PETROLUL

 Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte

din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța
pământului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide și
gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un
amestec de substanțe lipofile. Țițeiul în stare brută (nerafinat) conține
peste 17 000 de substanțe organice complexe, motiv pentru care este
materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele,
medicamente, materiale plastice, etc.) și producerea carburanților. Ca o
curiozitate, se poate menționa că unele varietăți de țiței devin
fosforescente în prezența luminii ultraviolete.
 Un vas cu o
mostră de petrol
 ISTORIC
 Petrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai
redusă decât a apei sărate, s-a găsit în zone cu straturi sedimentare calcaroase,
argiloase, sau nisipoase de la suprafață, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei
și Braunschweig). În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra,
nepermițând ieșirea la suprafață a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde
de unde va fi extras prin sonde petroliere.
 Straturile de petrol situate la suprafață prin oxidare se transformă în asfalt acesta
fiind deja descoperit în Orient în urmă cu cca. 12 000 de ani în Mesopotamia antică.
 Oamenii au învățat să folosească asfaltul, prin amestecare cu nisip și alte materiale
ce etanșează pereții corăbiilor.
 FORMARE

 Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că

petrolul ia naștere din organisme marine plancton care după
moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de
sedimente.
 Teoria abiogenă are adepți mai puțini (Thomas Gold) petrolul
ar fi rezultat din minerale, roci cu un conținut ridicat în carbon și
hidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost
presate spre suprafață.
 OBȚINERE (EXTRACȚIE)

 Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafață,

exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafață, pe
când zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde
de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate de
extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele
submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj,
unde dificultățile de forare sunt mult mai mari.
Extracția petrolului cu o
pompă de adâncime
mare
La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri
pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică
mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să
aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, freza, este prevăzut cu tăișuri
cu vârf de diamant, iar coloana de sondă este alcătuită din țevi de oțel
care se montează împreună prin înșurubare (una în alta), această
coloană atingând lungimi de până la câteva mii de metri.
 În cazul zăcămitelor de petrol care nu se află sub presiune, această
presiune se realizează prin pomparea de apă sau gaz, iar în cazul
zăcămintelor cu o viscozitate ridicată se presează lichide pentru
reducerea viscozității.
 Turn de sondă de
petrol cu rezervoare
pentru lichidul de
sondă
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!