Institutul Revoluţiei Române

din Decembrie 1989

Anul revoluţionar
1989

CALENDAR
Ediţia a II-a

EDITURA INSTITUTULUI REVOLUŢIEI ROMÂNE

DIN DECEMBRIE 1989
Colecţia Biblioteca I.R.R.D.

Bucureşti, 2009
AUTOR: Ioana CIODARU
TEHNOREDACTOR: Alina VLĂSCEANU
IMPRIMARE: Daniel GHEORGHE

Supliment al revistei „Caietele Revoluţiei“

ISSN 1841 - 6683
 Cuvânt introductiv

Anul 1989 a marcat, prin schimbările produse, întreaga istorie a

Europei. S-au publicat numeroase lucrări consacrate evenimentelor din acest
an, de o importanţă deosebită, însă lucrarea de faţă reprezintă o încercare de
a reconstitui şi de a sistematiza cronologic evoluţiile din anul 1989, revoluţiile
care au avut loc şi consecinţele acestora. Toate aceste fapte de o mare
însemnătate şi complexitate reprezintă trecutul nostru apropiat, mai exact
anul revoluţionar 1989. Ceea ce caracterizează anul 1989 nu sunt doar fapte
nefericite în care au murit oameni, ci şi bucurii şi chiar victorii. La Varşovia, la
Budapesta, la Praga sau la Sofia, la Berlin sau la Bucureşti, toate revoluţiile
europene din acest an au marcat prăbuşirea regimurilor socialist-totalitare,
înlăturarea vechilor structuri politice, sociale, culturale, economice şi, respectiv,
victoria democraţiei asupra dictaturii, intrarea statelor din zona centrală şi sud-
est europeană într-o nouă fază a evoluţiei lor istorice
Pe parcursul cercetării, mi-am format convingerea că întâmplările
s-au produs într-un mod logic, treptat, într-un ritm din ce în ce mai accelerat,
încheindu-se cu cea mai mare izbândă a anului, Revoluţia Română, afirmaţie
pe care mi-o asum ca cetăţean al acestei ţări. Am crezut de la bun început
– şi mai cred şi acum – că România ar fi trebuit să se mândrească cu singura
revoluţie adevărată din Est. Într-adevăr, unii dintre ziariştii acelei vremi au
considerat că prăbuşirea regimului comunist din România a fost ca o încheiere
a procesului de transformări din ţările răsăritene, ca o încununare a operelor
săvârşite în acele ultime luni în ţările vecine. Spre deosebire de celelalte state,
în care înlăturarea de la putere a liderilor comunişti s-a produs în mod paşnic,
în România excluderea regimului comunist s-a făcut prin violenţă, conflictele
dintre forţele de ordine şi manifestanţi au provocat numeroase victime, pierderi
materiale, dar şi spirituale. Probabil că cei mai tineri dintre noi nu sunt interesaţi
de ceea ce s-a întâmplat, nu au repere pentru lumea în care cei mai mulţi
dintre noi am trăit. Pentru a înţelege prezentul este important felul în care ne
înţelegem trecutul. Este o realitate trăită, greu de conceput pentru tinerii de


azi. Această memorabilă Revoluţie se datorează ridicării la luptă a sute de
oameni care, uniţi de aceleaşi sentimente de furie, ură, umilinţă, au înfruntat
cu eroism represiunea forţelor de ordine, alungându-i de la putere pe cei care
exercitaseră o cruntă dictatură.
Prima jumătate a anului 1989 a debutat într-o atmosferă de agitaţie, de
fierbere, fără a prevesti, însă, schimbările excepţionale ce aveau să transforme
Europa. Din vara acestui an, evenimentele aveau să se precipite. Multitudinea
evenimentelor, importanţa lor, profunzimea acestora, stările pe care oamenii
le-au trăit cu fiecare victorie împotriva totalitarismului, toate acestea fac ca
anul 1989 să rămână unic în istoria ţărilor europene, să aibă un uriaş ecou
internaţional. Au fost înlăturate regimurile totalitare comuniste şi socialist-
comuniste, s-a trecut de la dictatură la democraţie, au fost începute procese de
reformare în toate domeniile politice, economice, sociale.
Astăzi, după 20 de ani, ne întrebăm dacă situaţia actuală din aceste
ţări foste comuniste reprezintă întocmai idealurile pentru care cei ieşiţi în stradă
au luptat şi au murit. Toate acele idealuri, dreptatea, democraţia, libertatea
de exprimare, de gândire, de unitate se regăsesc, oare, în viaţa de zi cu zi
a acestor popoare? Sau, mai degrabă, iluziile, reaua-credinţă, frustrarea,
complexele, denaturările şi fabulaţiile sunt mai vizibile?

Ioana Ciodaru


 IANUARIE 1989

11 ianuarie. Ungaria. Apare Legea asociaţiilor prin care este permisă

formarea partidelor politice, sindicatelor independente, asociaţiilor civice etc.
Guvernul de la Budapesta legalizeaz���������������������������������������
ă Opoziţia şi îşi ia angajamentul de a
respecta principi���������������������
ul alegerilor libere.

15 ianuarie. Praga. Au loc manifesta���������������

ţii în memoria
lui Jan Palach, studentul care în 1968 îşi dăduse foc
în semn de protest faţă de invazia trupelor sovietice în
Cehoslovacia.
România. Conducerea anun��������������������������������
ţă faptul că nu se simte legată
de clauzele Actului final al Conferinţei de la Helsinki din
1975 în ceea ce priveşte drepturile omului.

Jan Palach

16 ianuarie. Cehoslovacia. Liderul Forumului
Civic, Václav Havel, este arestat.

18 ianuarie. Polonia. Este reluat��������������

ă activitatea
sindicală, ia�������������������������������������
r decretul din 1982 care interzicea Solidaritatea
este anulat.
Václav Havel

19 ianuarie. Iugoslavia. În fruntea guvernului este
numit croatul Ante Marković. Pentru prima dat�������
ă după
22 de ani, premierul nu mai este un sârb.

20 ianuarie. Budapesta. Are loc o întâlnire între

Ante Marković
reprezentanţii guvernului şi ai Forumului Democratic,
mişcare politică independentă înfiinţată în septembrie 1988.

26 ianuarie. România. Nicolae Ceauşescu, într-o cuvântare cu prilejul

zilei sale de naştere, respinge ideea oricărei reforme politice şi economice.


 IANUARIE 1989

27 ianuarie. Polonia. Lech

Walésa, liderul sindicatului „Solida-
ritatea”, şi Czeslaw Kiszczak,
ministrul polonez de Interne convin
asupra problemelor ce urmează să
fie dezbătute între „Solidaritate” şi
Putere.

Ianuarie. România. Ziarişti români,

printre care Petre Mihai Băcanu,
Anton Uncu, Mihai Creangă, sunt
arestaţi pentru tentativa de a redacta
Lech Walésa în triumf! un ziar clandestin.
U.R.S.S. Se desfăşoară campa-
nia pentru alegerea Congresului Deputaţilor Poporului; pentru prima dată se
admite depunerea mai multor candidaturi pentru un singur loc şi prezentarea de
candidaţi fără aprobarea prealabilă a P. C.U.S. Are loc Congresul de constituire
a Asociaţiei Memorial, asociaţie ce avea ca obiectiv demascarea represiunii
staliniste.

În perspectiva istoriei, decembrie 1989 rămâne ca unul din marile
momente pe care urmaşii noştri îl vor evoca. Locul pe care îl ocupă în
mersul românilor este de majoră însemnătate.

Academician Dan Berindei

Dacă aţi putea semna o operă dintre cele pe care le admiraţi,
pe care aţi alege-o? Pe cea a unuia din acei inşi care au trăit plini de
speranţă o revoluţie, iar apoi au fost decepţionaţi de ea!

Emil Cioran


 FEBRUARIE 1989

6 februarie. Polonia. În urma discuţiilor dintre Putere şi Opoziţie, la

Varşovia se semnează Acordurile privind restabilirea pluralismului sindical,
intrarea controlată a Solidarităţii în Parlament şi democratizarea instituţiilor
statului.

10-11 februarie. Ungaria. C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist
Ungar (P.M.S.U.) acceptă trecerea graduală şi progresivă la pluripartidism,
alegeri libere, renunţarea la monopolul partidului comunist.

15 februarie. U.R.S.S. Ultimele trupe sovietice se retrag din

Afganistan.

20 februarie. Ungaria. C.C. al P.M.S.U. acceptă ca „rolul conducător”

al partidului să nu mai fie înscris în Constituţie.

21 februarie. Cehoslovacia. Václav Havel este

condamnat la nouă luni de închisoare. ��������������
Departamentul
de Stat face solicitări Cehoslovaciei, cerând eliberarea
imediată a dramaturgului Václav Havel. Guvernul ceh
reduce pedeapsa cu o lună. Purtătorul de cuvânt al
Departamenului de Stat, Charles E. Redman, spune
că în­chiderea lui Havel re­prezintă o clară violare
a obligaţiilor pe care Cehoslovacia le are faţă de
respectarea drepturilor omului. Declaraţia ce­rea
Guvernului de la Praga să respecte drepturile omului
şi să înceapă dialogul cu disidenţii.
Logo-ul sindicatului
Februarie. Bulgaria. Ia fiin����
ţă Podkrepa, primul
Podkrepa
sindicat independent.


 MARTIE 1989

I.R.R.D. îl comemorează anual pe ... Liviu Babeş

2 martie. România. Liviu Babeş îşi dă foc pe o pârtie din Poiana

Braşov ca semn de protest împotriva regimului represiv instaurat de Nicolae
Ceauşescu. .

6 martie. Comisia pentru drepturile omului a ONU adopt��ă Rezolu���

ţia
privind formarea unei comisii de anchet�������������������������������
ă privind situaţia din România.

9 martie. Comisia Naţiunilor Unite pentru drepturile omului de la

Geneva, în faţa avalanşei de critici, adoptă cu 21 de voturi pentru şi 7 împotrivă,
o rezoluţie prin care se cerea o anchetă privind presupusele încălcări ale
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din România.

10 martie. Prin intermediul postului de

radio B.B.C. este făcută cunoscută Scrisoarea
deschisă, prin care şase foşti lideri comunişti
(Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin
Pârvulescu, Grigore Răceanu, Silviu Brucan) îi reproşau lui Nicolae Ceauşescu
consecinţele negative ale politicii sale: însăşi ideea de socialism, pentru care
noi am luptat, este discreditată de politica dumneavoastră (…); nerespectarea
Actului final de la Helsinki pe care l-aţi semnat(…); securitatea, care a fost
creată pentru a apăra ordinea socialistă împotriva claselor exploatatoare, este


 MARTIE 1989

acum dirijată împotriva muncitorilor, care îşi cer drepturile, împotriva vechilor
membri de partid şi împotriva intelectualilor cinstiţi (…); poziţia internaţională a
României şi prestigiul ei scad cu repeziciune, (…); pe scurt, Constituţia a fost
virulamente suspendată şi nu dispunem în momentul de faţă de sistem legal.
Prin acest apel adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, semnatarii cer să
fie luate următoarele măsuri: 1. Declaraţi în mod categoric şi în termeni lipsiţi
de echivoc că aţi renunţat la planul de sistematizare a satelor. 2. Restauraţi
garanţiile constituţionale privind drepturile cetăţenilor. Aceasta vă va permite
să respectaţi deciziile Conferinţei de la Viena privind drepturile omului.
La scurt timp, semnatarii Scrisorii sunt puşi sub supraveghere.
Ungaria. S����������������������������������������������������������
e desf����������������������������������������������������
ăşoară primul Congres naţional al mişcării politice
independente Forumul Democratic, în prezenţa mai multor lideri comunişti.

15 martie. Ungaria. Ca urmare a Congresului na��������������������

ţional al Forumului
Democratic, la Budapesta, cu prilejul noii zile na��������������������������������
ţionale a Ungariei, are loc o
demonstraţie a circa 100.000 de oameni.

17 martie. Libération public������������������������

ă un interviu fulmina���
nt
cu Mircea Dinescu, prin care poetul condamnă regimul
ceauşist din România ����������������������������������������
şi prezintă realit����������������������
����������������������������
ăţi�������������������
le tragice cu care
se confruntă românii: românii trăiesc într-o permanentă frică de Securitate,
oamenii au început să trăiască în umbra ameninţării că pot fi doborâţi de o
maşină, iradiaţi sau expulzaţi din ţară. Pentru Mircea
Dinescu, România acelor vremuri era o ţară în care nici
măcar morţii îngropaţi în cimitire nu se pot odihni în
pace (…), cei care încă sunt în viaţă sunt ţinuţi sub şi
mai strânsă supraveghere şi control. Poetul, care îşi
afirmase deschis admiraţia faţă de reformele lansate
în URSS de Mihail Gorbaciov, socoteşte că România
a fost transformată într-o adevărată insulă, aflată într-o
izolare mai degrabă existenţială decât lingvistică în care
valurile neobosite ale reformei nu reuşesc să ajungă
Mircea Dinescu pe malul acestei insule, iar locuitorii tânjesc să guste,


 MARTIE 1989

în sfârşit, câteva picături din miraculosul elixir numit perestroika şi glasnost.

Cum era de aşteptat, Mircea Dinescu este demis din corpul redacţional al
săptămânalului România literară, fiind constant sub supravegherea Securităţii.

23 martie. Ungaria. Adunarea Na��������������
ţională Ungară voteaz�������������
ă legea prin
care se permitea desfăşurarea acţiunilor greviste şi a conflictelor de muncă.

28 martie. Iugoslavia. În provincia Kossovo au loc confruntări între

separatiştii albanezi şi forţele de ordine soldate cu zeci de morţi. Autonomia
provinciilor Kossovo şi Vojvodina, prevăzută în Constituţia R.S.F. Iugoslave,
este desfiinţată prin votul Adunării Naţionale a Serbiei.

Martie-aprilie. Ungaria. Forumul Democratic Maghiar şi Alianţa Liber

Democrată decid realizarea unei coaliţii sub denumirea de Masa Rotundă
a Opoziţiei, iar la sfârşitul lunii, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Socialist Ungar va accepta ideea dialogului.

Situaţiile revoluţionare nu apar fără ca cel puţin câţiva oameni
să fie gata să-şi rişte viaţa pentru o cauză! Revoluţionarii care s-au
luptat cu securitatea lui Ceauşescu, studenţii chinezi care au stat în faţa
tancurilor în Piaţa Tienanmen, lituanienii care s-au luptat cu Moscova,
ruşii care şi-au apărat parlamentul, au fost cei mai liberi şi de aceea
cei mai umani dintre oameni. Dar când ei au reuşit, când în urma luptei
lor s-a format o societate stabilă, posibilităţile lor de a mai fi la fel de
liberi ca în luptele revoluţionare au fost desfiinţate.

Francis Fukuyama

Nimic nu e mai important în istoria unui popor ca rarele momente
în care se ridică în întregime ca să înlăture regimul pe care nu-1 mai
suportă!

Michel Foucault

10
 APRILIE 1989

5 aprilie. Polonia. Negocierile dintre reprezentanţii partidului comunist,

ai Solidarităţii şi ai Bisericii se încheie printr-un acord politic care prevedea,
printre altele, reorganizarea Guvernului şi a Parlamentului, editarea de ziare
proprii, accesul la radio şi televiziune, organizarea de alegeri generale.
În cadrul emisiunii în limba română a postului de radio Vocea Americii,
este transmis un material referitor la situaţia poetului Dan
Deşliu care se afla în greva foamei, cât şi o primă parte a
scrisorii pe care poetul i-o adresase preşedintelui Ceauşescu,
privind încălcarea legii, violarea Constituţiei sau neîndeplinirea obligaţiilor
asumate în cadrul convenţiilor internaţionale: În
mintea ta, Constituţia Româ­niei nu e mai mult
decât o bucată de hârtie? Aşa bănuiesc că e,
pentru că altfel buldozerele nu ar da zi şi noapte
peste casele şi curţile atâtor proprietari privaţi.
Ai fă­cut ca frica să domnească peste toţi. Ai
reuşit să îi terorizezi pe toţi şi totuşi vrei... să fii
cel mai iubit. Imposibil: frica şi iubirea nu merg
împreună.

6 aprilie. U.R.S.S. Purtătorul de

cuvânt al MAE sovietic declară că autorităţile de
la Moscova vor urmări „cu atenţie şi înţelegere” Dan Deşliu
evenimentele din Polonia.

9 aprilie. România. Şapte scriitori trimit o scrisoare preşedintelui Uniunii

Scriitorilor prin care îşi declară sprijinul faţă de Mircea Dinescu: Considerăm de
datoria noastră să vă împărtăşim nedumerirea, preocuparea şi îngrijorarea cu
care am aflat de eliminarea intempestivă, la 14 martie a.c., a poetului Mircea
Dinescu, din redacţia revistei România Literară. (...). În calitate de scriitori,
e normal să avem nu numai conştiinţa relativităţii persoanelor noastre, ci şi
conştiinţa că interesele culturii române sunt mai importante decât judecăţile
de moment. (...) În consecinţă, regretăm că, încă o dată, literatura română
contemporană e pusă în cauză printr-unul din reprezentanţii ei de frunte şi

11
 APRILIE 1989

solicităm să se întreprindă tot ce este

necesar, apelându-se, dacă e nevoie, şi
la opinia organismelor de conducere ale
Uniunii Scriitorilor, care au fost eludate
şi în această împrejurare, pentru a
se repara o injustiţie şi o greşeală cu
consecinţe morale, profesionale şi
umane extrem de păgubitoare.
Georgia.
������������ �������� �����
La Tibilisi s����
unt ������
ucise
20 de persoane în interven��������������
ţia brutală a
trupelor sovietice asupra manifestanţilor
care cereau independenţa Republicii
Sovietice Socialiste Georgia. A fost Preşedintele georgian pierde tot mai
mulţi susţinători
asemeni scenei unei lupte medievale
- astfel îşi aminteşte unul dintre soldaţii
sovietici implicaţi în evenimentele din dimineaţa acelei zile.

12-14 aprilie. România. În cadrul Plenarei C.C.al P.C.R, Nicolae
Ceauşescu anunţă că România a plătit, la sfârşitul lunii martie, întreaga
datorie externă: Zilele de 12-14 aprilie marchează- se poate spune- o deplină
independenţă economică şi politică a României. Pentru prima dată în istoria sa
îndelungată, România nu mai are nici o datorie externă, nu mai plăteşte tribut

Nicolae Ceauşescu

12
 APRILIE 1989

nimănui şi este cu adevărat independentă –şi economic şi politic!

16 aprilie. Ungaria. A������������������������
re loc primul congres al Alian�����������������
ţei Democraţilor
Liberi.

17 aprilie. Polonia. Un tribunal din Varşovia decide înscrierea oficială

a Uniunii Sindicatelor Independente Solidaritatea, intrând astfel în deplină
legalitate.

18 aprilie. Sindicatul liber Solidaritatea este înregistrat ca organism

politic.
România. Marea Adunare Na�����������������������������������������
ţională adoptă o hotărâre privind faptul
că România îşi achitase întreaga datorie externă, precizând că reprezintă o
mare victorie a poporului român, o realizare de o însemnătate excepţională,
care asigură deplina independenţă economică şi politică a naţiunii noastre;
televiziun����������������������������������������������������������
ea, presa ������������������������������������������������
şi radioul îi aduc �����������������������������
omagii lui Nicolae Ceau������
şescu.

22 aprilie. China. Piaţa Tienanmen din Beijing este închisă pentru a
interzice studenţilor să participe la funeraliile secretarului general al Partidului
Comunist Chinez, Hu Yaobang. Tinerii încep să manifesteze pentru reforme
democratice şi pentru iniţierea unui dialog cu guvernul comunist.

27 aprilie. China. În zona pieţei Tienanmen din Beijing se strâng
aproximativ 100 000 de protestatari.
The Times reproduce discursul Alteţei sale regale Prinţul de Wales, care susţine
campania britanică organizată în iunie, prin care condamna programul lui
Ceauşescu de sistematizare a satelor şi distrugerea Bucureştilor, considerând
că Scopul acestei politici este acela de a remodela identitatea naţiunii, de a
crea un nou tip de personalitate, total subordonată visurilor sale.

Aprilie. România. Un grup de scriitori (Geo Bogza, Ştefan Augustin
Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Andrei Pleşu, Alexandru Paleologu,
Mihai Şora) redactează o scrisoare către Dumitru Radu Popescu, preşedintele
Uniunii Scriitorilor, prin care iau apărarea poeţilor Dan Deşliu, Ana Blandiana şi
Mircea Dinescu, cărora li se impusese domiciliu forţat ca urmare a atitudinii lor

13
 MAI 1989

2 mai. Ungaria. Se anunţă distrugerea gardului de sârmă ghimpată de

la graniţa cu Austria (350 km), înlesnind exodul est-germanilor spre Republica
Federală a Germaniei.

8 mai. Ungaria. Kádár János este exclus
din C.C. al P.M.S.U. De asemenea, guvernul
primeşte dreptul de a numi în funcţii şi nemembri
de partid.

12 mai. S.U.A. 172 de membri ai
Congresului cer preşedintelui George Bush să
revizuiască relaţiile cu România.

13-14 mai. Fronturile populare din �������

Ţările
Baltice se întâlnesc la Tallin. Se adopt���� ă o
declaraţie din care rezultă faptul că anexarea
Kádár János Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1940 de către
Uniunea Sovietică le-a distrus statalitatea şi un
Apel prin care se condamnă înţelegerile sovieto-germane din 1939-1940, pe
baza cărora au fost anexate cele trei ţări.

15-17 mai. China. În piaţa Tienanmen din Beijing se strâng sute de mii
de oameni care speră că M.S. Gorbaciov va determina conducerea comunistă
chineză să negocieze.

19 mai. Ungaria. Grósz Károly, conducătorul P.M.S.U., declară că

partidul său doreşte să rezolve problemele socialismului nu pe căi admini-
strative, ci pe căi democratice, în cadrul unui sistem multipartidist.

25 mai. U.R.S.S. Are loc prima transmisiune în direct, la televiziune, a

lucr�����������������������������������������������
ărilor Congresului Deputaţilor Poporului de la Moscova.

26 mai. Bulgaria. �����������������������������������������������

S����������������������������������������������
unt aresta������������������������������������
ţi mai mulţi membri ai unor grupări
independente.

14
 IUNIE 1989

2 iunie. Agen����ţia France Presse public��ă

scrisoare�������������������������������������
a dizidentei Doina Cornea prin care
aceasta protesta fa�����������������������������
ţă de������������������������
politica autorit�������
ăţilor
din Rom���������������������������������������
nia, faţă de planurile acestora privind
dărâmarea bisericilor, demararea planului de
sistematizare rurală care implica şi dărâmarea
unor sate vechi de sute de ani, referindu-se nu
numai la pa­trimoniul cultural şi arhitectonic al
ţării, ci şi la efectele regimului asupra sufletului
uman.: Aţi strivit fiinţa interioară a oamenilor,
umilindu-le nă­zuin­ţele şi durerile legitime,
umilindu-le con­ştiinţa, silindu-i sub presiuni
Doina Cornea
şi teroare să ia minciuna drept adevăr şi
adevărul drept min­ciună. Să consimtă astfel la propria lor schilodire morală.
Deasemenea, Doina Cornea cere să se pună capăt măsurilor luate împotriva
oamenilor de cultură, afirmând: Ana Blandiana, Dan Deşliu, Mircea Dinescu,
Andrei Pleşu sunt poeţii, sunt gânditorii neamului întreg şi nu sunt obiectele
dumnea­voastră personale. Ca toţi cei ce gândesc adevărul şi îl apără în opera
lor, ei sunt purtătorii fiinţei noastre şi apărătorii ei. Reducerea lor la tăcere este
o crimă împotriva spiritului. Nu-i veţi sancţiona, umili, opri să creeze, decât
trădând însuşi rostul adânc al neamului. (…)Ce ar fi devenit cultura noastră
dacă regele Carol I l-ar fi redus pe Eminescu la tăcere din cauza versurilor şi
articolelor sale, ade­sea incomode pentru regim? Dar regele Carol a fost un rege
luminat. Conform cu spusele dizidentei, oamenii de cultură pe drept cuvânt vă
reproşează ruinarea economică, socială şi morală a ţării, ruinarea prestigiului ei
internaţional, eroarea de a vă crampona de un socialism anacronic şi represiv.
Ar fi mai înţelept să ţineţi cont de pro­punerile lor pentru a scoate împreună ţara
din marasm.

4 iunie. China. Armata chinez��������������������������������������������

ă intervine
������������������������������������������
în for��������������������������
ţă asupra protestatarilor
din Piaţa Tien Anmen şi pune capăt în mod tragic Prim������ ăverii de la Beijing.
Polonia. A�������������������������������������������������
��������������������������������������������������
u loc alegeri legislative libere; în primul tur, Solidaritatea
ob�����������������������������
ţine un succ�����������������
es incontestabil.

15
 IUNIE 1989

7 iunie. Ungaria. Se constituie Mi���������������������������������

şcarea pentru o Ungarie Democrată
format��������������������������������
ă din circa 500 de intelectuali.

9 iunie. Polonia. Generalul Wojciech Jaruzelski, în cadrul vizitei sale în

Belgia, susţine expunerea O Polonie în schimbare într-o Europă în schimbare.

10-11 iunie. Polonia. Pre-
şedintele polonez îşi continuă vizita în
Anglia, Margaret Thatcher exprimându-
şi fascinaţia cu care urmăreşte eve-
nimentele din Polonia.

13 iunie. Ungaria. P.M.S.U.

şi nouă grupări din Opoziţie încep
negocierile în cadrul unei mese rotunde
Margaret Thatcher privind organizarea multipartidismului şi
a viitoarelor alegeri.

14-16 iunie. Polonia. François

Mitterrand, preşedintele Franţei, aflat
în vizită în Polonia, face următoarea
declaraţie: Aş dori ca ceea ce se
întâmplă în Polonia, Ungaria şi parţial
în U.R.S.S. să contamineze şi restul
ţărilor Europei de Est. De asemenea,
miniştrii de Finanţe ai celor două ţări
semnează un acord privind eşalonarea
plăţii datoriei poloneze faţă de Franţa. François Mitterrand

15 iunie. Bulgaria. Guvernul bulgar declanşează expulzarea masivă a

minorităţii turce; până în august, Turcia a primit circa 300 000 de refugiaţi.

16 iunie. Ungaria. 200.000 de persoane asistă la reînhumarea lui Nagy

Imre şi a altor victime din 1956 într-un cimitir de la marginea Budapestei.

16
 IUNIE 1989

Opoziţia câştigă noi poziţii în lupta cu Puterea. Este adoptată Declaraţia

de la Budapesta prin care se stipula că Transilvania era „un spaţiu de
complementaritate” în cadrul căruia dreptul la reprezentare politică autonomă
trebuia garantat.

18 iunie. Polonia. În cel de-al doilea tur de scrutin, Solidaritatea î���

şi
confirmă v��������������������
ictoria zdrobitoare.

23-24 iunie. Ungaria. Plenara C.C al P.M.S.U. constituie un prezidiu

format din patru membri; func�������������������������������������
ţia de conducere îi revine lui Rezsö Nyers,
���������������
iar cea
de secretar general, lui Károly Grósz.

28 iunie. Iugoslavia. Slobodan Miloşevici, conducătorul comuniştilor

din Serbia, susţine un discurs naţionalist cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la
bătălia de pe Câmpia Mierlei, discurs ce marchează decizia Belgradului de a
recurge la forţă împotriva separatiştilor.

30 iunie. Polonia. La Plenara

C.C al Partidului Muncitoresc Unit
Polonez, generalul Jaruzelski, propus
să candideze din nou la preşedinţia ţării,
declară: Ştiu bine că opinia publică mă
asociază mai des cu starea de asediu şi
mult mai rar cu linia reformelor.

Iunie. Cehoslovacia. Prin

petiţia „Câteva Fraze”, se revendică
democratizarea ţării, eliberarea deţi-
nuţilor politici, desfiinţarea cenzurii,
dialog cu opoziţia. Se constituie noi General Jaruzelski
organizaţii ca Iniţiativa democratică,
Forumul democratic al minorităţii maghiare, Cercul intelighenţiei independente,
Clubul ecologist Moravia, Clubul verzilor.

17
 IULIE 1989

2 iulie. Cehoslovacia. Premierul cehoslovac Ladislau Adamec ţine în

Parlamentul cehoslovac un discurs cu tentă reformistă.
S.U.A.George Bush cere URSS s���������������������������������
ă-şi retragă trupele din Polonia.

6 iulie. Ungaria. Este reabilitată juridic memoria lui Imre Nagy de către
Curtea Supremă din Ungaria. Moare Kádár János.
La Strasbourg, M.S. Gorbaciov respinge doctrina Brejnev din 1968.

7-8 iulie. România. La Bucureşti se desfăşoară consfătuirea

Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
Sunt abordate aspecte privind pacea, dezarmarea, securitatea, dar şi problemele
cu care se confruntau statele membre. În cuvântarea sa, Nicolae Ceauşescu
se arată îngrijorat de evoluţia din Polonia, de faptul că PMUP pierde situaţia
de sub control. Mihail Gorbaciov pledează pentru perestroika şi pentru sporirea
valenţelor politice aleTratatului, întărind ideea privind necesitatea “respectării
independenţei partidelor frăţeşti” şi a excluderii forţei şi a ameninţării cu forţa în
relaţiile dintre state.

8 iulie. Polonia. La Universitatea din

Varşovia, reprezentanţii organizaţiilor P.M.U.P.
constituie Iniţiativa 8 iulie, prin care se cer
schimbări atât în conducere cât şi în ceea ce
priveşte denumirea partidului.

9-11 iulie. Polonia. George Bush,

preşedintele S.U.A., în vizită în Polonia, îşi
arată admiraţia pentru ceea ce a făcut Polonia
şi anunţă că America îşi oferă sprijinul în
înfăptuirea noilor reforme.

12 iulie. Ungaria. În cadrul vizitei la

Budapesta, George Bush, preşedintele S.U.A.,
George Bush declară: Acum, pentru Ungaria a început
sezonul libertăţii.

18
 IULIE 1989

17 iulie. Polonia. Sunt reluate dezbaterile����������������������������

diplomatice dintre Polonia
şi Vatican.

19 iulie. Polonia. Wojciech Jaruzelski devine preşedinte al Republicii,

fiind ales de către Parlamentul polonez. Acesta se retrage din funcţia de
conducere a partidului comunist, funcţie ce
îi revine lui Mieczyslaw Rakowski.

24 iulie. Televiziunea ungară

difuzează un interviu cu László Tõkés, în
care acesta face afirmaţii împotriva
programului de sistematizare a satelor pe
care îl descrie drept o încercare de distrugere
a culturii maghiare din Transilvania.

28 iulie. Polonia. C.C. al P.M.U.P.

renunţă oficial la caracterul de partid ateu.

László Tõkés

A fost Revoluţia poporului român, poporul român nu mai
suporta această apăsare a regimului dictatorial, poporul era profund
nemulţumit. Faptul că protestele în masă s-au extins în toată ţara, au
devenit din ce în ce mai vehemente împotriva regimului ceauşist arată
că acestea au fost motivele revoluţiei şi că a fost voinţa poporului.

Ferenc Karpati-fost ministru al apărării în Ungaria în 1989

Poziţia centrală pe care Revoluţia din decembrie 1989 o ocupă în

istoria recentă a Romaniei este de necontestat. Ea a asigurat baza ulte-
rioarelor reforme postcomuniste şi a rămas un puternic simbol politic
în discursurile ţinute pe plan intern.

Peter Siani-Davies

19
 AUGUST 1989

3-4 august. Ungaria. Un interviu al regelui

Mihai I în care este criticată situaţia din România
este transmis de către televiziunea maghiară.

7 august. Polonia. Lech Walésa anun��� ţă

decizia Solidarit���� ăţii de a forma noul Executiv
f�����������������������������������������������
ără comunişti.

17 august. Polonia. Au loc discu������������

ţii privind
c���������������������������������������
onstituirea primului guvern necomunist
din Polonia şi �����������������������������������
din spaţiul aflat sub influenţa
Moscovei.
Regele Mihai I
M������������������������������������������������
inistrul polonez de Interne, Czeslaw Kiszczak,�
�������������
şi dă demisia.

18 august. Polonia. Intelectualul catolic Tadeusz Mazowiecki, consilier

al mişcării Solidaritatea şi redactor-şef al ziarului acesteia, este propus a fi noul
şef al executivului de la Varşovia.

19 august. Polonia. C.C. al P.M.U.P. adoptă documentul intitulat

Învăţămintele drumului nostru istoric în cadrul procesului de autoreformare.
De asemenea, prin Declaraţia-program este menţionat ca obiectiv strategic al
partidului trecerea paşnică şi treptată la socialismul democratic.

19 spre 20 august. România. Nicolae Ceauşescu trimite un Mesaj

conducătorilor partidelor comuniste din statele membre ale Tratatului de la
Varşovia, avertizând asupra faptului că trebuie adoptată o poziţie prin care să
se oprească cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului în
Polonia.

20 august. Austria. Otto de Habsburg organizează la frontiera austro-

ungară manifestaţia Un picnic pentru Europa, atrăgând atenţia asupra situaţiei
germanilor din Est, aflaţi în Ungaria.

20
 AUGUST 1989

21 august. România. În cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv,

Nicolae Ceauşescu cere elaborarea unui program de urgenţă pentru a se
preveni pierderea Poloniei.

Polonia. Partidul Muncitoresc Unit Polonez trimite un răspuns dur

la Mesajul lui Nicolae Ceauşescu, fiind respinse afirmaţiile făcute în această
declaraţie de către preşedintele român: Încercăm să înţelegem intenţiile
tovarăşilor români, nu putem să acceptăm şi să recunoaştem motivaţia, nici
aprecierile şi nici concluziile formulate în declaraţia conducerii Partidului
Comunist Român. . (...) Respingem afirmaţiile tovarăşilor români că participarea
în guvernul Republicii Populare Polone a reprezentanţilor Solidarităţii, serveşte
celor mai reacţionare cercuri imperialiste şi că aceasta este nu numai o
problemă internă a Poloniei, ci se referă la toate ţările socialiste.

Cehoslovacia. În Piaţa Wenceslas, din Praga, are loc o manifestaţie
împotriva invaziei trupelor Tratatelului de la Varşovia, în 1968; câteva mii de
tineri scandează: „Trăiască libertatea!” „Trăiască Polonia!”

23 august. La împli-
nirea a 50 de ani de la
semnarea pactului Molotov-
Ribbentrop, în Ţările Baltice
se organizează un lanţ uman
de 560 km, participanţii
protestând împotriva anexării
Estoniei, Lituaniei şi Letoniei
de către Uniunea Sovietică în
1940.
La Bucureşti are loc ultima
Ultima sărbătoare a comunismului manifestare a “oamenilor
muncii” dedicată aniversării
actului din 1944, eveniment prezentat de regimul comunist ca începutul
revoluţiei de eliberare naţională, antifascistă şi antiimperialistă.

21
 AUGUST 1989

24 august. Polonia. Tadeusz Mazowiecki

este ales de către Parlament ca noul şef al
executivului de la Varşovia.

Ungaria. Partidul Muncitoresc Socialist
Ungar trimite autorităţilor de la Bucureşti un răspuns
dur, prin care sunt exprimate dezacordurile cu privire
la conţinutul mesajului P.C.R.
Prim-ministrul Ungariei Németh Miklós îi informează
pe cancelarul vest-german Helmut Kohl şi pe
Tadeusz Mazowiecki cancelarul austriac Franz Vranitzky despre decizia
de a deschide graniţa dintre Ungaria şi Austria.

Cu toate că România ar fi avut posibilităţi uriaşe pentru crearea
propriului său mit democratic - este vorba de Revoluţia din 1989 - non-
conformista intelectualitate română a reuşit să concretizeze cea mai
fantastică realizare, un record mondial de valoare universală. Pentru
că voi, cărora nu v-au convenit consecinţele politice ale revolutiei, aţi
convins o lume întreagă că revoluţia, de fapt, nici n-a avut loc, că a fost
vorba de o înşelătorie, de un miraj, de o halucinaţie, reuşind ca prin
tertipurile poeticeşti ale mitologizării negative să escamotaţi cea mai
mare faptă a poporului vostru. Anularea mitului democratic a anticipat
anularea realitătii româneşti.

G.M.Tamas

Revoluţia din Decembrie ‘89 a fost o veritabilă, o admirabilă
revoluţie naţională... sacrificiul românilor n-a fost inutil. Cum să fie
inutil dacă el a reuşit să prăbuşească o dictatură ce părea protejată de
nouă rânduri de sisteme de securitate?

Acad. Eugen Simion

22
 SEPTEMBRIE 1989

1 septembrie. Raportul profesorului

Dumitru Mazilu privind numeroasele încălcări
ale drepturilor şi libertăţilor oamenilor din diverse
state, inclusiv din România, este examinat de
Subcomisia pentru Prevenirea Discriminării
şi Protecţia Minorităţilor a O.N.U. : Asistăm la
adevărate tragedii umane. (…);Suferinţele
���������������������
sunt
nesfârşite. Lacrimile mamelor se transformă
în torente, iar inimile bătrânilor sunt sfâşiate.
Deasemenea, referindu-se la condiţia tinerilor
din România, domnul Mazilu consideră că
aceştia sunt mutilaţi spiritual, sunt transformaţi Dumitru Mazilu
într-o specie de roboţi: Ce fel de societate este
aceasta în care viaţa unei persoane nu mai contează, individul fiind transformat
într-un animal de povară necesar numai pentru punerea în practică a planurilor
tiranilor de preamărire pentru a li se asigura nemurirea? (…);Cum este posibil,
ne întreabă tinerii români, ca în secolul nostru, în care civilizaţia a atins culmi
de neimaginat, popoare întregi să fie terorizate în văzul întregii lumi, în timp
ce tiranii criminali, în loc să fie înlăturaţi şi pedepsiţi aşa cum ar trebui, sunt
omagiaţi printr-un cult de o vulgaritate dezgustătoare?

10 septembrie. Ungaria. Guvernul ungar reziliază Convenţia din 1968

încheiată cu guvernul Republicii Democrate Germane privind limitarea trecerii
cetăţenilor est-germani într-o ţară terţă.

11 septembrie. Autorităţile ungare deschid pentru refugiaţii din R.D.G.
graniţa cu Austria.

12 septembrie. R.D.G. Se formează un grup politic independent,
Noul Forum, care urmăreşte dialogul cu Puterea şi participarea la alegeri libere
în cadrul unei societăţi socialiste democratice pluraliste.

23
 SEPTEMBRIE 1989

15 septembrie. Cehoslovacia. Premierul Ladislau Adamec primeşte

o scrisoare redactată de 22 din semnatarii petiţiei „Câteva fraze”, prin care cer
desfăşurarea de negocieri între guvern şi opoziţie.

17 septembrie. Polonia. În cadrul şedinţei Seimului este aprobat
cabinetul propus de Tadeusz Mazowiecki, care, la sugestia administraţiei
americane, face unele declaraţii liniştitoare privind politica externă a ţării:
Deschiderea Poloniei faţă de întreaga lume nu înseamnă renunţarea la legăturile
şi obligaţiile asumate faţă de aliaţii Poloniei. . (...) Guvernul va respecta legăturile
Poloniei, decurgând din pacte internaţionale şi îşi va îndeplini obligaţiile care
rezultă din acestea. Guvernul va dezvolta relaţii de alianţă cu URSS în spiritul
principiilor egalităţii în drepturi şi al respectului suveranităţii.

18 septembrie. S.U.A. George Bush declară într-o conferinţă faptul
că S.U.A. sunt ferm angajate în sprijinirea procesului de reforme din Europa
răsăriteană.
�������� Ungaria. Puterea şi �����������������������������������������������������
Opoziţia cad de acord asupra a şase texte de lege
referitoare la tranziţia democratică.

19 septembrie. U.R.S.S. M.S.Gorbaciov

se pronunţă pentru creşterea autonomiei
Republicilor din compunerea U.R.S.S.
Ungaria. Se finalizează discuţiile între
P.M.S.U. şi cele nouă grupări din Opoziţie
privind organizarea multipartidismului şi a
alegerilor, fără ca Alianţa Liber Democrată
şi Alianţa Tinerilor Democraţi să semneze
acordul, aşadar refuzând compromisul cu
M.S.Gorbaciov partidul comunist.

21 septembrie. R.D.G. Puterea declar�������������������������
ă ilegal grupul politic
independent, Noul Forum.
Ministrul sovietic de externe, Eduard Şevardnadze������������������
�����������������������������
, în vizita sa în
S.U.A., este primit de pre���������������������������������������������������
şedintele Bush, cu care poartă o discuţie al cărei

24
 SEPTEMBRIE 1989

rezultat este acordul asupra unei viitoare întâlniri la nivel înalt sovieto-
americane.

23 septembrie. R.D. Germania. Deoarece

Erich Honecker refuz������������������
ă să înregistreze
formaţiunea respectivă, în Berlin au loc mari
manifestaţii.

25 septembrie. R.D.G. L���������

a Leipzig au
loc manifesta���������������������������������
ţii prin care cetăţenii solicită
legali���������������������������������
zarea Noului Forum şi ��������������
scandează: Gorby!,
Gorby!. Pozi��������������������������������������
ţia lui Erich Hone��������������������
cker se clatin������
ă tot
mai mult şi tot mai repede.

26 septembrie. Cehoslovacia. La
Erich Honecker
Ministerul Federal al Afacerilor Externe au loc
discu�����������������������������������������������������������������������������
ţii privind restructurarea economiei, democratizarea societăţii cehoslovace,
elaborarea unei noi Constituţii.

27 septembrie. Iugoslavia. Parlamentul Sloveniei modific��������������

ă Constituţia
Republicii şi înlătură articolul privind rolul conducător al Uniunii Comuniştilor,
prevăzând dreptul la secesiune al acestei Republici.

28 septembrie. Postul de radio Europa liber�ă face cunoscut faptul

că Partidul Comunist Italian nu a invitat P.C.R. la festivităţile organizate la
aniversarea ziarului L’Unità, în plus este organizată şi o dezbatere în care este
criticată politica dusă de Nicolae Ceauşescu.


„Am aflat cu bucurie despre căderea regimului Ceauşescu.
În urma acestui eveniment putem spune că idealurile de libertate şi
democraţie prevalează peste tot în Europa centrală şi răsăriteană“

Manfred Woerner, secretar general al NATO

25
 OCTOMBRIE 1989

2 octombrie. R.D.G. Se declanşează un şir de demonstraţii

antiguvernamentale în principalele oraşe din ţară.

3 octombrie. Cehoslovacia. Cei 4000 de cetăţeni est-germani care

se află în sediul şi în faţa ambasadei R.F.G. din Praga încearcă să folosească
teritoriul Cehoslovaciei pentru a ajunge în R.F.G.

4 octombrie. R.D.G. Au loc manifesta��������������������������

ţii antiguvernamentale în Dresda.

6-9 octombrie. Ungaria. Ar����������������������������������������

e loc Congresul extraordinar al P.M.S.U.

7 octombrie. Ungaria. P.M.S.U. se transform������������������������

ă în Partidul Socialist
Ungar, avându-l ca preşedinte pe Rezsö Nyers.
R.D.G. Erich Honecker organi-
zeaz���������������������������������
ă sărbătorirea a 40 de ani de la
înfiinţarea R.D.G., invitând la Berlin pe
to�������������������������������������������
ţi liderii statelor membre ale Tratatului
de la Varşovia.
Est-berlinezii ies pe strad��� ă,
continuă manifestaţiile prin care cer
libertate, democraţie, dar şi unificarea
Germaniei.

Erich Honecker şi M.S.Gorbaciov 9 octombrie. R.D.G. Manifestaţii

la sărbătorirea celor 40 de ani de la
antiguvernamentale în Leipzig.
înfiinţarea R.D.G.
Ungaria. Postul de radio Kossuth
începe difuzarea emisiunii Alternativa României, organizată de redacţia zia-
rului Informaţii despre Ardeal.

11-12 octombrie. Cehoslovacia. La Plenara C.C. al P.C.C., Milos

Jakes critică evoluţiile din Ungaria şi Polonia, acţiunile grupărilor de opoziţie care
cu sprijinul anumitor cercuri politice şi mijloace de informare din Occident au ca
obiectiv destabilizarea socialismului, slăbirea rolului partidului şi discreditarea
acestuia.
26
 OCTOMBRIE 1989

12 octombrie. S.U.A. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe vorbeşte

despre interesul cu care sunt urmărite evenimentele din R.D.G. şi preocuparea
pe care americanii o manifestă faţă de cei ce luptă pentru libertate.

16 octombrie. Bulgaria. Societatea civilă bulgară se foloseşte de

Conferinţa Mediului Înconjurător ce se desfăşoară la Sofia şi protestează
împotriva regimului comunist bulgar.
R.D.G. Continuă manifestaţiile antiguvernamentale în Dresda,
Magdeburg şi Leipzig.

18 octombrie. R.D.G. ���������������������������������������������

Willy Stoph, prim-ministrul est-german, cere
demisia lui Erich Honecker. La conducerea R.D.G. este ales Egon Krenz,
cunoscut adept al gorbaciovismului, afirmând că: socialismul este singura
alternativă manifestată faţă de capitalism.
Ungaria. Constitu���
ţia este modificată de către �������������������� şi
Parlamentul Ungariei �����
se adoptă pluripartidismul.

19 octombrie. Ungaria. Parlamentul Ungariei adoptă „o declaraţie de

solidaritate” cu pastorul reformat László Tõkés, din România.

20 octombrie. Ungaria. Parlamentul
ungar aduce amendamente Constituţiei privind
schimbarea denumirii statului în Republica
Ungaria, adoptarea principiilor pluripartidismului
şi ale economiei de piaţă etc.

23 octombrie. Ungaria. Devine ziua

naţională, ziua în care a început revoluţia din
1956. Este momentul în care regimul comunist
în Ungaria se prăbuşeşte.
U.R.S.S. Eduard ����������������
Şevar�����������
dnadze, mi-
nistrul sovietic de externe, se pronun�����������
ţă în faţa
Sov����������������������
ietului Suprem pentru absoluta libertate a Eduard �����������
Şevar������
dnadze
popoarelor est-europene.
27
 OCTOMBRIE 1989

Bulgaria. Pet����������������������������������������������������������
ăr Mladenov îşi prezintă demisia din Guvern şi formulează
o scrisoare extrem de critică la adresa situaţiei din ţară şi a politicii promovate
de Todor Jivkov.
R.D.G. �������������������������������������������������������������
S������������������������������������������������������������
ute de mii de cet�������������������������������������������
ăţeni ies ���������������������������������
în strad�������������������������
ă pentru a cere reforme
democratice autentice.

24-25 octombrie. România. La plenara l���������������������������������

ărgită a C.C. al P.C.R., Nicolae
Ceauşescu se pronunţă împotriva oricăror schimbări în sistemul politic din ����
ţară,
prezentând expunerea Cu privire la problemele socialismului, ale activităţii
ideologice, politico-educative, de dezvoltare a conştiinţei revoluţionare, de
formare a omului nou, constructor conştient al socialismului şi comunismului în
România.

28 octombrie. Cehoslovacia. Aproximativ 10 000 de oameni sunt

aduna��������������������������������������������������������������������������
ţi, de către opoziţia cehoslovacă, în Piaţa Wenceslas din Praga, pentru a
marca întemeierea statului cehoslovac.

30 octombrie. România. Profesorul
Dumitru Mazilu, raportorul pentru România
al Centrului pentru Drepturile Omului de pe
lângă Oficiul O.N.U. de la Geneva, trimite
Ministerului român de Externe o Notă, în care
sunt prezentate 131 de cazuri de încălcare a
drepturilor omului în România.

31 octombrie. R.D.G. În cadrul convorbirii

telefonice dintre Egon Krenz şi Helmut
Kohl se ajunge la înţelegerea ca emigrarea
Articol al profesorului est-germanilor spre R.F.G. să nu mai fie
Dumitru Mazilu încurajată.

Octombrie. Într-un interviu acordat postului

de radio Europa Liberă, dizidentul român Dan Petrescu se declară împotriva
realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al P.C.R.

28
 NOIEMBRIE 1989

1-2 noiembrie. R.D.G. Egon Krenz face o

vizită la Varşovia, deoarece perspectiva unificării
Germaniei provocase îngrijorări în Polonia.

3 noiembrie. Bulgaria. La Sofia au

loc manifestaţii ale susţinătorilor grupului
Ecoglasnost şi este depusă o Petiţie la sediul
Adunării Naţionale.

4 noiembrie. R.D.G. În Berlinul de Est,

circa 300 000 de cetăţeni cer demisia guvernului
Egon Krenz şi a conducerii P.S.U.G.

�����������
6 noiembrie. R.D.G. Manifesta��������������������������������������
ţii�����������������������������������
le antiguvernamentale continu������
ă în
Berlinul de Est.

7 noiembrie. R.D.G. Guvernul demisioneaz������������������������������

ă „în bloc”, Willy Stoph este
înlocuit cu reformistul Hans Modrow care include în guvern şi necomuniştii.

8 noiembrie. R.D.G. Noul guvern est-german anunţă că, începând cu

ziua următoare, cetăţenii est-germani sunt liberi să părăsească ţara prin orice
punct de frontieră.

�����������
9 noiembrie. R.D.G. Punctele
de trecere în Berlinul de Vest sunt
luate cu asalt de c�������������������
ătre cetăţenii est-
germani. Cade zidul Berlinului, simbol
al războiului rece, făcându-se astfel
primul pas spre reunificarea Berlinului şi
a statului german.

10 noiembrie. Bulgaria. Todor

Jivkov este înlăturat din funcţia de
secretar general al Partidului Comunist
Zidul Berlinului
Bulgar, fiind înlocuit de Petăr Mladenov.
29
 NOIEMBRIE 1989

11 noiembrie. Polonia. Helmut Kohl

efectuează o vizită la Varşovia pentru a da
asigurări conducerii poloneze că R.F.G.
recunoaşte graniţa Oder-Neisse.

14 noiembrie. U.R.S.S. Şeful Sectorului
pentru relaţiile cu România din cadrul
Ministerului de Externe al U.R.S.S. îl informează
pe ambasadorul Ion Bucur că „o organizaţie
radicală sovietică” intenţionează să desfăşoare
în după-amiaza zilei următoare o manifestaţie
în faţa Ambasadei.
Helmut Kohl
România. Direcţia de Informaţii Externe
raportează că Agenţia Americană de Informaţii a înfiinţat o organizaţie numită
Trust Organization care urmăreşte încurajarea şi sprijinirea mişcării de
dizidenţă în ţările socialiste, concentrându-se în special asupra României şi
Cehoslovaciei.

15 noiembrie. Ungaria. Federaţia Tinerilor Democraţi organizează,

în faţa Ambasadei române din Budapesta, o demonstraţie de protest faţă de
situaţia din România.

16 noiembrie. Cehoslovacia. Un grup al „Partidului Radical European”

protestează în faţa Ambasadei române din Praga împotriva violării drepturilor
omului în România.

17 noiembrie. Cehoslo-
vacia. Începe „revoluţia de
catifea”. Populaţia se îndreaptă
către Piaţa Wenceslas din Praga,
scandând: „Libertate!”, „Alegeri
libere!”, „Afară cu Jakes!”. Au loc
arestări şi sunt răniţi peste 500
de manifestanţi.
Începe revoluţia de catifea
30
 NOIEMBRIE 1989

U.R.S.S. Eduard Şevardnadze declară că nimeni nu are dreptul să

schimbe în mod unilateral realităţile din Europa.

18 noiembrie. R.D.G. 11 miniştri necomunişti sunt incluşi în noul

guvern est-german.
Cehoslovacia. Universităţile şi teatrele intră în grevă.
Bulgaria. Parlamentul decide constituirea unei Comisii pentru
elaborarea unei noi Constitu����
ţii.

19 noiembrie. Cehoslo-
vacia. La Praga, aproximativ 100
000 de cetăţeni ies în stradă. La
iniţiativa lui Václav Havel, sunt
reunite 12 organizaţii şi mişcări
independente, formându-se astfel
Forumul Civic.

20 noiembrie. Româ-
Praga, 19 noiembrie 1989 nia. La Bucureşti, încep lucrările
Congresului al XIV-lea al P.C.R.
Deşi s-a dorit o reprezentare internaţională cât mai largă la acest congres, nu
este prezent nici unul dintre secretarii generali ai partidelor comuniste sau foste
comuniste din ţările socialiste.
Nicolae Ceauşescu declară
că nu va permite să se aducă
atingere socialismului, convinge-
rea sa fiind că numai socialismul
reprezintă viitorul. Iată de ce,
criticând ce este rău, nu trebuie
să aruncăm socialismul, ci pe cei
care au făcut în aşa fel încât să
aducă daune socialismului.
R.F.G. La postul de
Tezele Congresului al XIV-lea al P.C.R.
radio Europa Liberă, la ora

31
 NOIEMBRIE 1989

18.00, sunt semnalate cazurile unor cetăţeni străini cărora le este interzisă
intrarea în România. Câteva ore mai târziu se anunţă că diplomaţii din 12 state
membre ale Comunităţii Europene acreditaţi la Bucureşti boicotează cel de-
al XIV-lea Congres al P.C.R, în semn de protest faţă de violarea drepturilor
omului în România... şi Ambasada S.U.A. la Bucureşti recurge la o decizie
asemănătoare.

Cehoslovacia. La Praga, aproximativ 200
000 de oameni ies în stradă pentru a cere
scoaterea din Constituţie a rolului conducător al
Partidului Comunist, dialog social etc.
R.F.G. Afirmaţia ministrului francez de
Externe, Roland Dumas: Ieri Budapesta,
Varşovia şi Berlin, şi apoi Sofia! Astăzi e la rând
Praga! Mâine va fi Bucureştiul! este transmisă
pe postul de radio Europa Liberă.
U.R.S.S. Ministrul francez de Externe,
Roland Dumas, face o vizită la Moscova, unde
Roland Dumas se întâlneşte cu Mihail Gorbaciov şi Eduard
Şevardnadze.

21 noiembrie. Cehoslovacia. Au loc primele contacte dintre Forumul
Civic şi premierul Adamec privind desfăşurarea unei „mese rotunde”, după
modelul polonez.
Cardinalul Frantisek Tomasek face publică o Declaraţie prin care
pledează pentru adevărul, drepturile şi libertăţile cetăţenilor: Nu putem avea
încredere într-o conducere de stat care refuză să spună oamenilor adevărul
şi să le acorde drepturile şi libertăţile care sunt proprii şi ţărilor în curs de
dezvoltare.
S.U.A. Ministrul vest-german de Externe Hans-Dietrich Genscher
efectuează o vizită la Washington unde discută cu omologul său american,
James Baker, şi cu George Bush. După aceste convorbiri, Genscher declară că
a primit asigurări că SUA nu vor lua o decizie unilaterală privind viitorul Europei
în cadrul convorbirii la nivel înalt din Malta.

32
 NOIEMBRIE 1989

22 noiembrie. R.D.G. Ca urmare a propunerii Biroului politic al C.C.

al P.S.U.G., partidele participante la guvernare şi formaţiunile Opoziţiei discută o
nouă lege electorală şi o nouă Constituţie. Noi formaţiuni politice se înfiinţează.
Cehoslovacia. Publicul Împotriva Violenţei este noua organizaţie ce
se întemeiază în Bratislava.

23 noiembrie. Consilierul economic al preşedintelui M.S. Gorbaciov,

Oleg Bogomolov, îşi exprimă într-un interviu optimismul privind evoluţia situaţiei
din România: Procesul care se desfăşoară în prezent în unele ţări din Europa
de Est are un caracter ireversibil şi de generalitate. Anumiţi conducători politici
pot să nu fie conştienţi de necesitatea unor asemenea schimbări, dar viaţa
însăşi le-o va impune de aceea eu privesc cu un anumit optimism evoluţia
viitoare a României.
Bulgaria. Secretarul C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimităr
Stanişev, face constatarea că după 10 noiembrie 1989 Bulgaria a trecut la o
nouă etapă de dezvoltare sub conducerea partidului comunist.

24 noiembrie. România.� Nicolae Ceau����������������������
şescu este reales, în
unanimitate, secretar general al P.C.R.
Cehoslovacia. ������������������������������������������������
�������������������������������������������������
n fa��������������������������������������������
ţa unei mulţimi de peste �������������������
300 000 de oameni,
Václav Havel declar���
�: Vrem libertate!, Vrem alegeri libere, vrem pluralism!
Cehoslovacia. Conducerea P.C.C.
demisioneaz�������������������������������������
ă „în bloc”, astfel Milos Jakes este
înlocuit de Karel Urbanek.

25 noiembrie. Bulgaria. Sindicatele

oficiale din Bulgaria �������������������������
şi proclamă independenţa.
Se formează circa 50�����������������������������
de partide. Este înl��������
ăturată
cenzura.
Cehoslovacia. În unele ora�����������������
şe, ������������
aproximativ
1.000.000 de manifestan��������������������������
ţi������������������������
cer demisia lui Gustav
Husák. Václav Havel propune abrogarea rolului
conduc�������������������
ător al partidului comunist şi alegeri
Gustav Husák libere.

33
 NOIEMBRIE 1989

26 noiembrie. Cehoslovacia. Opozanţii prezintă documentul Ce vrem

noi!. Au loc discuţii între delegaţia condusă de Václav Havel şi reprezentanţii
autorităţilor conduşi de Ladislau Adamec privind eliberarea deţinuţilor politici,
libertatea presei, accesul opoziţiei la mass-media. În Plenara extraordinară a
C.C. al P.C.C. se decide eliberarea din funcţiile deţinute a celor care fuseseră
instalaţi după invazia sovietică din 1968, cu scopul de a fi constituit un nou
guvern de coaliţie şi de a convoca Congresul extraordinar al partidului la 26
ianuarie 1990.
Ungaria. Populaţia se pronunţă prin plebiscit pentru desfiinţarea
organizaţiilor de partid la locul de muncă. Opoziţia obţine câştig de cauză
privind modalitatea de a alege viitorul preşedinte al Republicii.
U.R.S.S. În ziarul
sovietic Pravda, M.S. Gorbaciov
prezintă o sinteză a societăţii
pe care îşi dorea să o realizeze
în U.R.S.S, în articolul intitulat
Ideea socialistă şi restructurarea
revoluţionară: Socialismul spre
care mergem în procesul restruc-
turării este o societate care se
bazează pe o economie eficientă
Ziarul Pravda pe baza celor mai înalte realizări
ale ştiinţei şi tehnicii, culturii, pe
structuri sociale umanizate, care să realizeze democratizarea tuturor laturilor
vieţii sociale şi să creeze condiţii pentru o viaţă şi o activitate creatoare intensă
a oamenilor.

27 noiembrie. Cehoslovacia. Pe tot cuprinsul ţării are loc o grev��ă

generală.�
România. Celebra gimnast�������������������������������������������
ă Nadia Comăneci părăseşte clandestin ţara.

28 noiembrie. Cehoslovacia. ������������������������
�����������������������
ncep negocierile între Forumul civic
şi autorităţi; premierul Ladislau Adamec se declară de acord cu aproape toate
cererile opoziţiei.
34
 NOIEMBRIE 1989

29 noiembrie. R.F.G. Cancelarul vest german Helmut Kohl prezintă

planul detaliat în 10 puncte pentru unificarea Germaniei.
Cehoslovacia. Parlamentul aprobă scoaterea din Constituţie a
articolului referitor la rolul conducător al Partidului Comunist în societate şi
în stat, cât şi a articolului privind educarea în spiritul marxism-leninismului,
precizându-se că: întreaga politică culturală din Cehoslovacia, dezvoltarea
învăţământului, educaţia şi predarea se fac în sprijinul cunoaşterii ştiinţifice şi
în concordanţă cu principiile patriotismului, umanismului şi democraţiei.

������������
30 noiembrie. Bulgaria. P�����������������������������������������
������������������������������������������
opula������������������������������������
ţia demonstrează,�������������������
cerând instalarea
imediat����������������������������������������������������������
ă a unui sistem multipartit şi dreptul de liberă asociere.

31 noiembrie. U.R.S.S. Ministrul de Externe sovietic Eduard

Şevardnadze declară că la Malta se va desfăşura un dialog deschis, sincer şi
liber şi că nu se vor încheia acorduri pe probleme concrete.

Noiembrie. Liderul comuni��������������������������������������

ştilor albanezi, Ramiz Alia, se opune
reformelor de orice fel.

Revoluţia română a spulberat şi limitele singurătăţii mele. M-a
scos în stradă. M-a obligat să merg in Piaia universită ii, să mă ruşinez
de prejudecăţile mele, să mă uit la tinerii care infruntau acolo gloantele
şi să mă intreb: cum am putut, Doamne, să cred că suntem un popor
condamnat să rabde? cum am putut să cred că tinerii din România n-au
nici un ideali şi ce frumoase perspective deschisese României revoluţia!
Revoluţia noastră însângerată şi pură. Am dat martiri în câteva zile
pentru o istorie întreagă, dar n-am avut se pare norocul ca sacrificiul
lor să fie înţeles şi respectat...

Octavian Paler

Revoluţiile nu sunt făcute de sfinţi, nedreptatea e adesea doborâtă
de nesocotinţă, iar omul care sparge o uşă spre viitor arareori stăpâneşte
camera de dincolo de ea.

John Prebble

35
 DECEMBRIE 1989

1 decembrie. Cehoslovacia. Milos Jakes este exclus din P.C.C.

R.D.G. Parlamentul decide abolirea prevederii constitu����������������
ţionale privind
rolul conducător al partidului comunist.

2-3 decembrie. Malta. � Se

desf���������������������������������
ăşoară întâlnirea la nivel înalt
între George Bush şi M.S.Gorbaciov,
unde se discută probleme referitoare
la dezarmare, coop����������������
erare, situa����
ţia
internaţională ������������������
etc. Preşedintele
American şi-a exprimat susţinerea
pentru politica de perestroika:
Puteţi fi sigur că aveţi de-a face
George Bush şi M.S.Gorbaciov
cu o Administraţie americană şi un
Congres care doresc ca reformele
dumneavoastră să reuşească dar şi-a manifestat şi interesul faţă de evoluţiile
din Estul Europei.

3 decembrie. Cehoslovacia. ������������������������������������

S�����������������������������������
e constituie un nou guvern în care
conducerile a cinci ministere (din 20) nu mai sunt conduse de comuni����� şti.
Opoziţia nu este de acord cu noua componenţă, Forumul civic solicitând
constituirea unui veritabil guvern de coaliţie.

R.D.G. Plenara C.C. al P.S.U.G. hotărăşte excluderea din Comitetul

Central şi din partid a lui Erich Honecker şi a altor colaboratori, în frunte cu fostul
prim-ministru Willy Stoph; întreaga conducere a partidului demisionează.

4 decembrie. U.R.S.S.
La Moscova, cu pri-
lejul întâlnirii la nivel înalt a
conducătorilor statelor membre
ale Tratatului de la Varşovia, între
Nicolae Ceauşescu şi Mihail
Întâlnirea de la Moscova Gorbaciov are loc un schimb

36
 DECEMBRIE 1989

dur de replici, preşedintele român insistând pentru organizarea unei întâlniri a

reprezentanţilor partidelor comuniste, cu participare sovietică, şi pentru sporirea
de către Uniunea Sovietică a livrărilor de materii prime, în special petrol şi
gaz metan. Ceauşescu şi-a exprimat “preocuparea” faţă de ce se întâmplă în
câteva ţări socialiste din Europa. Înţelegem perfecţionarea, înnoirea, însă nu
de asta vreau să vorbesc acum, dar forma în care se acţionează pune foarte
serios în pericol nu numai socialismul, ci şi existenţa partidelor comuniste în
ţările respective.
Cehoslovacia. Manifestanţii scandează: Afară cu comuniştii!, Fără
comunişti!, Ruşine!, Mafia!, Plecaţi!

5 decembrie. U.R.S.S. La
Moscova, au loc discuţii între Petăr
Mladenov şi Mihail Gorbaciov,
proaspătul lider bulgar declarând că
în ţara sa toată lumea, cu excepţia
unei pături subţiri a populaţiei, susţine
cu căldură perestroika.
Mihail Gorbaciov, la Moscova,
Întâlnirea de la Moscova poartă discuţii cu Hans-Dietrich
Genscher; ministrul de Externe vest-
german dă asigurări că Germania unificată va respecta principiile cuprinse în
Actul final al Conferinţei de la Helsinki din 1975.

6 decembrie. U.R.S.S. Mihail Gorbaciov abordează cu François
Mitterand, la Kiev, probleme referitoare la situaţia politică din estul Europei.
R.D.G. Egon Krenz demisionează din funcţiile de preşedinte al
Consiliului de Stat şi al Consiliului Apărării al R.D.Germane.

7 decembrie. Bulgaria. Grupările independente se unesc în cadrul

Uniunii Forţelor Democrate, condusă de Jelio Jelev, care militează pentru
democraţie de tip occidental.
R.D.G. La Masa Rotundă participă 14 partide şi grupări politice de
opoziţie, alături de reprezentanţii P.S.U.G.. La
���������������������������������������
scurt timp, este dizolvat�����������
���������
poli����
ţia�
politic������������
ă S.T.A.S.I.
37
 DECEMBRIE 1989

Cehoslovacia. �����������������������������������������������
P����������������������������������������������
remierul Ladislau Adamec �������������������
şi prezintă demisia.
Ungaria. Presa din Budapesta public�������������������������������������
ă tex��������������������������������
tul scrisorii lui Matyas Szurös
c����������������������������������������������������������������������������
ătre Nicolae
�����������������������������������������������������������������������
Ceau�����������������������������������������������������������
şescu; printre altele, preşedintele interimar al Ungariei
îi cere lui Ceauşescu să intervină pentru ca ameninţările împotriva preotului
reformat Lászlo Tökes şi a familiei sale să înceteze.

8 decembrie. R.D.G. Congresul extraordinar al Partidului Socialist

Unit din Germania îl alege pe Gregor Gysi, un tânăr avocat, de 41 de ani,
în funcţia de preşedinte al partidului. În acelaşi cadru, primul-ministru Hans
Modrow se pronunţă pentru un stat R.D.G. suveran şi socialist.

9 decembrie. România. Direcţia de Informaţii Externe raportează

că în Ungaria se pregătesc acţiuni pentru destabilizarea situaţiei interne din
România şi că Budapesta are intenţia să provoace incidente de graniţă.

10 decembrie. Cehoslovacia. Se constituie guvernul condus de M.

Calfa (în urma demisiei lui Adamec), în cadrul căruia majoritari nu mai sunt
comuniştii.
La postul de radio „Europa Liberă”, Mircea Carp anunţă că Liga
anticomunistă română, organizaţia românilor refugiaţi în Ungaria, face apel la
toţi românii să condamne nerespectarea drepturilor omului în România.

11 decembrie. Cehoslovacia. Gustáv Husák este înlocuit din func����

ţia
de preşedinte al ţării.

13 decembrie. Polonia. La chemarea Solidarităţii, sunt trase sirenele

şi clopotele, marcându-se astfel 9 ani de la decretarea stării de asediu.
�����������������������������������������������������������������������
Todor Jivkov este înl��������������������������������������������������
ăturat��������������������������������������������
din Comitetul Central şi
���������������������
din rândul membri-
lor de partid.

14 decembrie. România. La Iaşi are loc o primă încercare de

destabilizare a regimului Ceauşescu, când câteva persoane, în numele
Frontului Popular Român, au iniţiat un miting de protest în Piaţa Unirii.
Timişoara. 30-40 de enoriaşi ai Bisericii reformate se adună în faţa casei

38
 DECEMBRIE 1989

parohiale a lui László Tõkés pentru a împiedica evacuarea pastorului. Pentru a

nu inflama situaţia, colonelul Ion Deheleanu, şeful Miliţiei judeţene, propune lui
Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Timiş, să oprească
acţiunea de evacuare.

15 decembrie. România. În faţa casei lui László Tőkés, din Timişoara
grupuri de enoriaşi protestează împotriva deciziei judecătoreşti de evacuare a
pastorului în altă localitate. Pe parcursul zilei, numărul protestatarilor creşte. La
Timişoara soseşte Denis Currie, secretar II al Ambasadei S.U.A. în România,
care încearcă să ia legătura cu László Tőkés. Seara, în zona casei parohiale
sosesc primarul Timişoarei, Petre Moţ şi secretarul cu probleme organizatorice
al Comitetului Municipal de Partid, care dau asigurări lui László Tőkés că nu va
fi evacuat.

16 decembrie. Iugoslavia. Este dată publicităţii „versiunea de lucru”

a declaraţiei Congresului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia ce urma să se
desfăşoare peste puţin timp. În document se preconiza renunţarea la socialismul
autoritar, libertatea omului mai presus de orice, egalitatea în drepturi naţionale,
egalitatea dintre popoare, naţionalităţi şi minorităţi în Iugoslavia.
România. La Timişoara, numărul celor adunaţi în zona casei parohiale
a lui László Tõkés creşte la câteva sute de persoane, majoritatea nemai­fiind
enoriaşi reformaţi, ci cetă­ţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. În

16 decembrie 1989. Timişoara. Piaţa Maria

39
 DECEMBRIE 1989

acea după-amiază izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste;

demonstranţii se îndreaptă spre diverse puncte ale oraşului pentru a chema
oamenii la revoltă.
În Piaţa Maria se ����������������������������
strig��������������������
ă lozinci antidicta-
toriale şi cu caracter social. Manifestanţii
încep să intoneze imnul Deşteaptă-te, române,
scris de Andrei Mureşeanu la 1848, Timişoara
devenind detonatorul revoluţiei române. Sunt
trimise trupe de Armată, Miliţie, Secu­­ritate
pentru a dispersa mul­ţimea; demonstranţii
sunt bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în di­
mineaţa următoare. Se dau lupte în adevăratul
sens al cuvântului; mulţi demonstranţi sunt
arestaţi.
Cluj. E�����������������������������������
������ ������������������������������������
ste transmis ordinul M.Ap.N pentru
Ion Monoran a fi constituite grupe operative la marile unit�����
ăţi��.
În Piaţa Maria - în prima zi La orele 24:00, grupele operative constituite
a revoluţiei române, opreşte intr����������������
ă în activitate.
tramvaiele şi îndeamnă lumea
să se ridice împotriva dictaturii 17 decembrie. Ungaria. Partidul
Socialist Ungar (fost comunist), redus în urma
numeroaselor demisii la numai 65 000 de membri, adopt����������������������
ă un nou statut şi îl
alege ca preşedinte pe Gyula Thurmer.
România. Demon-
straţie de forţă a armatei.
M����������������������������
ul��������������������������
ţimea se adună �����������
în centrul
ora������
şului Timişoara.
Informat că revolta
nu poate fi controlată şi
înfrântă, Nicolae Ceauşescu
dă ordin să se deschidă foc
împotriva manifestanţilor;
ordinul este dus la îndeplinire,
căzând primii martiri ai Revo- Trupe militare, în Timişoara

40
 DECEMBRIE 1989

luţiei din România. Se înregistrează 63 de morţi şi 224 de răniţi. Referitor la

persoanele arestate s-a comunicat că în perioada 16-22 decembriue 1989 au
fost reţinute 978 de persoane, dintre care cea mai mare parte a arestaţilor a avut
loc în această zi de 17 decembrie. În noapte acestei zile, Nicolae Ceauşescu
convoacă o şedinţă specială a Comitetului Politic Executiv; rămâne în istorie ca
cea mai scelerată şi cinică comportare a tiranului, gata să pornească împotriva
propriului popor, aducându-le de altfel critici generarilor Vasile Milea, Tudor
Postelnicu şi Iulian Vlad deoarece nu au executate ordinele sale de a trage
în demonstranţi: N-am crezut că veţi trage cu gloanţe oarbe. Asta e ca o ploaie.
Cei care au pătruns în clădirea partidului nu ar fi trebuit să iasă din clădire în
viaţă! Huliganii ar trebui ucişi, nu doar bătuţi. Nu înfrângeţi un duşman cu predici
popeşti, ci dându-i foc!

18 decembrie. România. Nicolae Ceauşescu pleacă în vizită oficială

în Iran, lăsându-i la conducerea ţării pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea
Mănescu.
În seara acestei zile, în Timişoara conflictele şi arestările continuă, se
înregistrează 8 morţi şi 23 de răniţi.

Pe scările din faţa Catedralei Mitropolitane este împuşcat în cap Leia Sorinel
Daniel.
În faţa Catedralei se adună mai mulţi ti­neri şi copii, se aprind lumânări
în memoria victimelor din seara precedentă, se cân­tă colinde şi să strigă lozinci
anti­ceauşiste.

41
 DECEMBRIE 1989

Din ordinul Elenei Ceauşescu, cadavrele a 44 de revoluţionarilor

timişoreni sunt aduse, în ascuns, la Bucureşti, şi arse la Cre­matoriul “ Cenuşa” .
Cenuşa lor a fost aruncată într-o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni.

Fecioru Leorent Boţoc Luminiţa Cruceu Gheorghe

Ungaria. Au loc două manifestaţii în Budapesta, una în Piaţa Eroilor
şi alta în faţa Ambasadei României, la care este condamnat regimul politic
din România şi se cere respectarea drepturilor
omului.

19 decembrie. R.D.G. Cancelarul german

Helmut Khol participă la un uriaş miting în oraşul
Dresda, unde este aclamat ca un erou al unirii
celor două state germane.
România. Au loc manifestaţii de
protest şi greve ale muncitorimii timişorene
la întreprinderile „6 Martie”, „Azur”, „Elba”,
Gura de canal „Solventul”. Este momentul în care muncitorii
Popeşti-Leordeni strigă: Armata e cu noi!
Bruxelles. Are loc întîlnirea miniştrilor Afacerilor
Externe din ţările membre ale Comunităţii Economice Europene care dau
publicităţii următoarea declaraţie: Miniştrii Afacerilor Externe ai celor 12 au
luat cunoştinţă, cu emoţie şi consternare, despre informaţiile referitoare
la represiunea brutală şi violentă făcută de autorităţile române asupra
manifestaţiilor populare. Condamnăm cu cea mai mare fermitatea atitudinea

42
 DECEMBRIE 1989

unui regim, care, întorcând spatele la toate angajamentele la care a subscris

în materie de drepturi ale omului în cadrul C.S.C.E., nu ştie decât să reprime
prin forţă aspiraţiile legitime ale poporului român la libertate. Comunitatea şi-a
manifestat deja, în diferite moduri, mai ales prin suspendarea negocierilor unui
acord de colaborare economică, dezaprobarea faţă de regimul care se află în
România. Comunitatea îşi rezervă dreptul să ia măsurile corespunzătoare, în
funcţie de evoluţia situaţiei din această ţară.

20 Decembrie.
România. Balconul Operei
din Timişoara devine centrul
Revoluţiei. Se constituie
un Comitet de iniţiativă al
revoluţionarilor/ Comitet Ce-
tăţenesc şi Frontul Demo-
crat(ic) Român. Primii lideri ai
Revoluţiei timişorene, Lorin
Fortuna, Ioan Chiş, Claudiu Balconul Operei
Iordache, Nicolae Bădilescu,
îşi exprimă la microfon opiniile. Este declarată greva generală. Timişoara este
declarat primul oraş liber din România.
Într-o interven���������������������������������
ţie televizată şi radiodifuzată,
Nicolae Ceauşescu, întors în ţară după vizita
din Iran, se adresează populaţiei declarând că
evenimentele de la Timişoara sunt opera unor
„huligani”, “grupuri fasciste şi antinaţionale”��,
scopul acestora fiind, acela de a distruge
independenţa, integritatea, de a opri cursul
dezvoltării socialiste a României, de a întoarce
România înapoi sub dominaţia străină, de a
lichida dezvoltarea a patriei noastre.
21 decembrie. Timi������şoara. În jurul orei
9, d�������������������������������
in balconul Operei este citit��ă Proclama���� ţia
Lorin Fortuna Frontului Democratic Român.

43
 DECEMBRIE 1989

şti. În jurul orei 12, �������������������

Bucure����� ar�����������������
e loc un miting;
sunt aduşi oameni din întreprinderi şi aşezaţi
potrivit planului dinainte stabilit, cu panouri
pe care erau scrise lozincile : “Condamnăm
cu fermitate trădătorii şi vânzătorii de ţară!”,
“ România a ales/ Socialism, pace, progres!”
sau “Stima noastră şi mândria, Ceauşescu-
România!”, Ceau�����������������������
şescu, sperând în obţi-
nerea adeziunii populaţiei faţă de politica
sa. Nicolae Ceauşescu ia cuvântul, însă, pe
lângă lozincile cunoscute, în mulţime se fac
auzite fluierături şi huiduieli. Este începutul
Revoluţiei la Bucureşti.
Pentru a interveni la unele obiective din
Facsimil - Proclamaţia F.D.R.
Capitală şi pentru apărarea sediului C.C.,
se solicită intervenţia ofiţerilor elevi ai Academiei Militare. În seara acestei zile,
revoluţionarii concentraţi în faţa hotelului Intercontinental înfruntă cu eroism
forţele de represiune. �����������������������������������������������������������
În special în jurul baricadei. Represiunea ia un caracter
extrem de violent, sunt ucise 50 de persoane, 462 r����������������������
ănite, iar 1.245 sunt
arestate.

22 Decembrie 1989. Bucuria victoriei !

44
 DECEMBRIE 1989

În seara acestei zile, a avut loc ultima teleconferinţă a lui Nicolae

Ceauşescu .
În calitatea sa de comandant suprem al forţelor armate, Nicolae
Ceauşescu, adresează misiuni şi ordine forţelor de represiune, cerând o
mobilizare generală a întregului activ de partid şi de stat şi a tuturor forţelor
noastre de interne- miliţie, securitate , constituirea unor grupe de apărare
a bunurilor întregului popor, a oraşelor, a socialismului, (...) orice încercare
de a organiza acţiuni împotriva intereselor poporului trebuie lichidată în
întreprindere...Nu există decât o singură cale - lupta. ..Conlucraţi strâns cu
organele Ministerului de Interne, cu unităţile militare (...), dar repet, trebuie să
punem accentul ferm şi hotărât pe organizarea grupelor sau detaşamentelor
de apărare sau, mai precis, a detaşamentelor de luptă şi de apărare a ordinii
şi liniştii în oraşe, a independenţei şi suveranităţii ţării. (...) Să se folosească
toate mijloacele şi, dacă cineva este lovit, trebuie să răspundă cu două lovituri.
Cine îndrăzneşte să lovească, trebuie să fie lovit şi trântit la pământ; inclusiv în
întreprindere trebuie să se facă acest lucru. Nu trebuie să se ajungă la folosirea
armelor, dar trebuie folosite toate mijloacele. (...) Se instituie comanda unică
asupra întregii activităţi. (...) Trebuie să acţionaţi pentru a lichida rapid situaţia
de aici. (Bucureşti).
Se transmite la B.B.C. Articolul lui
Petru Creţia: Sfârşit de veac în România, scris
la Oxford în 12-13 noiembrie 1989: Sfârşit de
veac în România, sfârşitul inevitabil al unei
vitrege vremi româneşti, care a purtat nume
atât de mincinoase, încât ajunge să le rosteşti
pe dos ca să rosteşti adevărul. Da, s-au sfârşit
în chinul şi în sângele acestui veac, demonicele
regnuri care au zdruncinat nu numai planeta, ci
însăşi definiţia umanului. Marea criza a speciei
care şi-a găsit expresie în hitlerism, stalinism şi
maoism, stă acum să treacă oricât s-ar îndârzi Petru Creţia
să mai dăinuie în tot mai puţine locuri ale lumii,
crâncena lor moştenire.

45
 DECEMBRIE 1989

Germania. Poarta Brandeburg, simbol al unităţii germane, închisă de

decenii, este redeschisă.

22 decembrie. România. În jurul orei 7:30

coloanele de muncitori de pe marile platforme
industriale-Pipera, Republica, I.M.G.B. (Între-
prinderea de Maşini Grele Bucureşti) ş.a. se
îndreaptă spre centrul capitalei. La orele 8:30-
9:00 are loc o şedinţă fulger la care participă
generalul Milea, generalul Vlad, Constantin
Dăscălescu, Emil Bobu şi alţii, iar Nicolae
Ceauşescu ordonă aducerea unor unităţi de
tancuri în Bucureşti.
�������������������������������������������
La orele 9:25-9:35, generalul Vasile Milea
Vasile Milea se sinucide prin împu������������������������
şcare. Actul lui Vasile
Milea marca prin sacrificiul de sine, semnal
rupturii totale între armată şi a comandantului suprem.
Generalul Victor Stănculescu se prezintă la
sediul C.C. unde Ceauşescu îi ordonă să preia
comanda Armatei. Nicolae Ceauşescu decide
introducerea Stării de necesitate în întreaga
ţară. Piaţa Universităţii din Bucureşti este
ocupată de zeci de mii de bucureşteni care
scandează Jos Ceauşescu!.
Nicolae Ceauşescu încearcă să se
adreseze, cu o portavoce, mulţimii din Piaţa
Palatului însă este întâmpinat cu huiduieli,
fluierături, scandări. Primii manifestanţi pătrund
în sediul C.C.
Generalul Stănculescu dispune che- Victor Stănculescu
marea elicopterelor pentru evacuarea cuplului prezidenţial.
Soţii Ceauşescu şi doi ofiţeri de Securitate din garda personală fug din
sediul C.C. al P.C.R. cu un elicopter.

46
 DECEMBRIE 1989

Revoluţionarii pătrund în sediile

instituţiilor de Radio şi TV. Este transmis în ţară
şi în lumea întreagă, primul comunicat privind
victoria revoluţiei române.
Prin fuga lui Nicolae Ceauşescu din
clădirea-simbol a comunismului românesc,
rolul conducător al Partidului Comunist Român
încetează.
În jurul orei 18:00, cuplul Ceauşescu
este arestat şi depus într-o unitate militară din
Târgovişte.
�������������������������������������
La ora 18:20, în Pia�����������������
ţa Palatului din
capitală se deschide focul de către persoane Fuga Ceauşeştilor
neidentificate. Începe diversiunea armată.
Unităţile militare din piaţă deschid focul împotriva locurilor care prezentau guri
de foc. De asemenea, se ordonă deschiderea focului împotriva tuturor ţintelor
aeriene, nenotificate.
Se constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale prezidat de Ion Iliescu.
Seara târziu, Ion Iliescu prezintă, prin intermediul televiziunii, „Comunicatul
către ţară” al C.F.S.N., care aduce
la cunoştinţa opiniei publice că:
În acest moment de răscruce
am hotărât să ne constituim în
Frontul Salvării Naţionale, care
se sprijină pe armata română
şi care grupează toate forţele
sănătoase ale ţării, fără deosebire
de naţionalitate, toate grupările
Lideri ai Revoluţiei: Dumitru Mazilu, Ion Iliescu, care s-au ridicat cu curaj în
Gelu Voican Voiculescu apărarea libertăţii şi demnităţii în
anii tiraniei totalitare.
Au loc lupte de strad�������������������������������������������������
ă în principalele oraşe din România. În perioada
16-22 decembrie situaţia centralizatoare a victimelor era următoarea: la Sibiu
sunt ucise 6 persoane iar 19 sunt rănite, în Municipiul Cluj şi-au pierdut viaţa 26

47
 DECEMBRIE 1989

de persoane, toate prin plăgi împuşcate şi au fost rănite alte 57 de persoane.

La Târgu Mureş, numărul total al răniţilor până în 22 decembrie a fost de 73,
iar 7 persoane au decedat în cadrul altercaţiilor dintre organele de ordine şi
demonstranţi. Până la această dată, în Timişoara s-au înregistrat un număr de
70 de morţi, circa 355 de răniţi şi peste 900 de arestaţi. În Lugoj se înregistrează
2 răniţi şi 2 morţi, în Cugir 3 morţi şi 42 de răniţi, în Cisnădie 2 morţi şi 11 răniţi,
Caransebeş 2 morţi şi 13 răniţi, iar în Turda o persoană decedează. În capitală,
numărul morţilor este de 54, iar al răniţilor este de 658.

23 decembrie. În jurul orei 3:30 are loc incidentul din fa�������������

ţa Centrului
de Calcul al M. Ap. N. în care este implicată coloana de autobuze aparţinând
Academiei Militare Tehnice.
La ora 6:30 are loc incidentul de la Otopeni prin care o subunitatea
de elevi ai Şcolii de Securitate din Câmpina este întâmpinat������������������
ă cu foc de către
militarii din sistemul de apărare al aeroportului. Este cea mai gravă acţiune de
diversiune armată sau greşeală profesională.
Ion Iliescu declară pe postul de Televiziune că în funcţia de Ministru al
Apărării Naţionale a fost numit generalul Nicolae Militaru şi că Elena şi Nicolae
Ceauşescu au fost reţinuţi şi se află sub pază militară.

24 decembrie. Este proclamat�����������

ă victoria
Revoluţiei.
Ion Iliescu semneaz���������������
ă Hotărârea de
constituire a Tribunalului Militar Excepţional, cu
misiunea de a proceda de urgen����������������
ţă la judecarea
faptelor comise de CEAUŞESCU NICOLAE
şi CEAUŞESCU ELENA, considerate a fi fost
deosebit de grave.
La televiziune, la orele 19.00 este prezint���
at
noul drapel al României (tricolorul fără stemă).

25 decembrie. So���������������������
ţii �����������������
Nicolae ���������
şi ������
Elena
Am învins!
Ceau�����������������������������������������
şescu������������������������������������
sunt judeca������������������������
ţi într-un proces sumar
de Tribunalul Militar Excepţional, condamnaţi la moarte şi executaţi prin
împuşcare la ora 14.50. În seara zilei de 25 decembrie se anunţă la Radio şi
48
 DECEMBRIE 1989

Televiziune că a avut loc procesul

lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu,
comunicatul încheiându-se
cu următoarele: Pentru crime
grave, săvârşite împotriva
poporului roman şi al României,
inculpaţii Nicolae şi Elena
Ceauşescu au fost condamnaţi
la moarte şi confiscarea averii.
Sentinţa a rămas definitivă şi
Procesul soţilor Ceauşescu
a fost executată”. Capetele
de acuzare au fost: genocid- peste 60 000 de victime; subminarea puterii
de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii
de stat; infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi
avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc; subminarea economiei naţionale.
Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun
de la Patriarhia Română.

26 decembrie. La scurt timp după miezul nopţii, se prezintă un

rezumat al casetei cu procesul lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, din care lipsea
însă execuţia.
Acţiunile teroriste se diminuează în
intensitate.
Sunt emise primele decrete ale Consiliului
Frontului Salvării Naţionale privind abrogarea
unor legi, decrete şi acte normative, privind
trecerea în componenţa Ministerului Apărării
Naţionale a Departamentului securităţii statului
şi a altor organe din subordinea Ministerului de
Interne.
Se formează primul guvern provizoriu în
Petre Roman cadrul căruia Petre Roman este numit în funcţia
de prim-ministru.
De asemenea, la iniţiativa unui grup de tineri se constituie Frontul
Democratic Studenţesc, transformat peste câteva zile în Liga Studenţilor.
49
 DECEMBRIE 1989

27 decembrie. Bucureşti. Se
desfăşoară prima şedinţă plenară
a Consiliului Frontului Salvării
Naţionale, Ion Iliescu prezentând
în sinteză activitatea consiliului:
emite decrete cu putere de lege
şi decrete; numeşte şi revocă
pe primul-ministru şi aprobă
componenţa guvernului, la pro-
Lideri ai Consiliului FSN punerea primului-ministru; nu-
meşte şi revocă pe preşedintele
Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; reglementează
sistemul electoral; numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii;
aprobă bugetul de stat; instituie şi conferă decoraţii; acordă gradele de
general, amiral şi mareşal, graţierea şi comutarea pedepsei cu moartea; ratifică
şi denunţă tratatele internaţionale; declară stare excepţională, mobilizarea
generală sau parţială, precum şi starea de război.
Deasemenea, Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează : Numele
ţării este România. Forma de guvernământ a ţării este Republică. Drapelul ţării
este tricolorul tradiţional al României, având culorile aşezate vertical în următoarea
ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roşu.

28 decembrie.
România. Se înfiinţează Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat,
avându-l ca preşedinte pe Corneliu Coposu. Se constituie Comitetul provizoriu
al Uniunii Scriitorilor, preşedinte fiind Mircea Dinescu.
Cehoslovacia. Alexander Dubcek este ales preşedinte al Adunării
Federale.

29 decembrie. România. Are loc prima ���������������������

şedinţă a guvernului
provizoriu, condus de Petre
�����������������������������������������������
Roman, primul guvern al României de dup��ă
căderea ��������������
comunismului.

50
 DECEMBRIE 1989

Cehoslovacia. Václav
Havel este ales pre�����������
şedinte al
Republicii, care va lua ulterior
denumirea de Republica
Federativă Cehă şi Slovacă.
������������������
Václav Havel este
ales pre���������������������
şedinte al Republicii

30 decembrie. Ro-
mânia. Un Grup de iniţiativă
constituit din membri ai P.C.R.
dă publicităţii, prin Televiziune, Václav Havel este ales pre�������
şedinte
o declaraţie prin care salută
victoria Revoluţiei populare. În România Liberă apare mesajul către români,
adresat în preajma Anului Nou de către Ministrul francez de Externe, Roland
Dumas, în care preciza: Din prima zi a Revoluţiei, Franţa, naţiunea-soră a
României, a manifestat pentru ţara dumneavoastră tot sprijinul său moral şi tot
ajutorul său material. Astăzi, poporul român a triumfat şi România este liberă.
Polonia. Parlamentul abole��������������������������������������������
şte rolul conducător al P.M.U.P. şi elimină
din Constituţie clauzele care definesc ţara drept „stat socialist şi popular”.

31 decembrie. România. Prin decret

al Consiliului Frontului Salvării Naţionale se
stabilesc criteriile de constituire, organizare şi
funcţionare ale Guvernului României. Printr-un
alt decret este proclamat pluripartidismul pentru
realizarea unei societăţi cu adevărat democratice
în România, pentru asigurarea şi apărarea
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor .
Cu prilejul Anului Nou, Ion Iliescu aduce
un profund omagiu tuturor celor ce s-au
sacrificat pentru cauza Revoluţiei, tuturor celor
ce au participat activ la asaltul şi înlăturarea
Ion Iliescu
dictaturii.

51