Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri, vedeți Iași
(dezambiguizare).
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de
Iași
reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iașul a
fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele — Municipiu —
două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala
Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada Primului
Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație
germană).

La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație de

290.422 și era al patrulea oraș ca mărime din România. În anul
2018, numărul de locuitori a crescut la 371.889, municipiul
clasându-se pe locul doi în România. Populația Iașului are o
creștere constantă de la an la an datorită oportunităților
economice și financiare. Conform Eurostat, cu o populație de
474.035 locuitori (în 2015), zona metropolitană Iași este a doua
ca mărime din România (după București).[7]

Iași
Cuprins
Alte nume
Etimologie
Istorie
Evenimente istorice Drapel
Stemă
Geografie
Așezare geografică Poreclă: Orașul marilor idei, Orașul marilor iubiri,
Topografie Orașul celor trei uniri, Orașul celor șapte
Clima coline[1][2][3][4]
Orașe apropiate
Demografie
Iași
Evoluție istorică
Educație
Economie
Instituții și puncte de interes
Cartiere
Obiective istorice și turistice
Clădiri și monumente istorice
Iași (România)
Biserici și mănăstiri Poziția geografică
Catedrale
Mănăstiri
Biserici
 Parcuri, grădini
Obiective istorice și turistice din împrejurimi
Hoteluri
Iași
Viața culturală
Muzee, galerii de artă, instituții culturale
Reprezentanțe culturale
Sănătate
Calitatea aerului
Transporturi și comunicații Iași (Județul Iași)
Transportul feroviar Localizarea orașului pe harta județului Iași
Transportul aerian Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E
Transportul rutier
Transportul în comun
Tramvaie Țară România

Troleibuze Județ Iași

Autobuze
Microbuze SIRUTA 95060 (http://colectaredate.inss
e.ro/senin/classifications.htm?se
Politică
lectedClassification=SIRUTA_A
Sport N_2015&action=search&resetC
Personalități ount=true&firstOperator=%3D&it
Personalități născute în Iași emCode=95060&locale=ro)
Personalități marcante Atestare
6 octombrie 1408
Orașe înfrățite cu Iași documentară

Consulate in Iași
Reședință Iași[*]
Galerie de imagini
Componență Iași[*][6]
Media și presă
Vezi și Guvernare
Note - Primar Mihai Chirica[5] (PSD, 24 iunie
Bibliografie suplimentară 2016)
Legături externe
Altitudine 75 m.d.m.

Alte nume Populație

Fiind fostă capitală europeană, Iașul are adaptări ale numelui în - Municipiu 378.871 locuitori
diferite limbi: în franceză Jassy sau Iassy, în germană Jassy, în - Densitate 3.856 loc./km²
maghiară Jászvásár, în italiană Iasi sau Jassi, în belarusă Горад -
400,323
Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias, în greacă Jási, în turcă Metropolitană
Yaș, în poloneză Narodowie Jassy, în ucraineană Ясси, în croată -
Jaši, în rusă Яссы, în lituaniană Jasai. Recensământul 290.422
anterior, 2011
Etimologie
Fus orar UTC+2
Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își
Cod poștal 700001–700951
are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al
iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la Prefix telefonic 02-32
originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib
sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Localități înfrățite
Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media - 28 orașe listă
Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi înfrățite
Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur
aquis”. Prezență online
site web oficial (http://www.primaria-iasi.ro)
Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două
GeoNames (https://www.geonames.org/8334835)
ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii
(care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de
facebook (https://www.facebook.com/pages/-/101
Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil
882609853782)
Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la
plural Iașii sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost
numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di
Carignano.[8][9][10] Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în
1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur),
zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea
de Azov) și determină exodul a aproape 10.000 de alani în
Moldova[10]. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi
menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302,
majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul
Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nichifor
Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar
Amplasarea în cadrul județului
s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii
alanilor din Caucaz sunt osetinii. Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=I
a%C8%99i&action=edit&section=0)
Un alt istoric a arătat că Iașii au format un popor care a trăit
printre Cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă
terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că numele este derivat din "Äs", un nume etnic din zona
Osetiei.[11] În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek în Croația în secolul al
XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[12]. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă
mot-a-mot "Piața (Târgul) Iașilor"; numele vechi românesc, Târgu' Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea
aceeași semnificație[[13].

În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații erau arcași
reputați, ori în limba maghiară íjász înseamnă tocmai arcaș, de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la
iași[14]. Etimologie eronată totuși, íjász fiind derivat din íj (respectiv ív, ambele cu sens de arc) și sufixul de profesie
-ász/-ész care dă spre ex. și cuvintele kertész ('grădinar'), halász ('pescar') etc.

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askîi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești
îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului.

Istorie
Cercetările arheologice [15] au dus
Istoria apartenenței statale
descoperirea unor amfore romane
România 1866–
în strada Ciurchi, în zona viilor din Principatele Unite 1859–1866
Copou și la câțiva km de Iași, la Moldova –1859
Holboca. De asemenea, s-au
descoperit monede imperiale
romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Antibiotice SA)
s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă.
Veche vedere aeriană a centrului orașului
(zona Piața Unirii)
 Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul
Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele
erau colibe de suprafață și bordeie.

Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu

cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de
veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-
XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice
Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare
Moldovei de nord.
(cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)
Gheorghe Ghibănescu[10] a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a
aproape 10.000 de alani în
Moldova. Alanii (iașii) se
stabilesc în zona în care va
fi menționat orașul Iași.
Între 1299-1302, majoritatea
alanilor părăsesc Moldova și
trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că

Iașiul a fost în antichitate un
Imagine veche a Străzii Lăpușneanu
sat care s-a dezvoltat Sinagoga Mare din Iași
ajungând prin secolele VII-
X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu
venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani
și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în
1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu
presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii
înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.

Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa:

„+ Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această
carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi că am încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din
târgul Liov și cu tot poporul lor și am făcut așezământ despre vămi, în țara noastră, și am încheiat cu dânșii
ca să umble în țara noastră cu mărfurile lor. Și le-am rânduit vămi și le-am ușurat să dea vamă, în țara
noastră astfel... Iar cine va merge spre părțile tătărăști, <va plăti> pentru 12 cântare, în Suceava, o rublă
de argint, în IAȘI treizeci de groși (...) Iar cine va duce vite la tătari <va plăti> la vama principală, în
Suceava, de vită patru groși, iar în Iași doi groși... iar pentru o sută de oi, în Suceava șaizeci de groși, iar în
Iași treizeci de groși...”

Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la
Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru
voievod <domn> al Țării Moldovei“ [16].

Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei (Suceava în acele timpuri),
din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la Hârlău, Cotnari, Vaslui și Iași.
Astfel tot în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind una din curțile domnești,
în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea noastră dela Iași” [17].

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Schimbarea statutului
dintr-un simplu târg , în cel de curte domnească în sec. XV și apoi in capitală în sec. XVI, duce la dezvoltarea
accelerată a a orașului, prin atragerea de mesteșugari, negustori, cei mai mulți dintre ei străini. Astfel un misionar
catolic, Remond, găsește în 1636 la Iași armeni, unguri, polonezi, dar și francezi și venețieni [18]. O perioadă de
intensă înflorire a vieții economice, comerciale și culturale se înregistrează în sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile
Lupu. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În
1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de tătari în 1513, de otomani în

Palatul Ocârmuirii din Iași în timpul
unei procesiuni militare. Litografie de
epocă
scăpau de foc sau de pericolul robiei.
1538, de cazaci în 1650 și de polonezi în 1686. Unul din cele mai dramatice
momente pentru oraș a fost distrugerea din 1650, când cazacii și tătarii au
atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile Lupu de a-și căsători fiica
cu Timuș Hmelnițki. Miron Costin ne spune că „au ars atunce tot orașu",
curtea fiind abandonată de dărăbanii (ostași pedeștri) lăsați de domn pentru
pază. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere[19].
După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare incendiu,
provocat de polonezi în 1686[20]. Oamenii se ascundeau prin mănăstiri,
singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă chiar și așa nu

În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul,
pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost
capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a
devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de locuitori[21]. În
timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, timp în care
orașul a fost capitala României neocupate, după ce Bucureștiul a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie
1916. Administrația și familia regală au revenit la București în noiembrie 1918.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în
război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941
împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele
trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul
dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume[22][23]. Cele două morminte comune ale victimelor
pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș, sunt o mărturie veșnică a acestui masacru[24].

În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din
zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașiul a fost ocupat de forțele sovietice.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale,
continuând să fie un important centru universitar.

Evenimente istorice
1408 - prima mențiune într-un document scris
1564 - Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei la Iași
1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Moldovei, Țării Românești și a Transilvaniei
1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei
Ierarhi
1640 - este fondată Academia Vasiliană
1642 - are loc Sinodul de la Iași
1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima
carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de
învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
1659 - 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din
țară la acest moment (cele mai multe informații referitoare la
acest edificiu se găsesc în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie
Cantemir)
1698 – prima lucrare filozofică românească scrisă de Dimitrie
Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau
Giudețul sufletului cu trupul
1707 - este fondată Academia Domnească
Biserica Trei Ierarhi
1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al
unei academii, Academia din Berlin
1755 – a fost tipărit la Mitropolia Moldovei primul abecedar în
limba română din Moldova, la porunca Mitropolitului Iacob
Stamati
1790 – a apărut la Iași, Courrier de Moldavie, gazetă
săptămânală, în limba franceză. Este primul periodic tipărit pe
teritoriul Principatelor Române (18 februarie 1790 - 1 aprilie
1790).
1792 - Tratatul de la Iași
1813 - au loc primele cursuri de inginerie la Școala de Ingineri
Hotarnici și Civili (din cadrul Academiei Domnești) Mănăstirea Cetățuia
1816 – prima reprezentație de teatru în limba română, Mirtil și
Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27
decembrie)
1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de
sub dominația otomană
1830 – este înființată prima bibliotecă publică din Moldova,
Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași
1833 – a luat ființă cea mai veche societate științifică
românească: Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18
martie)
1834 – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba Palatul Cuza (azi Muzeul Unirii)
română: Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni,
de Gheorghe Asachi. În acest spectacol își are debutul
actoricesc Matei Millo (11 aprilie).
1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, cu
ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul
Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)(8 noiembrie)
1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă
Ruset (4 februarie)
1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova,
precursoare a Universității din Iași
1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
1840 – primul Teatru Național din România, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și
Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
1840 – apare prima revistă istorică română, Arhiva românească, editată de Mihail Kogălniceanu
(martie 1840 până în 1862)
1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub
conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher(26
decembrie)
1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
1855 – apare Korot Haitim (Vocile timpurilor), primul ziar în idiș din Principate
 1856 – prima Grădina Botanică din România
1857 – înființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
1858 – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, iar pe 15 iulie,
s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de
Medicină și Farmacie Gr. T. Popa (26 octombrie)
1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
1863 – se înființează asociația culturală Junimea
1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică
internațională
1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
1877 – Naftali Herz Imber scrie la Iași poezia Tikvatenu (Speranța noastră), prima versiune a imnului
Israelului (Hatikva/ Speranța). Poezia a fost publicată în 1886, la Ierusalim, într-un volum intitulat
Barkayi (Luceafărul de Dimineață).
1879 – prima Universitate de Medicină din România
1883 – (21 decembrie) - apare primul volum de versuri al lui Mihai Eminescu, Poesii
1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
1912 – (19 noiembrie) – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului
Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
1918 - Conferința antibolșevică de la Iași
1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra
evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice
locale. Au fost uciși 13.266 de evrei.[25][26].
1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului (26 decembrie 1976), singurul de acest gen din țară, în casa
vornicului Alecsandri. După retrocedarea sediului Muzeului din str. V. Alecsandri (imobil de secol al
XVIII-lea), muzeul a fost reorganizat sub forma Colecției „Istoria teatrului românesc”, la etajul Muzeului
„Mihai Eminescu” din Parcul Copou, expoziție inaugurată la 22 februarie 2009 .

Geografie
Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri
comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul
Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre
cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important
oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții
spre și dinspre Constantinopol.

Așezare geografică
Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca
fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu
altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt
Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari
(numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt
create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie
Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare
(Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița
Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița
Veche).
Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază
(secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi,
și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost
incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă,
de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta,
Galata, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la
acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva
localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă
așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări
urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este
Iași, panoramă spre Centrul Comercial
de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona
Palas și Palatul Culturii
metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz,
Miroslava (cu Valea Adâncă și Balciu), Valea Lupului și Breazu. În urma
exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre
aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Clima
Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de
masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos
cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer
venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de
viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, Grădina Palas
aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile
regimului climatic continental specific.

Date climatice pentru Iași, Romania

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C −0.1 2.1 8.1 16.5 22.4 25.3 26.8 26.6 22.7 16.1 8.4 2.7 14,8
(°F) (31,8) (35,8) (46,6) (61,7) (72,3) (77,5) (80,2) (79,9) (72,9) (61,0) (47,1) (36,9) (58.6)
−3.7 −1.8 3.0 10.3 16.1 19.2 20.5 19.9 15.9 10.0 4.3 −0.6 9,4
Media zilnică °C (°F) (25,3) (28,8) (37,4) (50,5) (61,0) (66,6) (68,9) (67,8) (60,6) (50,0) (39,7) (30,9) (48.9)
Minima medie °C −6.9 −4.8 −0.8 5.2 10.4 13.7 15.0 14.3 10.7 5.5 1.1 −3.4 5,0
(°F) (19,6) (23,4) (30,6) (41,4) (50,7) (56,7) (59,0) (57,7) (51,3) (41,9) (34,0) (25,9) (41.0)
Minima istorică °C −30.6 −36.3 −22.7 −9.4 −3 3.5 6.3 4.6 −3.5 −9.6 −21.1 −29.5 −36,3
(°F) (−23,1) (−33,3) (−8,9) (15,1) (26,6) (38,3) (43,3) (40,3) (25,7) (14,7) (−6,0) (−21,1) (−33.3)
Precipitații mm 32 31 31 53 63 101 83 56 48 25 35 31 589
(inches) (1.26) (1.22) (1.22) (2.09) (2.48) (3.98) (3.27) (2.2) (1.89) (0.98) (1.38) (1.22) (23,19)
11.3 14.3 11.9 6.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7 10.4 6.3 61,8
Zăpadă cm (inches) (4.45) (5.63) (4.69) (2.72) (0) (0) (0) (0) (0) (0.28) (4.09) (2.48) (24,33)
Nr. de zile cu
6 6 6 8 8 9 9 5 5 5 6 7 80
precipitații (≥ 1.0 mm)
Ore însorite 69.1 77.6 127.6 170.1 234.9 254.7 272.8 270.1 208.0 155.8 73.0 57.3 1.971,0
Sursa nr. 1: NOAA[27]
Sursa nr. 2: Romanian National Statistic Institute (extremes 1901-2000)[28]

Orașe apropiate
Ungheni (15 km E)
Podu Iloaiei (23 km V)
Târgu Frumos (45 km V)
Vaslui (72 km S)
Pașcani (73 km V)
Roman (83 km SV)
 Bălți (104 km NE)
Chișinău (110 km E)
Bacău (120 km SV)
Bârlad (120 km S)
Botoșani (130 km NV)
Suceava (143 km NV)
Piatra Neamț (133 km V)

Demografie
Iași, vedere spre cartierele Autogară,
Canta, Păcurari

Conform recensământului efectuat în 2011,

populația municipiului Iași se ridică la
290.422 de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 320.888 de locuitori.[29]
Majoritatea locuitorilor sunt români
(88,94%). Pentru 9,83% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[30] Din
Componența etnică a Componența confesională punct de vedere confesional, majoritatea
municipiului Iași a municipiului Iași locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o
minoritate de romano-catolici (2,98%).
Români (88,93%) Ortodocși (84,42%) Pentru 10,09% din populație, nu este
Necunoscută (9,83%) Romano-catolici (2,98%) cunoscută apartenența confesională.[31]
Altă etnie (1,23%) Necunoscută (10,09%)
Altă religie (2,5%) Conform unei estimări a Institutului
Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie
2015 în municipiul Iași erau domiciliate
357.192 de persoane, [32] al doilea oraș din țară după București la numărul de persoane înregistrate în evidența
autorităților ca având domiciliul acolo.

Evoluție istorică
sec. XVIII: 30.000-50.000[33]
1831: 59.880[33]
1859: 65.745[33]
1912: 75.229[34]

1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662

evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340
tigani, 170 armeni, ș.a.

Palatul Roznovanu, sediul Primăriei

Municipiului Iași
 Rezultatul recensământului din 1930
pentru municipiul și județul Iași

Iași - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Educație
Iașiul[35][nefuncțională] este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al
primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar
memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din

România, Universitatea din Iași, numită în prezent Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către
principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii
Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de
studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în Universitatea „Al. I. Cuza”
1896.
Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din
România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de
studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea
de Arte „George Enescu”,[36] Universitatea de Medicină și Farmacie
„Grigore T. Popa"[37], Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației

Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă
universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de Universitatea de Medicină și Farmacie
Grigore T. Popa
exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din
partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine),
Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).

Economie
Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal
Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA),
componente auto ( SC Delphi Diesel Systems Romania) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației
au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius
Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa
Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy
Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall,
Green Plaza Iași etc.).

Instituții și puncte de interes

Cine vrea să descopere Iașiul va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei
neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de trecut", prin
numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, se poate
spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de
istorie și de artă pe care le are.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie
nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile
celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de
spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat
decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă
Palatul Culturii, vedere aeriană
el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie,
capitala Moldovei...”
—Nicolae Iorga

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată
integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii
ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii,
Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui
Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai
Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei
Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru
Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari,
 Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea
Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din
sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec.
XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și
astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic

Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic,
Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie
și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică
Casa Dosoftei se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne).
În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul
modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau
bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit
în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi,
fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o
personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată
de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc,
Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop
curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de
pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții,
au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii
este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele
trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei
Catedrala Mitropolitană sau politicii românești.

„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în
zdrențe, întrebat numai la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug.”
—Nicolae Hortolomei

Cartiere
Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenței, Agronomie, Târgu Cucu.
Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Oancea, Dispecer, Flora, Grădinari, Moara
de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Ciric, Țuțora, Zona Industrială.
Sud: Palat, Centru, Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj,
Manta Roșie, Podu Roș, Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G. 1 și 2, Galata 1 și 2, Podu
de Piatră, Zona Industrială Sud.
Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Țigarete, Gară, Dacia, Cicoare, Păcurari, Canta, Rediu,
Păcureț, Moara de Foc, Arcu.

Obiective istorice și turistice

Articol principal: Lista obiectivelor din Iași.

Clădiri și monumente istorice

Obeliscul cu lei
Bojdeuca lui Ion Creangă
Palatul Roznovanu
Palatul Braunstein (în Piața Unirii)
Casa Pogor
Crucea lui Ferentz
 Palatul Calimachi - azi sediul UMF
Institutul de Anatomie
Grand Hotel Traian
Biserici din Iași
Baia Turcească[38]

Biserici și mănăstiri

Catedrale
Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)
Catedrala mitropolitană din Iași (1833-1887)
Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" (1992- Monumentul Unirii din 1918,
2005) grup statuar dăruit Iașului de
prințesa Olga Sturza în 1927

Mănăstiri
Mănăstirea Galata (1582-1584)
Mănăstirea Frumoasa (1586)
Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" (1635)
Mănăstirea Podgoria Copou (1638)
Mănăstirea Golia (1650-1660)
Mănăstirea Cetățuia (1668-1672)
Mănăstirea Bucium (1853)

Biserici
Biserica Armenească (1395?-)
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" (1491-1492)
Biserica Sfântul Sava (secolul al XVI-lea)
Biserica Bărboi (1613-1615); (1841-1844)
Biserica Barnovschi (1627-) Turnul mănăstirii Golia
Biserica Talpalari (secolul al XVII-lea)
Biserica Curelari (1663?)
Biserica Sfinții Teodori 1665; (1750-1761)
Biserica Banu (1705); (1802)
Biserica Sfântul Spiridon (1747-1752)
Biserica Lipovenească (secolul al XIX-lea) (1780 ?)
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi
decât Eternitatea) (1803-1830)
Biserica Toma Cozma (1807)
Biserica Buna Vestire (1816)
Biserica Mitocul Maicilor (1819)
Biserica Sfântul Nicolae-Copou (1937-1943)

Parcuri, grădini
Vezi și: Istoria teilor în Iași.
Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local.[39] Numeroase exemplare
de Tilia tomentosa se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:
 Parcul Copou
Grădina Botanică din Iași[40]
Parcul Expoziției

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

Mănăstirea Bârnova
Mănăstirea Dobrovăț
Mănăstirea Hadâmbu
Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Piatra Sfântă
Mănăstirea Vlădiceni
Biserica Aroneanu, fostă mănăstire Strada Lăpușneanu
Regiunea viticolă Bucium
Zona de agrement Ciric
În județul Iași se mai află:

Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza

Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Palatul Sturdza de la Miroslava
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița
Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești
Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu
Ruinele de la Cucuteni Institutul de Anatomie
Regiunea viticolă Cotnari
Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la Hârlău

Hoteluri
Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași:

Pleiada Boutique Hotel*****

Hotel Bellaria****
Hotel Diplomat****
Hotel Grand Hotel Traian****
Hotel Hampton by Hilton****
Hotel International****
Hotel Little Texas**** Grand Hotel Traian
Hotel Ramada****
Hotel Select****
Hotel Unirea****
Hotel Belleville***
Hotel Best Western Astoria***
Hotel Ciric***
Hotel Dorobanți***
Hotel Eden***
Hotel Indiana***
Hotel Moldova***
Hotel Zimbru***
Hotel Continental**
Viața culturală
„…Călător și trecător, cum eram întotdeauna, Iașii sunt pentru mine un popas tihnit (…). Veselia lui îmi
apare în fel cu totul intelectual, sub icoana amicilor mei literați, adunați în discuțiuni și lectură (…). O zi
petrecută în Iași era pentru mine o sărbătoare discretă și ales nuanțată. Mă simțeam în Iași mai aproape de
locul ideal unde fiecare ar vrea să-și petreacă viața ca nicăieri aiurea. Era, în acest oraș domnesc, cuprins
de melancolia amintirilor prea mari, mai multă inteligență și mai mult cult pentru cele intelectuale, decât în
oricare centru românesc…”
—Gala Galaction – „Iașii – precum erau”

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban,
comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași "Școala latină de la Cotnari",
instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile
Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de
învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și
Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași,
muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană", în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic
Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza". Celebra tragediană Agatha Bârsescu a
fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari
personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol,
Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.

În continuare Iașiul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului
au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu,
Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții.
Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

Viața teatrală cunoște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în
casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În
1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în
teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui
teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor
moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al.
Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub
direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind
asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel
Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher,
Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu
se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași.
Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță
Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au
urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este
distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul
cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai
frumoasa cladire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei
mondiale a teatrului".[41].

În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, competiție
câștigată de Timișoara [42], iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a
culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul
2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau
FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.

Muzee, galerii de artă, instituții culturale

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
Opera Națională Română
Filarmonica de Stat Moldova
Teatrul Luceafărul
Ateneul din Iași (cunoscut și sub numele de Ateneul Tătărași)
Teatrul Ludic
Complexul Muzeal Național „Moldova” cu sediu în Palatul Culturii[43], având în componență:
Muzeul Etnografic al Moldovei
Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeul de Artă
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”
Muzeul Literaturii Române, având în componență:
Muzeul Ion Creangă - Bojdeuca
Casa Dosoftei
Casa Memorială „Otilia Cazimir”
Casa Memorială „Mihai Codreanu”
Casa Memorială „Nicolae Gane”
Casa Memorială „Vasile Pogor”
Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”
Casa Memorială „George Topîrceanu”
Muzeul „Mihai Eminescu”
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”
Muzeul Memorial „Poni - Cernătescu”
Muzeul Teatrului
Muzeul de Istorie Naturală
Muzeul Unirii
Muzeul Municipal
Muzeul Universității „Al. I. Cuza”
Muzeul Mitropolitan
Biblioteca Centrală Universitară
Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi
Universitatea Națională de Arte „George Enescu”
Borderline Art Space - galerie de artă contemporană
Galeria Dana (http://www.danagallery.ro/)
UAP Iași (http://uapriasi.ro/)

Reprezentanțe culturale
După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990 au fost deschise la Iași mai multe centre culturale
străine. În prezent funcționează în municipiul Iași:

Institutul Francez Iași

Centrul Cultural German Iași
Centrul Cultural Britanic (British Council)
Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
Centrul Cultural Elen „Panellinion”
Centrul Cultural Italian

Sănătate
Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
Spitalul clinic de Urgențe
Spitalul clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
Spitalul clinic „Dr. C.I. Parhon”
Spitalul pentru elevi și studenți
Spitalul clinic de Recuperare
Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
Institutul regional de Oncologie
Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
Institutul de Psihiatrie „Socola”
Spitalul clinic de Neurologie „prof. dr. N.Oblu”
Spitalul Militar
Spitalul Universitar CFR
Spitalul de Balneofizioterapie și îngrijiri Paleative „Sf. Sava” - Recumedis
Spitalul particular „Arcadia Hospital"
Spitalul Providența - Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de
ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.

Calitatea aerului
Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România.[44] În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în
mod repetat pragurile legale.[44]. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul
deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor [44]) sunt câteva din motivele din spatele acestor
probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, Brașov și
București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară.[45]

Transporturi și comunicații

Transportul feroviar
Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași -
Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău.

În oraș sunt patru gări: Gara Iași[46], Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la
Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.
În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989,
cu termen de finalizare neasumat.

Gara Iași

Transportul aerian
În Iași, primele zboruri au avut loc în anul 1905. În anul 1926, odată cu
inaugurarea cursei București-Galați-Iași și Chișinău, Aerodromul Iași capătă
statut de aeroport comercial.

În anul 1969 aeroportul este modernizat, se construiesc o pistă de beton în

lungime totală de 1.800 m și un terminal pentru pasageri. O nouă
modernizare a aeroportului are loc în anul 2001, când terminalul de pasageri Aeroportul Internațional Iași
este adus la o capacitate de procesare simultană de 150 pasageri/oră pentru
traficul intern, respectiv 100 pasageri/oră pentru traficul extern. De asemenea, în 2005, pe aeroport a fost
implementat un sistem instrumental de aterizare CAT II.

În 2012, în scopul creșterii capacității de procesare pasageri, a fost inaugurat un nou terminal. Cu o suprafață de
1.210 mp, terminalul T2 este destinat, în principal, curselor interne. Aeroportul Iași are o pistă de decolare-aterizare
din asfalt, de 2.400 metri lungime și 45 metri lățime, prevăzută cu două acostamente a 7,5 metri fiecare, două căi de
rulare (prima are o lungime de 280 metri și 23 metri lățime, iar a doua, parte din fosta pistă 15/33, este în lungime de
aproximativ 1.000 metri), precum și o platformă cu șapte locuri de parcare. Din Iasi exista curse directe catre:
București, Londra, Viena, Milano, Roma, Paris, Tel Aviv, Cluj-Napoca, Timisoara, Antalia, Oradea, Bologna, Cuneo,
Dortmund, Malmö, München, Torino, Salonic, Verona, Barcelona, Bruxelles, Billund, Catania, Eindhoven, Köln,
Larnaca, Veneția, Chania, Constanța, Heraklion, Rodos.

Transportul rutier
Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent,
cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales
în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Piața M.Eminescu, Elena
Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8,
Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[47], a unei șosele de
centură, care să preia traficul greu din oraș [48], inaugurată parțial în 2012 și pentru realizarea pasarelei Octav
Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru
începutul anului 2008[49], finalizată în 2015. Legătura cu București este asigurată pe drumul european modernizat
E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Transilvania și mai apoi cu
Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.

Transportul în comun
Informații suplimentare: Transportul public din Iași
În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG Berlin, pentru realizarea transportului cu
tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către SCTP Iași (fostă Regia
Autonomă de Transport Public Iași)[50].

Tramvaie
Articol principal: Tramvaiul din Iași.
Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului[51]. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași
a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee.[52] De asemenea, există o linie de tramvai
spre localitatea Dancu.

Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm.

Trasee de tramvaie din Iași:

Lungime
Linie Traseu (dus-întors) Operator

1 Rond Copou - T. Cucu - Podu Roș (1) - Tătărași - T. Cucu - Rond Copou 17,50 km CTP Iași
3 Dancu - Tătărași - T. Cucu - Gară 15,6 km CTP Iași
6 R. Dacia - Gară - T. Cucu 13 km CTP Iași
7 Canta - Gară - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 - Țuțora 14,7 km CTP Iași
8 R. Copou - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 14 km CTP Iași
9 R. Copou - T. Cucu - Podu Roș (3) - Tehnopolis 20,2 km CTP Iași
11 R. Dacia - Bd. N. Iorga - Baza 3 - Tătărași N 21,3 km CTP Iași
13 R. Copou - T. Cucu - Tătărași - Podu Roș (1) - T. Cucu - R. Copou 17,5 km CTP Iași

Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 153 tramvaie:
 Nr.
Nr. Nr. în Nr.
Model în Proveniență Observații
total conservare casate
uz
M8C 7 4 Essen rulate, 2018
M6C 4 2 Mühlheim rulate, 2018
SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”, 2008;
Be 8/8 12 5 0 1 Berna
vagonul 711 este folosit pentru piese
ST11 10 0 0 0 Darmstadt SH, 2008
ST10 7 3 0 0 Darmstadt SH, 2007
Be 4/4 9 0 0 0 Berna SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”, 2003
GT5 12 0 0 1 Augsburg SH, 2001, vagonul 366 pentru piese
ST8 6 0 0 1 Darmstadt SH, 1998
ST7 10 0 0 0 Darmstadt SH, 1998
Stuttgart, Augsburg,
GT4 95 94 0 0 SH, 1997
Halle, Nordhausen
Tatra
25 0 18 0 Halle SH, 1997
T4D
Tatra
26 0 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi (70 buc.), 1978
T4R
Timiș cumpărate noi, 1981 (94 buc.); au mai rămas doar 6 în depou,
6 0 2 4 Timișoara
2 restul fiind casate și descompletate
modernizate la Nicolina S.A. Iași, 1992 (25 buc.); un singur
V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca, Oradea
vagon în depou, restul fiind casate și descompletate
1959 (122 buc.) restaurat la RATP Iași, ultimul vagon ITB
ITB 1 1 0 0
rămas, restul fiind casate și descompletate
1900 (54 buc.), 1 restaurat la RATP Iași, unul în curs de
AEG 2 1 0 0
reabilitare
Total 217 153 31 33 - -

Troleibuze
În 2006, circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km.[52] Rețeaua a intrat în
conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze
Parcul de autobuze CTP Iași este format din aproximativ 150 de autobuze, dintre care 92 de autobuze Isuzu Citiport,
8 autobuze Eurobus Diamond, 10 autobuze MAN NL 313, 40 de autobuze Den Oudsten Alliance City B96.
 Anul
An
introducerii Producător/Model Motor/transmisie Număr total/unități active Observații
producție
pe trasee
Mercedes-Benz OM906LA
50
2005- Euro III
2005 MAZ-103 (0 active,retrase in 2017)
2006 Manual transmission

?
9
2009
Mercedes O405
1995
Automatic Ex-dBus San Sebastian.
N2 Burillo Venus (0 active, retrase în 2013)
transmission

DAF GS200 M Euro II 40

Den Oudsten 1998-
2013 ZF Ecomat (40 active) Ex-HTM Personenvervoer.
Alliance City B96 2001

Ex-Postbus Austria
MAN Engines D2866 LUH (Vorarlberg), PostBus
10
MAN Lion's City 2005- 26 Euro III Switzerland (Chur), RLG
2016 (10 active)
NL 313 2006 ZF Ecomat Lippe (Omnibusbetriebe
Mesenhohl GmbH & Co.
KG Essen), și VKU Unna.
Mercedes-Benz OM936
8
Euro VI
2016 Euro Bus Diamond 2016 (8 active)
ZF EcoLife

Cummins ISB6.7E6 280B 4 (prin fonduri locale) în

92
Euro VI 2016 și încă 88 prin
2016-
2016-2018 Isuzu Citiport (92 active) intermediul unui credit
2018 ZF EcoLife BERD (livrate în 2017 -
2018).
Închiriate, cu posibilitatea
Scania DC9 16 230 Euro IV 16 de cumpărare în 2018.
Scania OmniCity
2017
CN230UB
2006 ZF Ecomat (0 active) Ex-Norgesbuss
(Oslo).

Trasee de autobuz din Iași:

 Lungime
Linie Traseu (dus-întors) Operator

5 Rond Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (1) - Rond Dacia 19,60 km CTP Iași
19 Canta - Gara - Podu Roș (2)- C.U.G.I 20 km CTP Iași
20 Tătărași Sud - T. Cucu - Păcurari - ERA - Metro 18 km CTP Iași
27 (Blocuri Ciurea) - Tehnopolis - Bd. Poitiers - Baza 3 - Tătărași Nord 25,7 km CTP Iași
28 Rond Dacia - Piața ACB - Podu Roș (3) - T. Cucu - Triumf 22,70 km CTP Iași
29 Tomești - Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (2) 19,7 km CTP Iași
30 Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga - Bucium 21,90 km CTP Iași
30b ERA - Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga - Bucium 28 km CTP Iași
36 Rond Dacia - Gara - Piața Unirii - Copou - Breazu 23 km CTP Iași
41 Ciurea - Podu Roș (3) - T. Cucu - Piața Independenței 21,40 km CTP Iași
42 C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Rond Copou 22,30 km CTP Iași
43 C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Păcurari 23,90 km CTP Iași
43c C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Păcurari - ERA 29,20 km CTP Iași
(Ciurea) - Tehnopolis - Str.Libertății - Frumoasa - Mircea - Piața ACB - Rond
44 17,30 km CTP Iași
Dacia
46 Păcurari - T. Cucu - T.Vladimirescu - Bucium 25,10 km CTP Iași
47 Rond Dacia - Piața ACB - Mircea - Podu Roș (3) - T.Vladimirescu - Tătărași Sud 21,50 km CTP Iași
50 Gara - Piața Unirii - T. Cucu - Aeroport 14,50 km CTP Iași
51 Gara Socola - T.Vladimirescu - Sala Polivalentă - Podu Roș - Gara Socola 11,30 km CTP Iași
52 Piața ACB - Pasaj O.Băncilă - Rond Copou 13 km CTP Iași

Microbuze
Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 3 trasee:

18 (3,5 km): Tătărași Sud - str. Ignat - str. Aurel Vlaicu - str. Șapte Oameni - str. Locotenent Popovici - str. Aviației -
str. Moților - str. Mistrețului - str. Marginea - str. Aeroportului - str. Aurel Vlaicu - str. Ignat - Tătărași Sud

48 (8,5 km): Tg. Cucu - Cim.Sf.Petru și Pavel - Complex ”Roua” - Ciric (- Tătărași Sud)

49 (5,9 km): Tg. Cucu - Cim.Sf.Petru și Pavel - Complex ”Roua”

Politică
Municipiul Iași este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Mihai Chirica,
de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 24 iunie 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are
următoarea componență pe partide politice:[53]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 14
Partidul Național Liberal 8
Partidul Mișcarea Populară 2
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2
Candidat independent 1

Dintre consilierii locali, au fost aleși viceprimari Radu Botez (ALDE) și Gabriel-Vasile Harabagiu (PSD).

Sport
Fotbal:
CSM Politehnica Iași, echipă de fotbal în Liga 1[54].
Alte sporturi:
 Echipa de baschet masculin CS Politehnica Iași
Echipa de rugby CS Politehnica Unirea Iași
Echipa de handbal masculin Politehnica Unistil Iași
Secția de judo masculin CS Politehnica Iași
Secția de tenis de masă CS Politehnica Iași
Secția de tir sportiv CS Politehnica Iași
Clubul sportiv „Luceafărul 2011" - club de fotbal pentru juniori (4-16 ani), prof. Cristian Danielevici,
prof.Flueraru Marcel și Mihăilescu Paul.
Asociația universitară „Shotokan Karate Iași" publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
Echipa de volei feminin Penicilina Iași.

Personalități
Articol principal: Lista personalităților din Iași.

Personalități născute în Iași

Vasile baron de Balș (n. 1756 - d. 1832, Viena, Austria), cărturar, om politic, căpitan districtual
(guvernator) al Bucovinei
Constantin Stamati (n. 1786, Huși sau Iași - d. 1869, Ocnița, jud. Hotin, R. Moldova) scriitor
Mihail Sturdza (n.1794 - d. 1884, Paris, Franța) domnitor al Moldovei
Gheorghe Săulescu (n. 1799 - d. 1875) filolog și poet
Mihail Kogălniceanu (n. 1817 - d. 1891, Paris, Franța) om politic, prim-ministru al României
Nicolae Vogoride (n. 1820, Iași, Principatul Moldovei - d. 1863, București, Principatele Unite ale
Moldovei și Țării Românești), caimacam la conducerea Moldovei
Grigore M. Sturdza (n.1821 - d. 1901), prinț român, fiu al domnitorului Mihail Sturdza
Alexandru Flechtenmacher (n. 1823 - d. 1898, București), compozitor, autorul muzicii pentru Hora
Unirii
Lascăr Catargiu (n. 1823 - d. 1899, București) om politic, prim ministru al României
Alexandru Cihac (n. 1825 - d. 1887, Mainz, Germania), filolog, membru al Societății Junimea
Anton Naum (n. 1829 - d. 1906, Bucium, jud. Iași), om politic, publicist și poet, titular al Academiei
Române
Ioan Grigore Ghica (n. 1830 - d. 1881, Sankt Petersburg, Rusia), politician și diplomat, ministru de
externe al României
Grigore Cobălcescu (n.1831 - d. 1892), geolog și paleontolog, primul profesor de geologie și
mineralogie la Universitatea din Iași.
Vasile Pogor (n. 1833 - d. 1906, Bucium, județul Iași), om politic, publicist și poet, membru al Societății
Junimea, primar al municipiului Iași
Dimitrie Sturdza (n. 1833, Miclăușeni, jud. Iași – d. 1914, București), academician, om politic, prim-
ministru al României
Gheorghe Scheletti (n. 1836 - d. 1887), pianist și compozitor
Theodor Buiucliu (n. 1837 - d. 1897), pictor peisagist, membru al Societății Junimea, profesor la
Școala de Belle-Arte din Iași
Petre P. Carp (n. 1837 - d. 1919, Țibănești, jud.Iași), politician, membru al Societății Junimea, prim-
ministru al României
Ioan Ianov (n. 1836 - d. 1903), scriitor, avocat și om politic
Teodor Burada (n. 1839 - d. 1923), folclorist, etnograf și muzicolog
Ioan Ciurea (n. 1840 - d. 1891), medic, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, om
politic, senator de Iași
Grigore Mithridate Buiucliu (n. 1840 - d. 1912, București), jurist și om politic român de origine armeană
Eduard Caudella (n. 1841 - d. 1924), compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic
de muzică
Eugeniu Voinescu (n. 1842 - d. 1909, București), om politic și pictor
Iacob Negruzzi (n. 1842 - d. 1932, București), scriitor, dramaturg, critic literar, membru al Societății
Junimea, jurist, profesor, politician
A. D. Xenopol (n. 1847 - d. 1920, București), academician, istoric, filosof, economist, pedagog,
sociolog, membru al Societății Junimea
Ludovic Russ junior (n. 1849 – d. 1911), medic primar la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, epitrop al
Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al Stațiunii balneare Slănic Moldova și profesor de clinică
medicală la Facultatea de Medicină din Iași
Spiru Haret (n. 1851 - d. 1912, București), matematician, astronom și pedagog origine armenească
Radu Rosetti (n. 1853 - d. 1926) scriitor, politician, istoric și genealogist
Constantin Meissner (n. 1854 - d. 1942), pedagog, om politic, membru al Societății Junimea
A. C. Cuza (n. 1857 - d. 1947, Sibiu), om politic
Nicolae Dimitrie Xenopol (n. 1858 - d. 1917, Tokyo), critic literar, eseist, ministru, ambasador al
României în Japonia
George Bogdan (n. 1859 - d. 1930), medic legist, profesor universitar, creatorul școlii de medicină
legală ieșene
Gheorghe Popovici (n. 1859 - d. 1933), pictor și desenator
Alexandru Obregia (n. 1860 - d. 1937, București), medic psihiatru și profesor universitar
Constantin Mille (n. 1861 - d. 1927) ziarist, nuvelist, poet, avocat
Adela Xenopol (n. 1861 – d. 1939, București), scriitoare, prozatoare și autoare dramatică
David Judelovitch (n. 1863 - d. 1943, Rishon Letzion, Israel), pedagog și literat evreu originar din
România
Anastasie Obregia (n. 1864 - d. 1937), chimist
Mărgărita Miller-Verghy (n. 1864 - d. 1953, București), scriitoare, autoare de manuale și cărți de
educație
Ermil A. Pangrati (n. 1864 - d. 1931, București), politician și ministru al lucrărilor publice
Constantin Jiquidi (n. 1865 - d. 1899, București) desenator și caricaturist
Emil Racoviță (n. 1868 - d. 1947, Cluj-Napoca), savant, explorator, speolog și biolog, considerat
fondatorul biospeologiei
Paul Anghel (n. 1869 - d. 1937), medic chirurg
Eduard de Max (n. 1869 - d. 1924, Paris, Franța), renumit actor francez de origine română
Nicolae Ghica-Budești (n. 1869 - d. 1943, București), arhitect
Gheorghe Brăescu (n. 1871 - d. 1949, București), prozator și un comediograf
Theodor Pallady (n. 1871 - d. 1956, București), pictor
Alexandru Cazaban (n. 1872 - d. 1966, București), scriitor
Leon Ghelerter (n. 1873 - d. 1945, București) doctor în medicină, a fost unul dintre fruntașii mișcării
socialiste din România, ctitor de spitale, tribun și publicist
Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873 - d. 1961, București), actriță de teatru
George G. Mârzescu (n. 1876 - d. 1926, Iași), om politic și jurist român, primar al municipiului Iași,
ministru de interne
Mihai Codreanu (n. 1876 - d. 1957), poet, dramaturg, avocat și traducător
Emil Gârleanu (n. 1878 - d. 1914, Câmpulung), autor, regizor
Lascăr Vorel (n. 1879 - d. 1918, München, Germania) pictor postimpresionist
Rudolf Suțu (n. 1880 - d. 1949, București) ziarist și publicist, scriitor, traducător și istoriograf
Dimitrie Gusti (n. 1880 - d. 1955, București), filosof, sociolog și estetician
Maria Cicherschi (n. 1881 - d. 1973), medic român, cadru didactic universitar, prima femeie medic
legist din Europa.
Matila Costiescu Ghyka (n. 1881 – d. 1965, Londra, UK), ofițer de marină, diplomat, scriitor,
matematician, inginer și istoric
Antonin Ciolan (n. 1883 - d. 1970, Cluj-Napoca), dirijor, membru fondator al Filarmonicii de Stat din
Cluj
Alma Gluck (n. 1884 - d. 1938, New York, SUA), cântăreață de operă soprană, evreică-americană
Florica Musicescu (n. 1887 - d. 1969, București) pianistă
Ion Niculi (n. 1887 - d. 1979), demnitar comunist, primar
Lucia Mantu (n. 1888 – d. 1971), profesoară de științe, editoare de carte și scriitoare
Jean L. Cosmovici (n. 1888 – d. 1952, București), pictor
Jean Bobescu (n. 1890 — d. 1981, București), violonist, dirijor și profesor
Petre Constantinescu-Iași (n. 1892 - d. 1977, București) istoric, om politic
Dan Bădărău (n. 1893 - d. 1968, București) filozof, profesor de Filosofie a Facultății de Litere și
Filozofie a Universității din Iași
I. Ludo (n. 1894 - d. 1973, București), publicist și scriitor român de etnie evreiască
Aurel Ghițescu (n. 1895 - d. 1972, București), actor de teatru și film, profesor de artă dramatică
Mircea Ion Savul (n. 1895 - d. 1964) geolog, geochimist
Horia Hulubei (n. 1896 - d. 1972, București), fizician
Magda Lupescu (n. 1896 - d. 1977, Estoril, Portugalia), soția regelui Carol II.
Traian Ionașcu (n. 1897 - d. 1981, București), jurist
Ionel Teodoreanu (n. 1897 - d. 1954, București), romancier și avocat
Miluță Gheorghiu (n. 1897 - d. 1971, București), celebru actor de teatru
Iosif Ross (n. 1899 - d. 1976, București), grafician și caricaturist
Gheorghe Bănciulescu (n. 1898 - d. 1935, Cairo, Egipt), pilot
Benjamin Fondane (n. 1898 - d. 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia), critic, eseist,
poet
Gheorghe I. Brătianu (n. 1898, Ruginoasa, jud. Iași - d. 1953, Sighetu Marmației, jud.Maramureș),
istoric și om politic
Mansi Barberis (n. 1899 - d. 1986, București), compozitoare, soprană, violonistă și profesoară
universitară de canto.
Petre P. Panaitescu (n. 1900 - d. 1967, București), istoric, filolog
Charlotte Sibi (n. 1901 - d. 1989), profesoară de limba franceză, una din personalitățile culturale
românești de origine franceză ale orașului
Nicolae Veniaș (n. 1902 - d. 1978, București), actor de teatru și film
George Lesnea (n. 1902 - d. 1979), poet și traducător
Titus Lapteș (n. 1903 - d. 1974, București), actor de teatru și film
Alexandru Ventonic (n. 1904 - d. 1941), medic
Emilia Saulea (n. 1904 - d. 1998, București), geolog
Petru Comarnescu (n. 1905 - d. 1970, București), critic literar
Mendel Haimovici (n. 1906 - d. 1973), matematician și mecanic român de origine evreiască
Philip Herschkowitz (n. 1906 – d. 1989, Viena, Austria), compozitor și teoretician muzical
Matei Socor (n. 1908 - d. 1980, București), compozitor și dirijor
Ioan Zugrăvescu (n. 1910 - d. 1989, Iași), chimist, profesor universitar, membru corespondent al
Academiei Romăne
Liviu Deleanu (n. 1911 - d. 1967, Chișinău, R. Moldova), poet
George Emil Palade (n. 1912 - d. 2008, Del Mar, California, SUA), medic și om de știință american de
origine română
Simion Bughici (n. 1914 - d. 1997, București), politician și diplomat comunist
Viorel Doboș (n. 1917 - d. 1985, București), compozitor și dirijor
Ion I. Inculeț (n. 1921 - d. 2011, Ontario, Canada), inginer canadian de origine română
Adrian Marino (n. 1921 - d. 2005, Cluj-Napoca), eseist, critic, laureat al premiului Herder
Magda Petrovanu (n. 1923 – d. 2008), chimist, profesor universitar și inventator
Tudorel Popa (n. 1925 - d. 1978, București), actor de teatru și film
Bernardo Neustadt (n. 1925 - d. 2008, Martínez, Buenos Aires, Argentina), ziarist argentinian
Anatol Vieru (n. 1926 - d. 1998, București), compozitor român de origine evreiască
Sava Dumitrescu (n. 1927), farmacolog
Petre Gheorghiu (n. 1929 - d. 2000, București), actor
Octav Pancu-Iași (n. 1929 - d. 1975), scriitor, publicist și scenarist
Magda Ianculescu (n. 1929 – d. 1995, București), soprană de notorietate internațională
 Andy Z. Lehrer (n. 1930 - d. 2014), biolog
Mihail M. Cernea (n. 1931), sociolog si antropolog
Ștefan Iureș (n. 1931 - d. 2013), poet, prozator, traducător și eseist
Dan Hăulică (n. 1932 - d. 2014, București), eseist literar, critic de artă
Iosif Sava (n. 1933 - d. 1998, București), muzicolog
Eugen Segal (1933 – 2013), chimist român de origine evreiască
Margareta Pogonat (n. 1933 - d. 2014, București), actriță de teatru și film
Sorel Etrog (n. 1933), sculptor evreu canadian
Dolphi Drimer (n. 1934 - d. 2014, București), inginer, profesor universitar, maestru internațional de șah
Viorica Cortez (n. 1935), celebră mezzo-soprană
Ilarion Ionescu-Galați (n. 1937), violonist și dirijor
Constantin Popovici (n. 1938 — d. 1995, București), sculptor
Dorel Șora (n. 1939), scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic israelian de limbă română
Jean Ancel (1940 – d. 2008, Ierusalim, Israel), istoric israelian, evreu născut în Iași
Mircea Radu Iacoban (n. 1940), dramaturg, prozator, scenarist
Radu Varia (n. 1940), critic și istoric de artă
Rodica Mandache (n. 1943), actriță de teatru, film și televiziune
Alexandru Călinescu (n. 1945), istoric literar, critic literar și publicist
Mioara Cortez (n. 1949), soprană
Ioan Petru Culianu (n. 1950 - d. 1991, Chicago, SUA), istoric al religiilor, scriitor și eseist
Ovidiu Lipan (n. 1953), muzician, compozitor
Liviu Antonesei (n. 1953, sat Vlădeni, jud. Iași), scriitor
Liviu Cangeopol (n. 1954), scriitor și jurnalist disident român
Radu, Principe al României (n. 1960), actor, din 1996 este soțul principesei Margareta a României
Constantin Arhire (n. 1960), deputat
Elena Moșuc (n. 1964), soprană
Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), politolog
Mihai Răzvan Ungureanu (n. 1968), istoric, om politic,
Cristian Mungiu (n. 1968) regizor de film și scenarist
Dan Doboș (n. 1970), jurnalist și scriitor
Monica Bârlădeanu (n. 1978), actriță
Marius Manole (n. 1978), actor

Personalități marcante
Mihai Eminescu (1850 - 1889), poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai
important scriitor romantic din literatura română[55].
Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române.
Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii
române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în
așa-numita Bojdeucă[56].
George Emil Palade (1912 - 2008), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al
Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special
pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).
Emil Racoviță (1868 - 1947), savant, biolog și explorator român, considerat întemeietorul
biospeologiei, născut la Iași, primul român ajuns în Antarctica, ca membru al expediției "Belgica"
(1897-1899), academician și președinte al Academiei Române. Una din insulele descoperite de
expediționari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racoviță, geologul Grigore Cobălcescu.
Emanoil Bardasare, pictor, nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .
De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:
 autori și oameni de cultură - Antioh Dimitrievici Cantemir, Constantin Stamati, Gheorghe Asachi,
Costache Negruzzi, Alexandru Hrisoverghi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Anton Naum, Vasile
Pogor, Ioan Ianov, Alexandru Grigore Suțu, Nicolae Gane, Teodor Burada, Vasile Burlă, Titu
Maiorescu, Iacob Negruzzi, Ștefan Vârgolici, Vasile Conta, A. D. Xenopol, Dimitrie Alexandresco, Spiru
Haret, I. L. Caragiale, Constantin Meissner, Elias Schwarzfeld, Nicolae Xenopol, Alexandru Philippide,
Adela Xenopol, Constantin Mille, David Judelovitch, Mărgărita Miller-Verghy, Garabet Ibrăileanu,
Gheorghe Brăescu, Nicolae Iorga, Alexandru Cazaban, Mihai Codreanu, Emil Gârleanu, Mihail
Sadoveanu, Rudolf Suțu, Dimitrie Gusti, George Topîrceanu, Lucia Mantu, Petre Constantinescu-Iași,
Alfred Hefter, Dan Bădărău, Otilia Cazimir, I. Ludo, Vasile Harea, Ionel Teodoreanu, Benjamin
Fondane, Petre Panaitescu, Charlotte Sibi, George Lesnea, Petru Comarnescu, Constantin Cihodaru,
Aurel Leon, Adrian Marino, Octav Pancu-Iași, Ștefan Iureș, Dan Hăulică, Petru Aruștei, Gheorghe
Buzatu, Jean Ancel
artiști - Theodor Pallady, Călin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Constantin Stahi,
Camil Ressu, Eugeniu Voinescu, Gheorghe Popovici, Lascăr Vorel, Theodor Buiucliu, Ștefan
Dimitrescu, Jean L. Cosmovici, Richard Hette, Ion Iancuț, Sabin Bălașa, Arthur Segal, Constantin
Popovici
muzicieni -George Enescu, Eduard Caudella, Alexandru Flechtenmacher, Gavriil Musicescu, Anatol
Vieru, Magda Ianculescu, Jean Bobescu, Arnold Rosé, Philip Herschkowitz, Hilda Jerea, Florica
Musicescu, Gheorghe Scheletti, Viorel Doboș, Antonin Ciolan, Matei Socor, Sergiu Celibidache, Mendi
Rodan,
cronicari - Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce și Dimitrie Cantemir
importanți oameni de stat - Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp, Gheorghe I.
Brătianu, Lascăr Catargiu, Dimitrie A. Sturdza, Ioan Grigore Ghica, George G. Mârzescu, Vasile Balș,
Alexandru Bădărău, Grigore Mithridate Buiucliu, Ermil A. Pangrati, Matila Ghyka, Mihai Răzvan
Ungureanu
mitropoliți - Varlaam, Dosoftei, Veniamin Costachi și Iosif Naniescu
savanți celebri - Ștefan Procopiu, Ion Ionescu de la Brad, Ernest Juvara, Grigore Cobălcescu, Petru
Poni, Dimitrie Ioan Mangeron, Constantin V. Gheorghiu, Alexandru C. Cuza, Mendel Haimovici, Vitalie
Belousov, Horia Hulubei, Dolphi Drimer, Traian Ionașcu, Romulus Sevastos, Anastasie Obregia, Sava
Dumitrescu, Petru Bogdan, Mircea Ion Savul, Emilia Saulea, Raluca Ripan, Ioan Zugrăvescu, Ion
Inculeț, Eugen Segal, Andy Z. Lehrer, Magda Petrovanu
medicii celebri - Nicolae Negură, Emil Max, Ioan Ciurea, Aristide Peride, Ludovic Russ, Leon Sculy
Logothetides, George Bogdan, Alexandru Obregia, Paul Anghel, Leon Ghelerter, C.I. Parhon, Elena
Densușianu-Pușcariu, Maria Cicherschi Ropală, Alexandru Tzaicu, Ion Enescu, Ioan Nubert,
Gheorghe Năstase, Grigore T. Popa, Leon Ballif, Vladimir Buțureanu, Oscar Franche, Dumitru A.
Cornelson, Vasile Dobrovici, Alexandru Ventonic, Gheorghe Chipail, Nicolae Oblu, Petre Brânzei,
Costache Lazăr, Ion Haulică, Lorica Gavriliță, Ostin Mungiu
cineaști și oameni de teatru - Matei Millo, Costache Bălănescu, Mihail Galino, Aglae Pruteanu, Eduard
de Max, Lucia Sturdza-Bulandra, Lupu Pick, Aurel Ghițescu, Miluță Gheorghiu, René Sti, Nicolae
Veniaș, Titus Lapteș, Tudorel Popa, Petre Gheorghiu, Margareta Pogonat
scriitori, artiști și intelectuali contemporani - Constantin Ciopraga, Alexandru Timotin, Mihail Cernea,
Dubi Zeltzer, Sorel Etrog, Iosif Sava, Viorica Cortez, Ilarion Ionescu-Galați, Emil Brumaru, Dorel Schor,
Radu Varia, Mircea Radu Iacoban, Rodica Mandache, Nicolae Ursulescu, Florin Faifer, Alexandru
Călinescu, Mioara Cortez, Ioan Petru Culianu, Cassian Maria Spiridon, Andrei Corbea Hoișie, Horia-
Nicolai Teodorescu, Lelia Mossora, Ovidiu Lipan, Liviu Cangeopol, Teodor Corban, Cătălin Mihuleac,
Adrian Păduraru, Gheorghe Onișoru, Alina Mungiu-Pippidi, Elena Moșuc, Cristian Mungiu, Dan Lungu,
Dan Doboș, Daniela Nane, Liliana Lazăr, Anamaria Marinca, Ioana Vișan, Cristina Flutur
patriarhii - Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea
sportivi - Dan Irimiciuc, Vasile Iordache, Anghel Iordănescu, Valentina Cozma, Florin Zalomir
matematicieni - Neculai Culianu, Constantin C. Popovici
geografi - Alexandru Obreja, Constantin Martiniuc
arhitecți - Ștefan Emilian, George Sterian, Nicolae Ghica-Budești, Dan Sergiu Hanganu

Orașe înfrățite cu Iași

Municipiul Iași este înfrățit cu:[57]
 Poitiers, Franța din 1969
Xī'ān, China din 1993
Monterrey, Mexic din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; reluare
temporar colaborari in 2007)
Vinița, Ucraina din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; în 2005 s-a
reluat contactul prin intermediul Ambasadei Romane în Ucraina)
Padova, Italia din 1995
Isfahan, Iran din 1999
Sant'Oreste, Italia din 1999
Forano, Italia din 1999
Filacciano, Italia din 1999
Torrita Tiberina, Italia din 1999
Morlupo, Italia din 1999
Nazzano, Italia din 1999
Atlanta, Statele Unite din 2001
Peristeri, Grecia din 2002
Villeneuve-d'Ascq, Franța din 2003
Ierihon, Israel din 2003
Veliko Tarnovo, Bulgaria din 2003
Ilioupoli, Grecia din 2007
Chișinău, Republica Moldova din 24 ianuarie 2008
Cernăuți, Ucraina din 2012
Assiut, Egipt
Irbid, Iordania
Kozani, Grecia
Québec, Canada

Consulate in Iași
Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala
Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale
Americii (1873).[58]

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

Consulatul Onorific al Republicii Ungare

Consulatul Onorific al Republicii Italia
Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

Galerie de imagini
Palatul Culturii și Râul Bahlui Panorama spre Vedere spre Copou
Piața Palatului Centru, Piața Unirii
și Hotel Unirea

Piața Independenței Râul Bahlui în zona Strada Lăpușneanu, Piața Națiunii

Podu Roș și Muzeul Unirii (fostul
Biserica palat Cuza) și
lipovenească din Biserica Banu
Iași

Piața Națiunii, Teatrul Național Piața Unirii, Palatul Centrul Civic, Hala
Universitatea de Braunstein Centrală
Medicină și (vedere spre
Farmacie Turnurile Golia și
Bărboi)

Centrul Civic, Piața Centrul Civic, Hala Centrul Civic, Hotel Centrul Civic,
Halei Centrale Centrală, piața Europa Universitatea Petre
subterană Andrei
Râpa Galbenă Vama Veche, Turnul Statuia lui Eminescu Bojdeuca lui
(fosta Esplanadă din parcul Copou Creangă
Elisabeta)

Statuia lui Ion Grădina Botanică Grădina Botanică Grădina Botanică

Creangă din curtea
bojdeucii

Media și presă
Bună Ziua Iași (https://www.bzi.ro)
Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția Iași (http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ia
si--s605.html)

Ziarul de Iași
Reporter de Iași (http://www.reporteris.ro/)
AltIasi.ro (http://www.altiasi.ro/)

Vezi și
Lista primarilor Iașiului
Cartiere din Iași
Pogromul de la Iași
Regiunea de dezvoltare Nord-Est
Zona Metropolitană Iași
it Malaparte, Curzio: Kaputt, 1943. Prima carte care menționează Pogromul de la Iași. ro Kaputt,
Ed. Nemira, 2008.
Călătoria lui Gruber (film), coproducție româno - maghiară (2008) a regizorului Radu Gabrea, 2009.

Note
3. ^ „Orașe românești” (http://www.tarom.ro/tarom-t
1. ^ „Iași, oraș cultural” (http://www.iasi.djc.ro/). ours/turism-intern/cazare-oras/). Tarom.
Accesat în 24 septembrie 2016.
2. ^ „DESPRE IASI” (http://www.laiasi.ro/despreias
i.htm). La Iași. 2002. Accesat în 24 septembrie
2016.
 4. ^ „1000 lei 1998 – 80th anniversary of the Great
Union of 1918” (http://romaniancoins.org/1000lei
u1918.html) (în engleză). Romanian Coins.org.
Accesat în 24 septembrie 2016.
5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://w
ww.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIA
L2016_P_Lista_Moc-2.xlsx), Biroul Electoral
Central[*]
6. ^ http://lege5.ro/Gratuit/gm4tonzrgq/hotararea-
nr-307-2014-privind-aprobarea-stemei-
municipiului-iasi-judetul-iasi (http://lege5.ro/Grat
uit/gm4tonzrgq/hotararea-nr-307-2014-privind-a
probarea-stemei-municipiului-iasi-judetul-iasi)
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
7. ^ „Population on 1 January by age groups and
sex – functional urban areas” (http://ec.europa.e
u/eurostat/web/cities/data/database). Eurostat.
8. ^ Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur,
Editura Demiurg, Iași, 2010, p. 102
9. ^ C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăti
moldovene, București, 1967, p. 242-245
10. ^ a b c Gh. Ghibănescu, Originile Iașilor, în
„Arhiva”, Iași, 1904, p. 42-46
11. ^ A.P. Horvath, Pechenegs, Cumans, Iasians,
Hereditas, Budapest, 1989, p. 64
12. ^ Orbis Latinus - Jassium (http://www.columbia.
edu/acis/ets/Graesse/orblatij.html#Jassium)
13. ^ Sergiu Bacalov, Considerații privind olanii
(alanii) sau iașii din Moldova medievală. Cu
accent asupra acelor din regiunea Nistrului de
Jos
https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/05/download-
sergiu-bacalov-considerac5a3ii-privind-olanii-
alanii-sau-iac59fii-din-moldova-
medievalc483.pdf
14. ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian
basin and western Europe (http://www.acronet.n 29. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor
et/~magyar/english/96-10/szarme.htm)
15. ^ C. Cihodaru, G. Platon, Istoria orașului Iași,
Editura Junimea, 1980, pp 30-50
16. ^ Acest document a fost publicat în volumul I din
Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol.
I, Acte interne (1408-1660), de Ioan Caproșu și
Petronel Zaharciuc, Editura „Dosoftei”, Iași,
1999.
17. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
2009, pag. 98.
18. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 31. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din
2009, pag. 338.
19. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
2009, pag. 115.
20. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
2009, pag. 126.
21. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Iași, oraș” (htt
p://www.archive.org/download/MareleDictionarG
eograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf)
(PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4.
București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 25–27.
22. ^ Ancel, Jean. Preludiu la asasinat. Pogromul
de la Iași, 29 iunie 1941 (prefață de Yehuda
Bauer), pp. 66-67. Ed. Polirom, Iași, 2005.
23. ^ Ancel, Jean. Martiriul evreilor din România
(1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93.
Ed. Hasefer, București, 1991.
24. ^ Razvan Braileanu (5 iulie 2011), „Pogromul de
la Iași, după 70 de ani” (http://www.revista22.ro/
pogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html),
Revista 22, accesat în 22 octombrie 2014
25. ^ Raportul final al Comisiei Internaționale pentru
Studierea Holocaustului în România, 2004 (htt
p://www.pogromuldelaiasi.ro/wp-content/upload
s/2012/08/Raportul-Comisiei-Internationale-pent
ru-Studierea-Holocaustului-in-Romania.pdf)
26. ^ Pogromul de la Iași (28 -30 iunie 1941) -
Prologul Holocaustului din România, 2006,
Editura Polirom. p. 63 http://www.inshr-
ew.ro/ro/files/proiecte/Publica%C8%9Bii/ro_pogrom
27. ^ „Iași Climate Normals 1961-1990” (ftp://ftp.atd
d.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/
REG_VI/RO/15090.TXT). National Oceanic and
Atmospheric Administration. Accesat în 21
martie 2015.
28. ^ „AIR TEMPERATURE (monthly and yearly
absolute maximum and absolute minimum)” (htt
p://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf)
(PDF). Romanian Statistical Yearbook:
Geography, Meteorology, and Environment.
Romanian National Statistic Institute. 2007,
2012, 2013. Accesat în 10 februarie 2016.
Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
2002 - populația unităților administrative pe etnii”
(http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2
002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány
(KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație).
Accesat în 6 august 2013.
30. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din
2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.rec
ensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0
7/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică
din România. iulie 2013. Accesat în 5 august
2013.
2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.rec
ensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0
7/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5
august 2013.
32. ^ Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2015. 14
detalii pe care probabil ca nu le stiai (via
Institutul National de Statistica) - Finante &
Banci - HotNews.ro (http://economie.hotnews.ro/
stiri-finante_banci-20048458-populatia-romaniei-
1-ianuarie-2015-14-detalii-care-probabil-nu-stiai.
htm)
33. ^ a b c [Universitatea Al.I.Cuza Iași Ed. Litera,
București 1971, pag.9-10]
34. ^ A Handbook of Roumania (http://www.archive.
org/stream/handbookofrouman00grearich#page/
60/mode/2up)
35. ^ „da”.
36. ^ Universitatea De Arte „George Enescu” Iasi -
Pagina Principala (http://www.arteiasi.ro/)
37. ^ Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.
Popa” Iasi (http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/index.js 47. ^ Comunicatul de presă (http://www.newsiasi.ro/
p)
38. ^ Premiera la Baia Turceasca - Ziarul de Iasi (htt 48. ^ Șoseaua de centură (http://www.zmi.ro/soseau
p://www.ziaruldeiasi.ro/mozaic/premiera-la-baia-t
urceasca~ni4von)
39. ^ Jurnalul regional TVR Iași. 'Avem tei argintii'.
Disponibil la https://www.youtube.com/watch?
v=uSvtDH9KmNo, accesat la 18 mai 2016
40. ^ Gradina Botanica Iasi - Home (http://botanica. 50. ^ R.A.T.P. Iasi (http://www.ratp-iasi.ro/)
uaic.ro/)
41. ^ Teatrul Național din Iași, al doilea cel mai
frumos din lume, în topul BBC-știri PROTV (htt
p://stirileprotv.ro/stiri/social/teatrul-national-din-ia
si-al-doilea-cel-mai-frumos-din-lume-in-topul-bbc
-istoricul-cladirii-vechi-de-peste-100-de-ani.htm
l/)
42. ^ „http://www.mediafax.ro/social/orasul-
timisoara-desemnat-capitala-culturala-
europeana-2021-primarul-robu-a-fost-daruire-si-
munca-enorma-15716711” (http://www.mediafa
x.ro/social/orasul-timisoara-desemnat-capitala-c
ulturala-europeana-2021-primarul-robu-a-fost-da
ruire-si-munca-enorma-15716711). Legătură
externa în |title= (ajutor)
43. ^ Acasa- Palatul Culturii - Iasi, Romania (http://w
ww.palatulculturii.ro/)
44. ^ a b c „Iașul este al doilea cel mai poluat oraș
din România. Nu se pot amenaja noi spații verzi,
dar se cheltuie bani pe studii de calitate a
aerului” (http://www.romaniacurata.ro/iasul-este-
al-doilea-cel-mai-poluat-oras-din-romania-nu-se-
pot-amenaja-noi-spatii-verzi-dar-se-cheltuie-bani
-pe-studii-de-calitate-a-aerului/), Romania
Curata, accesat în 13 mai 2016
45. ^ http://www.gandul.info/stiri/comisia-
europeana-lanseaza-un-infringement-impotriva-
romaniei-pentru-ca-nu-isi-protejeaza-cetatenii-
de-poluare-13346370
46. ^ Gara CFR Iasi (Iasi, Iasi, Romania) - Destinatii
transport persoane cu autocare, autobuze sau
microbuze la AUTOGARI.RO (http://www.autoga
ri.ro/Iasi/Gara_CFR_Iasi/Autogara9997.aspx)
uploads/5668e980-3f77-e964.pdf)
a_ocolitoare_iasi.html)
49. ^ Articol despre întârzierile în demararea
lucrărilor la pasajul Octav Băncilă (http://www.fin
anciarul.ro/2007/08/26/pasajul-octav-bancila-a-f
ost-dat-uitarii-de-sefii-primariei-iasi/)
51. ^ R.A.T.P. Iasi (http://www.ratp-iasi.ro/trasee.htm
l)
52. ^ a b Retelele de transport electric din Romania
(http://retele.tramclub.org/)
53. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”
(http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/201
6/06/Export_mandate-2.xlsx) (XLSX). Biroul
Electoral Central pentru alegerile locale din
2016.
54. ^ CSMS Iasi (http://www.CSMSIASI.ro)
55. ^ Anul 2000, Anul Eminescu / 2000, Eminescu
Year (http://www.mihaieminescu.ro/)
56. ^ Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Biografie
completa, opera, inregistrari audio, fotografii (htt
p://www.ioncreanga.eu/)
57. ^ http://www.primaria-iasi.ro/portal-primaria-
municipiului-iasi/orase-infratite/1119/relatii-
internationale
58. ^ „Tânăra Americă“, model pentru pașoptiștii
români (http://www.historia.ro/exclusiv_web/gen
eral/articol/tanara-america-model-pasoptistii-rom
ani)

Bibliografie suplimentară
Dicționarul așezărilor urbane din România, Ioan Mărculeț (coord.), București, 2013.
Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată, N. A. Bogdan, 1913; reeditată la Ed. Tehnopress,
Iași, 2004 (http://books.google.es/books?id=0W35ew1Xr-EC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_su
mmary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false)
Iașii de odinioară, Rudolf Suțu, Iași, Tipografia Lumina Moldovei, 1923
Iașul între adevăr și legendă, Ion Mitican, Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2000
 Iașii vechilor zidiri. Până la 1821, Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Editura Junimea, Iași, 1974 - recenzie
(http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/plimbare-prin-iasii-vechilor-zidiri)
Personalități ieșene, Ionel Maftei, Iași
Istoria orașului Iași, Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Editura Junimea, 1980
Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 1997
Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Acte interne (1408-1660), Ioan Caproșu, Petronel
Zaharciuc, Editura Dosoftei, Iași, 1999
Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac, Institutul European, 1998

Legături externe
Primăria orașului (http://www.primaria-iasi.ro)
Centrul de informare turistică Iași (http://www.turism-iasi.ro)
Direcția Județeană de Statistică Iași (http://www.iasi.insse.ro/main.php)
Patrimoniul istoric și arhitectural Iași, România (http://www.monumenteiasi.ro/index.php)
Transport public in Iași (http://www.transportiasi.ro)
theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Iași (http://iasi.theFest.ro/);
Iașiul vieții românești (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasiul-vietii-romanesti-3192127/), 17
septembrie 2008, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
Muzeul Iași (http://ziarullumina.ro/documentar/muzeul-iasi), 4 septembrie 2009, Florin Pâslaru, Ziarul
Lumina
Legenda Iașiului. De unde vine numele Capitalei Moldovei (http://adevarul.ro/locale/iasi/legenda-iasiul
ui-vine-numele-capitalei-moldovei-1_50efc06656a0a6567e689a8c/index.html), 11 ianuarie 2013,
Elena Pascariu, Adevărul
IASII LUI CRETU / Un tur al Iasilor in anul 2009 (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-un-tu
r-al-iasilor-in-anul-2009-4235936/), 23 aprilie 2009, Bogdan Cretu, Ziarul de Duminică
Somptuoasa viață a boierilor de altădată. Nobilii Iașului plăteau averi pentru a-și cumpăra trăsuri de
lux din Occident (http://adevarul.ro/locale/iasi/trasuri-boieri-1_5173a012053c7dd83f2e67af/index.html),
21 aprilie 2013, Ionuț Benea, Adevărul
Triunghi cultural in capitala Moldovei (http://www.evz.ro/detalii/stiri/triunghi-cultural-in-capitala-moldovei
-457587.html), 27 august 2007, Evenimentul zilei
Iașii Sfintei Parascheva, o cetate a rugăciunii (http://ziarullumina.ro/documentar/iasii-sfintei-paraschev
a-o-cetate-rugaciunii), 16 octombrie 2011, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
Ici-colo, prin Iași: de ce să te dedulcești la dulcele târg al Ieșilor (1) (http://www.ici-colo.ro/2014/08/iasi-
dulcele-targ-al-iesilor-1.html)
Portaluri

Știri de ultimă oră din Județul Iasi (http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/iasi--s605.html) din

Evenimentul
Anunțuri Iasi (http://www.ziarulevenimentul.ro/anunturi/iasi--j2.html)
Evenimente în Iași (https://iasievents.ro)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iași&oldid=13211035

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 decembrie 2019, ora 14:25.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.