ALEXANDRU ȘTEFULESCU-ÎNTEMEIETORUL PRIMULUI MUZEU

JUDEȚEAN DIN ROMÂNIA

Prof. Săvulescu Manuela

La sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX în cultura gorjană se afirma Alexandru

Ștefulescu (1856-1910) intelectualul preocupat de știință și învățământ care a lăsat opere importante
care și astăzi sunt folosite de cercetători: :monografii de localități și mânăstiri gorjene, editarea de
documente istorice, cercetări de toponimie gorjene.
Alexandru Ștefulescu s-a născut la Târgu Jiu, a absolvit Școala Primară de băieți nr.1, apoi
Seminarul de la Râmnicu Vâlcea și Seminarul Central de la București.
În 1879 a devenit institutor la Târgu Jiu și a început studiul limbii slavone la Viena pentru a
putea descifra documentele vechi redactate în limba slavonă.
Monografiile științifice au urmărit realizarea unor istorii ale localităților și așezărilor monastice
din județul Gorj, realizând astfel o parte din istoria Gorjului. Alexandru Ștefulescu a analizat în două
lucrări istoria orașului Târgu Jiu: ”Încercare asupra istoriei orșului Târgu Jiu” 1899 și ”Istoria Târgu
Jiului” 1906. El este cel care stabilește denumirea orașului Târgu Jiu: târgul apei sau târgul de lângă
apă.
Pentru localitățile gorjene a realizat două lucrări: ”Gorjul istoric și pitoresc” 1904 și ”Din
trecutul Gorjului” 1907. În prima lucrare a explicat toponimicul Gorj ”sub influența slavă Jiul de Sus s-
a numit Gorj de la cuvântul gora-munte sau gorh-su și jil Jiul”. În a doua lucrare analizează satele
dispărute și satele care și-au schimbat numele și arată importanța documentelor vechi pentru istorie.
Așezări monastice gorjene despre care Ștefulescu a scris monografii științifice sunt Tismana,
Strâmba, Polovragi, Crasna. Fiecare monografie cuprinde descrierea așezării mănăstirii, a satului cu
atestare documentară, descrierea bisericii cu anexele mănăstirii și apoi un șir de documente așezate în
ordine cronologică cu referire la mănăstirea și localitatea în care se află.
Alexandru Ștefulescu a înțeles importanța documentelor istorice necesare pentru aflarea
trecutului nu numai la nivel național, ci și local, astfel a adunat documente de la Arhivele Statului,
Academia Română sau de la particulari. Aceste documente au format o colecție ce poartă numele
”Alexandru Ștefulescu”. Documentele erau însoțite de date bibliografice despre domnitorul care le-a
emis sau date paleografice sau diplomatice.
Activitatea lui Alexandru Ștefulescu nu s-a limitat numai la cercetarea și publicarea
documentelor slavisticii românești, ci și la conservarea lor, Astfel, din inițiativa sa a luat naștere
primul muzeu județean din țară- Muzeul Gorjului– în data de 16 iulie 1894.
Pasionat de istorie, de trecutul Gorjului, Alexandru Ștefulescu a strâns în jurul său oameni de
cultură care l-au ajutat și susținut în demersurile sale de a pune bazele unui muzeu de istorie. Profesorul
Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici, artistul plastic Vitold Rola-Piekask au contribuit la formarea
colecției care va forma nucleul muzeului. În actul de constituire se precizează scopul înființării
muzeului ”Întemeiatu-s-a astăzi 16 iulie 1894 acest muzeu în care se vor găsi toți cărora le este scump
neamul românesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna și trecutul preistoric al Gorjului.”
 Până la construirea unei clădiri care să găzduiască colecțiile strânse de Alexandru Ștefulescu
acestea au fost expuse în două încăperi de la parterul Palatului Administrativ, între anii 1870 și 1875,
apoi în clădirea Gimnaziului, iar în 1898 muzeul și-a găsit spațiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor
Vladimirescu, în sala mare aflată la etaj.
În aprilie 1896 a apărut și singurul număr a buletinului Publicațiile Muzeului Județean al
Gorjului.
Din inițiativa Ligii femeilor din Gorj și a președintei acesteia Aretia Tătărăscu, în 1925, va fi
deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului.
Proiectul a fost încredințat arhitectului Iulius Doppelreiter fiind inspirat din arhitectura culei Crăsnaru
din Grotea Gorj iar amplasarea muzeului a fost hotărâtă în Grădina Publică a orașului Târgu Jiu. Noul
muzeu a fost inaugurat în 5 septembrie 1926 și va funcționa aici până în 1954, când datorită spațiului
insuficient pentru colecțiile muzeului a fost mutat mai întâi într-o casă naționalizată, apoi în clădirea
unde debutase în 1894 ca instituție.
Nu toate documentele s-au păstrat până astăzi, un moment trist fiind ocupația germană din
timpul primului război mondial când trupele germane au ocupat clădirea și au distrus sau înstrăinat o
parte ale obiectelor colecției.
Alexandru Ștefulescu a depus un efort uriaș pentru studiul slavisticii românești, a realizat opere
de o remarcabilă valoare: articole și monografii despre localități și mănăstiri din Gorj, o colecție de
documente slavo-române. Mare parte din lucrările sale nu au fost depășite de cercetări ulterioare, iar o
parte din documentele slavo-române dispărute în decursul timpului se găsesc numai în publicațiile sale.
Muzeul Județean, dar și o școală generală din Târgu Jiu au ca patron spiritual ilustrul înaintaș
gorjan, în semn de apreciere pentru munca depusă de-a lungul anilor în slujba Gorjului.
Anexe:

Al Ștefulescu Muzeul Județean” Al Ștefulescu” Școala Ginazială ”Al Ștefulescu”

Bibliografie:

1. Ioana Burlacu, ”Alexandru Ștefulescu în ”Revista Arhivelor, an XVII (1971) nr. 2.

2. Ion Mocioi ”Muzeul Gorjului” în Litua, Târgu Jiu, 1978.
3. Cosmin Vilău ”Studiile de slavistică ale lui Alexandru Ștefulescu” în Romanoslavica, XLI.
4. Dan Negulesa ”Alexandru Ștefulescu” în Litua, Târgu Jiu, 1978.