 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente

(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)

(/index.php/ro/contact)

Auto Replay

Căutare ... OBICEIUL CUCILOR DE LA BRĂNEȘTI

După sărbătorile de iarnă, odată cu intrarea în postul Sfintelor Paști, la Lăsata Secului de Brânză,
Caută
în Brănești-Ilfov este un prilej de mare sărbătoare, pentru că în aceste zile au loc o serie de

tradiții.

Link-uri Externe: Este cunoscut faptul că, atât la traci, cât și la vechii daci sau chiar la romani, anul nou agrar și venirea

primăverii erau un prilej de mare sărbătoare, marcată printr-o serie de manifestări ritualice care se desfășurau

în preajma echinocțiului de primăvară. După stabilirea de către Conciliul de la Niceea a datei Paștelui în prima

duminicã de după luna plină a echinocțiului de primăvară „cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au

fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste

an. Dicționar. Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, p.47). În această perioadă, la Brănești,
(http://eeagrants.org)
scenariul ritual străvechi de înnoire a timpului păstrează mai multe tradiții: Împăcăciunea sau Iertăciunea,

Bătutul Alviței, Cucii, Jujăul sau Datul câinilor în tarbacă, ce se întind pe mai multe zile, separate de

„Urălie”, o petrecere sub cerul liber, organizată noaptea, în jurul focului sinonimă cu noaptea dintre ani sau

(http://fonduri-diversitate.ro) Revelionul de astăzi.

/
 Obiceiul cucilor sau Ziua cucilor, cum mai este denumită această tradiție la Brănești, este o

manifestare populară tradițională care, în fiecare an de Lăsata Secului a Sfintelor Paști, transformă centrul

satului în scena unui adevărat carnaval popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci și

cucoaice și lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” și “pentru a avea sănătate ”.
(http://cultura.ro)
Personajele principale sunt:

- Cucul - are un costum bărbătesc pe care și-l confecționează singur. Masca sa numită chip este de-a

dreptul impresionantă, cu o cupolă mare, grea și împodobită cu sute de flori viu colorate din hărtie creponată
 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente
ca o sorcovă imensă, din care la spate atârnă zeci de plete din panglici de hârtie, lungi până la pământ, apoi
(http://umpcultura.ro) obrăzarul cu nasul lung de care atârnă ciucuri sau clopoței, cu pomeții roșii, bine conturați și barba din
(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)

blăniță de iepure. Pe mască sunt fixate oglinzi ce simbolizau astrele majore, soarele și luna. Costumul este
Formă de Logare:
(/index.php/ro/contact) compus din straie țărănești, prevăzut cu ștampile cruciforme roșii și o centură de clopoței mici și rotunzi

 Utilizator (lopci), așezați în diagonală pe piept.

- Cucoaicele - sunt tinerii îmbrăcați femeiește, cu mască de carton pe față și legați cu basma pe cap, care
 Parola
își procurau, în seara de urălie, rochiile de la fetele cu care aveau legături de dragoste. Sunt încinși la mijloc

Ține-mă minte Autentificare cu o curea de acioi (centură de clopoței mari și dubli) și poartă în mână pămătuful (un băț și o sfoară cu o

opincă în capăt sau un material din cauciuc). Acompaniate de zgomotul asurzitor și înfricoșător al acioaielor,
Ați uitat parola?
cucoaicele sunt mai agresive, ele lovesc mai tare cunoscuții și prietenii pentru „a avea sănătate tot anul”.
(/index.php/ro/component/users/?
view=reset) Astăzi, cucoaicele formează majoritatea covârșitoare a mascaților, însă în alaiul cucilor pot fi zărite și alte
Ați uitat utilizatorul?
personaje, din mitologia românească sau din viața cotidiană, tot mai numeroase fiind măștile moderne.
(/index.php/ro/component/users/?
view=remind) Originea. Există mai multe ipoteze referitoare la originea jocului.Unii etnografi, îl consideră un carnaval de
Creați un cont
origine tracă cu două variante, una nord dunăreană-jocul cucilor și alta sud dunăreană-jocul kukerilor, între
(/index.php/ro/component/users/?
view=registration) acestea petrecându-se influențe reciproce din cauza mișcărilor de populații carpato-balcanice. Alții sunt de

părere că este de origine grecească, că jocul cucilor sau al kukerilor din Bulgaria se trage din antesteriile

dionisiace (sărbătorile lui Dionysos), preluate de greci de la traci și adaptate în mod diferit.Cucii și Kukerii ar
Noutăți:
avea la origine jocul kuklei sau al omului travestit specific grecilor din Tracia. Academicianul etnograf Romulus

Galerie 27 Noiembrie 2015
(/index.php/ro/galerie-foto/27-noiembrie-
2015)
Joi, 03 Decembrie 2015
Receptie costume traditionale de cuc si
Vulcănescu consideră cucii o manifestare legată de unele rituri pastorale și agrare la traci peste care s-au
suprapus elemente grecești din antesteriile dionisiace și elemente slave din procesiunile lui Cupalo(zeul
bucuriei la slavi). Deși există și ipoteza unei variante românești, în Brănești jocul este pus pe seama bulgarilor
veniți în localitate începând cu sfârșitul sec. al XVIII-lea de prin părțile Silistrei și Cadrilater, unde acest obicei
/
 cucoaica Read More... se semnalează în forme asemănătoare.
(/index.php/ro/galerie-foto/27-noiembrie-
Riturile jocului. Față de riturile jocului și varianta primară s-au emis mai multe păreri, majoritatea
2015)
regăsindu-se într-un fel sau altul în jocul cucilor de astăzi.
Abonare la Newsletter: Unii folcloriști străini și români, printre care și academicianul etnograf Romulus Vulcănescu, sunt de părere că

jocul cucilor avea la baza lui un text literar popular sub formă de scenetă nescrisă, păstrat prin tradiție orală,
2+3=?
în care în general era vorba de o căsătorie simbolică între un cioban sau ciobăniță sau un plugar și o plugăriță.

După căsătorie, din diferite motive (invidie, ceartă etc.) soțul era ucis sau murea. La înmormântarea lui
Nume:
 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente
participa un personaj ce întruchipa un preot care prohodea în bătaie de joc. Sceneta se termina cu învierea
Email:
celui mort și petrecerea generală a celor de față. Cele trei ceremonii din joc, referitoare la nuntă, moarte și
(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)
Abonare la Newsletter
înviere (mai evidente la în varianta sud –dunăreană a kukkerilor, dar și în jocul cucilor de la Brănești) și-au

(/index.php/ro/contact) pierdut cu timpul caracterul lor simbolic inițial, de rituri ale fecundității și fertilității și au rămas uneori simple

episoade cu caracter teatral, detașate în desfășurarea spectacolului, pe care s-au grefat mai târziu elemente
Cucii din Branesti de satiră socială și biciuire a moravurilor sătești. Textul literar popular al întregului joc s-a pierdut, iar
Like Page
variantele fragmentare cunoscute ale unor momente teatrale din joc s-au amestecat. (Vulcănescu R., Istoria

teatrului în România, 1960).

Gh. Vrabie nu este de acord cu faptul că pantonima cucilor și-ar fi regizat rolurile, după un text care s-ar fi

pierdut în timp. Pentru domnia sa, cucii sunt măști tainice care vestesc sosirea primăverii, plimbarea și

alergarea lor imitând oarecum țopăitul păsării. Masca cucului (multicoloră, alcătuită dintr-un stelaj de lemn

îmbrăcat în hărti colorate) este văzută ca o căciulă originală comparată cu un moț ca al cucului. Aspectele

legate de muncile agricole, cum ar fi ieșitul cu plugul la arat, semănatul simbolic, însoțite de urări de fertilitate

și recolte bogate, cât și aspecte ale fecundității, simbolizate prin simularea unor gesturi de procreere, nașterea
Cucii din și nunta sunt mai evidente la kukerii din Bulgaria și la Kalogheroi din Grecia.
Branesti
on Thursday În concluzie, obiceiul în prima sa formă ar avea la bază vechi ritualuri agrare de primăvară, care erau
Ziua Cucilor, 2 martie 2020. închinate unor zeități de origine tracă din lumea Greciei antice, completate cu rituri ale fecundițății și fertilității

specifice unor sărbători închinate de romani unor zeități. Aceste manifestări ancestrale și-au pierdut în timp

Calendar de Evenimente: caracterul lor de venerare a cultului unor zeități și s-au transmis, rezistând până astăzi sub forma unor

ceremonii agrare, de nuntă, moarte, înviere. Semnificația lor simbolică inițială, de rituri ale fecundității și
◁ ◀ Ianuarie 2020 ▶ ▷
fertilității se regăsește uneori doar în anumite episoade cu caracter teatral, detașate în desfășurarea
(http://www.cuciidinbranesti.ro/index.php/ro/obiceiul-
(http://www.cuciidinbranesti.ro/index.php/ro/obiceiul-
(http://www.cuciidinbranesti.ro/index.php/ro/obiceiul-
(http://www.cuciidinbranesti.ro/index.php/ro/obiceiul-
cucilor?
cucilor? cucilor?
cucilor?
iccaldate=2019-
iccaldate=2019- iccaldate=2020-
iccaldate=2021-
spectacolului, pe care s-au grefat mai târziu elemente de satiră socială și biciuire a moravurilor sătești.
2-1) /
01- 12- 01-
1) 1) 1) Riturile și semnificațiile sunt deosebit de complexe însă ele nu mai sunt cunoscute de către membrii
Lun Ma Mie Joi Vi Sam Dum
comunității.
1 2 3 4 5
- Riturile pastorale și agrare erau simbolizate prin ieșitul cu plugul la arat, semănatul simbolic, păstorii cu
6 7 8 9 10 11 12
capre, oi sau măgari și semnificau începutul muncilor agricole.
13 14 15 16 17 18 19
- Ritul fecundității și fertilității se regăsește în elementele costumației cucului, barba de țap sau blana de
20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31 iepure, ca semne ale virilității dionisiace sau lovirea tinerelor fete cu palma la “coapse” de către cuci ascunde

aceeași semnificație.
 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente
- Renașterea naturii, victoria primăverii asupra iernii și începutul unui an nou (așa cum se celebra în

trecut), simbolizate de inflorescența de pe măștile chip, o adevărată sorcovă capilară .

(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)

- Alungarea răului și a spiritelor rele datorită sunetelor asurzitoare și înfricoșătoare ce rezultau prin jocul

(/index.php/ro/contact) centurilor de acioaie ale cucoaicelor.

- Mai târziu, ca măsură de prevenire a îmbolnăvirii de friguri, satul Brănești fiind situat între bălți

generatoare de malarie, jocul cucilor a căpătat un nou rit, care de altfel s-a generalizat, o lovitură dată ușor cu

palma peste umăr care ținea de sănătate tot anul.

Reflectarea obiceiului cucilor în artă și cultură. De-a lungul timpului, obiceiul cucilor a stârnit

curiozitatea a numeroși oameni de cultură, etnologi, jurnaliști pictori, inclusiv din domeniul filmului

documentar. De exemplu, obiceiul cucilor a reprezentat un subiect de inspirație pentru renumita pictoriță

Margareta Sterian - „marea doamnă a avangardei românești” care în compozițiile sale abordează tema

măștilor și a carnavalului de la Brănești. În anul 1969 aceasta prezintă la Sala Dalles o expoziție personală de

mare success intitulată „Măști la Brănești”. Cu această ocazie sunt prezentate o serie de lucrări devenite

celebre cum ar fi: Lupercalia la Brănești, Măștile, Nuntă la Brănești, Mireasa cu cocoș ș.a.Un film documentar

artistic despre reflectarea carnavalului de la Brănești în pictura Margaretei Sterian este premiat de A.C.I.N. la

secțiunea film de artă în cadrul Festivalului Internațional de la Nisa din 1985 cu tema „Carnavalul - realitate și

metaforă cinematografică". Filmul premiat, intitulat „Eterna bucurie-i frumusețea”, în regia lui Boris Ciobanu,

este produs de studioul de film TVR în 1984, având o durată de 50 de minute.

Obiceiul este și în atenția specialiștilor de la Muzeul Național al Satului și Muzeul Țăranului Român, care vin

an de an la Brănești pentru documentare și efectuarea unor achiziții necesare completării expozițiilor din

cadrul muzeelor. Ca urmare a acestui lucru, măștile și costumațiile de cuci au făcut obiectul unor expoziții

speciale, precum expoziția intitulată „Laolaltă”, sau expoziția de la Muzeul Muntelui din Torino, sub titlul
/
 „Măști, animale, divinitate", organizate de Muzeul Țăranului Român (Radu Ilarion Munteanu - „Dialog cu

doamna Georgeta Roșu” , http://destinatii.liternet.ro (http://destinatii.liternet.ro)). În anul 2013, în perioada

vestitului carnaval de la Veneția, costumații și măști de cuci au făcut parte din expoziția intitulată „România:

Costume și măști populare de ceremonie" organizată de Muzeul Național al Satului din București la Scuola

Grande di San Teodoro din Veneția.

Preocupări pentru conservarea obiceiului și transmiterea lui generațiilor viitoare.

Obiceiul cucilor face parte din zestrea culturală, din patrimoniul cultural local prin care comunitatea se
 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente
identifică și se individualizează față de alte comunități. Conștienți de acest lucru, persoane iubitoare de tradiție

și cu vederi culturale, s-au implicat de-a lungul timpului în activități de conservare a tradițiilor locale și
(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)

transmiterea lor mai departe generațiilor viitoare.

(/index.php/ro/contact) Profesorul Ioniță Petre încă din anul 1984 pune în scenă cu elevii săi „Alaiul cucilor”, prezentat în cadrul

concursului național „Cântarea României”, iar imediat după Revoluția din 1989, regizează primul scenariu

filmat al obiceiului cucilor. Colectează în anul 1991, costumații și măști de cuci de la săteni și le donează

Muzeului Țăranului Român. Tot în acest an se înființează Asociația Culturală Bulgară „Sedeanka” Brănești, din

inițiativa domnului profesor și a doamnei Popescu Elena, având ca scop principal reînvierea obiceiurilor și

tradițiilor de altădată. Printre activități subliniem schimburile interculturale cu comunități din Bulgaria, de

exemplu cu mascații din Ivanovo-Ruse și kukerii din Kalipetrovo-Silistra. In 1994, asociația organizează primul

concurs cu premii al costumațiilor tradiționale de cuci iar în anul 1997, cu sprijinul Comunității „Bratstvo” a

Bulgarilor din Romania, publică o parte din lucrarea de licență a studentului Sebe Marius-Ovidiu, sub titulatura

„Brănești-studiu istoric, etnic și etnografic”, volumul I, pentru că aborda și aspecte ale istoriei etniei bulgare și

ale obiceiurilor locale, inclusiv al cucilor. Volumul al doilea, sub titulatura „Brănești-Folclor”, volumul II, apare

ulterior sub îngrijirea doamnei Popescu Elena. Pe măsură ce tradiția cucilor se diminua de la an la an, la

inițiativa domnului Stoiciu Florin, a profesorului Sebe Marius-Ovidiu și a doamnei Popescu Elena, se reia din

anul 2000 organizarea de concursuri pentru premierea costumațiilor tradiționale de cuci, ca măsură de

revitalizare a tradiției.

Din anul 2001, ideea de a se organiza un simpozion având ca temă tradiția cucilor este îmbrățișată cu

mare deschidere de directorul Casei Corpului Didactic Ilfov, profesorul Nică D. Lupu. Din acest an se

organizează în cadrul Casei Corpului Didactic Ilfov din Brănești, în parteneriat cu Asociația Culturală Bulgară

„Sedeanka” , simpozionul intitulat sugestiv„Folclor fără frontiere”. Personalități importante au răspuns de-a
/
 lungul timpului invitației la o dezbatere, într-un cadru organizat, având ca temă tradiția cucilor în contextul

evoluției societății. In anul 2009 simpozionul capătă un caracter interjudetean, prin participarea

reprezentanților unor comunități din România unde se atestă tradiții similare (Cucii din Dorobanțu și

Mănăstirea, județul Călărași și Lipnița din județul Constanța) iar în anul 2014 putem vorbi de un apogeu al său

prin participarea reprezentanților unor comunități din România(Cavnic-Maramureș, Păunești-Vrancea, Lipnița-

Constanța și Călărași) și din Bulgaria(Pernik, Kalipetrovo și Malomir-Tundja) unde se atestă obiceiuri similare

cu ale cucilor.
 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente
În urma concursurilor cu premii, organizate de Ziua cucilor pentru stimularea tradiției, au fost selectați

tineri cu cele mai autentice costumații, pentru constituirea unui grup organizat, care să reprezinte obiceiul și
(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)
localitatea. S-a constituit astfel un grup de cuci, cu costumații și măști tradiționale, coordonat de Marius-

(/index.php/ro/contact) Ovidiu Sebe și Stoiciu Florin, menit să conserve, să reprezinte și să promoveze forma specifică și tradițională a

obiceiului. Grupul s-a constituit în anul 2007, în cadrul Asociației Culturale Bulgare „Sedeanka”, din practicanți

ai obiceiului care s-au remarcat prin interes și preocupare pentru tradiție, selectați în urma concursurilor de

costumații și măști tradiționale. Dintre membrii de bază ai grupului menționăm pe Arsen Ștefan, Staiu Viorel,

Arsen Valentin, Voicu Marian, Sebe Adrian, Dascălu Vasile, Comna Gabriel-Cristian, Ene Radu, Arsen Steliana,

Voicu Elena. La aceștia se adaugă și alți tineri care au activat temporar. După desființarea asociației în anul

2009, grupul a funcționat independent o perioadă iar din anul 2014 activează în cadrul noii Asociații Culturale

Brănești. De la constituirea sa și până în prezent, Grupul de Datini și Obiceiuri Cucii din Brănești are deja un

bogat palmares în prezentarea obiceiului la diferite festivaluri și evenimente din România și Bulgaria: Muzeul

Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, cu ocazia Sărbătorii Dragobetelui, în anii 2007, 2008, 2011,

2012, 2013, 2014; Festivalul Național al Tradițiilor Populare – Complexul Muzeal „ASTRA” Sibiu, în august

2011; Festivalul Kukerilor de la Kalipetrovo-Bulgaria, în anul 2007; Festivalul Internațional al Mascaților

„Surva”, de la Pernik, Bulgaria, în anul 2010; Festivalul Mascaților de la Stara Zagora, Bulgaria, în anul 2011;

Festivalul International Kukerlandia de la Yambol, Bulgaria, în anii 2011 și 2014.

O altă preocupare importantă a fost aceea de a stabili parteneriate cu unitățile de învățământ din localitate

cu scopul de a stimula interesul pentru tradiție în rândul elevilor. Din anul 2013, sub impulsul hotărât al

primarului localității, dl. Niculae Cismaru, unitățile de învățământ din localitate împreună cu Casa Corpului

Didactic Ilfov și Asociația Culturală Brănești cooperează pentru stimularea interesului, păstrarea și

continuitatea tradiției cucilor din Brănești în rândul elevilor și al comunității. Roadele acestei colaborări s-au
/
 văzut deja începând din anul 2013, când s-a constatat o revigorare a tradiției, sărbătoarea căpătând o mare

amploare. În prezent, Asociatia Culturala Brănești este partener împreună cu Primăria Brănești și Asociația

Noproduction din Norvegia într-un proiect intitulat „Promovarea și Conservarea Diversitații în Cultură și Artă în

cadrul Patrimoniului Cultural European – Manifestarea Tradițională Ziua Cucilor”, finanțat din Granturi SEE în

cadrul Programului PA17/RO13 – Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural

European, beneficiar Primăria Brănești.

 Obiceiul Cucilor Proiect  Parteneri Galerie Foto  Calendar Evenimente

Autor: profesor Marius-Ovidiu Sebe

(/index.php/ro/)
Contact (/index.php/ro/obiceiul-cucilor) (/index.php/ro/parteneri) (/index.php/ro/calendar-evenimente)

(/index.php/ro/contact)

© 2015 Primaria Branesti | Programul Promovarea și conservarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european - Manifestare tradițională

Ziua Cucilor.

Proiect finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein si Guvernul României.

Custom design: INTELI MANAGEMENT SYSTEMS (http://intelims.ro)