Curând după debutul francez, Cioran începe să-și semneze volumele E.M. Cioran.

Destui au presupus
că inițiala M. trebuie să reprezinte comprimarea unui prenume francez sau românesc, probabil
Michel sau Mihai. În realitate, inițiala "M." din semnătura sa de autor nu comprimă nicidecum un
prenume real și a fost adoptată de filozof exclusiv din rațiuni fonetice și de reprezentare. După cum
avea să-i relateze în 1984 prietenei și traducătoarei sale Sanda Stolojan, în limba franceză prenumele
Emile are o rezonanță calină, în totală opoziție cu caracterul scrierilor sale. E. Cioran ar fi sunat
nepotrivit. Astfel - consemnează Sanda Stolojan în jurnalul său parizian, Nori peste balcoane - s-a
gândit la E.M. Forster și a adoptat inițiala. Aceasta e originea reală a literei M. Misterul a născut însă
o neînțelegere care s-a perpetuat, unele site-uri, biografii de dicționar și articole de enciclopedie
menționând încă și astăzi existența unui ipotetic prenume Mihai sau Michel al filozofului.[12]

Post scriptum de dincolo de moarte

Mormântul lui Emil Cioran și al lui Simone Boué din Cimitirul Montparnasse

După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia
(peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005
scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a
oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008
restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum
crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja apărute, se află și un
jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1965-1972 (anii în care și-a
scris Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima
scriere inedită a filozofului.

In memoriam

Monumentul lui Emil Cioran din București

Pe strada „Protopop Emil Cioran” din comuna sibiană Rășinari se află casa în care s-a născut Emil
Cioran. Pe peretele casei este montată o placă de marmură, sub care se află un mic bust, care
amintesc de marele filozof român.[13][14] Din păcate, bustul confecționat din ghips și vopsit cu
aurolac este vandalizat, având nasul spart.[15][16]

Sâmbătă, 18 mai 2013, în comuna Rășinari, în fața Căminului cultural a avut loc dezvelirea oficială a
unui bust mai mare al lui Emil Cioran.[17]

Un monument dedicat filosofului și scriitorului Emil Cioran a fost dezvelit în data de 9 decembrie
2015 la București, la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu. Autorul lucrării, artistul
plastic Valentin Duicu, a turnat în bronz bustul în 2013, iar soclul a fost confecționat în 2015 din
calcar de Vrața, adus din Bulgaria. Monumentul are o înălțime de 3,40 metri, în care bustul are 1,4
metri, iar soclul 2 metri.[18] Monumentul este amplasat pe spațiul verde ce desparte trotuarul de
partea carosabilă, cu fața spre stradă, încât poate fi văzut numai de cei care călătoresc cu mașina. De
pe trotuar, i se vede doar spatele. Primăria Capitalei spune că a fost singura soluție după ce a
descoperit, post-factum, că amplasamentul propus inițial se afla pe teren privat.[19]

Bibliografie completă

Opera în limba română

(cu aldine, volumele originale; cu cursive, antologii, corespondență, fragmente)

Pe culmile disperării, București, 1934

Cartea amăgirilor, București, 1936

Schimbarea la față a României, București, 1936

Lacrimi și sfinți, Bucuresti, 1937

Amurgul gîndurilor, 1940

Îndreptar pătimaș, ed. Humanitas, București, 1991

Singurătate și destin (antologie de texte îngrijită de Dan C. Mihăilescu, cu articole publicate în presa
interbelică), ed. Humanitas, București, 1992

Scrisori către cei de-acasă, ed. Humanitas, București, 1995

Mon pays/Țara mea (scris în franceză, textul apare pentru prima oară în România, în volum bilingv),
ed. Humanitas, București, 1996

Opera în limba franceză

Volume de autor

(cu aldine, volumele originale; cu cursive, antologii, traduceri din română sau fragmente din celelalte
volume, apărute separat)

Œuvres (Opere complete), éd. Yves Peyré, Paris, Gallimard, 1997, 1999, 2001, 2003

Précis de décomposition (Tratat de descompunere), Paris, Gallimard, 1949

Syllogismes de l'amertume (Silogismele amărăciunii), Paris, Gallimard, 1952

La Tentation d'exister (Ispita de a exista), Paris, Gallimard, 1956

Histoire et utopie (Istorie și utopie), Paris, Gallimard, 1960

La Chute dans le Temps (Căderea în timp), Paris, Gallimard, 1964

Le Mauvais Démiurge (Demiurgul cel rău), Paris, Gallimard, 1969

De l'inconvénient d'être né (Despre neajunsul de a te fi născut), Paris, Gallimard, 1973

Écartèlement (Sfârtecare), Paris, Gallimard, " Les essais " (Eseurile), 1979

Exercices d'admiration: essais et portraits (Exerciții de admirație: eseuri și portrete), Paris, Gallimard,
1986

Aveux et anathèmes (Mărturisiri și anateme), Paris, Gallimard, 1986.

Le Livre des leurres (Cartea amăgirilor), 1936, trad. Grazyna Klewek, Thomas Bazin, Paris, Gallimard,
1992.

Bréviaire des vaincus (Breviarul învinșilor), 1940-1944, trad. Alain Paruit, Paris, Gallimard, 1993.

L'âge d'or (Vârsta de aur), Châteauroux, 1995 (eseu din Histoire et utopie)

Anthologie du Portrait. De Saint-Simon à Tocqueville (Antologia portretului. De la Saint-Simon la

Tocqueville), Paris, Gallimard, 1996.

Cahiers (Caiete), 1957-1972, cu o prefață de Simone Boué, Paris, Gallimard, 1997.

Solitude et destin (Singurătate și destin), trad. Alain Paruit, Paris, Gallimard, 2004 (culegere
cuprinzând articolele publicate în presa românească între 1931 și 1943)

Des Larmes et des Saints (Lacrimi și sfinți), 1937, traducere din limba română și prefață de Sanda
Stolojan, Paris, L'Herne, 1986

Sur les cimes du désespoir (Pe culmile disperării), 1933, trad. André Vornic, Christiane Frémont, Paris,
L'Herne, 1990

Cahier de Talamanca (Caietul de la Talamanca), 1966, Paris, Mercure de France, 2000.

Ébauches de vertige, (Schițe de vertij), Paris, Gallimard, 2004 (extras din Écartèlement)

Le Crépuscule des pensées (Amurgul gândurilor), 1940, trad. Mirella Patureau-Nedelco, Paris,
L'Herne, 1991

Valéry face à ses idoles (Valery față în față cu idolii săi), Paris, L'Herne, 2007 (reluat din Exercices
d'admiration)

Essai sur la pensée réactionnaire: à propos de Joseph de Maistre (Eseu asupra gândirii reacționare,
apropo de Joseph de Maistre), text introductiv de Pierre Alechinsky, Fontfroide-le-Haut, ed. Fata
Morgana, 1977 (reluare a prefeței la antologia de texte despre Joseph de Maistre, alese de Cioran,
apărută la Monaco, la ed. du Rocher, în 1957)

Vacillations (Clătinări), 1970, illustrații de Pierre Alechinsky, Fontfroide-le-Haut, 1998.

Sissi ou la vulnérabilité (Sissi sau despre vulnerabilitate), în Jean CLAIR (dir.), Vienne 1880-1938.
L'Apocalypse joyeuse, Paris, éd. du Centre Pompidou, 1986 (retipărire)
L'Élan vers le pire (Elanul către mai rău), fotografii de Irmeli Jung, Paris, Gallimard, 1988.

Antologii

Cioran, Emil (ed.) Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville, traducere din franceză și
note de Petru Creția, Seria Cioran (III), 1997

Cioran (antologie)

Cioran și muzica, selecția textelor de Aurel Cioran, ed. de Vlad Zografi, Seria Antologiile Humanitas,
1996.

Convorbiri, interviuri

E. M. CIORAN, Sylvie JAUDEAU, Entretiens (Convorbiri), Paris, ed. Corti, 1990

Entretiens (Convorbiri), Paris, Gallimard, 1995.

E. M. CIORAN, Mariana SORA, Cioran jadis et naguère, Entretien à Tübingen (Cioran astăzi și ieri, O
convorbire la Tübingen), Paris, L'Herne, 1988

Gabriel Liiceanu, Constantin Chelba, Exerciții de admirație, film de televiziune, transmis de

Televiziunea Romana în 1992

Gabriel Liiceanu, Sorin Ilieșiu, Apocalipsa după Cioran, film de televiziune, comercializat pe casetă
video.