Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Formula consacrată de ex-libris, derivată de la înscrisul manuscris frecvent în Evul Mediu, ”Ex-libris meis”,
urmat de semnătura posesorului, este o marcă de proprietate, care indică apartenenţa cărţii la o bibliotecă publică
sau privată, dar totodată este un însoţitor sau un gardian al cărţii, rol pe care, în Evul Mediu, era deţinut de lanţul de
fier cu care cărţile erau fixate de pupitrul sau de peretele bibliotecii.
O tipologizare a ex-librisurilor ne obligă să amintim, alături de ex-librisul manuscris (care conţine numai
iscălitura posesorului), ex-librisul heraldic pictat sau desenat, însoţit sau nu de text manuscris, ex-librisul ştampilă
sau sigiliu (timbru sec), supralibrosul şi ex-librisul etichetă.
După apariţia tiparului, au apărut ex-librisurile etichetă, cu text tipărit sau manuscris, încadrat sau nu de
chenare decorative. Aceste ex-librisuri se aplicau pe cărţi prin lipire, pe coperta doi sau pe una dintre filele de
protecţie iniţiale ale cărţii.
Ex-librisurile etichetă primare (din secolul al XVI-lea) reprezentau uneori o imagine artistică gravată:
compoziţii alegorice, peisaje, interioare de biblioteci, blazoane (care includeau sau nu formula consacrată Ex-libris,
urmată de numele proprietarului cărţii). Alteori, textul începea cu una dintre formulele: Pertinet ad bibliothecam…,
Ex bibliotheca…, Sum … , urmat de numele posesorului, sau, pur şi simplu, menţiona numele posesorului. Acest
text era însoţit în general de o deviză (dicton, maximă, aforism, cugetare, citat), înscris, de cele mai multe ori, pe o
panglică sau într-un cartuş, separat de textul care indică proprietatea.
Colecţia de ex-librisuri etichetă a Bibliotecii Batthyaneum a fost creată în 1912 de către directorul Institutlui
lui Batthyáni de la acea dată, Robertus Szentiányi. Anul 1912 este marcat de două evenimente majore în istoria
instituţiei 2. În 7 octombrie 1912, a avut loc contituirea Tezaurului bibliotecii, în care au fost transferate
manuscrisele şi incunabulele, iar în 13 octombrie 1912, instituţia a fost inclusă între bibliotecile publice din
subordinea Ministerului Culturii din Ungaria. Cu acest prilej, a fost organizată o expoziţie şi s-a editat un catalog
(Kalauz, 1912), din care aflăm date despre eveniment. Alături de exemplare din diferitele colecţii ale bibliotecii, au
fost expuse şi ex-libris-uri. Catalogul manuscris al colecţiei de ex-libris-uri a fost redactat de bibliotecarul Lestián
Jozsef şi a fost legat în muşama neagră, în anul 1921, conform menţiunii de pe coperta I3. Primele 186 de ex-
librisuri, de pe filele 1v-10v (în grafia lui Szentiványi, până la numărul 50, şi a bibliotecarului Léstyán, în
continuare, până la poziţia 186), descriu, fără un criteriu anume, ex-librisuri provenite, conform menţiunii din
catalog, de pe exemplarele bibliotecii, fără a indica, cu excepţia a patru cazuri, cota cărţii de pe care a fost detaşat
ex-librisul. Această situaţie este compensată de prezenţa pe aceste exemplare a ex-librisului manuscris în grafia
unuia dintre cei doi bibliotecari.
Poziţiile 187-200 (fila 11r) şi 776-799 (filele 40r-41r) sunt necompletate. În continuare, sunt completate
poziţiile 201-775 (filele 11v-40r) şi 800-1366 (filele 42r-79v), dar nu se specifică anul, secolul sau provenienţa ex-
librisurilor.
După poziţia 1.387, există specificarea manuscrisă: 123 (una sută douăzeci şi trei) ex-librisuri diferite
neinventariate.
Din perioada interbelică, mai precis din jurul anului 1938, se păstrază un index alfabetic manuscris al
colecţiei de ex-librisuri cu titlul: A”Batthyaneum” Ex-libris gyüiteményének betürendes leltára (Inventarul alfabetic
al colecţiei de ex-libris din biblioteca Batthyaneum), în grafia directorului institutului, Baráth Adálbert, cu două
secţiuni: I. MODERN şi II. ANTIQUA, în care sunt descrise, sumar şi alfabetic, ex-librisurile din colecţia modernă
(intrate în colecţii între cele două războaie mondiale) şi cele din colecţia veche.
Registrul inventar actual respectă cotele numerice iniţiale ale ex-librisurilor, menţionate, de fiecare dată,
între paranteze rotunde, după numărul de inventar actual. Astfel, ex-librisurile detaşate de pe cărţile bibliotecii
Batthyaneum figurează între numerele de inventar: 4.137 (1) – 4.322 (186). Între numerele de inventar 4.323 (201)-
1
Consultanţi ştiinţifici: Rădulescu Alexandru. Ilustraţii: prof. Doru Sabău. Catalogul conţine 196 de descrieri de ex librisuri etichetă.
Majoritatea lor provin din diferite ateliere tipografice care au funcţionat în Europa Occidentală între anii 1540-1914.
2
Dârja 2007/3, p. 505-506.
3
Dârja 2007/2, p. 36-37.
5.453(1366), sunt înregistrate ex-librisurile intrate în colecţie prin schimb sau achiziţie, care îşi găsesc echivalentul
în registrul inventar manuscris iniţial. Aceste ex-libris-uri indică autorul, uneori şi anul în care au fost realizate.
Puţine sunt cele anterioare anului 1900. Majoritatea sunt din primele două decenii ale secolului XX. Cele mai târzii
datează din anul 1937. Numerele de inventar 5.454-5.476 înregistrează dubletele colecţiei, specificând de fiecare
dată cota veche a ex-librisului. Începând cu numărul 5.477 şi până la 5.626, sunt inventariate ex-librisurile care nu
au echivalent în primul registru inventar manuscris, datând tot din perioda interbelică, cu excepţia numerelor 5.620-
5.626, care datează din anii 1972-1973.
Numerele 5.843-5.989 inventariază ex-librisurile donate bibliotecii, în anul 1977, de către medicul
braşovean Emil I. Bologa.
Fondul total actual de ex-libris-uri conţine 1.635 de piese, inclusiv dublete.
Primele 15 ex-librisuri, de format mare, au fost lipite pe carton negru de dimensiunea 320-245 mm, iar
restul, până la 186, sunt lipite pe un carton negru lipit, la rândul lui, pe un carton alb-gălbui de dimensiunea 290 x
210 mm. Ex-librisurile de după poziţia 186 până la sfârşit au fost lipite numai parţial pe cartoane bej de ambele
dimensiuni.
Preocupările pentru valorificarea ex-librisurilor bibliotecii au fost sporadice şi au vizat următoarele
tematici: ex-librisul cardinalului Christophor Migazzi, interioare de bibliotecă (două ex-libris-uri din secolul al
XVIII-ea), ex-librisuri slovace şi cehe, motivul cărţii în 17 ex-libris-uri din colecţia Bibliothecii Batthyaneum 4.
Catalogul colecţiei iniţiale de ex-librisuri etichetă a Bibliotecii Batthyaneum conţine 196 de descrieri
bibliografice. Aceste ex-librisuri au aparţinut celor 143 de posesori cunoscuţi, 17 anonimi şi 17 universali. Din
punct de vedere cronologic, trei ex-librisuri sunt din secolul XVI, 17 – din secolul XVII, 117 – din secolul XVIII,
17 – din secolul XIX, 10 – din secolul XX; 25 de ex-librisuri nu au putut fi identificate.
Cel mai vechi ex-libris etichetă cu text tipărit este cel al episcopului vienez Ioannes Fabri, datat 1540, din
care aflăm că acesta şi-a lăsat cărţile, cumpărate din economiile personale, studenţilor Colegiului S. Nicolae din
Viena (Catalog, nr. 86).
Pentru colecţile de manuscrise şi incunabule ale Bibliotecii Batthyaneum, au fost tipărite în 1912, la
tipografia Szent Bonaventura din Cluj, ex-librisuri etichetă cu text. Ele au fost concepute spre a fi lipite în interiorul
copertelor cărţilor bibliotecii, însă numai pe volumele colecţiei de incunabule le regăsim ca atare. În rest, ex-
librisurile etichetă apar cu totul întâmplător pe manuscrisele bibliotecii (Catalog, nr. 6, 7, 8).
Majoritatea ex-librisurilor din colecţia iniţială a Bibliotecii Batthyaneum sunt ex-librisuri etichetă gravate.
Dincolo de „statutul juridic al cărţii”, aceste ex-librisuri etichetă sunt importante şi din punct de vedere documentar,
ştiinţific şi bibliofil, prin tehnicile de realizare, prin tematica abordată, prin mesajul artistic şi filosofic pe care ni-l
transmite fiecare piesă de colecţie, în raport cu personalitatea comanditarului (formaţia intelectuală, preocupările
etc.) şi cu cea a artistului care a realizat-o (alegerea temei şi modalitatea de abordare a acesteia).
Ex-librisurile etichetă din colecţia iniţială nu prezintă nicio însemnare manuscrisă sau tipărită pe recto sau,
cu atât mai puţin, pe verso, privitoare la tehnicile de realizare. De aceea, ele au fost stabilite de catalogator cu
ajutorul graficianului albaiulian Alexandru Rădulescu. Răsfoind catalogul, observăm că numai câteva ex-librisuri
etichetă ale colecţiei iniţiale sunt semnate şi datate. Există 29 de autori cunoscuţi, 10 identificaţi prin monogramă.
Aceşti autori nu figurează însă în bibliografia consultată (Thieme, Becker 1907 şi Benzit 1976).
Cât priveşte limba de redactare a textului ex-librisurilor pe care le publicăm, în cea mai mare parte a
cazurilor este vorba de limba latină. Nu lipsesc ex-librisuri cu text german (7), francez (4), englez (2), latin-german
(2), latin-maghiar (2), maghiar (1) sau latin-francez (1).
Ca tematică, ex-librisurile etichetă din colecţia iniţială ilustrează categoriile: ex-libris religios, ex-libris
alegoric, ex-libris peisaj, Buchmarke (tema centrală este cartea şi lectura), ex-libris interior de bibliotecă, ex-libris
heraldic şi ex-librisul aniversar.
Interesul nostru pentru ex-librisurile etichetă din colecţia iniţială vizează mai ales posesorii, prezentând
relevanţă în înţelegerea modului formării bibliotecii episcopului Transilvaniei, Batthyány Ignác (1781-1798) şi a
bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christophor Migazzi (1714-1803), parte componentă a bibliotecii fondatorului
bibliotecii albaiuliene, din anul 1782.
4
Bica 1973; Rădulescu-Mârza 1983; Rădulescu-Mârza 1985; Selecká 1987; Mârza 1990.
Se observă prepoderenţa ex-librisurilor heraldice care au aparţinut unor oraşe, instituţii sau persoane fizice,
nobili cu funcţii înalte la Curtea vieneză (principi, conţi, baroni, cavaleri ai unor ordine, consilieri intimi ai regilor
catolici, camerari etc.) sau cu funcţii în Biserica Catolică (preoţi, canonici, episcopi, cardinali, consilieri ai
Consistoriului din Passau, protonotari etc.). Relativ puţine sunt ex-librisurile care au aparţinut unor laici (profesori,
doctori în medicină sau în ştiinţe, jurişti, bibliotecari).
Ştiinţă a armoariilor şi a interpretării lor, ştiinţă şi artă în acelaşi timp, heraldica se ocupă cu schiţarea şi
realizarea propriu-zisă a blazoanelor şi stemelor. Cuvântul heraldică derivă din latinescul heraldus, care însemna
crainic de arme. Armoariile sunt arme, însemne stabilite după reguli precise, pe care sunt îndreptăţite să le poarte,
pe timp nelimitat, persoane, familii sau corporaţii şi comunităţi5.
Există un limbaj controlat, inventat de heraldişti, care trebuie interpretat corect şi concis la blazonare
(descrierea în termeni de specialitate a armoariilor), astfel încât să permită desenarea după descriere. Nu vom insista
asupra smalţurilor heraldice (două metale, patru culori ), asupra formei scuturilor ori asupra împărţirii scutului în
cartiere, asupra pajerelor peste tot ori peste toate, şi nici asupra figurilor heraldice onorabile (care se formează prin
împărţirea scutului), fiindcă numărul acestora este practic nelimita. Ne vom opri doar asupra figurilor heraldice
mobile sau ordinare, cele care împodobesc scutul.
Un inventar al celor mai des frecvente figuri mobile specifice ex-librisurilor colecţiei noastre ne obligă să
amintim, fie şi într-o enumerare succintă:
- animalele: leulagăţat sau înălţat, încoronat, cu coada despicată (de Bohemia); panteră; cerb; berbec; urs; miel;
ogar; şarpe, cerb;
- păsări: vultur cu aripi desfăcute, bufniţă, porumbel, barză, lebădă, pelican, cocoş, pui, corb ori simple aripi sau/şi
pene;
- elemente vegetale: crin, palmier, spice şi snopi de grâu, trifoi, viţă de vie, struguri cu frunze, mure, pom sau
ramură înfrunzită, frunze, fructe, flori diverse, coş cu flori etc.;
- obiecte: zid sau turn de cetate, coloane antice, redută, arc şi vârfuri de săgeţi, liră, ancoră, sabie, cruce, crucifix,
cheie, inel, goarnă, carte/cărţi, călimară, pană de scris, instrumente de măsurat, roată, coarne, cornul abundenţei,
statuete, globul terestru, clopote de biserică, balanţă, coasă, mormânt, cap de mort, schelet uman, ceas;
- aştri: soare, semilună, stele;
- fenomene ale naturii: fulger, furtună, nori, vânt etc.;
- figura umană în abordare liberă, religioasă, mitologică şi alegorică: cavaler în armură, rege încoronat, mercenar
roman, maur, măscărici, călugăr cu braţele întinse, preot, episcop, papă, Ianus bifrons, Minerva, Ares, Apollo,
sfânţi, îngeri, Duhul Sfânt, Fecioara Maria, Justiţia, Credinţa, Lectura, Forţa, Gemenii;
- elemente ale corpului uman dispersate: inimă, mâini, schelet etc.;
- animale şi păsări fantastice:vulturul bicefal, leul înaripat, unicornul înaripat, şarpele înaripat, foenixul înaripat,
inorogul, pasărea cu cap de om;
- simboluri ale autorităţii ecclesiastice: infula, tiara papală, cheile încrucişate ale Sfântului Petru, crucea simplă sau
pontificală, cârja şi mitra episcopală sau papală, pălăria cu ciucuri;
- simboluri masonice reprezentând grade, funcţii, repere ale iniţierii supreme: soare, lună, stele, cub, compas,
echier, ochi, două mâini;
- bijuterii: inel, colan, cercei.
În unele ex-librisuri, blazoanele sunt completate de unul sau mai multe coifuri, cu viziera lăsată sau nu,
indicând rangurile nobiliare: regalitatea, pajii, cavalerii şi domnii, cu podoaba coifului cu coarne perechi în formă de
semilună sau liră, aripi, simple sau perechi, pălării ascuţite, tolbe, tuburi cilindrice, lambrechini (penele, coifurile).
Alte elemente sunt însemnele de rang şi demnitate:coroana (imperială, regală, princiară, ducală, de conte,
de baron etc.), bastoanele, spadele, cheile, tiara sau coroana papală, mitra episcopală, pălăria cu ciucuri (episcop,
arhiepiscop, cardinal); decoraţiile şi ordinele fixate pe scut: colanul, crucea malteză, crucea de fier.
Stindardele sau flamura sunt fie dispuse în spatele scutului, fie sunt atribuite susţinătorilor: lei, grifoni
înaripaţi, ogari, îngeri, putti etc., care încadrează de-o parte şi alta scutul. Drept fond al blazonului sunt folosite,
uneori, pavilioane, mantale, draperii în formă de baldachin. Alteori, blazoanele sunt plasate pe frontoane de templu
decorate cu alegorii.
Devizele posesorilor sunt adăugate fie pe panglici care flutură sau înrămează stema, fie în cartuşe, separate
de textul care indică proprietatea.
5
Mayer 1988, I, p. 275.
Motive din recuzita barocă: îngeri înaripaţi, putti, ghirlande cu frunze, fructe şi flori, anfore, cornuri ale
abundenţei care completează compoziţiile grafice.
Cel mai vechi ex-libris de tip blazon heraldic din colecţia albaiuliană a aparţinut primului mare bibliofil
maghiar din secolul al XV-lea, János Vitéz de Zredna (Catalog, nr. 160), urmat de ex-librisul heraldic al episcopului
Vienei, Ioannes Caspar (Catalog, nr. 99), care, în plus, este un ex-libris color, singurul de acest altfel.
Există două tipuri de ex-librisuri etichetă proprii episcopului Batthyányi, ambele conţinînd blazonul
familiei, însă numai una personalizată, prin textul scris de mâna episcopului: Ig[natius] / e[x] C[omitibus] / de /
B[atthyani], în colţurile gravurii (Catalog, nr. 43). Cealaltă este neînsoţiă de text manuscris (Catalog, nr. 44).
Ambele se regăsesc pe o parte infimă din cărţile bibliotecii.
Deşi nesemnat şi nedatat, presupunem că ex-librisul heraldic gravat al arhiepiscopului-cardinal al Vienei,
Christophor Migazzi, a fost executat de un artist vienez, după anul 1761, având în vedere faptul că, după acestă dată
şi până în 1785, cardinalul Migazzi a cumulat funcţiile de arhiepiscop al Vienei şi de episcop de Vác, ambele
înscrise în textul ex-librisului (Catalog, nr. 116).
Între ex-librisurile cu compoziţii grafice pe teme religioase, amintim ex-librisul bibliotecii liceului iezuit din
Cluj, care reprezintă Madona cu Pruncul, patroana Ungariei (Catalog, nr. 77). Se pot face, în acest sens, conexiuni
cu reprezentarea din Icoana plângătoare de la Nicula-Cluj, pentru care există o întreagă bibliografie.
O categorie aparte o constituie ex libriurile gravate reprezentînd biblioteci din secolele trecute. Tema
centrală a acestora este interiorul de bibliotecă, reprezentat drept fundal al compoziţiilor grafice. Acestui interior îi
sunt asociale zeiţa Minerva, patroana artelor, înfăţişată cu atributele cunoscute (suliţă, coif şi scut), însoţită sau nu
de bufniţă (simbol al vigilenţei şi al filosofiei) şi înconjurată de simboluri ale artelor liberale: lira (muzica),
instrumente de măsurat (ştiinţele exacte), paletă de pictor cu pensulă (pictura), lunetă (astronomia), busturi sau
statui (sculptura), numphylaceum –dulăpiorul în care se păstrează monedele (istoria), draperie (artă dramatică),
cunună cu lauri (gloria). Armoariile proprietarului sunt plasate în compoziţia alegorică sau în ancadramentul baroc
al acesteia.
Între simbolurile întâlnite în ex-librisurile alegorice amintim: craniul şi scheletul uman, mormântul (viaţa
trecătoare a omului), balanţa (Judecata de apoi), globul terestru (experienţa lumii), statui antice (supravieţuirea prin
artă), bărbat în armură, bărbat cu măciucă (instinctul războinic), potirul cu monede (iubirea de arginţi) etc.
Între ex-librisurile cu reprezentări grafice – desene în peniţă, semnalăm ex-librisurile prototipuri semnate
de Willersdorfer Geza (Geyza) din Budapesta. Este vorba de patru ex-librisuri, între care două ilustrează categoria
Buchmarke. În două apare un interior de bibliotecă abia schiţat (rafturi plasate în stânga reprentării grafice); Lectura
este reprezentată alegoric printr-o femeie citind într-un şezlong (Catalog, nr. 25) sau printr-un călugăr citind
(Catalog, nr. 26). Fereastra şi peisaj, în dreapta reprezentării grafice, sugerează ideea orizonturilor noi dobândite de
om prin lectură. Blazonul episcopului Batthyány Ignác este plasat sub fereastră (doar în unul dintre ex-librisuri)
(Catalog, nr. 25).
Un alt ex-libris etichetă gravat, semnat de artistul care se ascunde sub iniţiala W (probabil Willersdorfer),
reprezintă, în prim-plan, pe Arhanghelul Mihail ţinând în mâini sabia dreptăţii şi a îndurării, precum şi un soare, în
fundal. El pare ilustrarea grafică a devizei Deus est lux, iar ca realizare artstică se înscrie în tendinţele Art nouveau-
lui (Catalog, nr. 28).
Ultimul prototip semnat de gravorul budapestan (Catalog, nr. 27.), realizat după primul război mondial,
după cum indică forma denumirii bibliotecii – Batthyaneum, conţine o bufniţă, pasărea Minervei, o carte deschisă, o
pană şi o cunună de laur, iar din partea stângă, în planul secund, Luceafărul revarsând o lumină misterioasă în
noapte. Compoziţia transmite ideea că, precum Luceafărul nopţii, lectura înţeleaptă şi scrisul risipesc negura
neştiinţei şi sunt aducătoare de glorie. Această compoziţie ilustreză tot categoria Buchmarke.
Un alt prototip existent în colecţiile Bibliothecii Batthyaneum, nedatat şi nesemnat (Catalog, nr. 51), îl
reprezintă pe Iisus şezând în faţa unui pupitru, pe care se află o carte deschisă, predicând mirenilor curajul de a trăi
în spiritul Evangheliei. Ancadramentul figurează un templu antic în tetra-stil.
Există două ex-librisuri prototipuri din categoria desen în peniţă, destinate colecţiei de incunabule a
Bibliotecii Batthyaneum, dintre care unul este realizat de artistul care semnează cu iniţialele P.R.H., probabil, în
jurul anului 1914. Compoziţia îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail care ucide cu suliţa balaurul (răul, ereziile). Acest
ex-libris-etichetă gravat pare inspirat de hramul Catedralei romano-catolice din Alba Iulia (Catalog, nr. 37).
Dedesubt, abia schiţat, apare blazonul familiei Batthyány, fără însemnele heraldice cunoscute, cu o pălărie de
cardinal abia schiţată – probabil în amintirea cardinalului Joszef, din aceeaşi familie. Întreaga compoziţie este
realizată în tuş, pe fond negru. Deviza Deus est lux este scrisă cu caractere capitale negre, într-un cartuş deasupra
compoziţiei grafice. Textul ex-librisului este scris tot cu majuscule albastre pe fondul general negru al compoziţiei.
Textul Ex incunabulis Bibliothecae Batthyanianae este repartizat deasupra şi dedesubtul blazonului.
Al doilea prototip al colecţiei de incunabule este asemănător, în privinţa reprezentării, cu ex-librisul descris
mai sus, însă lipseşte blazonul familiei Batthyány. În acest din urmă caz, reprezentarea îngerului, schiţat în linii
puţine, dar ferme, negre pe fondul general alb al ex-libris-ului, creează o imagine de mare fineţe (Catalog, nr. 38).
Prototipurile ex-librisurilor bibliotecii Batthyaneum descrise mai sus au fost concepute, probabil, numai ca
piese de colecţie. Copiile acestora au putut fi folosite ca piese de schimb în perioada 1914-1938, când colecţia
Bibliotecii Batthyaneum a crescut semnificativ.
Notă: Majoritatea ex-librisurilor etichetă existente în colecţiile Bibliotecii Batthyaneum provin din ateliere tipografice
care au funcţionat în Europa Occidentală între anii 1540-1914.
Metodologia de lucru utilizată în realizarea descrierilor este cea folosita în Catalogul ex-librisurilor Biblioteciii
Naţionale a României 6.
Pentru descrierea ex-librisurilor, am utilizat, în primul rând, normele ISBD (NBM), AACR-2, lucrarea Graphic
materials: rules for describing original items and historical collection. compiled by Elisabeth W. Betz. Library of Congress,
1982 şi articolul doamnei Rodica Stamatopol, Reguli de descriere şi de organizare a ex-librisurilor, din Revista Bibliotecii
Naţionale a României, An XIII, nr. 1-2/2007, p. 54-63.
6
Stamatopol 2001, 2002.
Tehnici şi simboluri folosite la imprimarea ex-librisurilor Del. = delineavit
colecţiei albaiuliene 7: Diac. = Diaecesanae
D. G. = Dei Gratia
I. Tehnici de gravură. Originale: D.G. E. = Dei Gratia Episcopus
C – gravură în metal / Intaglio printing (blank) Dr. = Doctor
C3 – aquaforte / Etechng (aquafortis) D / Dno / Dnus / Dus / Dni = Dominus, -o, -ni
Div. = Divi
II. a) Tehnici de gravură în relief. Originale: E / Eccl. / Eccliae = Ecclesiae
X1 – xilogravură (în lungul fibrei) / Woodcut E. M. S. = Ecclesiae Metropolitanae Strigoniensis
II. b.) Tehnici în relief. Reproduceri: Elect. = Electus
T – tipar / Typography, letterpress. Eminentmi = Eminentissimi
T1 – linotipie / Linotype, indirect letterpress Ep. / Epis./ Eppus. = Episcopus
Episcopat = Episcopatus
III. Tehnici în suprafaţă plană. Electronice. Originale: Exc. = Excelsae
L2 – autografie (transfer litografic) / Autography (transfer E.M.S. = Ecclesiae Metropolitanae Strigoniensis
lithography) Fl. = florenos / florenis
Fragm. = fragmentum
Alte simboluri: E – caligrafie/ Calligraphy Frat./fr. = frater / fratris
Geb. = geboren
Tehnici neabreviate: Desen în tuş; Desen în peniţă G. Dominus = Gratiotissimus Dominus
Honble= Honorabile
Abrevieri ale cuvintelor din textul ex-librisurilor Illustmi= Illustrissimi
Imp. = Imperatoris / Imperatorum
AA.LL.Phil. = Artium Liberalium Philosophus Insig. = Insignia
a / act. / actual. = actualis Int. / Intim. = Intimus
Amplmus= Amplissimus Jur. = Juris
A/ An / Anō = Anno J. U. = Juris uriusque
Apli. / Aplic. =Apostolici J.V.D./ J.V. Doc. = Juris utriusque Doctor
Apost. = Apostolicae L.B. = Liber Baro / Liberis Baronis
Apticus = Apostolicus Libr. = Libris/ Libraria
Arch-Eppalis = Archi-episcopalis L. Rq Civit. Sedisq. = Liberae Regiaeque Civitatis Sedisque
Arch-eppatus = Archi-episcopatus M. Varad = Magnum Varad = Oradea Mare-Ro.
Archi-diac = Archi-diaconi Maitis = Majestatis
Arch.Duc = Archiducis Med. = Medicinae
Aug. = Augusti M. / Metrop./ = Metropolitanae
Aul. = Aulicae / Aulicus Meū = meum
Auret = aureatus Minist. = Minister
Auth. = Authoritatis Min. = Minorum
Auth. Pont. et Caes. Not. Pub. = Authoritatis Pontificis et Caesarei Nat. = Nationis
Notarius Publicus Nob. = Nobilis
B.M. = Beatae Mariae Norimb. = Norimbergensis
B.M.V. = Beatae Mariae Virginis No. = Notarius
Caeo Caesae = Caesareo / Caesereae No = Numero
Cam. = Camerae Nuc. = nunc
Camer. = Camerarius Ord. = Ordinis
Ce Rgae Mtis = Caesareae Regiaeque Majestatis Pae et Mae Dor = Philosophiae et Medicinae Doctor
Cam. Mont. Vngae Medicus = Camerae? Montaneae? Ungariae Palatin = Palatinus
Medicus Paroch. = Parochus
Can / canonic = Canonicus Perillustr. = Perillustrissimus
Card. = Cardinalis Petron. = Petronius
Cath. / Cathedraliu. = Cathedralis / Cathedralium Ph. / Phil. = Philosophiae
Cathol. = Catholica Phiae et Med. D. = Philosophiae et Medicinae Doctor
Chro. = Chronographus Pont. = Pontifici
Civ. = Civitatis Praet.= praetium
Com. = Comitatus / comes Princ. = Princeps, Principis
Commissariat = Commissariatus Pris. = Patris
Compact. = compacturae Proton. = Protonotarius
Consil. = consiliarius Prov. = Provinciae
Consil Aul. Act. = Consiliarius Aulicus Actualis Psal. = Psalmus
d. = die Pub. = Publicus
D. = Doctor / Dominus R. = Reverendissimus
D. D. = Dominus dominus Ref. = Reformatorum
Reg. Apost. = Regii Apostolici
Reg. = Regis
7 Regg.= Regularum
Ex-libris Book plates. Approved at the XXXIX F.V.S.A.E
Congress, Frederiks-havn (DK), august, 2002. Reip. = Reipublicae
Rem. = Remensis ? Dârja 2007/1 Ileana Dârja, "Tentaţia lui Homo Europaeus: episcopul romano-
Röm. Kaij Maij. = Römische Kaijselich Maijestatis catolic Batthyány Ignác (1741-1798) / / " în Sargetia, Deva, XXXIV,
Rm. = Romanorum 2006, p. 69-100 şi 943-953.
R.P.et Am. D.D. = Reverendissimus Perillustrissimus Amplissimus Ileana Dârja, "Un exerciţiu profesional: reconstituirea Fondului
Dârjaet2007/2
Dominus Dominus Migazzi. Etape şi operaţiuni implicate"/ /, în Gând Românesc, Alba
Rom. Imp. et Sereniss. Archiduc. = Romanorum Imperator et Iulia, I/2, 2007, p. 26-44.
Serenissimorum Archiducum Dârja 2007/3 Ileana Dârja, "Din istoria Bibliotecii Naţionale a României Filiala
S. = Sacra / Sanctus/ Sancti Batthyaneum din Alba Iulia. Etapele II-IV (1826-1960) / / ", în
Sax. = Saxonicae Apulum, XLIIII, 2007, 497-515.
Sae Caesae ac Cathol. Maitis = Sacrae Caesareae Kalauzac Catholicae Kiállitási kalauz. Közzéteszi: a Batthyány Intézet, Gyulafehérvár/
1912
Majestatis Catalog de expoziţie editat de Institutul lui Batthyany/, 1912.
Sae Caeae H. Bq. Regiae Mattis = Sacrae Caesareae LThK Hungariae Lexikon für Theologie und Kirche, 1-10, Freiburg im Bresgau, 1930-
Bohemiaeque Maiestatis 1938.
Sac. Rom. Imp. = Sacri Romnorum Imperii Marton 1993 Marton József, Az erdélyi (gyulafehérvári) egyházmegye története /
s.l. et a.= sine loco et anno Istoria arhidiecezei transilvane (albaiuliene) /, Alba Iulia, 1993.
S.C.M. / Sae Caesae Maitis = Sacrae Caesareae Maiestatis
Mârza, Mârza 1975 Eva Mârza, Iacob Mârza, "Catalogul cărţilor de la Levoča.
S.C. et R.A.M. = Sacrae Caesareae et Regiae Apostolicae Maiestatis (Contribuţie cu privire la fondul de provenienţă slovacă din
S.C.R.A. M = Sacrae Caesareae Regiaeque Apostolicae Majestatis Bibliotheca Batthyaneum Alba Iulia.) "/ /, în Apulum, XIII, 1975,
S.C.R.M. = Sacrae Caesareae ac Regiae Majestatis Alba Iulia, p. 387-403.
Sc. / scl. / sct. / sclit /sculp. / st. = sculpsit Mârza 1990 Iacob Mârza, "Bibliotheca Batthyaneum Alba Iulia. Motivul cărţii în
Sed. = Sedis ex-libris"/ /, în Bibliotheca, 1, nr 4-5, 1990, Bucureşti, p. 45-47.
Ser / Sermi / Sereniss./ = Serenissimi/ Serenissimorum
Meyers Meyers grosses Konversations-Lexikon, I-XX, Leipzig-Wien, 1908-
S.R.E. = Sacrae Romanae Ecclesiae 1909.
S.R.I. / Sac. Rom. Imp. = Sacri Romani Imperii PNL A Pallas Nagy Lexikona/ Marele lexicon Pallas/ , vol. 1-15.,
SS = Sanctissima/ Sacratissima Budapest, 1893-1897.
Ssme Caeo Reae et Apostolice = Sacratissimae Rădulescu,
Caesareae etMârza
Regiae1983 Alexandru Rădulescu, Iacob Mârza, "Ex-libris-ul unui bibliofil
Apostolicae vienez din a doua jumătate a secolului al XVIII în patrimoniul
Stat. = Statuus cultural al Bibliotecii Batthyaneum"/ /, în ‘’Revista muzeelor şi
Tab. R. Jud. = Tabulae Regiae Judiciariae monumemtelor”, 5, 1983, Bucureşti, p. 61-64.
Rădulescu,/ Mârza
Tab. Sept. / Tab. Sept. Viralem = Tabula Septemviralis Tabulam1985 Alexandru Rădulescu, Iacob Mârza, "Interioare de bibliotecă în două
Septemviralem ex-libris-uri din secolul al XVIII-lea din colecţia Bibliothecii
Theol. = Theologus / Theologia Batthyaneum"/ /, în ‘’Revista muzeelor şi monumemtelor”, 4, 1985,
Tutel. = Tutelaris ? Bucureşti, p. 75-78.
Typ. = Typographia Selecká 1974 Eva Selecká, Stredoveká levočká knižnica. Bibliotheca medievalis
Ulme. = Ulmensis Levočiana, în “Slovenské knižnice- Bibliothecae Slovaciae”- Zväzok-
Viensis= Viennensis Tomus 9, Matica Slovenská, 1974.
vtrinq. = utrinque Selecká 1987 Eva Selecká-Mârza, "Slovenské a čéské exlibrisy v knižnici
vtriusq. = utriusque Batthyaneum (16.-18. Storočie ) " / Ex-librisuri slovace şi cehe în
xr = creitaros biblioteca Batthyaneum (sec. XVI-XVIII) / /", în Kniha '85 -' 86,
Matica slovenská, 1987, p. 119-123.
Abrevieri ale ţărilor Selecká 1997 Eva Selecká-Mârza, A közepkori Locsei Könyvtár / Biblioteca medievală
din Locse/ /, Szerkesztette Monok István, în “Olvasmánytörténeti
Austria – AT dolgozatok”, VII, Szeged, Scriptum Kft., 1997.
Cehia – CZ Stamatopol 2001- Rodica Stamatopol, "Ex-libris" în colecţiile Bibliotecii Naţionale a
Franţa – FR României. Catalog, vol. 1,2, … / /. – Bucureşti, Editura Bibliotecii
Germania – DE Naţionale, (vol. 1)2001, (vol. 2) 2002.
Irlanda – IE Stamatopol 2007 Rodica Stamatopol, "Reguli de descriere şi de organizare a ex-
Italia – IT librisurilor", în Revista Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti,
Marea Britanie – GB An XIII-Nr.1-2, 2007, p. 54-63.
Olanda – NL Szentiványi Robertus Szentiványi, Catalogus concinnus librorum
România – RO manuscriptorum Bibliothecae Batthyányanae, Editio quarta retractata
Suedia – SE adaucta illuminata, Szeged, 1958.
Slovacia – SK Szinnyei Josef Szinnyei, Magyar irok élete és munkái. / Opera şi viaţa
Ungaria – HU scriitorilor maghiari/ , I-XIII, Budapest, Hornyánsky Victor, 1890-
1909.
Bibliografie Thieme, Becker Ulrich Thyeme, Felix Becker, Allgemeine Lexikon der Bildenden
Kunstler, Leipzig, Verlag von E. A. Scemann, 1907.
Allgemeine Deutsche Bibliographie, Hersg.Wolfsfgruber von Historichen Cölestin Wolfsgruber, Christoph Anton Kardinal Migazzi
Commission bei der Königlichen Akademie der Wissenschaften, 56 Fürsterzbischof von Wien. Saulgau (Württemberg), Verlag von
Bandes, München, Leipzig, 1912. Hermann Kitz, 1890.
6 Benzit, E.: Dictionnaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs et
graveurs de tous les temps et de tout les pays … Vol I-X, Paris,
Libraire Grund, 1976. CATALOGUL ex-libris-urilor I
Cristina Bica, "Colecţia de ex-libris-uri [a Bibliotecii Batthyaneum] "
/ /, în Unirea Supliment politic-social-cultural-artistic, Alba Iulia, I. Lucrări cu autor cunoscut (identificat)
decembrie 1973, p. 17.
I.A. Lucrări cu numele întreg al posesorului Însemnări: [text] ”E' Bibliotheca Woogiana”, într-un cartuş, sus, în
câmpul lucrării; [text] “Nominor a libra: libratus nelevis/ unquam /
1. BELLING, I. E. Inveniar, praesta pondere, Christe, tuo//“, într-un cartuş, jos, în
[DE - sec. XVIII.] câmpul lucrării.
[Papă; scut heraldic]: [Ex-libris religios] [Bibliotheca Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Wessofontana.] “Wessofontani proba sum possessio / claustri / Heus Cotă: Ex L.I, [BOETIUS, C. F.] (3), nr. inv. 4209(180).
! Domino me redde meo: sic jura / reposcunt//”. - [s.l., 17..].
C; 90 x 64 mm, 6. BONAVENTURA, S., typ.
Semnat: “I. E. Belling. Cath. Sc. A.V.”, dreapta jos, sub câmpul RO - sec. XX.
lucrării. [Chenar decorativ]: Ex-libris [etichetă] Bibliotheca Batthyaniana. -
Însemnări: [text] ”Wessfontani proba sum possessio / claustri / Heus [s. l., 1914.]
! Domino me redde meo: sic jura / reposcunt//”, într-un cartuş, jos, în C + T1; 75 x 58 mm.
câmpul lucrării. Semnat: “Typ. S. Bonaventura.”, la mijloc, în câmpul lucrării.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum. Provenienţă: din colecţia Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L.I, BELLING, I. E., nr. inv. 4210(74). Cotă: Ex L.I, BONAVENTURA, S.(1), nr. inv. 4311(175).
190. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 57 x 46 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4192(62).
191. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 92 x 73 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4202(66).
192. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 92 x 79 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4249(113).
193. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 65 x 42 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4263(131).
194. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 58 x 37 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4287(151).
195. ANONIM.
[Ex-libris religios] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
X1; 90 x 72 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4295(159).
196. ANONIM.
[Ex-libris heraldic] UNIVERSAL. - [s. l. et a.].
C; 81 x 61 mm.
Nesemnat.
Provenienţă: de pe exemplarul Bibliotecii Batthyaneum.
Cotă: Ex L. I., ANONIM, nr. inv. 4319(183).