitate
crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de
fenomene.Trebuie totuși să evidențiem apariția unor fenomene meteo extreme în zona, unde s-
au manifestat furtuni de o violență rar întâlnită și cu precipitații abundente.
În zona orașului Urlați se pot manifesta cu precădere furtuni și ploi abundente urmate de
distrugeri de culturi și inundații de scurtă durată.În ultimii ani au fost semnalate furtuni
violente.Datorită modificărilor climatice din ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect
de vijelie însoțite deseori și de grindină.
Din această prezentare succintă a principalelor surse de riscuri naturale prezentate și potențial
active de pe teritoriul orașului, cu toate legăturile lor de interdependență cauzala, precum și din
interpretarea sintetică a hărților ce prezintă distribuția acestora, se poate deduce ușor faptul că
circa 50% din teritoriul orașului Urlați este sub incindența unui factor de vulnerabilitate mare
prin prezența a cel puțin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.
Dacă luăm în considerare factorii care pot declanșa manifestarea acestora ca dezastre, aceste
riscuri pot fi clasificate după cum urmează :
 Riscuri naturale, de origine non atropică;
Această categorie include următoarele tipuri de risc:
 Cutremure ;
 Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente și de lungă durată, căderi masive de
zăpadă, furtuni, grindină, secetă, etc.)
 Inundații, altele decât cele generate de accidente la baraje și lucrări hidrotehnice;
51
România
 Alunecări de teren ;
 Incendii de pădure.
Din punct de vedere al frecvenței și al consecințelor distructive în ultimii ani un loc aparte l-
au ocupat viiturile, atât pe torenți cât și pe cursul râului Cricovului Sărat.
Inundații :
Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte îl ocupă inundațiile din
anul 2005 ce au avut ca efect inundarea de gospodării și anexe gospodărești precum și
degradarea căilor de comunicație ca urmare a viiturilor.
În conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural prin Inundație – se
înțelege, acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mișcare, care prin mărime și
durată, poate provoca victime umane și distrugeri materiale, ce dereglează buna desășurare a
activităților social-economice din zona afectată.
Pentru a monitoriza și a menține în permanență sub control nivelul râurilor din orașul
Urlați, precum și pentru a lua măsurile ce se impun pentru înștiințarea, alarmarea, prealarmarea
populației posibil a fi afectate funcționează în regim permanent stația pluviometrică situată în
curtea sediului Primăriei Urlați, urmărindu-se următoarele elemente :
- Precipitații lichide și solide;
- Fenomene meteorologice extraordinare (căderi masive de zăpadă, polei,
chiciură, vijelii, etc.)
Monitorizarea situației hidrologice pe cursul de apă al Cricovului Sărat nu se execută
neexistând stația hidrometrică în teritoriu.
La această stație pluviometrică, monitorizarea se efectuează zilnic, la orele 7,00 și 19,00,
în situații normale, din trei în trei ore la introducerea codului galben, din două în două ore la
introducerea codului portocaliu, din oră în oră sau mai des la introducerea codului roșu.
Pe teritoriul orașului cantitățile de precipitații medii multianuale căzute de-a lungul
timpului sunt de 630 l/mp.
Înștiințarea, avertizarea, alarmarea populației în zonele posibil a fi inundate se face prin
dispeceratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Prahova, la telefon 112.
Incendii de pădure :
Suprafața împădurită a orașului este de 5 ha. Foioase și este situată în zona dealurilor la
cota 300 m aflate în gospodărirea Ocolului Silvic Verbila, iar în imediata vecinătate a acesteia
sunt zonele cu vegetație uscată la care accesul fortelor de intervenție, se face cu foarte mare
greutate pe drumurile folosite pentru exploatarea plantatiilor viticole.Zonele greu accesibile
sunt cele de deal : Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Schiau, Jercălăi, Valea Urloii, Valea Seman,
Valea Nucetului.
Fondul forestier din zona de competență a oraşului Urlaţi este gestionată de Ocolul Silvic
Verbila.
Pompierii militari asigură intervenția pentru stingerea incendiilor produse la fondul
forestier astfel:
 Detașamentul de Pompieri Mizil:
 Garda de Intervenție Urlați.
Detașamentul de Pompieri Mizil

- Pădurile din aproprierea zonelor de extracție petrolieră;
- Zonele din imediata vecinătate a traseelor feroviare sau rutiere;
- Lizierele din preajma localităților, pajistilor, islazurilor.
Localitatea Urlați a înregistrat în anul 2012 , 58 de intervenții pentru localizarea , lichidarea
și limitarea efectelor arderilor de vegetație uscată.
52
România
Ocolul Silvic Verbila:

- zona de nord a raionului de intervenție este acoperită cu păduri de foioase (zona Urlați, Salcia,
Chiojdeanca, Sângeru, Apostolache, Tătaru, Gornet Cricov).
Obiectivele, pe raioane de intervenție cu risc mare de incendiu, care își desfășoară activitatea
pe raza ocoalelor silvice :
Cutremure
În ceea ce privește fenomenul seismic, este de notat că majoritatea cutremurelor sunt de natură
tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul județului .Caracteristica generală a
cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai
adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaților, la confluența plăcii geologice Est –
europene și respectiv a stratului sub-geologic Moesian și Inter-Alpin.Profunzimea medie a
epicentrelor se situează la 100 – 150 km adâncime, cu magnitutidea de până la M=7 pe scala
Richter, intensități de până la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik).Zona
Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice și cu un fenomen de subducție
asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare.etc.Seismele
din zona Vrancea sunt denumite normale (h˂60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în
funcție de adâncimea focarului.Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine
identificată și prezintă un mare interes datorită particularităților sale specifice: izolare,
concentrare și regularități în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal,
activitate seismică după șocul principal, ciclicitate, etc.)
Din punct de vedere seismic județul Prahova se află în Zona A partea de sud-est
(Vălenii de Munte – Mizil – Urlați), Zona B partea de sud și centrală (Ploiești – Câmpina –
Băicoi – Slănic) și Zona C restul județului.
După cutremurul din anul 1977, în urma studiilor intreprinse și ținând cont de ciclicitatea
cutremurelor din zona Vrancea s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcții, de la
proiectare și până la execuție, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică
și izoseistele.
În conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național 1 – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural, prin cutremure, se
înțelege mișcarea vibratoare a scoarței terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate
duce la victime umane și distrugeri materiale .
Toate localitățile urbane din județ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII
grade și IX grade pe scara MSK.
Unitatea administrativ-teritorială Numărul de Intensitatea sesimică exprimată în grade
locuitori MSK
Orașul Urlați 10541 IX
Din datele prezentate, rezultă că :

 Fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălțime și material, perioadă de construcție și
norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecție în raport
cu expunerea locuitorilor din aceasta la riscuri, ca urmare a acțiunii seismice;
 Categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori și/sau prezintă
caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viața acestora, trebuie să fie analizate
prioritar pentru a identifica potențialele de vulnerabilitate, a evalua efectele și măsurile
pentru a-i proteja și educa adecvat pe locatari.
În aceste categorii pot fi incluse:
 Clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaționale și avariate succesiv de
cutremure;
53
România
 Clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, bl.1,2,4-7 din strada
Tudor Vladimirescu, bloc 28 str 1 Mai, blocurile construite de Schela Urlați, Strada
Panselelor, 16 Februarie, Orzoaia de Jos, sediul Primariei, Casa de Cultură) proiectate
potrivit unor norme dovedite insuficient de acoperitoare în 1977, fără cerințe moderne de
ductilitate și cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil,
unele categorii de structuri în cadre și diafragme fără armare corespunzătoare, structurile
glisate cu calitate de santier necorespunzatoare.
 Categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă
caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activitățile curente de
protecție și educație antiseismică.
În aceste catogirii pot fi incluse:
 Clădirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural – constructive și conformare
antiseismică acceptabilă, stare de întreținere bună și fără avarii evidente;
 Clădirile din panouri mari P+4 realizate în orașul Urlați sunt în număr de 30 blocuri de
locuințe situate în zona centrală.
Măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente pot fi:
 măsurile aplicabile cu menținerea configurației și funcțiunii existente a construcției,
respectiv consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în
ansamblu și, după caz a elementelor nestructurale ale construcției existente și/sau
introducerea unor elemente structurale suplimentare;
 măsuri aplicabile cu modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției,
cuprinzând reducerea numărului de niveluri și/sau înlăturarea unor porțiuni de
construcției, cu comportare defavorabilă la acțiuni seismice sau care prezintă un risc
ridicat de dislocare și prăbușire .
Alunecări de teren
Alunecările de teren sunt procese ce se desfășoară în timp, aceasta accelerându-se în
perioadele cu precipitații abundente sau intervenții asupra zonelor caracteristice, care modifică
structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau
sociale, după necesitățile economice ale unei perioade determinate.
Trebuie avut în vedere faptul că aproape 60% din localităţile judeţului au parte de alunecări
de teren. Eliminarea acestui risc, însă, deşi trebuie să aibă loc la nivel judeţean, va necesita mai
multe soluţii tehnice individuale datorită situaţiilor şi cauzelor diferite ale ocurenţelor acestor
fenomene.
În anul 2005 pe teritoriul orașului Urlați au avut loc alunecări de teren care au afectat zonele
Valea Urloii, Valea Seman, Orzoaia de Jos, Arioneștii Vechi.
Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea
alimentării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta
versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei
subterane cantonată în nisipuri și calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul
alunecării.
O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrișările masive ce
au avut ca efect slăbirea rezistenței solului și implicit producerea de astfel de fenomene.
Pe raza localităţii noastre în anul 2015 am avut loc doua astefel de evenimente (alunecari de
teren). O alunecare de teren a vut loc în str.Valea Nucetului datorită precipitaţiilor abundente
căzute în lunile martie -aprilie , terenul fiind amenajat pentru plantatii de viţă de vie.O a doua
alunecare de teren care a avut loc pe raza localităţii nostre se afla în zona Arioneştii Vechi,
afectând o zonă nelocuită.
De mentionat este faptul că aceste alunecări de teren sunt monitorizate de autoritatea locală
împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă .
54
România
Efectele alunecărilor de teren au constat în :

 distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetățenilor;
 distrugerea drumurilor pe diferite lungimi și lățimi ;
 blocarea drumurilor de masă de pământ căzută de pe versanți;
 apariția de denivelări, tasări și crăpături în carosabilul drumurilor;
 avarierea podurilor (desprinderea sau apariția de crăpături în celeele podurilor);
 distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;
 distrugerea stâlpilor de înaltă și joasă tensiune și întreruperea alimentării cu energie
electrică a locuințelor cetățenilor;
 blocarea accesului hipo și auto ca urmare a apariției făgașelor cu adâncimi mari și
frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivitățiilor de cetățeni;
 avarierea conductelor de gaze și apă;
 prăbușirea livezilor de pomi fructiferi și înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor fin
din pământ.
Localitatea Urlați este monitorizată în permanență din Inspectoratul pentru Situații de Urgență
Prahova precum și de membrii Comitetului Local pentru Situații de Urgență .
2.8.5 Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar
al forţelor şi mijloacelor implicate.
În Urlați funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:
1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi
principale:
- informare publică şi prevenire;
- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste
specializate.
Principalele atribuții ale Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență sunt :
-intervenţia la incendii, calamităţi naturale şi catastrofe;
-atenţionarea cetăţenilor asupra unor măsuri preventive specifice în sezoanele de
primăvară şi toamnă, în perioadele caniculare şi cu secetă prelungită sau când se înregistrează
vânturi puternice;
- informarea cetăţenilor unităţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie
de către primar;
-supravegherea activităţilor cu public numeros de natură religioasă, cultural sportivă sau
distractivă, sărbători tradiţionale;
-întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a activităţii de prevenire a
situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale ;
-elaborarea situaţiillor de urgenţă a angajaţilor din aparatul administrativ al primăriei;
-acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducătorilor de unităţi subordonate
primăriei (unităţi de învăţământ, unităţi sanitare, cămine culturale) şi verificarea îndeplinirii
măsurilor stabilite;
-dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei în caz de dezastre;
-participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri,
instructaje, analize, consfătuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;
Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu utilaje ale agenţilor economici de

pe raza oraşului Urlaţi, care pot fi folosite în situaţiile de urgenţă.
55
România
- autogreder (SC Jonned Profit SRL)
- tractor cu plug şi tractor cu remorcă (Serviciul de Gospodărie Comunală)
- buldoexcavator (SC Sidoris SRL şi Serviciul de Gospodărie Comunală)
- autocamioane (SC Oltina Impex Prod Com SRL)
SITUAŢIA UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR CE POT FI UTILIZATE ÎN

SITUAŢII DE URGENŢĂ LA NIVELUL ORAŞULUI URLAŢI
material antiderapant
Autobuze/microbuze
Operator economic
Tractor cu remorcă
Autoturim de teren
Aparat de sudură
Utilaj împrăştiat
Autobasculante
Grup elecrogen
Tractor cu plug
Autocamioane
Buloexcavator
Autovidanjă
Motopompă
Autogreder
Excavator
/ instituţie
Nr.crt.
1 SC Electrica SA 1
pct.Urlaţi
2 SC Sidoris SRL 2 2
3 SC Jonned Profit SRL 1
4 SCUP Urlaţi 1 1 2 1 1 1
5 SC Hidro Prahova SA 1 1
6 SC Abatti 5
Alexandrescu SRL
7 SC Totdeauna 2
Impecabil SRL
8 SC Oltina Impex Prod 8
Com SRL
2. Poliția locală a orașului Urlați,cu următoarea structură:

- Compartiment Control comercial;
- Compartiment Ordine publică si paza;
- Compartiment Circulație pe drumuri publice
2.9 ADMINISTRAȚIA LOCALĂ
Administraţia publică în orașul Urlați este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, şi în
conformitate cu hotărârile Consiliului Local.
Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit.
Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente
ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,
în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în
condiţiile legii.
În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El
este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei
56
România
publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a
administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în
relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi
în justiţie.
Consiliul Local al orașului Urlați este compus din 17 consilieri locali pe perioada 2016-
2020, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor
fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în functie de populatia orasului,
raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in
care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile.
Aparatul de specialitate al Primariei orașului Urlați cuprinde 109 posturi, structurate pe
departamente de specialitate, astfel:
- Demnitari - 2
- Funcții publice - 57 (din care 7 functii publice de conducere si 50 funcții publice de
execuție)
- Contractuali - 50 (6 de conducere si 44 de executie )
Din totatul de 109 de posturi, 94 sunt ocupate, iar 18 sunt declarate vacante.
În subordinea Primarului funcționează urmatoarele servicii și direcții:

 Directia economica si administrativ (Birou Contabilitate, Achizitii publice, Afaceri
Europene);
 Biroul Impozite și Taxe Locale;
 Serviciul Poliție Locală (Compartiment Control comercial; Compartiment Ordine publică
si paza; Compartiment circulație pe drumuri publice);
 Compartimentul Audit intern;
 Compartimentul Protecție civilă;
 Birou salubritate si iluminat public;
 Serviciu urbanism, tehnic, investitii si cadastru;
În subordinea Viceprimarului funcționează urmatoarele servicii și direcții:

 Birou Zone verzi și Administrare Cimitir ;
 Compartiment administrarea cladirilor din domeniul public, intretinere strazi
 Casa de Cultura si Biblioteca;
În subordinea Secretarului orașului funcționează:

 Compartimentul Administrație Publică Locală, Relații cu Publicul și Secretariat;
 Compartiment Agricultură și Registru Agricol ;
 Oficiul Juridic ;
 Biroul Resurse Umane, Asistență Socială și Autoritate Tutelară (Compartiment Resurse
Umane, Securitate în Muncă și Arhivă ; Compartiment Asistență Socială și Autoritate
Tutelară);
În subordinea Consiliului Local funcționează:

 Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor;
 Clubul Sportiv Unirea Urlați.
57
Dezvoltarea capacității de planificare strategică la Strategia de dezvoltare durabilă
nivelul autorităților administrației publice locale a Oraşului Urlaţi
ale orașelor din România
58
autorităților administrației publice locale ale orașelor din a Oraşului Urlati
România
Indicatori ai cheltuielilor operationale sau care reflecta rigiditatea acestora (RCO)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal 6293839 5240765 5607444 6419802 7494868
RCO1a Cheltuieli totale de personal pe 461.21 497.91 568.58 665.92
locuitor
RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de 64.80% 62.14% 63.92% 62.82% 62.78%
personal in cheltuielile operationale
RCO2 Cheltuieli de personal autonome 3103384 2497168 2622557 2867603 3062678
(fara invatamant)
RCO2a Cheltuieli de personal autonome 219.76 232.87 253.97 272.12
(fara invatamant) pe locuitor
RCO2b Ponderea cheltuielilor de 31.91% 29.61% 29.90% 28.06% 25.65%
personal autonome (fara invatamant) in
cheltuielile operationale
RCO3 Cheltuieli de personal, cu 6754718 5448914 5837700 6752255 7893241
subventii pentru acoperirea diferentelor
de pret si tarif si cu asistenta sociala
RCO3a Cheltuieli de personal, cu 479.53 518.35 598.02 701.31
subventii pentru acoperirea diferentelor
de pret si tarif si cu asistenta sociala pe
locuitor
RCO3b Ponderea cheltuielilor de 69.46% 64.60% 66.55% 66.07% 66.12%
personal, cu subventii pentru acoperirea
diferentelor de pret si tarif si cu asistenta
sociala in total cheltuieli operationale
RCO4 Cheltuieli operationale 9724733 8434572 8772449 10219811 11938772
RCO4a Cheltuieli operationale pe 742.28 778.94 905.13 1060.75
locuitor
RCO4b Ponderea cheltuielilor 67.08% 62.65% 64.22% 73.48% 74.78%
operationale in total cheltuieli
Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi (CID)

CID1 Cheltuieli cu finantarea 493465 984527 976019 1077529 1002866
serviciului datoriei
CID1a Cheltuieli cu finantarea 86.64 86.67 95.43 89.10
serviciului datoriei pe locuitor
CID1b Ponderea cheltuielilor cu 3.40% 7.31% 7.15% 7.75% 6.28%
finantarea serviciului datoriei in total
cheltuieli
CID2 Serviciul anual al datoriei ca 3.71% 8.61% 8.24% 8.19% 6.63%
pondere in veniturile curente totale
(autonome)
CID3 Cheltuieli totale cu 4279498 4145033 3911467 2611759 3024593
investitiile
CID3a Cheltuieli totale cu 364.78 347.32 231.31 268.73
investitiile pe locuitor
CID3b Ponderea cheltuielilor totale 29.52% 30.79% 28.64% 18.78% 18.94%
cu investitiile in total cheltuieli
59
România
CID4 Ponderea serviciul datoriei 11.53% 24.34% 24.95% 41.26% 33.16%
pentru imprumuturile pe termen lung
in cheltuielile totale cu investitiile
Capacitate de Management Financiar (CMF)

CMF1 Rezultatul (excedentul sau 1335749 -2998376 702699 2871033 3145527
deficitul) operational brut
CMF1a Ponderea rezultatului 8.91% 23.94% 5.39% 20.48% 19.92%
(excedent/deficit) operational brut
in total venituri operationale
CMF2 Ponderea rezervelor in 0.69% 0.74% 0.59% 0% 0%
total cheltuieli
CMF3 Rezultatul 842284 -3982903 -273320 1793504 2142661
(excedent/deficitul) operational net
CMF3a Ponderea rezultatului 5.62% 31.79% 2.10% 12.79% 14.49%
(excedent/deficit) operational net in
total venituri operationale
Indicatori privind evaluarea veniturilor:
Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)

CGV1 Venituri din impozitul 2596904 3119470 3091509 3273725 3526475
pe proprietate
CGV1a Venituri din 274.53 274.51 289.94 313.33
impozitul pe proprietate pe
locuitor
CGV1b Ponderea veniturilor 17.08% 24.54% 22.62% 23.26% 22.06%
din impozitul pe proprietate in
total venituri
CGV2 Venituri proprii fiscale 3275258 3121162 3685336 3275795 3529058
CGV2a Venituri proprii 274.68 327.24 290.13 313.55
fiscale pe locuitor
CGV2b Ponderea de venituri 21.54% 24.56% 26.96% 23.27% 22.08%
proprii fiscale in total venituri
CGV3 Veniturile curente 9981680 8135646 8353686 9525065 11266905
proprii (fiscale si nefiscale)
CGV3a Venituri curente 715.98 741.76 843.60 1001.06
proprii (fiscale si nefiscale )
pe locuitor
curente proprii (fiscale si
nefiscale) in totalul veniturilor
CGV4 Venituri curente totale 13312924 11435209 11848142 13193301 15535141
(autonome)
CGV4a Venituri curente totale 1006.36 1052.05 1168.48 1380.29
(autonome) pe locuitor
60
România
curente totale (autonome) in
total venituri
CGV5 Venituri operationale 14983784 12527298 13038142 14020906 15787668
CGV5a Venituri operationale 1102.46 1157.71 1241.78 1402.73
pe locuitor
operationale in total venituri
CGV6 Venituri pentru 1978860 1368089 1322000 902605 1158527
investitii
CGV6a Venituri pentru 120.40 117.39 79.94 102.94
investitii pe locuitor
pentru investitii in total
venituri
CGV7 Total venituri pe 1118.60 1213.61 1246.60 1420.34
locuitor
CGV8 Gradul de colectare a 80.60% 66.69% 69.22% 49.99% 41.91%
veniturilor proprii fiscale
Gradul de colectare a
veniturilor dintr-un anumit
impozit - raportul dintre
incasarile efective dintr-un
impozit anume si totalitatea
obligatiilor de plata ale
contribuabililor aferente acelui
impozit.
Gc = Incasari/Debit
Gradul de colectare a tuturor

impozitele locale - media
ponderata a gradelor de
colectare ale diferitelor
impozite in raport cu
incasarile din aceste impozite:
Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj
CGV9 Nivelul fiscalitatii 93.02% 86.47% 82.87% 78.02% 77.32%
locale
Nivelul fiscalitatii pentru un

anumit impozit - raportul
dintre nivelul efectiv (procent
sau suma absoluta) si nivelul
maxim permis de lege pentru
anul respectiv:
Nf = Nef/Nmax
Nivelul fiscalitatii agregate
61
România
(pentru toate impozitele
locale) - media ponderata a
nivelurilor fiscalitatii pentru
impozitele locale in raport cu
incasarile din respectivele
impozite.
Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj
Indicator
Se precizează titlul indicatorului
Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului
An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS
Valoare Vn-2 Vn- V/ V Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS
1 n-1 n
Frecvenţa măsurării într-o Se precizeazã perioada de timp în care este mãsurat indicatorul
perioadă dată (pentru indicatori de output de obicei anual, indicatorii de outcome
la intervale mai mari)
Sursa informaţiilor Se precizeazã instituþia care este responsabilã cu strângerea datelor
pentru indicatori: instituþia în cauzã, o instituþie subordonatã, sau o
altã instituþie. Dacã pentru mãsurarea indicatorului este necesar un
studiu (de exemplu un sondaj de opinie publicã), instituþia care va
elabora sau va comanda studiul respectiv trebuie ºi ea menþionatã în
aceastã secþiune.
Mecanismul de colectare a Se menþioneazã metoda de cercetare calitativã sau cantitativã care
datelor este utilizatã în strângerea datelor sau dacã este vorba de un sistem
interinstituþional sau intrainstituþional de colectare ºi monitorizare a
datelor
Ultimul rezultat cunoscut An: anul Valoare: ultima valoare cunoscutã
ultimei
colectãri de
date
Tendinţa prognozată a Evoluþia anticipatã, fie crescãtor sau descrescãtor
evoluţiei
Notă: Valorile indicatorilor sunt aceleaºi cu cele prezentate în sintezã:
Indicator Descrierea concisã a indicatorului
n-2, n-1...n+3 Anii la care se înregistreazã valorile indicatorilor, unde n este primul an de
planificare (ex. Planul strategic 2010 - 2013, n este 2010)
TS Tinta strategicã – valoare a indicatorului care este urmãritã a fi obþinutã pe termen
mediu
Valoare Se precizeazã valoarea realã/estimatã a indicatorului astfel
Vn-2 valoarea pentru indicator înregistratã cu doi ani în urmã faþã de anul pentru care se
elaboreazã strategia (valoarea realã rezultatã în urma monitorizãrii)
Vn-1 valoarea prevãzutã în Strategia anterioarã pentru indicator în anul precedent faþã de
primul an al planificãrii (este valoare estimatã în planul strategic anterior sau în
buget)
VIn-1 valoarea intermediarã pentru anul n-1 rezultând în urma monitorizãrii pânã la acel
moment ºi estimãrilor pentru perioada rãmasã din anul n-1 (va fi mai apropiatã de
realitate decât Vn-1)
Vn ... Vn+2 valorile estimate/indicative pentru anii n ...n+2
VTS valoarea indicatorului în concordanþã cu þinta strategicã (aratã unde trebuie sã se
situeze pe termen mediu valoarea indicatorului)
62
România
CAP.III ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
Pe baza informaţiilor culese de catre toti factorii implicati in elaborarea strategei s-a
realizat o analiză a caracteristicilor comunităţii vizate, cu scopul de a structura mediul în care se
plasează comunitatea şi de a identifica potenţialul real deţinut de orașul Urlaţi.
Informațiile analizate au fost culese prin metode diverse, precum:

 culegere date statistice din anuare, monografii etc.
 primirea de informatii utile din mediul de afacaeri existent la nivelul orasului,
discutii cu cetatenii
 consultarea unor studii de fezabilitate, pre-fezabilitate existente
3.1. Primirea de informatii utile din mediul de afaceri si din discutiile cu cetatenii
Prin discutiile avute cu cetatenii localitatii si cu ceilalti factori de decizie s-a urmarit
depistarea prioritatilor orasului pentru perioada 2015-2020. S-a urmarit in special situatia
orasului prin prisma urmatoarelor aspecte:
1. Racordarea la rețelele de utilități;
2. Calitatea învățământului din oraș;
3. Sistemul de sănătate;
4. Aspecte sociale;
5. Servicii publice;
6. Probleme importante în orașul Urlaţi, din punctul de vedere al cetățenilor dar si al mediului
de afaceri ;
7. Prioritățile de dezvoltare, în viziunea cetățenilor, în. perioada 2015-2020.
In baza consultarilor publice organizate la nivelul localitatii la care au participat un numar

destul de mare de cetateni din toate categoriile sociale existente la nivelul localitatii au reiesit
urmatoarele aspecte :
- nu toate drumurile sunt modernizate, o mare parte din acestea fiind balastate;
- la nivelul localitatii nu exista spatii suficiente de joaca amenajate pentru copii;
- lipsa canalizarii in toate satele apartinatoare localitatii;
- exista un numar suficient de gradinite si scoli raportat la numarul de elevi si prescolari;
- datorita multitudinii reperelor turistice, la nivelul localitatii exista un potential
nevalorificat pe acest segment si care ar putea fi valorificat;
- de asemenea, s-a constatat ca la nivelul orasului nu exista un loc special amenajat pentru
elevi si prescolari unde sa poata desfasura activitati extracurriculare ;
- revigorarea mestesugurilor populare, recunoscute in trecut ( tesutul, confectionarea de
costume populare, etc) si a micii industrii locale( prelucrarea lemnului, dogaritul,
marochinariei);
- din discutiile purtate s-a desprins si faptul ca datorita lipsei locurilor de munca, exista o
migratie a populatiei in special cea tanara in alte zone ale tarii sau chiar in strainatate;
- gradul de multumire vis a vis de serviciile de sanatate este destul de bun, la nivelul
localitatii existand un : 1 spital,4 cabinete medicale familiale, 4 farmacii si 4 cabinete
stomatologice;
In ceea ce priveste cele mai importante probleme cu care se confrunta orasul Urlaţi, în
viziunea cetățenilor care au participat la consultarile publice au fost votate 3 probleme ale
orașului Urlaţi sunt la distanță mică una de cealaltă și la distanță mare de restul problemelor
prinse în chestionar:
 Locuri de munca insuficiente;
63
România
 Infrastructura de utilități (alimentare cu apa, canalizare,);
 Infrastructura de transport (drumuri, alei, trotuare, parcări, zone/alei
pietonale).;
Direcțiile de dezvoltare ale orașului Urlaţi în perioada următoare au fost date de catre toti cei
implicati in elaborarea acestei strategii in ordinea prioritatilor astfel ;
 Infrastructura de utilități (alimentare cu apa, canalizare,);
 Infrastructura de transport (drumuri, alei, trotuare, parcări);
 Infrastructura de agrement (parcuri, zone verzi, etc.).
3.2 ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:
Strengths (puncte tari)
Weaknesses (puncte slabe)
Opportunities (oportunitati)
Threats (riscuri)
Aspectele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare si prezentate în

cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităţilor si ameninţărilor.
Punctele tari se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile de care comunitatea
dispune si care sunt superioare celor deţinute de alte comunităţi similare.
Punctele slabe se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile insuficiente sau de
o calitate inferioară celor deţinute de alte comunităţi similare.
Oportunităţile se referă la mediul extern si reprezintă suma evoluţiilor favorabile ale mediului de
ansamblu al ţării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările
legislative, integrarea europeană si posibilitatea oferită comunităţii de a se dezvolta într-o formă
superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.
Ameninţările se referă la mediul extern si reprezintă evoluţii defavorabile ale acestuia privite în
ansamblu, care pot îmbrca forme extrem de diferite, plecând de a schimbările de mentalitate,
lacunele legislative si evoluţii economice negative sau instabile care afectează capacitatea
comunităţii de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.
Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcţiilor de dezvoltare a

comunităţii, permiţând o mai bună gestionare a resurselor si relaţiilor de intercondiţionare.
Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât si realizările comunităţii analiza SWOT
permite înţelegerea rapidă, simultană si integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și
negative ale comunităţii. Unele "oportunităţi" si "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" și
"punctele slabe" ale comunităţii, iar ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
64
România
POZITIONAREA GEOGRAFICĂ ȘI DEZVOLTAREA URBANĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Localizarea în apropierea DN 1B, la o - Poziționare la o distanţă de 4 km faţă
distanţă de aproximativ 80 km faţă de de Gara Cricov şi inexistenţa unei gări
capitală înc adrul UAT-ului.
- Aşezată în proximitatea următoarelor - Fond insuficient de clădiri şi spaţii
localităţi: industriale disponibile;
- Ploieşti (22 km – DN 1B) - Lipsa unei rezerve de terenuri care să
- Mizil (22 km – DN 1B) poată fi reconvertite pentru funcţiuni
- Buzău (65 km – DN 1 B) diverse;
- Urziceni (55 km – DJ 102C) - Proces accelerat de degradare a
- Situarea în Podgoria Dealu Mare, pe patrimoniului public al oraşului;
Drumul Vinului; - Pondere mică a locuinţelor aflate sub
- Intravilanul reprezintă aproximativ 50% tutela administraţiilor publice locale;
din teritoriul oraşului; - Cca. 60% din totalul locuinţelor
- Costuri scăzute ale terenurilor, prezintă un grad de uzură avansat;
comparativ cu alte oraşe din cadrul - Unele cartiere prezintă insuficiente
judeţului; beneficii (spaţii verzi, instituţii de
- Numărul caselor nou construite este în învăţământ, spaţii de joacă, pieţe agro-
creştere alimentare);
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Accesarea de programe de dezvoltare - Perpetuarea unui climat
urbană în perioada 2015-2020 macroeconomic național și mondial
-Dezvoltarea infrastructurii, necesare dificil
dezvoltării sustenabile, cu fonduri - Capacitatea redusă de implementare a
nerambursabile. proiectelor de dezvoltare;
INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

- Pe parcursul dezvoltării oraşului, - Rețeaua de alimentare cu apă nu
planificarea urbanistică a fost respectată, acoperă întregul teritoriul al orașului;
fapt care a determinat o structură urbană - Infrastructura de iluminat public nu
radială; acoperă întregul teritoriul al orașului,
- Existența de drumuri care asigură accesul este parțial învechită și consumatoare
în oraș sunt în stare relativ bună; de energie;
- Infrastructura tehnică de alimentare cu - Lipsa sistemelor de supraveghere video
apă, de canalizare, alimentare cu energie stradală.
electrică, gaze naturale şi energie termică - Lipsa unui spaţiu adecvat desfăşurării
este bine dezvoltată în centru oraşului; activităţilor poliţiei;
- Implementarea mai multor proiecte de - Infrastructura tehnică de alimentare cu
extindere / reabilitare a reţelei de energie electrică, gaze naturale şi
65
România
alimentare cu apă şi a celei de canalizare; energie termică este slab dezvoltată în
- Servicii de telecomunicații existente cartierele / localităţile componente;
(poștă, telefonie, televiziune). - Există la nivelul UAT Urlaţi alimentare
- Reţeaua de telecomunicaţii a fost extinsă cu gaz de sondă, care este, însă, fără o
şi modernizată în proporţie de cca. 80%. putere calorică ridicată;
- Existenta serviciului de gestionare a
deseurilor dar si de gestionare a
serviciului de alimentare cu apa si
canalizare
- Existenta unor unitati de prestari servicii
diversificate ( ateliere auto, spalatorii
auto, benzinarii, unitati bancare, etc)
- Modernizarea reţelelor de canalizare deja
existente si de asfaltare a celor care inca - Degradarea infrastructurii existente.
nu au fost facute pana acum; - Costul ridicat al documentațiilor
- Tehnologiile noi existente, privind preliminare (studiu de fezabilitate,
captarea/ tratarea/ distribuţia apei; proiect tehnic, etc.) și necesitatea
- Tehnologii noi pentru modernizarea cofinanțării proiectelor, poate
infrastructurii serviciilor de iluminat împiedica accesarea fondurilor
public, inclusiv cu implementarea de europene.
surse nepoluante (fotovoltaice, biogaz); - Capacitatea redusă a autorităţilor locale
- Modernizare canalizare deja existenta si de a implementa mari proiecte de
extinderea acesteia si in alte sate dezvoltare;
apartinatoare.
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

- Infrastructură sanitară existentă: 1 spital,4 - Dotări si utilitati insuficiente pentru
cabinete medicale familiale, 4 farmacii si asigurarea serviciilor de medicină de
4 cabinete stomatologice; familie la standarde de calitate în
- Valoarea indicatorului număr de vigoare;
locuitori/medic de familie este bună; - Unităţi de sănătate vechi, unele nefiind
- Reparatiile / Modernizarea spitalului au modernizate;
fost efectuate din fonduri locale; - Apariția de boli oncologice, cardio-
- Accesibilitate bună la serviciile medicale; vasculare, pulmonare în rândul
- Asistență veterinară permanenta; populației tinere;
- Au fost concesionate anumite terenuri din - Au fost constatate lipsuri în dotările
domeniul public în scopul creării de necesare desfăşurării activităţilor de
locuinţe pentru tineri; expertiză medicală;
- Paturile de spital sunt insuficiente;
- Programe de dezvoltare resurse umane - Degradarea excesiva a infrastructurii
66
România
2015-2020 pentru formare şi recrutare existente;
asistenţi şi lucrători sociali - costurile ridicate ale aparaturii
- Alte programe cu finanțare medicale, lipsa fondurilor si birocraţia
nerambursabilă pentru ce ar putea conduce la renunţarea
dezvoltare/modernizare infrastructură de proiectelor de modernizare si dotare
sănătate si asistență socială. - Creșterea numărului de îmbolnăviri
(boli oncologice, cardio-vasculare,
pulmonare) în rândul populației tinere
ÎNVĂTĂMÂNT ȘI CULTURĂ
- Spații școlare suficiente pentru activitatea - Liceul nu este dotat corespunzător cu
de formare;, echipamentele şi materialele necesare;
- Procentul de şcolarizare este ridicat – - Se constată lipsa unor schimburi de
peste 99%; experienţă cu elevi, profesori din alte
- Proiecte de investiţii realizate (dotare cu ţări, aceasta datorându-se nesesizării
centrale termice, reparaţii capitale, etc.) oportunităţilor oferite de către
- Cadre didactice cu pregătire de programele cu finanţare externă;
specialitate; - Oraşul nu este integrat într-un circuit
- Sălile de curs, laboratoarele, bibliotecile, cultural şi turistic naţional;
etc. sunt bine dotate; - Se poate constata o implicare
- Acordarea de burse de merit, de studiu şi insuficientă a populaţiei în viaţa
de ajutor social; culturală.
- Existența unor monumente istorice cu
vechime mare pe teritoriul orașului;
- Existenţa unui muzeu pe teritoriul UAT –
Muzeul Bellu;
- 1 post local TV informativ;
- Există o revistă a oraşului, distribuită
gratuit;
- Organizare de evenimente culturale,
precum „Zilele Toamnei la Urlaţi”.
- Asigurarea formării continue a cadrelor - Degradarea excesivă a infrastructurii
didactice prin cursurile CCD sau a existente;
universităţilor din ţară; - Scăderea nivelului de trai (elevi,
- Reorganizarea structurilor de învățământ profesori, părinți);
de la nivelul localității; - Creșterea numărului de șomeri în
- Organizarea de cursuri de formare şi rândul părinților;
perfecţionare profesională pentru meserii - Nealocarea fondurilor de la buget în
cu caracter agricol; timp util şi la valoarea necesară
- Identificarea de surse noi de finanţare şi (solicitată) pentru realizarea
67
România
gestionarea celor existente cât mai obiectivelor propuse;
eficient;
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
- Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a - Colectarea selectivă a deşeurilor nu se
pesticidelor este la scară redusă, ceea ce realizează corespunzător;
determină un grad scăzut de poluare - Staţia de epurare este subdimensionată;
datorat acestui segment economic; - Reţeaua de canalizare necesită
- Gradul general de poluare este relativ extinderi în anumite zone ale oraşului;
mic; - Necesitatea creării unor infrastructuri
- Existenţa pe teritoriul UAT Urlaţi a de creare de energie verde (ex. parc
zonelor verzi amenajate şi a luciilor de eolian / fotovoltaic, etc.).
apă;
- În primăvara anului 2006 au fost plantaţi
mii de puieţi de arbori;
- Există o preocupare permanentă pentru
îngrijirea spaţiilor verzi;
- Serviciul de Gospodărire Comunală
deţine o seră proprie;
- Există o zonă împădurită, utilizată pentru
recreere în cadrul Parcului Bellu;
- Indicele de zonă verde / locuitor este
ridicat;
- Există la nivelul UAT-ului izvoare cu apă
sărată;
- Utilizarea programelor destinate protejării
mediului înconjurător (împădurirea
terenurilor degradate, înființare perdele de - Menținerea mentalității de indiferență
protecție, eliminarea eroziunii, curățirea față de protecția mediului (mai ales la
cursurilor de apă, conservarea nivelul populației adulte);
biodiversității, gestionarea deşeurilor - Nerealizarea extinderii rețelei de
reciclabile); canalizare a apelor uzate și pluviale;
- Derulare campanii de constientizare a - Exploatarea forestieră necontrolată cu
populatiei cu privire la protectia mediului; consecințe grave asupra eroziunii
- Creşterea interesului pentru energia verde solului și alunecărilor de teren etc.;
şi valorificarea potenţialului de producere - Degradarea peisajului în lipsa abordării
a energiei regenerabile. integrate și durabile a managementului
- Utilizarea la scara redusa a pesticidelor, deșeurilor.
insecticidelor si aingrasamintelor
chimice;
68
România
ECONOMIA LOCALĂ
- Fondul funciar agricol este valoros, cu - Locuri de muncă insuficiente;
pretabilitate mai ales pentru plantaţii de - Gradul de dezvoltare economico-
vii, pomicultură şi teren arabil; social-cultural a localității este scăzut;
- Suprafața agricolă are o pondere de 79,25 - Lipsa infrastructurii de valorificare a
% din totalul suprafetei administrative a producției agricole locale;
localitatii. - Lipsa capitalului autohton în
- Costurile operaţionale sunt reduse, prelucrarea/ procesarea produselor
comparativ cu alte oraşe din judeţ, fapt agricole, a fructelor si legumelor;
care încurajează economia locală; - Lipsa cursurilor de management
- Existenta unui potential ridicat turistic destinate intreprinzătorilor autohtoni şi
datorat in principal obiectivelor turistice a cursurilor de formare şi
existente la nivelul localitatii (schituri, perfecţionare profesională.
biserici, muzee, etc); - lipsa unei strategii privind dezvoltarea
- Oraşul este inclus în traseul turistic turismului ca activitate complementară
„Dumul Vinului”, fiind prezentat ca un altor sectoare economice;
punct de interes ridicat datorită - Lipsa culturii antreprenoriale;
posibilităţii degustării vinurilor; - Economia localităţii a fost puternic
- Posibilitatea creării mai multor servicii afectată de restructurarea sau
conexe pentru industria locală; falimentarea societăţilor comerciale
- Posibilitatea exploatării frumuseţii întregii din zonă sau din municipiul Ploieşti;
zone a Văii Cricovului Sărat; - Plecarea locuitorilor, în special a
tinerilor, la muncă în străinătate;
- Reconversia unor capacități agricole spre - Îmbătrânirea forţei de muncă şi
productivitate adaptată condițiilor locale. migrarea populaţiei active;
- Promovarea/ stimularea înființării - Scăderea bonitării terenurilor agricole,
asociațiilor agricole în scopul exploatării în cazul în care nu sunt utilizate
intensive a terenurilor si de dezvoltare a rațional și durabil;
sectorului agricol; - Capacitatea redusă a administraţiei
- Interes pentru mica industrie in speta locale de a implementa mari proiecte
revigorarea segmentului de artizat de dezvoltare economică;
- Interes crescut pentru agroturism; - Menținerea orașului necunoscut,în
- Implementarea de proiecte de energie afara circuitelor turistice( lipsa unui
verde; brand turisti, a unei marci iregistrata)
69
România
CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ SI GUVERNANȚĂ LOCALĂ
- Deschiderea administrației publice locale - Veniturile scăzute la bugetul local în
actuale către investiții; raport cu nevoile de dezvoltare ale
- Susţinerea de către autoritaţile publice orașului;
locale a activităţilor în domeniul - Diversificare scăzută a surselor de
economico-social-cultural. venit necesare pentru bugetul
- Proiecte de investiții in derulare; Primăriei;
- Existenţa unui Serviciu de Poliţie Locală, - Necesitatea unor dotări specifice
a unui Serviciu de Gospodărire Comunală, dezvoltării economico-sociale (centre
aflat în subordinea Primăriei, a unei Grupe expoziţionale, etc.)
de jandarmi şi a unui Post de pompieri; - Au fost desfiinţate Judecătoria şi
- Existenţa unui Oficiu Poştal; Parchetul de pe lângă Judecătoria
- Concesionarea sistemului de salubritate al Urlaţi.
oraşului;
- În perioada 2015-2020 se intenționează
realizarea mai multor investiţii cu fonduri - Legislație insuficient cunoscută de
guvernamentale și europene; către personalul din instituțiile
- Posibilitatea accesării de fonduri publice, ca urmare a numărului mare
guvernamentale și europene in perioada de schimbări legislative;
2015-2020 pentru organizarea de sesiuni - Conflicte de interese între diferitele
de instruire pe diverse domenii de nivele decizionale (local, judeţean,
activitate utile in adminstrație publică; naţional).
- Creşterea numărului de iniţiative de tip - Accentuarea fenomenului de sărăcie;
parteneriat public-privat. - Capacitatea redusă a administraţiei
- Buna relationare interinstitutionala in locale de a implementa mari proiecte
Consiliul Local, Consiliul Judetean, de dezvoltare;
Prefectura.
70
România
Cap. IV. DIRECTII DE DEZVOLTARE STRATEGICA
4.1. Conceptul de dezvoltare durabilă
Dezvoltarea locală este un cumul a conceptului de dezvoltare comunitară şi a planificării

acesteia, respectiv a ansamblului de procese ce implică toate persoanele sau grupurile de
persoane din interiorul sau exteriorul comunităţii interesate, prin care se stabileşte o strategie cu
obiective clare, de atins într-o anumită perioadă, precum şi măsurile întreprinse pentru a le
atinge.
In elaborarea Strategiei de dezvoltare a Orasului Urlati s-au avut in vedere urmatoarele

documente cu caracter strategic elaborate la nivel national si european: „Strategia Europa 2020”
si Programul National de Reforma 2011-2013.
Obiectivul general al Strategiei Europa 2020 este transformarea UE intr-o economie
inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocuparii fortei de
munca, al productivitatii si pentru a asigura coeziunea economica, sociala si teritoriala. La nivel
national strategia Europa 2020 este implementata prin intermediul Programelor Nationale de
Reforma (PNR).
Conceptul privind dezvoltarea orasului Urlati se va realiza planificand si utilizand
inteligent resursele locale – umane, materiale si naturale – valorificand oportunitatile existente si
utilizand inovatia si a creativitatea ca principii directoare in toate domeniile.
De asemenea, in elaborarea strategiei de dezvoltare a orasului Urlati s-a tinut si de
conceptul dezvoltarii durabile - „acel tip de dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a
compromite capacitatea generatiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor”8. Toate comunitatile
trebuie sa promoveze o viziune strategica in ceea ce priveste dezvoltarea lor viitoare,
eliminandu-se astfel riscul unor actiuni haotice si a consumului irational de resurse. Planificarea
dezvoltarii si formularea de obiective si masuri de concretizare reprezinta un demers necesar
pentru valorificarea cea mai buna a resurselor existente.
Acest capitol este construit in jurul viziunii de dezvoltare a orasului Urlati.
Viziunea reprezinta aspiratia organizatiei catre viitor pe termen lung de peste 5 ani si este
exprimata concis si usor de inteles de catre personal si public, intr-o scurta propozitie care nu
este necesar sa contina elemente cuantificabile. Viziunea trebuie sa asigure unitatea organizatiei
prin alegerea unui obiectiv comun. Sefii de organizatie, persoanele cu functii de conducere
trebuie sa aiba o contributie semnificativa la definirea obiectivelor, masurilor si prioritatilor.
Viziunea orasului Urlati pentru perioada 2015-2020: Orasul Urlati va fi un centru
urban care se dezvoltaprin inovatie permanenta, un centru economic si cultural, care investeste
inteligent in oameni si incalitatea vietii locuitorilor, prin promovarea unui mediu mai curat si
oferirea unor servicii publiceeficiente.
Misiunea exprima motivul principal, scopul pentru care organizatia exista si pentru care
a fostcreata, Obiectivul global cand este vorba despre o arie de activitate.Desigur ca in cazul
autoritatilor publice misiunea deriva din textul legii, dar in esenta legea deorganizare care se
refera la acea institutie defineste si scopul pentru care a fost creata aceasta siatributiile ei.
Misiunea se enunta sub forma de angajament.Misiunea este cruciala pentru succesul strategiei si
se adreseaza in mod specific prin obiectivestrategice si actiuni prioritare pentru realizarea
Viziunii.
Misiunea orasului Urlati pentru perioada 2012-2020 - Orasul Urlati isi propune sa
contribuie ladezvoltarea sustenabila a comunitatii, prin oferirea de servicii publice de calitate,
prin promovareainitiativelor locale si regionale, a parteneriatului si a responsabilitatii sociale.
8WCED, Our Common Future, Oxford University Press, 1987
71
România
Prin Strategia de Dezvoltare a oraşului Urlaţi se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea
dezvoltării generale a acestuia prin valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru a obţine o
dezvoltare teritorială echilibrată.
Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în
mod special în sarcina competenţelor autorităţilor locale, caracteristicile naturale, social-
economice şi culturale, dar şi utilizarea resurselor interne.
Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică
locală, agenţii economici, instituţii de la nivelul judeţului şi societatea civilă în ansamblu, cât şi o
intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi internaţionali.
Scopul elaborării Conceptului de Dezvoltare Strategică a Oraşului Urlaţi este acela de a
pune la dispoziţia Consiliului Local Urlaţi şi a tuturor factorilor interesaţi în progresul
economico-social al oraşului, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat, creând
premizele apariţiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi
durabile.
Acesta se doreşte a fi un ghid, care să permită în următorii ani, corelarea acţiunilor, până
acum de regulă disparate, ale factorilor de decizie locali, care pot şi trebuie să contribuie la
progresul comunităţii.
Conceptul de dezvoltare se bazează pe principalele potenţiale competitive ale localităţii:
- poziţia ei geografica, existenţa unei baze materiale relativ evoluate, în raport cu alte
oraşe ale României, resursele umane bine pregătite din punct de vedere profesional, cu un profil
moral elevat şi un nivel cultural ridicat, caracteristici generatoare de o reală deschidere spirituală
spre nou.
Analiza localităţii a evidenţiat faptul că oraşul Urlaţi poate deveni „nucleul” zonei Văii
Cricovului Sărat, dacă se va reuşi ca puterea de atracţie a acestui oraş să depăşească aria sa de
influenţă directă.
Conceptul de dezvoltare are în vedere întărirea caracteristicilor de bază amintite mai sus
şi transformarea, pe baza lor, a oraşului Urlaţi într-un oraş integrat în economia naţională şi în
cea europeană, capabil să asigure un mediu favorabil vieţii şi activităţilor economice. Atingerea
acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural - de dezvoltare
durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi ecologic.
Formularea sintetică a obiectivului general prezintă, în acelaşi timp, principalele scopuri
ale dezvoltării preconizate a zonei, precum şi căile prin care ele pot fi realizate. În vederea
îndeplinirii acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice
stabile, prin crearea şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi sub-ramuri ale economiei localităţii, care
exploatează la maximum potenţialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe
acţiunile întreprinzătorilor privaţi.
În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea
infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale dependente de organele puterii locale, adoptarea
unor reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni şi, mai ales,
a celor străini.
Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit,
facilitarea implementării în localitate a unor activităţi industriale competitive - utilizând
tehnologii avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor - şi a
activităţilor de prestări de servicii, de nivel calitativ ridicat. În acest scop, Conceptul de
Dezvoltare pune accentul corespunzător pe formarea/recalificarea forţei de muncă în
conformitate cu cerinţele economiei reale moderne.
Cum, imediat după Revoluţia Română din anul 1989, toate procesele de transformare a
activităţii economice s-au repercutat pe piaţa muncii, retehnologizarea, dezvoltarea industriilor
de vârf, au generat reducerea numerică a personalului întreprinderilor, ceea ce a accentuat
creşterea şomajului.
Pentru absorbţia forţei de muncă rezultate din acest posibil “şomaj tehnologic” este
necesară încurajarea creării de mici întreprinderi, mai mobile şi mai dinamice, precum şi
72
România
dezvoltarea ramurii serviciilor. În acest sens, noile tehnologii trebuie să devină un instrument
pentru crearea de noi locuri de muncă. Dar această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi
obţinută doar într-un climat social stabil, coeziv şi participativ.
Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă,
sprijinirea activităţii tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condiţiilor
necesare pentru ca locuitorii, aparţinând tuturor etniilor, să se simtă “acasă”, convieţuind în
armonie în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa cuvenită asigurării condiţiilor de
nivel calitativ ridicat a serviciilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială pentru persoanelor şi
grupurilor defavorizate: şomeri, handicapaţi, copiilor instituţionalizaţi, a celor rămaşi temporar
fără locuinţă etc.
Dezvoltarea economică a oraşului nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a
îmbunătăţii nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viaţă mai bogată în conţinut şi mai
frumoasă. Scopul major al conceptului Strategic de Dezvoltare a oraşului Urlaţi este asigurarea
prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor, obiectiv universal avut în vedere de oricare
comunitate locală în dezvoltarea sa.
Se urmăreşte îmbunătăţirea habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european,
asigurarea condiţiilor optime de locuire şi a serviciilor de calitate, “în slujba cetăţeanului”. Una
din preocupările esenţiale ale organelor decizionale din localitate este compatibilizarea legislaţiei
locale din competenţa lor, cu acquis-ul comunitar, acceptat de către România prin acordul
privind parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Pe această cale se va
reafirma, astfel, calitatea de “poartă deschisă spre progres” pe care trebuie să o revendice şi
localitatea noastră.
Conceptul de Dezvoltare elaborat constituie un tot unitar, echilibrat. Măsurile preconizate
într-un anumit domeniu au influenţă evidentă şi în alte domenii, împletindu-se în mod armonios,
iar efectele lor sunt congruente şi complementare.
Implementarea Planului strategic al oraşului Urlaţi va genera rezultate directe şi indirecte,
a căror sinteză este următoarea:
- Creşterea veniturilor bugetului local, în termeni reali, cu cel puţin 40% ca rezultat al
creşterii economice, al îmbunătăţirii sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor – datorită
sporirii bazei de impozitare prin apariţia de noi agenţi economici, edificarea de noi construcţii pe
raza oraşului, sporirea parcului auto la nivel local, prin atragerea de surse suplimentare dinspre
bugetul de stat către bugetul local şi prin creşterea fondurilor proprii, cum sunt cele provenite din
vânzări, concesionări;
- Distribuţia raţională a cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor aferente
domeniului de gospodărie comunală cu 30%, creşterea fondurilor destinate culturii cu 20% şi
învăţământului cu 15%, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte, pe domenii
specifice care se pretează la o asemenea abordare, şi in cadrul cărora priorităţile bugetare să aibă
fundamentare riguroasă, pe baza raportului cost-beneficiu;
- Majorarea sensibilă, cu cel puţin 50%, a intrărilor de capital extern şi a altor resurse
financiare ca urmare a climatului de afaceri stabil, a iniţiativelor dezvoltate în colaborare cu
Consiliul Judeţean Prahova în vederea implementării de proiecte cu finanţare externă şi diverse
instituţii ale statului (ARIS, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
Bucureşti);
- Creşterea competitivităţii zonei, ca rezultat al normalizării mediului de afaceri, al
îmbunătăţirii managementului firmelor, instituţiilor şi modernizării tehnologice în domenii de
vârf ale producţiei şi serviciilor;
- Crearea a cel puţin 3.000 noi locuri de muncă, cu prioritate pentru populaţia aptă de
muncă, locală, având ca efect reducerea şomajului, pe fondul creşterii economice în toate
domeniile competitive;
- Creşterea veniturilor reale ale populaţiei cu cel puţin 20% ;
- Dezvoltarea continuă a instituţiilor de învăţământ pentru a se asigura resurse umane cu
grad de instruire ridicat;
73
România
- Dezvoltarea prioritară a serviciilor financiar-bancare în oraş, necesare unei dezvoltări
economico-sociale intensive;
- Dezvoltarea puternică a sectorului întreprinderilor mijlocii şi mici, urmare a facilităţilor
acordate, a activităţii A.J.O.F.M. Prahova în vederea formarii continue a cetăţenilor, a
transferului de tehnologii de vârf precum şi prin sprijinirea participării acestora la proiecte bazate
pe investiţii publice sau realizate cu finanţare externă ;
- Realizarea unei economii concurenţiale prin eliminarea monopolurilor locale, aplicarea
criteriilor de calitate şi eficienţă în selectarea executanţilor în domeniul lucrărilor şi serviciilor
publice;
- Valorificarea potenţialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare şi de prelucrare
a cărnii, a fructelor prin corelarea activităţii agenţilor economici din sectorul producţiei
alimentare,cel al producţiei agricole şi cel al comercializării produselor;
- Creşterea ponderii, la cel puţin 35% din totalul agenţilor economici, a producătorilor
care utilizează sisteme de asigurare a calităţii (ISO 9000) şi tehnologii de vârf;
- Agricultura va asigura necesarul de consum al oraşului (făina, zarzavaturi, carne, lapte/
derivate) la limita a cel puţin 40%;
- Crearea în zona Văii Cricovului şi, implicit şi în oraşul nostru, a unei reţele performante
de prestări servicii turistice, de agroturism;
- Reducerea cu cca. 30 % a pierderilor de apă prin demararea lucrărilor de reabilitare;
- Restaurarea monumentelor şi muzeului din localitate;
- Îmbunătăţirea semnificativă a asistenţei medicale şi sociale în oraş;
- Ridicarea calităţii mediului înconjurător al zonei şi a resurselor naturale la nivelul
standardelor Uniunii Europene;
- Creşterea speranţei de viaţă cu cel puţin 2 ani în termen de10 ani;
Implementarea Planului strategic al oraşului Urlaţi va fi realizată prin asigurarea
următoarelor resurse financiare:
- fonduri de la Bugetul local;
- fonduri de la Bugetul de Stat;
- fonduri guvernamentale, cum a fost de exemplu, Programul de dezvoltare a
infrastructurii din mediul rural;
- asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare externă
disponibile.
- investiţii ale agenţilor economici;
Obiectivul strategic
Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel local,

obiectivele dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi statutul României de ţară membră a
Uniunii Europene, obiectivul strategic global este:
Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei

dezvoltări economice, sociale şi de mediu durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea
standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul
oraşului Urlaţi.
Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale oraşului în

vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin
eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.
74
România
4.2 Priorităţile strategice de dezvoltare locală
Prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a
oraşului Urlaţi şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare
protecţia socială şi conservarea mediului.
Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:
Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii (transport, utilitati publice si reabilitare urbana)

Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
si comunicatii
Masura 1.2 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice si
reabilitare urbana
Prioritatea II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu

Masura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă
Masura 2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor
Masura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Masura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Prioritatea III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane

Masura 3.1.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor
industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă
Masura 3.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă
Prioritatea IV - Dezvoltare rurală

Masura 4.1Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole
Masura 4.2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Masura 4.2.Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol
Masura 4.3. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”
Prioritatea V - Dezvoltare infrastructura sanitara si asistenţă socială

Masura 5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate
Msura 5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare
Prioritatea VI – Cultura si invatamant

Masura 6.1 Dezvoltarea si diversificarea ofertei culturale
Masura 6.2 Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii
activitatilor culturale
Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile culturale
desfasurate in oras
Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare
Prioritatea VII – Turism

Masura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
PRIORITATEA VIII: Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea

durabila a patrimoniului cultural
Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,
reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
75
România
Masura 8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor
orasului Urlati
PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice

Masura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative
Masura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale
PRIORITATEA X - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon

Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării
energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
PRIORITATEA XI: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional

Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la
infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
PRIORITATEA I - Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană,

utilităţi publice, cladiri publice)
Dezvoltarea economică durabilă a oraşului are ca suport o bună infrastructură de transport

pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la comunicaţiile din judeţ.
Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi diversificarea pieţei muncii în
oraşul Urlaţi decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor de transport, mediu, reabilitare
urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia
împiedică dezvoltarea localităţilor componente ale oraşului, în principal.
Aceasta este direcţia strategică căreia i se acordă cea mai mare importanţă la nivelul
oraşului Urlaţi, conştienţi fiind de faptul că, numai beneficiind de o modernă infrastructură
tehnică şi economică, putem spune că oraşul nostru poate deveni un oraş european.
Pentru a putea moderniza şi reabilita infrastructura oraşului se fac proiecte care vor fi
finanţate din surse proprii sau din surse externe (guvernamentale sau de la Uniunea Europeană).
Reţeaua inadecvată de drumuri şi accesul dificil reduc mobilitatea populaţiei,
disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile
economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar
pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la creşterea
activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea
potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.
Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare pentru
lucrări din sfera infrastructurii de transport, de comunicaţii şi a infrastructurii din domeniul
social.
Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte pe de altă parte şi atractivitatea oraşului pentru
investitori sau potenţiali investitori.
În mod concret se va urmări:
•asigurarea accesibilităţii populaţiei din localităţile componente la reţeaua de transport rutier;
•dezvoltarea reţelelor de comunicaţii;
•crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii, a intensificării
schimburilor comerciale interne şi internaţionale;
Obiective:
- îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele din oraş cu potenţial economic care înregistrează
întârzieri în dezvoltare;
- îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre localităţile componente şi oraşul propriu-zis;
76
România
Rezultate aşteptate:
- cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă sustenabile;
- îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport va determina crearea de legături directe şi
rapide între agenţii economici de pe întreaga rază a oraşului şi drumul naţional DN 1 B, cu efect
direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;
- pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea pregătirii şi a
mobilităţii populaţiei, deci în consecinţă a accesului la muncă şi educaţie;
Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport
Obiective Specifice:
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, cu scopul de a crea cadrul
favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de
muncă sustenabile;
- asigurarea de catre primarie a unei calitati ridicate a domeniului public si privat al
localitatii, respective a tuturor conditiilor necesare pentru a induce cetatenilor sentimentul
de confort si siguranta;
- accesul facil la toate strazile componente ale oraşului.
Acţiuni:
- Realizarea de studii de trafic, studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru modernizarea si
reabilitarea drumurilor;
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea drumurilor locale;
- Realizarea unui plan de derulare a lucrarilor de reabilitare / extindere infrastructura (rutiera
corelat cu alte retele de utilitati);
- Modernizarea strazilor neasfaltate din oras;
- Refacerea covoarelor asfaltice;
- Cresterea duratei de exploatare a drumurilor existente prin aplicarea unor tehnologii
moderne, de reabilitare si modernizare a acestora;
- Constructia si reabilitarea trotuarelor astfel incat acestea sa poata asigura circulatia
corespunzatoare a pietonilor;
- Construirea, reabilitarea si modernizarea podurilor si podetelor din oras;
- Intretinerea santurilor pluviale pentru gestionarea corespunzatoare a surplusului de apa si
evitarea cresterii nivelului panzei freatice din orasul Urlati;
- Inlocuirea semnelor de circulatie necorespunzatoare;
- Extinderea si modernizarea parcarilor din oras.
In anul 2017, in baza contractului de executie de lucrari nr. 10595 din 08.06.2016 a fost
finalizat obiectivul de investitii „Reabilitarea și modernizarea străzilor Nuferilor, Crinului,
Viitor, Nucilor, Florilor și Berzei”. Valoarea initiala contractului de executie lucrari a fost de
2.211.221 lei, fara T.V.A. Strazile care au facut obiectul proiectului se afla situate in partea de S-
V a orasului.Lungimea proiectata a strazilor reabilitate si modernizate a fost de 3328,02 ml, cu o
suprafata totala de 15010.18 mp. S-a mentinut traseul existent al strazilor, fara sa fie afectate
retelele aeriene si proprietatile existente.Profilul transversal al strazilor a fost realizat cu unul sau
doua trotuare, in functie de latimea trameistradale.
Colectarea apelor pluviale s-a facut prin rigole, cu scurgere gravitaționala in canalizarea
orașului.
77
România
Grosimea sistemului rutier adoptat pentru ranforsarea sistemului rutier asigură o portanță
capabilă să suporte traficul existent și cel de perspectivă, precum și a unui confort și a unei
siguranțe pentru desfășurarea traficului in condiții normale.
Sistemul rutier adoptat este:
- BA16 – 4 cm
- BAD20 – 6 cm
- Balast – 20 cm
- Piatră spartă – 20 cm;
- Nisip – 7 cm
Trotuarele au următorul sistem rutier:
- balast – 15 cm;
- beton C15/20 – 10 cm;
- BA8 – 4 cm
La delimitarea trotuarului de stradă s-au utilizat borduri mari 20x25x50, iar delimitarea
trotuarului de spațiul verde ce se creează între trotuar și limita de proprietate s-a realizat cu
borduri mici 10x15x50.
Pentru realizarea sistemului rutier adoptat s-a săpat pe o adâncime medie de 60 cm și s-a
adăugat straturile mai sus menționate.
Indicatorii tehnico-economici privind realizarea obiectivului de investiţii mai sus
menţionat au fost aprobati prin H.C.L. Urlati nr. 134 din 09.12.2015.
Tot in anul 2016, a fost incheiat contractul de executie lucrari nr. 19108 din 27.10.2016,
avand ca obiect “Reabilitare si modernizare str. 1 Mai si 30 Decembrie, pana la intersectia
cu str. Stadionului”, pretul convenit pentru indeplinirea contractului fiind de 3.393.246,27 lei,
fara T.V.A. In plan, traseul proiectat a urmarit traseul existent al strazii, iar acolo unde a fost
necesar s-au corectat elementele geometrice ale axei strazilor, precum si racordarea marginilor
partilor carosabile in zona intersectiilor. Strazile 1 Mai si 30 Decembrie sunt delimitate astfel:
- Strada 1 Mai - are o lungime de 2831.32 m si o lungime reabilitata de 2831.32 m
- Strada 30 Decembrie - are o lungime de 208.80 m si o lungime reabilitata de 208.80 m
Strazile se încadrează în clasa de trafic usor, iar categoria de importanţă este “C” (construcţii
de importanţă normală, conform HGR 261/94). Din punct de vedere administrativ, strazile
reabilitate se situeaza in Orasul Urlati si reprezinta doua artere rutiere relativ importante ale
orasului, avand o lungime cumulata de cca 3040.12 ml, incluzand toate elementele necesare
reabilitarii.
In prezent, este in derulare procedura simplificata de achizitie publica avand ca obiect P.T.,
asistenta tehnica din partea proiectantului si executie lucrari pentru obiectivele de investitii: lot 1
"Reabilitare si modernizare strazi faza a II a: strazile Cricov, Panselelor, Aleea Serii, 16
Februarie, Gradinitei, Stadionului si Libertatii" si lot 2 "Modernizare strada Narciselor".
Valoarea estimata a contractelor este de 4.417.793,05 lei, fara TVA, rezultata din insumarea
valorilor estimate ale celor 2 loturi (valoarea estimata a lotului 1 este de 3460451.57 lei, fara
T.V.A., valoarea estimata a lotului 2 este de 957.341,48 lei, fara T.V.A.)
Valorile estimate sunt in conformitate cu Devizele generale din studiile de fezabilitate, fara
cheltuielile aferente intocmirii studiului de fezabilitate, inclusiv studii de teren aferente (ridicari
topo, studiu geo si expertiza tehnica), precum si cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate de
Autoritatea Contractanta (3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii, 3.4
Organizarea procedurilor de achizitie, 3.5 Consultanta) si valoarea cheltuielilor diverse si
neprevazute.
Prin implementarea obiectivului de investitii “Reabilitare si modernizare strazi faza a II a:
strazile Cricov, Panselelor, Aleea Serii, 16 Februarie, Gradinitei, Stadionului si Libertatii" se
urmareste reabilitarea si modernizarea strazilor pe o lungime de 2975 km., 16340 mp. parte
78
România
carosabila, trotuare cu suprafata de 2677 mp., bordure mare 5853 ml., bordure mica 2705 ml., 29
semne rutiere. Durata de executie a lucrarilor 3 luni.
Lungimea traseului aferent strazii Narciselor este de 786 ml, latime parte carosabila 4.00-
5.00-6.00 m, suprafata carosabil: 4298 mp, trotuare 485 mp, bordura 20x25 - 1467 ml, bordura
10x15 - 805 ml, guri de scurgere 22 ml. Durata de executie a lucrarilor 3 luni.
De asemenea, urmeaza a se initia procedura de achizitie publica privind intocmirea studiului
de fezabilitate pentru reabilitarea si modernizareastrazilor: Arionestii Noi, Liliacului, Lalelelor,
Macului, Viorelelor.
În următorii ani trebuie reabilitate şi modernizate toate străzile si drumurile locale,precum
sitoate podeţele ce asigură calea de acces a locuitorilor din localităţile componente ale oraşului,
iar firmele operatoare de transport public vor trebui să-şi mărească parcul auto, proporţional cu
creşterea numărului populaţiei şi, în special cu a forţei de muncă active în alte localităţi.
Măsura 1.2. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi publice,

reabilitare urbană
- modernizarea, reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnico-edilitare a orasului, astfel
incat orasul Urlati sa se dezvolte durabil si sa ofere cetatenilor sai servicii la standard europene;
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă, cu scopul de a asigura
alimentarea cu apă tuturor locuitorilor din oraş şi de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii
în zona;
- crearea unor condiţii decente de trai pentru toţi locuitorii oraşului;
- reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în toate zonele oraşului;
- reabilitarea reţelei de iluminat public;
- extinderea reţelei de alimentare cu gaze;
Acţiuni:
 Alinierea sistemelor publice de alimentare cu apa si canalizare la obiectivele europene
privind furnizarea apei potabile si epurarea apelor uzate, prin:
- extinderea reţelei de alimentare cu apă a oraşului, pana la un grad de acoperire de 100% a
populatiei;
- reabilitarea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă;
- extinderea reţelei de canalizare, pana la un grad de acoperire de 100% a populatiei;
- eliminarea foselor septice, pentru a reduce gradul de poluare a solului si subsolului;
- reabilitare şi modernizare Staţie de epurare a apelor uzate;
- extindere reţea de colectare a apelor uzate şi în localităţile componente ale oraşului.
 Mentinerea unui sistem integrat de management al deseurilor si promovarea unui mediu
curat, prin:
- Realizarea unei statii de sortare pentru recuperearea deseurilor;
- Realizarea unei cercetari privind posibilitatile de recuperare si reciclare a deseurilor menajere
si industriale produse in orasul Urlati;
- Achizitionarea de echipamente pentru maturatul stradal;
- Achizitionarea de echipamente pentru deszapezire;
- Achizitionarea de utilaje;
- Dezvoltarea de campanii pentru a stimuli agentii economici din oras sa deruleze actiunide
protectia mediului;
- Derularea de campanii de informare in scoli si gradinite si promovarea in cadrul activitatii
scolare a unor zile “verzi”, prin desfasurareade actiuni de ecologizare a unor zone
limitrofeorasului si/sau de plantare a unor pomi.
79
România
 Reducerea consumului de energie conventional si promovarea utilizarii surselor de
energiene conventionale/ regenerabile, prin:
- Constructia unei centrale fotovoltaice pentru alimentarea cu energie regenerabila a unor
institutii publice;
- Realizarea unor studii privindpotentialul local in producerea de energieregenerabila din
diferite surse (eoliana, solara,etc).
- Realizarea de parteneriate public - privat sau stimularea investitorilor privati pentru utilizarea
energiilor regenerabile in orasul Urlati;
- Proiect de valorificare a energiilor regenerabile pentru institutii publice prin inlocuirea sau
completarea sistemelor clasice de incalzire;
- Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din orasul Urlati;
- Reabilitarea termica a unitatilor de invatamant si de sanatate din oras;
- Informarea cetatenilor privind programul “Casa verde” in vederea accesarii de catre acestia
afondurilor nerambursabile destinate utilizariienergiei regenerabile in gospodarii.
- Extinderea si dezvoltarea unui serviciu de iluminat public bazat pe tehnologie performanta,
care sa promoveze utilizarea energiei regenerabile;
 Reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea cladirilor publice
Sistemul de alimentare cu apa si, implicit, reteaua de alimentare cu apa se afla in prezent in
proprietatea Primariei Oras Urlati si in exploatarea S.C.Hidro Prahova S.A.
In anul 2016 a fost implementat obiectivul de investitii„Reabilitare retea apa Str. 1 Mai –
Pct. Cladirea Veche Liceu – intrare oras”, valoare estimată a proiectului fiind de 789.304 lei,
fără TVA (178.101 Euro). Lucrarile au fost executate in baza Proiectului Tehnic nr. 461/2015 -
„Reabilitare retea apa Str. 1 Mai – Pct. Cladirea Veche Liceu – intrare oras”, pe o lungime de
3630 m, si au constat in reabilitarea conductelor de alimentare cu apa, contorizarea
consumatorilor din sistemul de alimentare cu apa (montarea de bransamente, camine de
apometre, montare hidranti s.a.)
In anul 2017, a fost initiata procedura de achizitie publica privind reabilitarea retelei de
alimentare cu apa pe strazile Arionestii Noi, Lalelelor, Liliacului, pe o lungime estimata de 2600
ml, precum si reabilitarea retelei de canalizare pe strazile, pe o lungime estimata de 530 ml.
Sistemul de alimentare cu apa curenta existent in prezent pe strazile Arionestii Noi, Lalelelor,
Liliacului este format din conducte din oţel neprotejat şi aceasta modifică mult calitatea apei
transportate ceea ce afecteaza sanatatea, siguranta populatiei si activitatile prevazute in zona.
Deasemenea, pe parcursul exploatării acesteia s-au înregistrat mai multe avarii, reteaua avand o
vechime de 36 ani de la darea in folosinta.Sistemul pentru stingerea incendiilor este inexistent pe
aceste strazi ceea ce contravine Normativelor de securitate la incendiu si reglementarilor tehnice
in vigoare.
De asemenea, în următorii ani, în funcţie de fondurile disponibile, se are în vedere
reabilitarea reţelei de alimentare cu apă din oraş, pe străzile care necesita inlocuirea conductei,
precum si extinderea retelei de apa, in zonele nealimentate in prezent.
Cum actuala sursă de alimentare cu apă a oraşului, comună cu cea a oraşului Mizil, nu
corespunde din punctul de vedere al debitului, existând întreruperi în alimentarea cu apă in
perioada sezonului cald, o altă acţiune strategică, avută în vedere, este cea de alimentare cu apă a
oraşului, în sistem gravitaţional, cu noi bazine de colectare situate în zona Orzoaia de Sus. Se
studiază, de asemenea, de câţiva ani, existând şi un memoriu tehnic în acest sens, problema
alimentării cu apa în sistem gravitaţional a întregului oraş, pornind de la o sursă de apă (un izvor
de la Izeşti) şi de la două mari bazine colectoare, situate în zona Conacului Bellu din oraş. Este
un proiect viabil, pentru care se aşteaptă posibilitatea finanţării pe baza Fondurilor Structurale şi
de Coeziune.
80
România
S-a reuşit problema contorizării alimentării cu apă în oraş, în procent de 100%,
eliminându-se astfel o parte din pierderi, operatorul principal care răspunde de reţeaua de
alimentare cu apă şi canalizare, asa cum s-a mentionat anterior fiind S.C. Hidro Prahova S.A..
În privinţa sistemului de colectare a apelor menajere uzate şi a apelor pluviale se poate

preciza faptul că oraşul Urlaţi este canalizat în sistem divizor, având o reţea de colectare cu
diametre Dn 250 – Dn 300 şi un colector principal Dn 600, care transporta apele uzate la staţia
de epurare orăşenească.
Nici reţeaua de canalizare nu acoperă întreaga suprafaţa a oraşului, întâlnindu-se multe
zone unde este inexistentă (ca de exemplu, strada 30 Decembrie, Colonia 11 Iunie şi în multe din
cartierele oraşului).
O altă acţiune strategică prioritară o constituie extinderea reţelei de canalizare atat pe
strazile orasului, cat şi în cartierele orasului, prin implementarea Proiectului regional de
dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Prahova, pentru perioada 2014-2020,
proiect implementat de S.C. Hidro Prahova S.A.
U.A.T. Orasul Urlati este membruin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
“Parteneriatul pentru managenentul apei –Prahova”, punand la dispozitie terenul aferent
reabilitarii si modernizarii statiei de epurare a orasului Urlati, prin proiectul POSMEDIU
“Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Prahova”, conform
H.C.L. nr. 33 din 28.03.2013.
In prezent, exista in derulare un contract de executie lucrari pentru extinderea reţelei de

iluminat public, urmand sa se initieze procedura de achizitie publica privind modernizarea retelei
de iluminat pe strada 1 Mai. De asemenea, au fost achizitionate 295 lampi de iluminat stradal, cu
tehnologie LED, cu puterea de 36 W, care sa le inlocuiasca pe cele vechi, cu puterea de 70 W,
aflate in zona centrala a orasului si pe strazile laterale. Modernizarea si extinderea retelei de
iluminat reprezinta tot o prioritate pentru Orasul Urlati.
In ceea ce priveste reteaua de alimentare cu gaze, se urmareste extinderea acesteia pe

strazile Valea Crangului, Maruntis, Valea Urloii, Cherba, Valea Seman, Jercalai, prin incheierea
unui parteneriat public privat cu furnizorul de gaze naturale, respectiv ENGIE ROMANIA S.A.
PRIORITATEA II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu
Acţiunile legate de îmbunătăţirea calităţii vieţii au drept scop construirea unui mediu
comun atractiv inclusiv în zonele mai puţin dezvoltate. Un accent deosebit se va pune pe:
 armonizarea cu standardele europene în domeniul protecţiei mediului;
 armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor
menajere;
Obiectiv:
- protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale;
- armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei potabile, a tratării
apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viaţă ridicat al locuitorilor;
- conservarea, protecţia şi igienizarea mediului prin retehnologizare, prin utilizarea de tehnologii
nepoluante şi asanarea zonelor degradate prin activităţi industriale va duce la un mediu mai curat
cu efecte directe asupra stării de sănătate a locuitorilor şi a creşterii speranţei de viaţă a acestora;
81
România
- implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia publică,
ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile să asigure valorificarea
deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi nepoluante;
- va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi valorificarea deşeurilor şi
implicit se vor crea noi locuri de muncă;
- acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a populaţiei în ceea
ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos.
Măsuri:
Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă
Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor
Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.
-îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii oraşului Urlaţi prin asigurarea la standarde
europene a calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi a gestionării deşeurilor;
-îmbunătăţirea alimentaţiei cu apă a localităţilor;
-suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă (Valea Crângului, Valea
Seman, Cherba, Valea Pietrii, Jercălăi, Valea Urloii);
-creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de
protecţie a mediului.
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă a oraşului;
- Identificarea de noi surse de apă potabilă (alimentarea în sistem gravitaţional de la Izeşti)
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi staţiei de epurare;
- Apărarea împotriva efectelor distructive ale apei prin înfiinţarea şi realizarea lucrărilor de
îndiguiri de maluri şi regularizări ale cursurilor de ape;
- Asigurarea calităţii surselor de apă prin realizarea sistemelor de canalizare a apei uzate şi
epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale;
- Realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile componente tehnice;
Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor
Acţiuni de protecţie a mediului prin interzicerea depozitării deşeurilor pe întreg teritoriul
administrativ al oraşului.
Acţiuni
- Realizarea unie staţii de transfer, sortare, şi depozitare a deşeurilor de către firma ce a luat în
concesiune serviciul public de salubrizare a oraşului – S.C. Floricon Salub S.R.L. Câmpina;
- Neutralizarea deşeurilor toxice;
- Iniţierea şi derularea de programe de educaţie ecologicǎ şi protecţia mediului;
- Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte
implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului.
82
România
Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.
Administraţia publică locală îşi propune stimularea societăţii de salubritate existente de a

realiza acest program şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.
Acţiuni care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea
prevederilor Directivelor 1999/31/CE şi 2000/76/CE sunt:
 realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă, transport şi transfer,
reciclare şi valorificare;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
 închiderea depozitului de deşeuri orăşeneşti necomform; ecologizarea
amplasamentului;
 extinderea zonelor deservite de serviciul de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor);
 campanii de informare şi conştientizare/educare.
Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursă a
deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea
volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor şi
a numărului de locuitori. De asemenea, se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri
menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale. Consiliul local va
trebui să fie responsabil de realizarea acestor programe.
Având în vedere impactul negativ al arderii deşeurilor asupra mediului, se interzice
construirea de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al oraşului Urlaţi.
Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi
necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil. Principalele măsuri prevăzute
pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor vor fi:
- utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze
de eşapament);
- adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura
localităţii şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;
- optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de
transport.
Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.
În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusă atât în reglementările Uniunii

Europene cât şi în cele naţionale, recuperarea/reciclarea/ valorificarea, reprezintă o prioritate
aflată înaintea eliminării prin depozitare.
Acţiuni necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 1999/31/CE:
- asigurarea continuităţii serviciilor;
-asigurarea criteriilor de suportabilitate economică din partea cetăţenilor;
-reducerea impactului asupra mediului a rampei de gunoi a oraşului, ecoligizarea zonei,
prin crearea unei perdele de pomi.
PRIORITATEA III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse

umane
Un bun mediu de afaceri, cât şi existenţa unor reale oportunităţi pentru IMM-uri vor
conduce la creşterea de ansamblu a economiei oraşului. Nevoile în acest sector sunt mari datorită
restructurărilor din industrie din ultimii 15 ani.
Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţă de muncă, fiind
de fapt locomotiva economiei oraşului şi a întregului judeţ. De aceea, stimularea afacerilor prin
crearea de locaţii necesare incubării afacerilor, reprezintă o prioritate actuală. Creşterea calităţii
83
România
managementului întreprinderilor este de asemenea o măsură cheie pentru catalizarea dezvoltării
de afaceri.
Promovarea produselor de către firme pentru a le face cunoscute pe piaţa internă şi
externă constituie de asemenea o acţiune importantă.
Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului public şi
presiunea socială pe care o generează, s-a considerat că soluţia acestei probleme poate fi găsită
prin susţinerea creării şi dezvoltării de noi companii private, capabile să absoarbă surplusul de
muncitori. În dezvoltarea socio-economică a României şi implicit a judeţului Prahova şi a
oraşului Urlaţi, au apărut după 1990 unele dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă.
Îmbătrânirea populaţiei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat
proceselor de restructurare, dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să
răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în
domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii
care să acopere atât sfera educaţională, a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei.
Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea acesteia la nevoile
specifice ale pieţei muncii sunt esenţiale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din
oraş şi creşterea şanselor individului pe piaţa muncii.
În cadrul acestei priorităţi se vor avea în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă
în scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluţie pe piaţa muncii,
îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării
forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate.
Obiective:
- îmbunătăţirea competenţelor în afaceri, de marketing şi promovare a firmelor existente în
vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor;
- pregătirea IMM-lor pentru accesul produselor şi serviciilor lor pe Piaţa Unică a Uniunii
Europene şi creşterea atractivităţii acestora în faţa partenerilor de afaceri europeni;
-creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării nivelului
de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale;
-diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică
locală;
-promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau
administrează o afacere.
- atragerea de noi investiţii în oraşul Urlaţi;
- stimularea cooperării dintre sectorul public şi cel privat;
- apariţia de noi locuri de muncă şi scăderea ratei şomajului.
- reducerea ratei şomajului prin crearea unei mai mari mobilităţi pe piaţa muncii;
-creşterea numărului de angajaţi care au urmat cursuri de calificare/ specializare;
- apariţia unor ONG-uri şi instituţii publice implicate în furnizarea de servicii sociale în
parteneriat cu Consiliul Local Urlaţi;
- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică
locală;
-creşterea numărului de persoane care beneficiază de îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale;
-promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a comunităţii;
-dezvoltarea cunoştinţelor managerilor în tehnici de gestionare a firmei, în domeniul politicii de
dezvoltare a resurselor umane, tehnici de marketing, etc
-creşterea numărului de IMM-uri care şi-au îmbunătăţit strategiile de dezvoltare a resurselor
umane, strategii de marketing etc.
84
România
Măsuri:
3.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unei locaţii specifice şi promovarea produselor
industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă;
3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.
Masura 3.1. Dezvoltarea afacerilor prin promovarea produselor industriale şi a serviciilor

pe piaţa internă şi externă
- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unei locaţii – Parcul industrial - dotate corespunzător
din punct de vedere al infrastructurii de utilităţi publice;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creşterea numărului de firme nepoluante care creează valoare adăugată mare.
Acţiuni:
- Dezvoltarea Parcului Industrial;
- Înfiinţarea unui Centru expoziţional pentru produsele firmelor locale şi ale altor agenţi
economici din acelaşi domeniu de activitate, în scopul promovării acestora (nu numai pentru
producătorii agricoli zonali, cu ocazia Zilelor Toamnei);
- Înfiinţarea de asociaţii ale oamenilor de afaceri;
- Demararea unei colaborări cu instituţii ale statului (Agenţia Română pentru Investiţii Străine,
Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.) în vederea atragerii
de noi investitori români şi străini.9
- crearea unei baze de date cu numarul de agenti economici din oras si dimeniul in care acestia
activeaza.
Masura 3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi

dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă
Măsura se concentrează asupra a două componente ale formării: formarea profesională

iniţială şi cea continuă.
Se consideră că o atenţie deosebită trebuie să se acorde îmbunătăţirii calităţii
învăţământului, urmărindu-se modernizarea sistemului educaţional în vederea oferirii prin
unitatea de învăţământ a unei pregătiri adaptate nevoilor de dezvoltare personală şi profesională
a elevilor, dar şi nevoilor de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung
a localităţii.
În noul context economico-social, focalizat pe sectorul privat şi pe restructurarea întregii
economii, se dezvoltă o nouă legătură între sistemul de formare profesională continuă şi piaţa
muncii. S-a dovedit practic că oferta de formare trebuie să răspundă cererii unei pieţe de forţă de
muncă, iar şcolile pot juca un rol activ în refacerea comunităţilor, ocupându-se de dezvoltarea
resurselor umane.
9
Un prim pas, în acest sens, a fost demarat în anul 2005, când, la iniţiativa Primarului, Viceprimarului şi Secretarului oraşului au fost
contactate aceste 2 instituţii. La Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) a fost prezentat un material cu „Oportunităţile de afaceri din
oraş”, în care au fost sintetizate informaţii din diverse domenii de activitate, o prezentare a oraşului, dar şi a spaţiilor disponibile din oraş. S-a
făcut o analiză a costurilor operaţionale, pentru a putea prezenta potenţialilor investitori străini o imagine clară despre mediul de afaceri din
oraş.
La Camera de Comerţ si Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti a fost prezentat, de asemenea, un material despre oraş, iar
ulterior, prin intermediul poştei electronice au fost transmise datedespre spaţiile comerciale disponibile din oraş (clădirea Romtelecom, clădirea
Teleprecizia, diverse terenuri private) sau despre agenţii economici care doreau o colaborare cu alte firme din spaţiul european.
85
România
Este importantă dezvoltarea unui parteneriat pentru învăţământul profesional şi tehnic,
stabilit la nivel judeţean, în vederea elaborării unei strategii privind direcţiile de dezvoltare în
acest domeniu precum şi adaptarea curricumului şcolar la nevoile pieţei forţei de muncă.
Formarea profesională continuă are drept scop armonizarea nevoilor pieţei forţei de muncă
cu cele ale actorilor sociali prin dezvoltarea de programe deschise, care pot urma oricărei forme
de educaţie iniţială.
Obiective:
- sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de
pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă;
- creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa
muncii.
Acţiuni:
- intensificarea colaborării cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
Prahova, în vederea formării profesionale a adulţilor;
- intensificare colaborăii cu Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Prahova, în
scopul specializării cât mai multor persoane interesate de agricultură;
- măsuri active de integrare socio-profesională a persoanelor neangajate aflate în
căutarea unui loc de muncă
- înfiinţarea unei Şcoli de Arte şi Meserii
- organizarea de burse a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromî
- servicii de consiliere pentru persoanele adulte în vederea integrării profesionale
- organizarea de programe de pregătire iniţială şi continuă destinate personalului
angajat, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
PRIORITATEA IV - Dezvoltarea rurală
Componenta de dezvoltare rurală a Politicii Agricole Comune (PAC) a câştigat o atenţie

sporită după elaborarea de către Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000,
devenind asfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurală, definite în
Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat şi legislaţia română)
referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurală sunt:
-ameliorarea exploataţiilor agricole;
-garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole;
-asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor;
-protecţia mediului;
-dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă, pentru a
contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa economică şi socială a
zonelor cu caracter rural;
-îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale.
Pentru oraşul Urlaţi, dezvoltarea rurală trebuie considerată o direcţie prioritară a strategiei
de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în valoare a cât mai multor tipurilor de potenţial ale
spaţiului rural: zootehnia, agricultura vegetală, colectarea şi prelucrarea fructelor, piscicultura,
apicultura, practicarea meşteşugurilor, turism rural, agroturism, turism cultural etc.
Graţie Hotărârii Consiliului Local de declarare a localităţilor componente ale oraşului ca
având caracter rural, se poate stabili, pentru acestea o strategie de dezvoltare rurală, bazată pe
diversificarea activităţilor agricole generatoare de venituri, pe un bun management al resurselor
naturale, pe o punere în valoare a întregii zone a Văii Râului Cricovul Sărat (de la promovarea
culturii până la cea a turismului).
86
România
În cadrul oraşului se întâlnesc şi zone care se confruntă cu fenomenul sărăciei,
caracterizate printr-un consum redus de bunuri şi servicii, dar care pot fii revigorate prin
resursele alternative de venituri ca de exemplu: turismul rural, agroturismul, exploatarea viţie-de-
vie etc. (cum este cazul noilor crame înfiinţate prin Programul Sapard)
Economia rurală, la nivelul oraşului, bazată în principal pe: viticultură, cultivarea
cerealelor, pomicultură este prea puţin eficientă în acest moment, dar respectind legislaţia
Politicii Agricole Comune (PAC), situaţia pe termen mediu şi lung se poate ameliora prin
adoptarea obiectivelor generale prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)
pentru perioada 2014 - 2020:
-transfer de cunostinte si actiuni de informare (Masura 1);
- servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatatiilor agricole si servicii de inlocuire in
cadrul exploatatiei (Masura 2);
- Investitii in active fixe (Masura 4);
- Dezvoltarea expoatatiilor si a intreprinderilor (Masura 6);
- Servicii de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale (Masura 7);
- Investitii in dezvoltarea zonelor forestiere si ameliorarea viabilitatii padurilor (Masura 8);
- Sprijin pentru infiintarea grupurilor de producatori (Masura 9);
- Agro-mediu si clima (Masura 10);
- Agricultura ecologica (Masura 11);
- Plati zone cu constrangeri natural (Masura 13);
- Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor; (Masura 15);
- Cooperarea (Masura 16);
- Gestionarea riscurilor (Masura 17);
- Dezvoltarea locala LEADER (Masura 19).
Aceste obiective generale, grupate la rândul lor pe obiective strategice şi specifice,
trebuie să reflecte atât punctele slabe, cât şi punctele tari identificate în analiza SWOT, cât şi
oportunităţile oferite.
Obiective:
-investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării, reducerii costurilor de producţie,
asigurarea calităţii produselor, protejării mediului, etc.);
- formarea profesională a tinerilor agricultori;
-creşterea atractivităţii localităţilor componente, prin asigurarea utilităţilor publice, pentru
atragerea investiţiilor străine şi locale prin folosirea resurselor naturale;
- protecţia mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv conservarea peisajului rural);
-procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole;
- cooperarea între partenerii locali, regionali în scopul prezervării moştenirii naturale şi culturale
rurale;
Rezultate aşteptate :
-apariţia unor noi societăţi comerciale cu activităţi diverse, bazate pe producţie şi servicii;
-crearea de noi locuri de muncă în agricultură;
-creşterea veniturilor populaţiei din localităţile componente ale oraşului;
-reducerea diferenţelor dintre localităţile componente, declarate cu caracter rural, şi oraşul
propriu-zis;
-creşterea atractivităţii turistice locale bazate pe unicitate, specific cultural şi natural;
-creşterea coerenţei proiectelor în accesarea de Fonduri Structurale dedicate dezvoltarii rurale din
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)
Măsuri:
4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole;
4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
87
România
4.3. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;
4.4. Promovarea iniţiativelor locale ”LEADER”;
Masura 4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole
Obiective specifice:
- Adaptarea fermierilor la standardele Uniunii Europene;
- Sprijinirea fermierilor şi a persoanelor ce-şi desfăşoară activitatea în sectoarele agro-
alimentar şi forestier pentru îmbunătăţirea capitalului uman
- Asigurarea standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare;
- Înfiinţarea grupurilor de producători.
- Transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii agricole viabile.
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea produselor silvice;
Acţiuni:
-informarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta
fermierului”
-acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de calitate a
alimentelor.
- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte localităţi
ale judeţului.
-aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună;
- instalarea tinerilor fermieri;
- îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor;
-sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic;
-sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt:
creşterea de animale, procesare, sau comercializare produse agricole;
- facilitarea accesului producătorilor agricoli la servicii de consultanţă economică, financiară
şi de management;
- definitivarea cadastrului funciar;
Masura 4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
- Asigurarea utilizării continue a terenurilor agricole, contribuind astfel la menţinerea
viabilităţii acestora;
- Promovarea sistemelor agricole durabile;
- Extinderea suprafeţelor forestiere pe terenurile non-agricole, pentru a contribui la reducerea
eroziunii solului, prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei împotriva condiţiilor
climatice.
Acţiuni:
- plăţi pentru agro-mediu;
- împădurirea pentru prima dată, cu specii specifice zonei, a unor terenuri non-agricole;
- susţinerea introducerii sau continuării aplicării metodelor agricole de producţie, compatibile cu
protecţia şi îmbuinătăţirea biodiveristăţii, solului, apei şi a aerului.
nformarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta
fermierului”
-acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de calitate a
alimentelor.
- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte localităţi ale
judeţului.
88
România
-aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună.
-sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic.
-sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt: creşterea de
animale, procesare, sau comercializare produse agricole;
- realizarea de sisteme de apă colectoare pentru agricultură şi zootehnie;
Măsura: 4.3. Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol
Obiective:
- creşterea atractivităţii localităţilor componente;
-crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor;
- dezvoltarea activităţilor turistice;
-dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie;
- dezvoltarea activităţilor economice (non-agricole) care vizează creşterea numărului locurilor de
muncă
Acţiuni:
- sprijinirea apariţiei de micro-întreprinderi cu activităţi de mecanizare, colectare şi
distribuire a produselor agricole şi non-agricole;
- promovarea activităţilor de agroturism;
- crearea de parteneriate publice – organizaţii non-guvernamentale/ private în găsirea şi
exploatarea de noi surse de energie: eoliene, solare, biodisel;
- crearea şi modernizarea infrastructurii rurale (în localităţile componente);
- îmbunătăţirea calităţii vieţii (mediului social, natural şi economic) în localităţile
componente;
- crearea de activităţi turistice în localităţile componente ale oraşului
Măsura 4.4. Promovarea iniţiativelor locale „LEADER”
Obiective:
- Îmbunătăţirea guvernării locale, prin promovarea potenţialului endogen al localităţii;
- Mediatizarea programului „LEADER”10
- Înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală (GAL) pe zona de deal a judeţului Prahova, în care
oraşul Urlaţi va deţine o pondere semnificativă din punct de vedere demografic, economic,
social-cultural.
Acţiuni:
-activităţi de informare despre oportunităţile programului „LEADER”;
-constituirea Grupului de Acţiune Locală (GAL) cu participare atât a instituţiilor publice
locale cât şi a Organizaţiilor non-profit (ONG–uri). În anul 2015 oraşul Urlaţi s-a asociat cu
10
Programul LEADER reprezintă o nouă abordare a DEZVOLTĂRII RURALE care permite selectarea şi implementarea proiectelor de
dezvoltare rurală în conformitate cu nevoile locale identificate de actorii comunităţii respective şi cu strategiile de dezvoltare locală realizate de
aceştia astfel încât dezvoltarea economică a comunităţii să nu pună în pericol patrimoniul rural şi cultural.
Programul LEADER se finanţează prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii
Europene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 în proportie de 80 % , restul de 20% fiind asiguraţi de la bugetul de stat.
Din perspectiva accesarii fondurilor structurale destinate domeniului agricol se impune formarea unui Grup de Acţiune Locală, care reprezintă
parteneriate public-private constituite în asociaţii formate din reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile din teritoriul respectiv.
Administraţia locală este reprezentată în proporţie de 50%, iar societatea civilă de 50% din parteneriatul local. Aceste GAL-urile îşi desfăşoară
activitatea pe un teritoriu rural, cu o populaţie cuprinsă între 10.000 - 100.000 locuitori şi densitatea de maximum 150 de locuitori pe km 2 şi sunt
motorul de funcţionare a Programului LEADER deoarece reprezinta interesele locuitorilor şi comunităţii rurale, având rolul de a selecta
proiectele care vor fi finanţate în cadrul strategiei.
89
România
Albesti-Paleologu, Bucov, Ceptura, Ciorani, Drăgăneşti, Gornet Cricov, Iordăcheanu, Plopu,
Sălciile, Tătaru, Valea Călugărească şi Jilavele din Judeţul Ialomiţa, în vederea înfiinţării
Parteneriatului GAL Meleagurile Cricovului, conform H.C.L. Urlati nr. 54 din12 Mai 2015.
Strategia de dezvoltare locala aferenta teritoriului acoperit de parteneriatul Grupul de Actiune
Locala Meleagurile Cricovului, a fost depusa in vederea evaluarii, la Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale (MADR) in luna aprilie 2016. Valoarea proiectului este de 2.028.837 euro la
care se va adauga o bonusare in functie de calitatea strategiei.
In urma Evaluarii Strategiilor de Dezvoltare Locala depuse in cadrul sesiunii 2016 si
aprobarii Raportului de Evaluare, Strategia de dezvoltare locala aferenta teritoriului acoperit de
parteneriatul Grupul de Actiune Locala Meleagurile Cricovului, – a fost declarata eligibila
indeplinindu-se si conditiile de bonusare pentru calitatea strategiei, ceea ce va duce la cresterea
valorii proiectului.
Asociatia Grupul de Actiune Locala Meleagurile Cricovului reprezinta o structura de
evaluare si selectie micro - proiecte de tip Leader finantate prin Programul National pentru
Dezvoltare Rurala 2014-2020.
Obiectivul GAL pentru perioada 2014-2020 este să se transforme într-un animator al
teritoriului, stimulând prin fondurile europene în valoare de 2.708.387,31 Euro finanţare
nerambursabilă, dezvoltarea multilaterală a sectoarelor reprezentative (agricultură, agroturism,
valorificarea produselor agricole, asocierea producătorilor, servicii pentru populaţie, start-up
pentru IMM-uri, acţiuni sociale şi de interes comun.
-în cadrul acestui GAL, se va elabora o strategie de dezvoltare zonală, ca rezultantă a tuturor
strategiilor locale ale administraţiilor partenere în GAL (inclusiv oraşul Urlaţi)
- perfecţionarea Grupului de Acţiune Locală pentru dobândirea de cunoştiinţe şi implicarea în
acţiunile din teritoriu.
- identificarea de parteneri regionali sau din celelalte state membre pentru realizarea de
proiecte transfrontaliere.
PRIORITATEA V - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
Creşterea nivelului de trai este legată şi de modernizarea şi reabilitarea infrastructurii

sistemului de sănătate şi de asistenţă socială, precum şi de acţiuni de prevenire.
La nivel local, investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la
dezvoltarea locala, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând
incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare,
precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale,
constituie o prioritate de investitii.
Obiective:
- creştereaaccesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în
special pentru zonele sărace și izolate;
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi serviciilor sociale;
- îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență;
- creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale.
-modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului de sănătate în concordanţă cu nevoile de
dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung a localităţii va avea drept
rezultat creşterea standardului de viaţă al locuitorilor;
-îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în oraş, atât pentru cetăţenii acestuia, cât şi pentru cei
ai localităţilor situate pe întreaga Vale a Cricovului Sărat;
-reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate calitativ superioare;
90
România
Măsuri:
5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
Masura 5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatare prin:

- construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate
socio-medicale
- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a
celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente
- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de primiri urgenţe
- construcţia/ dotarea spitalului local;
- reabilitare/ modernizarea/ extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără
componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială,
centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.)
- construcţie/reabilitare/ modernizare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip
familial, locuinţe protejate etc.
- modernizarea infrastructurii de sănătate;
- creşterea gradului de sănătate a populaţiei;
- cresterea calitatii serviciilor medicale oferite populatiei.
Acţiuni:
- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Spitalului Orasenesc Urlati;
- construirea unui corpde legatura intre C1 si C2 cu destinatie "Camera de garda" in cadrul
Spitalului Orasenesc Urlati, in vederea asigurarii serviciilor medicale de prima urgenta;
- reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea infrastructurii ambulatoriu integrat din cadrul
Spitalului Orasenesc Urlati;
- consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare medicală neuromotorie, reumatologică şi
posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați, judeţul Prahova;
- infiintarea unui spital nou in orasul Urlati;
- modernizarea şi reabilitarea cabinetelor medicilor de familie şi dotarea corespunzătoare a
acestora;
- asigurarea serviciilor medicale de urgenţă;
- măsuri active de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor;
- măsuri de asigurare a sănătăţii pentru persoanele aflate în situaţii de risc;
- crearea condiţiilor şi luarea măsurilor pentru asigurarea asistenţei medicale în toate localităţile
componente ale oraşului;
- asigurarea unitatilor medicale cu personal specializat, dezvoltarea de programe de perfectionare
continua a resurselor umane din sistemul de sanatate;
- atragerea de medici de specialitate si de familie, prin acordarea unor facilitate in orasul Urlati.
Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea

Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.- S.A.”, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa Guvernului nr.
16/2014, U.A.T. Oraşul Urlaţi a solicitat includerea în cadrul Programului naţional de construcţii
de interes public sau social, Subprogramul „Unități sanitare din mediul urban” pentru realizarea
obiectivului de investiţii având ca obiect „Consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare
91
România
medicală neuromotorie, reumatologică şi posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați, Judeţul
Prahova”.
Se doreşte realizarea acestui obiectiv de investiţii în scopul asigurarii cu servicii medicale
de recuperare neuromotorie, reumatologica si posttraumatica a pacientilor arondati acestui Spital,
fiind deosebit de important pentru Oraşul Urlaţi, din cauza faptului că în zona de Est a Judeţului
Prahova nu există o astfel de Secţie, zona cea mai apropiată, în care se pot identifica astfel de
servicii medicale, aflându-se la cca. 26 Km de Oraşul Urlaţi, în Municipiul Ploieşti.
De altfel, majoritatea pacienţilor cu sechele post-traumatice, neurologice, reumatice etc.
din Judeţul Prahova sunt nevoiţi să apeleze la diverse Spitale din Bucureşţi, la clinici private sau
chiar la Secţii/Clinici din zone mai îndepărtate.
Configuraţia acestei viitoare Secţii de recuperare medicală neuromotorie, reumatologică şi
posttraumatică, ce se doreşte a fi în structura Spitalului Orăşenesc Urlaţi, a fost stabilită de către
conducerea Oraşului Urlaţi, avându-se în vedere prevederile Capitolul VIII - Norme tehnice
pentru funcţionarea serviciilor de recuperare medicală din H.G. nr. 1154 din 23 iulie 2004 şi cu
respectarea prevederilor O.M.S. nr. 914/2006, Anexa III, Cap. I, Art. 1-15 şi O.M.S. nr.
119/2014.
Masura 5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare
Este necesar să se dezvolte şi diversifice cadrul instituţional care oferă servicii sociale, în
special prin realizarea de parteneriate cu alte instituţii publice, private sau non-profit cu
activitate în domeniu pentru a oferi servicii sociale şi comunitare complete, preventive şi
adecvate nevoilor beneficiarilor.
Acţiunile din cadrul acestei măsuri sunt menite să ducă la diversificarea, extinderea şi
creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică locală, prin intermediul
Biroului de Resurse Umane, Autoritate Tutelară şi Asistenţă Socială din cadrul Primăriei,
organisme guvernamentale şi neguvernamentale, astfel încât să poată beneficia de acestea un
număr cât mai mare de persoane aflate în situaţii de risc social.
Se urmăreşte promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială
a comunităţii, dar şi încurajarea lor în asumarea responsabilităţii comunitare, prin participarea la
activităţi de regenerare urbană, lucrări de interes public şi activităţi de întreţinere a mediului;
O altă direcţie importantă de acţiune este acordarea de asistenţă şi servicii sociale
persoanelor aflate în dificultate.
- creşterea implicării administraţiei şi a sectorului neguvernamental în apărarea drepturilor
grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;
- asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor, persoanelor de etnie
rromă şi persoanelor cu nevoi special;
- investitii in capitalul uman – cresterea natalitatii, scaderea migratiei populatiei tinere,
asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca tinere – diminuarea
somajului.
Acţiuni:
- înfiinţarea unor instituţii de genul:
 adăposturi pentru victimele violenţei domestic;
 centre de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoane vârstnice;
 cămine de bătrâni;
 unităţi de asistenţă medico-socială;
 centre maternal;
92
România
 centre de zi pentru persoanele vârstnice;
 centre de zi pentru copiii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc.
- asigurarea serviciilor sociale prin iniţierea de parteneriate de tip public-public şi
public-privat;
- integrarea socială a persoanelor vârstnice;
- măsuri de formare şi specializare a asistenţilor personali;
- extinderea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu în funcţie de nevoile
individuale şi globale ale persoanelor vârstnice;
- identificarea, formarea şi selecţionarea persoanelor care doresc să obţină atestatul
de Asistent Maternal Profesionist;
- campanii de informare şi publicitate, în vederea sensibilizării opiniei publice şi a
îmbunătăţirii comportamentului general şi atitudinii faţă de familia aflată în situaţii de
risc;
- crearea unei baze de date privind persoanele vârstnice;
- atragerea şi implicarea voluntarilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la
domiciliu pentru persoanele vârstnice;
- organizarea unor cursuri de specializare a personalului implicat în asistenţa
sociala;
- dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii;
- infiintarea unei cantine sociale ca sprijin pentru persoanele defavorizate;
- imbunatatirea infrastructurii Centrului de zi pentru copii, Valea Crangului, in
cadrul Fundatiei Bucuria Ajutorului , Filiala Urlati
Actiunile necesare in vederea atingerii obiectivului investitii in capitalul uman, se vor

concretiza prin:
- imbunatatirea conditiilor de munca pentru proaspetele mame, prin:
 incurajarea angajatorilor din Orasul Urlati sa ofere program flexibil mamelor;
 amenajarea de locuri special supravegheate, destinate copiilor la locul de munca
al mamelor.
- Cresterea calitatii serviciilor sociale si medicale oferite mamelor, prin modernizarea si
dotarea infrastructurii educationale si de sanatate: crese, gradinite, policlinica si
dispensar;
- Dezvoltarea activitatilor pentru sprijinirea populatiei aflata in cautarea unui loc de munca,
prin realizarea urmatoarelor actiuni:
 Incurajarea populatiei neocupate la participarea de cursuri de calificare si
reconversie sociala sustinute de furnizori de formare profesionala;
 Realizarea de campanii de informare pentrupopulatia neocupata in vederea
avantajelorparticiparii la cursuri de consiliere si formare sustinute gratuit in cadrul
Agentiei Judetenede Ocupare a Fortei de Munca;
 Stimularea initierii de proiecte finantate dinfonduri structurale pentru
dezvoltarearesurselor umane.
- Cresterea adaptabilitatii fortei de munca tinere, prin:
 Organizarea in parteneriat cu sectorul nonguvernamentalsau cu AJOFM Prahova,
aunor programe de calificare si recalificare atinerilor, in vederea insertiei pe piata
muncii;
 Infiintarea unui cabinet de orientareprofesionala/psihologic in cadrul liceului din
oras;
 Dezvoltarea cabinetelor psihologice in scoli sipromovarea serviciilor de
consilierepsihologica pentru tineri;
93
România
 Dezvoltarea de parteneriate intre liceul dinorasul Urlati si firme private din oras
in vedereaelaborarii programelor si a specializarilor infunctie de nevoia de pe
piata muncii.
- Dezvoltarea unei infrastructuri institutionale invederea facilitarii accesului populatiei
activeneocupate pe piata muncii, prin:
 Elaborarea unei baze de date privindcalificarile detinute de persoanele
activeneocupate din Urlati;
 Crearea unui Centru local de formareprofesionala, calificare si recalificare a adultilor
la nivel local;
- Asigurarea accesului adultilor de etnie rroma la educatie si formare profesionala
continua, prin:
 Dezvoltarea de programe de educatie pentruadulti rromi – cursuri, invatamant cu
frecventare dusa - folosind infrastructura scolara -resurse materiale si umane precum
si ONGuri;
 Identificarea nevoilor de formare a adultilorrromi printr-o comunicare deschisa cu
lideriiacestei comunitati;
 Realizarea de actiuni de constientizare aimpactului formarii profesionale
asuprasanselor de ocupare si implicit a conditiilor detrai pentru populatia de etnie
rroma;
 Realizarea de parteneriate intre structure asociative si administratia locala
pentruderularea de proiecte pe domenii de interescomunitar pentru solutionarea
nevoilor etnieirrome.
PRIORITATEA VI - CULTURA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL
Măsuri:
6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale;
6.2. Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii activitatilor
culturale;
6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile culturale
desfasurate in oras;
6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare.
Masura 6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale
Oraş situat în zona Văii Cricovului Sărat , dar şi pe celebrul Drum al Vinului, din
regiunea Dealu Mare, Urlaţiul îşi cucereşte vizitatoii prin liniştea sa „patriarhală”, prin aşezarea
ca o fortăreaţă apărată de dealurile presărate cu viţă-de-vie.
Însă, din punct de vedere cultural, oraşul are o ofertă săracă în activităţi (serate, concerte,
spectacole), singurul care îmbogăţeşte această ofertă fiind Muzeul Conacul Bellu.
Patrimoniul cultural este adevăratul tezaur al fiecărui popor, raportat la destinul său
istoric şi la recunoaşterea valorii sale pe scara valorilor civilizaţiei universale şi ca atare protecţia
şi valorificarea sa trebuie asumată de către toate instituţiile de patrimoniu şi structurile statului.
Condiţia asigurării valorilor culturale ale unui popor este conştientizarea şi necesităţii
definirii unei identităţi proprii în raport cu alte culturi şi popoare, ale patrimoniului cultural
naţional. Ca urmare, şi oraşul Urlaţi trebuie să-şi stabilească o identitate culturală proprie, prin
care să poată afirma.
Obiective:
1. Valorificarea patrimoniului cultural existent;
2.Asigurarea accesului la cultură a unor largi categorii socio-umane;
94
România
3. Îmbunătăţirea activităţii Casei de Cultură din oraş;
4. Crearea cadrului necesar pentru imbogatirea continua a vietii culturale din orasul Urlati.
1. Revigorarea şi diversificarea ofertei culturale;
2. Promovarea respectului pentru patrimoniul cultural a tinerei generaţii.
Acţiuni:
1. Promovarea manifestărilor culturale ce se vor derula în oraş;
2. Includerea principalelor monumente istorice într-un circuit turistic (Muzeul Conacul Bellu,
Mănăstirea Jercălăi);
3. Colaborarea cu alte muzee şi case de cultură din judeţ, în vederea organizării unor expoziţii de
pictură, artă, spectacole;
4. Înfiinţarea unor echipe de teatru, la nivel de şcoli şi nu numai, care să prezinte periodic
spectacole pentru cetăţenii oraşului şi care să participe la concursuri judeţene şi pe ţară;
5. Îmbunătăţirea organizării sărbătorii oraşului – „Zilele Toamnei la Urlaţi”, în vederea creşterii
amplorii acestei sărbători;
6. Organizarea unor spectacole şi concursuri de folclor zonal (ca de exemplu, un Festival de
folclor al Văii Cricovului Sărat), cu participarea unor formaţii şi artişti din zonă;
7. Schimburi interculturale cu alte oraşe din alte ţări (pe baza unor legături stabilite de foşti
cetăţeni ai oraşului care s-au stabilit în aceste localităţi).
8. Dotarea Bibilotecii Orăşeneşti cu un nou şi bogat fond de carte; informatizarea acesteia şi
crearea unei conexiuni de tip Internet, pentru creşterea accesului tuturor categoriilor de cetăţeni
la diverse informaţii.
9. Reabilitarea monumentelor istorice de pe raza oraşului;
10. Organizarea de cursuri in diverse domenii: muzica, dans, arta grafica, arta decorative;
11. Realizarea unui program de promovare pe plan regional si judetean a manifertarilor si
evenimentelor cultural-artistice ce se desfasoara in oras.
Masura 6.2. Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii

activitatilor cultural
Actiuni:
- Achizitionarea echipamentelor necesare derularii manifestarilor culturale, costume populare,
achizitie instrumente muzicale etc;
- Restaurarea/conservarea obiectelor de patrimoniu cultural din Orasul Urlati;
- Modernizarea Casei de Cultura a orasului Urlati.
Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile
culturale desfasurate in oras
Actiuni:
- Introducerea in toate ciclurile de invatamant,incepand cu ciclul primar, de programe
culturale care sa promoveze traditiile locale;
- Organizarea de cercuri de cultura in cadrulscolilor din oras;
- Identificarea si promovarea copiilor talentati incadrul manifestarilor culturale din oras;
Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare
Obiective:
1. Îmbunătăţirea tehnică a infrastructurii de învăţământ;
95
România
2. Asigurarea unei pregătiri educaţionale de înalt nivel;
3. Accesul tuturor categoriilor de copii la sistemul de educaţie publică;
4. Cresterea calitatii invatamantului in orasul Urlati, prin promovarea competitivitatii educationale.
Din punctul de vedere al învăţământului se vor avea în vedere următoarele:

 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii scolare
Actiuni:
1. Reabilitarea şi modernizarea continuă a unităţilor de învăţământ;
2. Înfiinţarea şi dotarea unor laboratoare de limbi străine;
3. Creşterea numărului de autobuze pentru transportul şcolar, destinate, mai ales, copiilor din
localităţile componente ale oraşului;
4. Modernizarea, reabilitarea şi dotarea infrastructurii educationale: liceu, scoli, gradinite;
5. Dotarea scolilor din localitate cu sisteme deprotectie prin camere video cu circuit inchis,
precum si infiintarea unei statii radio care saemita special pentru aceste scoli;
6. Cresterea numarului de terenuri de sport dincadrul institutiilor educationale, respective
terenuri de sport artificiale;
 Informatizarea si dotarea unitatilor scolare

Actiuni:
1. Dotarea cu materiale didactice pentruinvatamantul prescolar, primar, gimnazial si
liceal;
2. Modernizarea laboratoarelor scolare si dotareaacestora corespunzator;
3. Achizitionare echipamente scolare moderne:mobilier, echipamente multimedia,
echipamente sportive;
4. Modernizarea retelei informatice in toateunitatile scolare
 Dezvoltarea invatamantului din orasul Urlati obtinerii unui nivel cat mai ridicat de
instruire
Acţiuni:
1. Promovarea educatiei non-formale – prindezvoltare personala, voluntariat si implicare
civica;
2. Introducerea antreprenoriatului in cadrul orelor de dirigentie, in cadrul liceului teoretic;
3. Infiintarea unui cabinet de orientareprofesionala/psihologica in cadrul liceului teoretic;
4. Dezvoltarea activitatilor de tip scoala dupascoala; pentru incurajarea
5. Sustinerea revenirii la scoala a celor care auparasit timpuriu sistemul de educatie;
6. Realizarea de schimburi internationale intreelevi şi profesori, între şcolile din oraş şi şcoli din
alte localităţi din ţări membre aleU. E.;
5. Accesarea de programe cu finanţare europeană pentru elevi;
6. Pregătire corespunzătoare a elevilor, în vederea dobândirii de burse oferite de alte ţări.
 Dezvoltarea activitatilor didactice in vedere cresterii calitatii invatamantului din orasul

Urlati
Acţiuni:
1. Sprijin pentru debut si dezvoltarea cariereididactice pentru profesorii din oras;
2. Asigurarea accesului cadrelor didactice laprograme de formare continua – perfectionari,
schimburi de experienta, specializari;
3. Incurajarea cadrelor didactice in vedereaparticiparii ca traineri la programe de educare
a adultilor;
4. Angajarea in fiecare unitate de invatamant depersonal care sa ofere consiliere psihologica
siscolara;
5. Atragerea parintilor in vederea implicarii lor instructurile decizionale ale scolilor;
96
România
6. Incurajarea agentilor economici in realizareade activitati extracurriculare cu impact social
lanivelul comunitatii si totodata pentruasigurarea conditiilor propice pentru instruirea practica
a elevilor.
 Cresterea gradului de scolarizare a copiilor rromi

Acţiuni:
1. Stimularea participarii copiilor rromi laeducatie, sub toate aspectele ei;
2. Incurajarea parintilor rromi sa-si trimita copii lascoala prin oferirea unor ajutoare sociale
subforma rechizitelor si uniformelor scolare.
PRIORITATEA VII - Turism
Direcţiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din oraşul Urlaţi sunt

urmatoarele:
- creşterea importanţei turismului în economia locală;
- înscrierea obiectivelor oraşului într-un circuit turistic;
- valorificarea avantajelor situării pe Drumul Vinului;
- conservarea identităţii locale a oraşului (arhitectură, mod de viaţă local şi produse tradiţionale,
etc)
Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului

- repertorierea şi analiza permanentă a potenţialului turistic;
- reabilitarea, conservarea şi valorizarea resurselor cu importanţă turistică;
- creşterea competitivităţii şi promovarea imaginii turistice a oraşului la nivel judeţean şi
naţional;
- înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice;
Rezultatele aşteptate:
- partimoniul cultural, istoric şi tradiţional reabilitat, conservat şi valorizat din punct de vedere
turistic;
- recunoaşterea oraşului ca destinaţie turistică competitivă, pentru început, la nivelul judeţului;
Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesară o relaţionare şi coordonare

permanentă a tuturor măsurilor specificate anterior.
De asemenea, domeniile conexe, care influenţează turismul (infrastructura de acces şi
dotările tehnice, mediul înconjurător, dezvoltarea rurală, piaţa forţei de muncă, amenajarea
teritoriului, comunicaţiile etc), sunt analizate în cadrul celorlalte priorităţi din strategie şi vor fi
permanent urmărite în relaţia lor cu turismul.
Măsura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
-repertorierea permanentă a resurselor turistice ale oraşului şi a necesităţilor de dezvoltare;
-dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural, conferinţe, agroturism etc);
-conservarea patrimoniului cultural, istoric şi etnografic.
Acţiuni:
A. Inventariere resurselor cu potenţial turistic:
- constituirea şi întreţinerea unei baze publice de date şi informaţii asupra resurselor turistice ale
oraşului;
- realizarea de cercetări şi studii periodice de piaţă: studii de diagnostic şi fezabilitate, sondaje,
chestionare, etc. în vederea stabilirii atractivităţii turistice a oraşului
97
România
B. Crearea unei infrastructuri turistice generale:

- înfiinţarea unor pensiuni în localităţile componente ale oraşului;
- crearea unui cicuit turistic de vizitare a unor crame, cu posibilităţi de degustare şi achiziţionare
a vinurilor specifice zonei;
- înscrierea oraşului într-un circuit turistic zonal;
-construcţia unor toalete publice în zonele vizitate de turişti;
- construcţia unor parcări în zona Mănăstirii Jercălăi şi la Muzeul Conacul Bellu;
- dezvoltarea de facilităţi pentru persoanele cu handicap şi semnalizarea acestora;
- modernizarea şi intreţinerea spaţiilor verzi şi obiectivelor turistice;
- modernizarea şi semnalizarea punctelor de intrare în oraş;
- construirea unor chioşcuri speciale, din lemn, pentru comercializarea produselor
meşteşugăreşti, artizanele.şi a celor agricole, cu ocazia sărbătorii oraşului şi nu numai;
- crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
- amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea
infrastructurilor conexe de utilitate publică;
- dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice
- activități de marketing și promovare turistică a orasului.
C. Promovarea oraşului:
- definirea unui brand local;
- elaborarea de materiale locale de promovare (tematice sau diversificate, în limba română şi alte
limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative, cataloage cu produse
şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc;
- diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale şi naţionale;
- promovare on-line;
Promovarea oraşului este, de fapt, una din activităţile de care administraţia publică locală a
ţinut cont, înţelegând că, în final, publicul ţintă este reprezentat de potenţialii investitori, dar şi de
turişti.
Mesajul care se vrea a fi transmis este acela că: „Trebuie să investiţi în localitatea noastră,
pentru că vă oferim un climat optim de afaceri în cadrul regiunii Dealu Mare, pe celebrul Drum
al Vinului! Poposiţi în paradisul verde al Conacului Bellu pentru destindere şi recreare! Vizitaţi
monumentele istorice ale oraşului şi bucuraţi-vă de ospitalitatea localnicilor, ciocnind cu ei un
pahar din licoarea rubinie a podgoriilor urlăţene!”.
Primul pas făcut în această promovare a fost crearea unui site al oraşului (în anul 2005) care
să ofere informaţii sintetizate, fotografii, site ale cărui informaţii vor fi actualizate în luna iulie a
acestui an (www.urlaţi.ro sau www.cjph.ro, link Site-uri Prahovene).
Un alt punct al acestei strategii a fost şi decizia de a înfiinţa festivalul „Zilele Toamnei la
Urlaţi”, festival care in anul 2018 va avea a-XV-a ediţie.
Parteneri media ai festivalului sunt Radio Prahova, dar şi ziarele locale din judeţ care sunt
interesate de acest eveniment de amploare.
În fiecare an, au loc expoziţii cu vânzare de produse viti-vinicole, de legume şi fructe, de
flori, produse artizanale (ale producătorilor din judeţul Covasna).
La această manifestare sunt invitaţi să participe toţi agenţii economici cu profil agricol din
localitate, dar şi din judeţ (producători renumiţi de vinuri, ca S.C. Cramele Prahova, S.C. Rovit,
S.C. Videlmar, S.C. Dionysos Ceptura etc.) sau din alte zone ale ţării.
La festival sunt invitaţi şi oameni politici (consilieri locali, judeţeni, senatori, deputaţi), dar şi
artişti de muzică populară şi usoară, cunoscuţi atât pe plan local, cât şi pe plan naţional şi
ansambluri de dansuri din oraş sau din judeţ.
98
România
Festivalul s-a dovedind o bună modalitate de promovare a oraşului. Multe personalităţi au
semnat, cu această ocazie, în Cartea de Onoare a oraşului, apreciind progresul, de la an la an, al
localităţii noastre.
PRIORITATEA VIII - Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si

valorificarea durabila a patrimoniului cultural
Masuri:
8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural;
8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,
reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.
8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor
orasului Urlati.
Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural

și cultural
Obiectiv specific: Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și

valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale;
Actiuni:
- Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice, precum si a
bisericilor si a altor monumente de for public;
- Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor
murale exterioare;
- Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
- Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
- Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
- Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea
acestuia, în cadrul proiectului.
In cadrul acestei masuri, Arhiepiscopia Bucurestilor a initiat proiectul “Restaurarea,

consolidarea si punerea in valoare a Bisericii de lemn (Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril) a
schitului Jercalai – Urlati, judetul Prahova”, in vederea obtinerii unor fonduri nerambursabile
pentru acest obiectiv.
De asemenea, este o prioritate pentru Orasul Urlati restaurarea, consolidarea si punerea in
valoare a Bisericii de lemn “Nasterea Maicii Domnului”, din Valea Seman.
Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării

orasului, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Obiectiv specific: Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate,

vacante sau neutilizate din oras.
Actiuni:
- demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
- realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
- amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; montarea
elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea
suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
99
România
- crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru sport,
locuri de joacă pentru copii, etc.);
- instalare Wi-Fi în spațiile publice;
- dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);
- modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea
și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane sunt eligibile în situații excepționale, numai
în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la obiectivul de
investiții).
Masura 8.3. Protejarea mediului urban, cresterea calitatii serviciilor publice locale oferite
cetatenilor orasului Urlati.
- asigurarea de catre primarie a unei calitati ridicate a domeniului public si privat al
localitatii, respectiv a tuturor conditiilor necesare pentru a induce cetatenilor sentimentul
de confort si siguranta;
- imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatii locale.
Actiuni:
- amenajarea parcurilor din oras, precum si infiintare unor parcuri;
- crearea de locuri de joaca pentru copii;
- amenajarea centrului orasului ca zona pietonala cu diferite functiuni (zona de shopping,
relaxare);
- asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu risc mare de producere a infractiunilor ;
- cresterea accesibilitatii zonelor publice pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii;
- amenajarea de spatii in locurile publice pentru practicarea sportului – introducerea
echipamentelor de fitness in aer liber;
- crearea/imbunatatirea/extinderea serviciilor locale prin amenajarea unor piete, targuri cu
produse locale etc.;
- crearea/imbunatatirea/extinderea serviciilor locale prin achizitia de utilaje si echipamente
(buldoexcavator, autobasculanta, autogreder etc.)
PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice
Măsuri :
9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative
9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale
Măsura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative

- Management instituţional şi strategic
- Îmbunătăţirea şi simplificarea relaţiilor curente între administraţie, cetăţeni şi mediul
asociativ
- Valorificarea competenţelor şi responsabilităţilor personalului
- Metode şi instrumente de gestiune previzională a resurselor umane
- Gestiunea informatizată a evidenţei personalului
- Formarea profesională continuă
- Gestiune publică eficientă
- Creşterea gradului de informatizare în administraţia publică
100
România
Acţiuni:
- creşterea monitorizării modului de aplicare şi ducerii la îndeplinire de către structurile
proprii Consiliului Local Urlaţi a deciziilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a
celorlalte acte normative provenind de la organele centrale sau administraţia publică;
- actualizarea permanentă a regulamentelor de organizare şi funcţionare prin reactualizarea
rolurilor, obiectivelor şi direcţiilor structurilor interne ale Consiliului Local Urlaţi şi
serviciilor publice de sub autoritate;
- realizarea unui sistem de management care să focalizeze obţinerea rezultatelor,
valorificându-se eficienţa serviciilor furnizate prin elaborarea cadrului de auto-evaluare;
- definirea clară a responsabilităţilor, procedurilor şi standardelor ce urmează a fi utilizate
în procesul de evaluarea a rezultatelor;
- îmbunătăţirea comunicării şi circuitului informaţiilor între compartimente, între nivelurile
ierarhice şi cele funcţionale;
- îmbunătăţirea activităţii de evidenţă şi circulaţie periodică a actelor;
- preluarea şi organizarea, în urma descentralizării, a serviciilor publice deconcentrate;
- îmbunătăţirea cadrului de informare/raportare cu managerii serviciilor şi instituţiilor
publice finanţate/subvenţionate prin buget şi monitorizării contractelor de performanţă pentru
directorii acestora;
- introducerea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu
public.
- acordarea unei importanţe sporite mediatizării activităţilor de modernizare şi apropiere
a administraţiei publice de cetăţean;
- diminuarea birocraţiei;
- realizarea transparenţei în activitatea administraţiei publice locale asigurându-se
participarea activă a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordanţă cu
prevederile Legii 52/2003;
- optimizarea relaţiilor Consiliului Local cu cetăţenii şi persoanele juridice în activitatea
privind soluţionarea petiţiilor şi a documentaţiilor specifice activităţilor desfăşurate de acesta;
- consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental şi cu societatea civilă,
implementarea de parteneriate public-private, încurajând participarea organizaţiilor din
sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice;
- actualizarea permanentă a fişei postului, cu implicarea în redactarea fişei postului a
funcţionarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv;
- aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activităţii personalului ca premisă de
promovare şi de motivare;
- adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal şi statului
de funcţii al aparatului propriu în funcţie de necesităţile impuse de atribuţiile acestuia, corelat
cu reglementările legale în vigoare;
- asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcţie de procesele instituţionale ce
urmează a se derula;
- îmbunătăţirea programelor de gestionare informatizată a evidenţei personalului;
- crearea de programe de gestiune informatizată a evidenţei raporturilor de activitate şi
contractelor de muncă, conform registrelor de evidenţă existente;
- elaborarea planurilor de formare continuă a funcţionarilor publici şi salariaţilor în funcţie
de rezultatele evaluării performanţelor profesionale şi reglementările legale în vigoare (cel
puţin 7 zile/an);
- în bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi aprobate resursele financiare necesare realizării
planului de formare continuă;
- eficientizarea accesării şi managementului fondurilor nerambursabile;
101
România
- motivarea tinerilor din administraţia publică pentru a participa la programe de
perfecţionare organizate de alte instituţii specializate în domeniu(proiectul tinerilor
profesionişti; gestionarea fondurilor structurale ale U.E.; programele de formare specializate
în administraţia publică organizate de Institutul Naţional de Administraţie);
- întărirea colaborării cu comisia paritară şi comisia de disciplină în vederea negocierii
măsurilor referitoare la sănătatea salariaţilor şi securitatea muncii, constituirea şi folosirea
fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, precum şi crearea facilităţilor de
respectare de către funcţionarii publici şi salariaţi a codurilor etice specifice de conduită;
- instruirea funcţionarilor publici şi, după caz, a personalului contractual, în dreptul
comunitar precum şi în aplicarea programelor europene;
- stabilirea unui circuit operaţional şi eficient al documentelor, cu ajutorul tehnologiei
informaţiei, între Consiliul Local Urlaţi, C.J. Prahova şi Direcţia Generală a Finanţelor
Publice (DGFP) Prahova şi Trezorerie, astfel încât să se elimine întârzierile la plată, să
crească acurateţea operaţiunii, să se asigure transparenţa şi să permită controlul concomitent;
- stabilirea, urmărirea şi aplicarea unor politici şi strategii bugetare pe termen lung şi
mediu, care să urmărească creşterea gradului de autofinanţare şi implicit de autonomie;
- specializarea personalului şi asigurarea unor schimburi de experienţă cu profesionişti
similari din U.E., adaptarea sistemului bugetar actual la cerinţele U.E.;
- adoptarea standardelor de calitate în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un
serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici;
- adoptarea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public,
astfel încât cheltuielile publice să devină justificate, transparente şi supuse controlului
financiar;
- monitorizarea utilizării fondurilor de investiţii publice şi a resurselor bugetare;
- pentru eficientizarea calităţii serviciilor se vor folosi instrumente de participare
cetăţenească: Centrul de Informare pentru Cetăţeni, chestionare de opinie, comitete
consultative cetăţeneşti, dezbateri şi întruniri publice;
- lărgirea ofertei de servicii informaţionale pentru îmbunătăţirea relaţiei cetăţean –
administraţie publică;
- folosirea tehnologiei informaţionale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei informaţiilor.
Măsura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale
Acţiuni:
- realizarea unei comunicări eficiente între autoritatea publică locală şi Consiliul Judeţean
Prahova pentru identificarea nevoilor şi resurselor în vederea promovării de proiecte şi
programe comunitare;
- încheierea unui acord de înfrăţire cu o altă adiministraţie dintr-o altă ţară membră a U.E.
pe diverse domenii de activitate (turism, cultură, formare continuă, etc.)
- cooperarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională 3 Sud- Muntenia pentru elaborarea şi
implementarea Planului Regional de Dezvoltare până în anul 2020 precum şi pentru
diseminarea informaţiilor referitoare la Programele de finanţare externă şi ale Guvernului
României, pe care autorităţile locale le pot accesa;
- colaborarea cu Instituţia Prefectului;
- colaborarea continuă cu serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale, cu instituţii de învăţământ superior, pentru dezvoltarea politicilor publice specifice
domeniului;
- demararea unor relaţiilor de colaborare/cooperare/parteneriat cu ONG–uri, patronate şi
sindicate şi alte organisme asimilate pentru informare reciprocă şi acordarea funcţiilor la
nevoile locale şi realizarea unor proiecte de interes comun;
102
România
- dezvoltarea unei relaţii deschise şi active cu mass–media pentru diseminarea informaţiilor
şi realizarea transparenţei actelor administrative şi a activităţilor de modernizare a instituţiilor.
PRIORITATEA X -Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de

carbon
Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a

utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul locuințelor
Obiectiv specific: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și

sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.
Actiuni:
 Eficiența energetica a clădirilor publice:
- îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,
planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de
consolidare a clădirii;
- reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic,
apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire
pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la
sistemele de încălzire centralizată, după caz;
- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea
eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea
sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor
și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);
- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
 Eficiența energetica a clădirilor rezidenţiale:
- îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,
tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor inclusiv
măsuri de consolidare;
- reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi apă
caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete
cu cap termostatic, etc.
- modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară;
achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura si/sau
centrale termice pe biomasa, etc.;
- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
- implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei
electrice;
103
România
- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, lucrări de
demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.);
- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care
au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
 Investiții în iluminatul public:
- înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea
unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului
corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.;
- achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
- extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
- utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului;
- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
PRIORITATEA XI - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional
Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și

terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
Obiectiv specific: Creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate în

proximitatea reţelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judeţene.
Actiuni:
- modernizarea şi reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea
vitezei, siguranței rutiere, portanței etc.) reţelei de drumuri judeţene care asigură
conectivitatea, directă (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri județene
legate direct) sau indirectă (drumuri județene/trasee legate de rețea prin intermediul unui
drum național modernizat) cu reţeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum
județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres;
- construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face
parte din drumul judeţean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente
pentru creșterea siguranței circulației;
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru
asigurarea conectivităţii directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea
pasarelelor pietonale;
- construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean;
- realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee
pietonale și piste pentru biciclişti unde situația din teren o permite), inclusiv semnalistica
verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică;
- realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție, realizarea de investiții
suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții
meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale) –
inundații, viscol etc.
Consiliul Local al Orasului Urlati a aprobat Hotararea nr. 43 din 15.05.2017 privind
aprobarea incheierii Acordului de parteneriat intre Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul
Prahova si Unitatea Administrativ Teritoriala Orasul Urlati in vederea pregatirii si
implementarii proiectului “Modernizarea si reabilitarea drumurilor judetene identificate in
Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 3 – tronsonul Prahova: DJ 102K,
DJ 102D, DJ 100C”.
104
România
Cap V. PROIECTE PRIORITARE
Conducerea Orasului Urlati, cu aprobarea Consiliului Local, va stabili obiectivele de

investitii prioritare, in functie de necesitatile identificate si de fondurile disponibile.
Oportunitatea de care ar trebui sa se foloseasca Orasul Urlati este accesarea fondurilor
nerambursabile, accesibile Romaniei pana in anul 2020. Dezvoltarea orasului este necesara
pentru a oferi cetatenilor servicii la standarde de calitate europeana, in conformitate cu principiul
dezvoltarii durabile.
OIECE PRIORITARE
Planificarea activitatilor principale ale unui proiect – obtinerea finantarii, elaborarea
documentatiei, avizarea si apoi implementarea acestuia – este necesara autoritatii locale care
finanteaza majoritatea contractelor si care are nevoie de timp sa cunoasca momentul in care sa-si
planifice fondurile disponibile in exercitiul financiar. Asadar, urmatorul pas ce trebuie parcurs in
procesul de planificare strategica, dupa identificarea obiectivelor strategice, a masurilor si
actiunilor aferente fiecare masuri, este prioritizarea proiectelor identificate.
Stabilirea prioritatilor reflecta o varietate de factori calitativi si cantitativi, precum beneficiile
asupra societatii, echilibrul dintre costuri si beneficii, necesitatea si urgenta proiectului respectiv.
In prezent, pentru urmatorii 2 ani, conducerea U.A.T. Orasul Urlati a identificat si stabilit 15
proiecte prioritare, astfel:
1. Reabilitarea si modernizarea strazilor din oras;
2. Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;
3. Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare;
4. Consolidarea, reabilitarea, extinderea si dotarea sediului Primarie;
5. Construirea unui Corp de legatura intre C1 si C2 cu destinatie "Camera de garda"
din cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;
6. Reabilitare, modernizare, extindere si dotare infrastructura ambulatoriu integrat
din cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;
7. Modernizare parcului central din orasul Urlati;
8. Infiintarea unui parc pe str. Mihai Viteazu;
9. Consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare medicală neuromotorie,
reumatologică şi posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați;
10. Extinderea retelei de alimentare cu gaze;
11. Achizitionarea unor utilaje multifunctionale;
12. Amenajarea unui spatiu/parc de joaca pentru copii;
13. Modernizarea si extinderea retelei de iluminat public;
14. Reabilitare și modernizare clădire Policlinică;
15. Construire Sală de sport în incinta Școlii Gimnaziale “Cănuță Ionescu” Urlați.
Valorile estimate ale proiectelor se vor stabili prin documentatia tehnica.

Realizarea acestor proiecte impune respectarea unui plan de actiune, respectiv intocmirea
studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitii, intocmirea proiectelor tehnice,
emiterea certificatelor de urbanism/autorizatii de construire, obținere avize/acorduri, organizarea
procedurii de achizitie publica, încheierea contractelor cu operatorii economici, executia
lucrarilor, monitorizarea contractelor de achiziție publica.
105
România
CONCLUZII
Strategia locală de dezvoltare durabilă este un document prin care se stabilesc

necesităţile, activităţile şi resursele locale specifice pentru dezvoltarea comunităţilor locale.
Documentul strategic reprezintă baza coordonării investiţiilor multianuale şi a pregătirii
administraţiei publice locale pentru atragerea de fonduri interne sau externe planificate pentru
perioada 2015-2020. Prin strategia de dezvoltare locală durabilă se doreşte o eficientizare a
modului de gestionarea eficientă a resurselor financiare publice locale, are loc promovarea
localităţii atât la nivel naţional, cât şi internațional şi se atrag fonduri externe pentru finanţarea
proiectelor.
Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa
şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe
operaţionale.
Oraşul Urlati se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină dezvoltare. Creşterea
calităţii vieţii în oraşul Urlati este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a
oraşului; succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu
mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi corecta în
timp.
Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost: implicarea comunității,
transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului. Pentru a da rezultate, strategia
trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui management strategic
integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice si să speculeze oportunitățile apărute în
beneficiul comunității.
Prin consultare publică este elaborată viziunea comunităţii ca o aspiraţie comună a
locuitorilor, urmărindu-se o dezvoltare durabilă, inteligentă şi prietenoasă cu mediu. Au fost
formulate obiectivele, ţintele şi planurile comunitare de acţiune, inclusiv indicatorii de impact şi
de rezultat. Rezultatul principal al acestei strategii îl constituie diagnosticarea situaţiei
economico sociale existente în oraş, stabilirea direcţiilor principale de acţiune în vederea
îmbunătăţirii situaţiei existente şi crearea mecanismelor necesare autorităţilor administraţiei
publice locale pentru asigurarea creşterii economice, continuarea măsurilor de stabilizare macro-
economică, dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației
publice locale ale orașelor din România, promovarea de către Consiliul Local a unor politici
coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, crearea unui mediu de afaceri propice
pentru modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică.
Pe baza informaţiilor colectate s-a făcut analiza situaţiei actuale şi s-au identificat
problemele comunităţii, precum şi resursele care pot contribui la rezolvarea acestora.
Strategia de dezvoltare locală asigură informaţii pentru fundamentarea unor programe
regionale sau locale de dezvoltare şi fundamentează accesul la finanţare din fonduri europene şi
guvernamentale pentru obiectivele locale.
106
România
Bibliografie:
1. Fişa localităţii - 2016;

2. Planul de dezvoltare regional 2014-2020, Regiunea Sud Muntenia;
3. Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, on-line;
4. Strategia de dezvoltare durabilă a orasului Mizil, on-line;
5. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020;
6. Programul Operational Regional 2014 -2020;
7. Date informative prezentate de S.C. Distrigaz Sud Bucureşti, A.J.O.F.M. Urlaţi, Liceul
Teoretic “Brâncoveanu Vodă” Urlaţi, Şcoala Generală nr.2, Oficiul Poştal Urlaţi
8. Monografia orşului Urlaţi, Paul Ath. Păunescu
9. N. Iorga, Romania cum era pana in 1918, vol.I, Ed. Minerva, Bucuresti
10. www.urlati-ph.ro; www.fonduri-ue.ro; www.fonduri-structurale.ro
107

Strategie Urlati 2015 - 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Urlati 2015 - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul Strategia de dezvoltare durabilă

autorităților administrației publice locale ale orașelor din a Oraşului Urlaţi

Strategia de dezvoltare durabila

Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul

Document completat, in anul 2017, de catre U.A.T. ORASUL

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor

Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la

Cap. 1 Prezentare generala............................................................................................................pag. 6

Cap. 2 Indicatori de referinta privind situatia actuala ............................................................ pag. 16

Cap. 3 Analiza situatiei actuale ................................................................................................... pag. 63

Cap. 4 Directii de dezvoltare strategica .................................................................................... pag. 71

Cap. 5. PROIECTE PRIORITARE ........................................................................................ pag. 105

CONCLUZII .............................................................................................................................. pag. 106

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................... pag. 107

CAP. I PREZENTARE GENERALA

1.3. Cadru natural

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

1.3.3 Flora și fauna

1.3.6. Repere geografice si turistice

 Conacul Urlăţeanu - construit în 1922, restaurat in 1999, oferă turiştilor posibilitatea de a

CAP.II INDICATORI DE REFERINTA PRIVIND SITUATIA ACTUALA

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Tabel nr.1- Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate

Teren agricol Teren neagricol Total

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

2.1.1. Intravilanul localității

Locuinte si functiuni complementare 725.01 72.43 580.28 73.98

2.1.2. Fondul locativ

Total suprafață Proprietate Proprietate Proprietate

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judetului Prahova

Impărțirea populației pe grupe de vârstă

Tabel nr.6 - Populația din orașul Urlati pe grupe de vârstă

Starea civilă a populației din orașul Urlați

Tabel nr.7 - Starea civilă a populației din orașul Urlați

Masculin 5170 2483 2350 148 189 - 222

Feminin 5371 1936 2352 830 253 - 222

Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Urlați

Populaţie stabilă la 1 iulie 2011[1] :

Populaţia stabilă a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2012[1]:

[1] Date furnizate de D.J.S.P.

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

Tabel nr. 13 - Evoluția numărului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului

2.3 INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.1 Căile de acces

Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Urlați

2.3.2 Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1 Rețeaua de alimentare cu apă

Consumul de apă potabilă

ANUL CONSUM metri cubi / zi

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

Surse de poluare a apei in oraș

Preţurile şi tarifele practicate

2.3.2.2 Rețeaua de ape uzate

Prin acest Proiect, conform contractului de achiziție publică – „Reabilitarea și extinderea

2.3.3 Energia termică

2.3.4 Rețeaua de iluminat public

Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

2.3.5 Poșta si telecomunicații

2.4 INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.4.2 Serviciile de sănatate

În locaţia Spitalului Orăşenesc Urlaţi funcţionează Substaţia Urlaţi a Serviciului de Ambulanţă

Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate