Iași - Wikipedia

Iași - Wikipedia https://ro.wikipedia.
org/wiki/Ia%C8%99i
Iași
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri, vedeți
Iași (dezambiguizare).
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul Iași

de reședință al județului cu același nume, Moldova,
România. — municipiu, reședință de județ[*], mare
oraș[*] și oraș universitar[*] —
Iașiul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una
dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și
1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în
perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul
s-a aflat sub ocupație germană).
La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație

de 290.422 și era al patrulea oraș ca mărime din România.
Populația Iașului[7] are o creștere constantă de la an la an
datorită oportunităților economice și financiare. Conform
Eurostat, cu o populație de 507.100 locuitori (în 2019), zona
metropolitană Iași este a doua ca mărime din România (după
București).[8]
Cuprins
Alte nume
Etimologie
Istorie
Evenimente istorice
Stemă
Geografie
Așezare geografică Poreclă: Orașul marilor idei, Orașul marilor iubiri,
Topografie Orașul celor trei uniri, Orașul celor șapte coline[1]
[2][3][4]
Clima
Orașe apropiate
Demografie
Evoluție istorică
Educație
Economie
Instituții și puncte de interes
Cartiere
Obiective istorice și turistice
Clădiri și monumente istorice Iași (România)
Lăcașe de cult Poziția geografică
Catedrale
Mănăstiri
1 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Iași - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i
Biserici
Sinagogi
Parcuri, grădini
Obiective istorice și turistice din împrejurimi
Hoteluri Iași
Viața culturală
Muzee, galerii de artă, instituții culturale
Reprezentanțe culturale
Sănătate Iași (Județul Iași)
Calitatea aerului Localizarea orașului pe harta județului Iași
Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E
Transporturi și comunicații
Transportul feroviar
Transportul aerian Țară România
Transportul rutier Județ Iași
Transportul în comun
Tramvaie SIRUTA 95060 (http://colectaredate.insse.
Troleibuze ro/senin/classifications.htm?sele
Autobuze ctedClassification=SIRUTA_AN_
Microbuze 2015&action=search&resetCount
=true&firstOperator=%3D&itemC
Politică
ode=95060&locale=ro)
Sport
Atestare
6 octombrie 1408
Personalități documentară
Personalități născute în Iași
Personalități marcante Reședință Iași[*]
Orașe înfrățite cu Iași Componență Iași[*][6]
Consulate în Iași
Guvernare
Galerie de imagini
- Primar Mihai Chirica[5] ( PNL, 5 iunie
Media și presă
2016)
Vezi și
Note Suprafață
Bibliografie suplimentară - Total 94 km²
Legături externe Altitudine 75 m.d.m.
Populație (2011)
Alte nume - municipiu 290.422 locuitori
-
Fiind fostă capitală europeană, Iașul are adaptări ale numelui 507.100 locuitori
Metropolitană
în diferite limbi: în franceză Jassy sau Iassy, în germană
Jassy, în maghiară Jászvásár, în italiană Iasi sau Jassi, în
belarusă Горад Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias, în Fus orar UTC+2
greacă Jási, în turcă Yaş, în poloneză Narodowie Jassy, în Cod poștal 700001–700951
ucraineană Ясси, în croată Jaši, în rusă Яссы, în lituaniană
Prefix
Jasai. 02-32
telefonic
Etimologie Localități înfrățite

- 28 orașe
Cea mai bogat documentată explicație este că numele listă
înfrățite
orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la
poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă
2 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că Prezență online

numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii
site web oficial (http://www.primaria-iasi.ro)
din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata
GeoNames (https://www.geonames.org/833483
ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus
aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ 5)
Danubii mediis vix prohibentur aquis”. Facebook Places (https://www.facebook.com/pag
es/-/101882609853782)
Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau
două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind
roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut
Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași,
Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De
la această populație derivă forma la plural Iașii sau Târgu'
Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la
1320 în harta lui Giovanni di Carignano.[10][11][12] Gh.
Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui
Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata
alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov) și
determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova[12].
Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat Amplasarea în cadrul județului
orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302,
majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nichifor Ia%C8%99i&action=edit&section=0)

Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova
dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii.
Urmașii alanilor din Caucaz sunt osetinii.
Un alt istoric a arătat că Iașii au format un popor care a trăit printre Cumani și care a părăsit Caucazul după
invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că numele este derivat din "Äs", un
nume etnic din zona Osetiei.[13] În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților,
"yash" înseamnă "faimă".
O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek în Croația în
secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[14]. Numele maghiar al orașului
(Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) Iașilor"; numele vechi românesc, Târgu' Ieșilor (și forma
alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație[[15].
În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații
erau arcași reputați, ori în limba maghiară íjász înseamnă tocmai arcaș, de unde presupunerea că acest
cuvânt s-ar trage tot de la iași[16]. Etimologie eronată totuși, íjász fiind derivat din íj (respectiv ív, ambele cu
sens de arc) și sufixul de profesie -ász/-ész care dă spre ex. și cuvintele kertész ('grădinar'), halász ('pescar')
etc.
În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askîi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești
îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului.
Istorie
Cercetările Istoria apartenenței statale
arheologice[17] au dus România 1989–
descoperirea unor RS România 1965–1989
amfore romane în Republica Populară Română 1947–1965
strada Ciurchi, în zona Regatul României 1881–1947
viilor din Copou și la România 1859–1881
câțiva km de Iași, la Moldova –1859
Holboca. De asemenea,
Veche vedere aeriană a centrului orașului s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia.
(zona Piața Unirii) La Valea Lupului (lângă Antibiotice SA) s-au descoperit morminte
sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de
3 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașului, 19

așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau
colibe de suprafață și bordeie.
Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute

cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte,
piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din
secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și
forme specifice Moldovei de nord.
Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare
(cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă) Gheorghe Ghibănescu[12] a arătat că în 1238, tătarii determină
exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se
stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între
1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în
Imperiul Bizantin.
Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a
dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe
dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor
(alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de
pecenegi, cumani, alani și tătari.
Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu

Imagine veche a Străzii Lăpușneanu
comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul
Moldovei Alexandru cel
Bun. Deoarece existau
clădiri mai vechi de
această dată (spre exemplu
presupusa Biserică
armeană construită în
1395), se crede că orașul
este mult mai vechi, cel
puțin cu câteva decenii
înainte de această dată,
Parcul Copou, perioada antebelică fapt dovedit și de zidurile
Curții Domnești. Sinagoga Mare din Iași
Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul

document menționa:
„+ Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu
această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi că am încheiat cu sfetnicii
și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor și am făcut așezământ despre vămi, în țara
noastră, și am încheiat cu dânșii ca să umble în țara noastră cu mărfurile lor. Și le-am rânduit
vămi și le-am ușurat să dea vamă, în țara noastră astfel... Iar cine va merge spre părțile
tătărăști, <va plăti> pentru 12 cântare, în Suceava, o rublă de argint, în IAȘI treizeci de groși
(...) Iar cine va duce vite la tătari <va plăti> la vama principală, în Suceava, de vită patru groși,
iar în Iași doi groși... iar pentru o sută de oi, în Suceava șaizeci de groși, iar în Iași treizeci de
groși...”
Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se
păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+
Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ [18].
Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei (Suceava în acele
timpuri), din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la Hârlău, Cotnari,
Vaslui și Iași. Astfel tot în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind
una din curțile domnești, în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea
noastră dela Iași” [19].
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Schimbarea
4 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
statutului dintr-un simplu târg , în cel de curte domnească în sec. XV și apoi in capitală în sec. XVI, duce la
dezvoltarea accelerată a orașului, prin atragerea de meșteșugari, negustori, cei mai mulți dintre ei străini.
Astfel un misionar catolic, Remond, găsește în 1636 la Iași armeni, unguri, polonezi, dar și francezi și
venețieni [20]. O perioadă de intensă înflorire a vieții economice, comerciale și culturale se înregistrează în
sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba
română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.
Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de tătari în 1513, de otomani

în 1538, de cazaci în 1650 și de polonezi în 1686. Unul din cele mai
dramatice momente pentru oraș a fost distrugerea din 1650, când
cazacii și tătarii au atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile
Lupu de a-și căsători fiica cu Timuș Hmelnițki. Miron Costin ne spune
că „au ars atunce tot orașu", curtea fiind abandonată de dărăbanii
(ostași pedeștri) lăsați de domn pentru pază. Singura salvare a
locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere[21].
Palatul Ocârmuirii din Iași în timpul
După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare
unei procesiuni militare. Litografie de
epocă incendiu, provocat de polonezi în 1686[22]. Oamenii se ascundeau prin
mănăstiri, singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă
chiar și așa nu scăpau de foc sau de pericolul robiei.
În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă.
Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt
orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.
Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost
capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două
principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de
locuitori[23]. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au
refugiat la Iași, timp în care orașul a fost capitala României neocupate, după ce Bucureștiul a căzut în
mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. Administrația și familia regală au revenit la București în
noiembrie 1918.
Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea
României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din
27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de
autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși
13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume [24][25].
Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș, sunt o mărturie
veșnică a acestui masacru[26].
În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare
parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașul a fost ocupat de forțele sovietice.
În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi

industriale, continuând să fie un important centru universitar.
Evenimente istorice
1408 - prima mențiune într-un document scris
1564 - Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei la Iași
1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Moldovei, Țării Românești și a Transilvaniei
1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei
Ierarhi
1640 - este fondată Academia Vasiliană
1642 - are loc Sinodul de la Iași
5 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima

carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de
învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
1659 - 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară
la acest moment (cele mai multe informații referitoare la acest
edificiu se găsesc în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie
Cantemir)
1698 – prima lucrare filozofică românească scrisă de Dimitrie
Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau
Giudețul sufletului cu trupul
1707 - este fondată Academia Domnească Biserica Trei Ierarhi
1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al
unei academii, Academia din Berlin
1755 – a fost tipărit la Mitropolia Moldovei primul abecedar în
limba română din Moldova, la porunca Mitropolitului Iacob
Stamati
1790 – a apărut la Iași, Courrier de Moldavie, gazetă
săptămânală, în limba franceză. Este primul periodic tipărit pe
teritoriul Principatelor Române (18 februarie 1790 - 1 aprilie
1790).
1792 - Tratatul de la Iași
1813 - au loc primele cursuri de inginerie la Școala de Ingineri Mănăstirea Cetățuia
Hotarnici și Civili (din cadrul Academiei Domnești)
1816 – prima reprezentație de teatru în limba română, Mirtil și
Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27
decembrie)
1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de
sub dominația otomană
1830 – este înființată prima bibliotecă publică din Moldova,
Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași
1833 – a luat ființă cea mai veche societate științifică
românească: Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18
martie) Palatul Cuza (azi Muzeul Unirii)
1834 – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba
română: Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, de Gheorghe Asachi. În acest spectacol
își are debutul actoricesc Matei Millo (11 aprilie).
1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, cu
ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul
Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)(8 noiembrie)
1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă Ruset
(4 februarie)
1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova,
precursoare a Universității din Iași
1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
1840 – primul Teatru Național din România, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și
Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
1840 – apare prima revistă istorică română, Arhiva românească, editată de Mihail Kogălniceanu (martie
1840 până în 1862)
1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub
conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher(26
decembrie)
1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
1855 – apare Korot Haitim (Vocile timpurilor), primul ziar în limba idiș din Principate
6 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
1856 – prima Grădina Botanică din România

1857 – înființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
1858 – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, iar pe 15 iulie,
s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universități de
Medicină și Farmacie Gr. T. Popa (26 octombrie)
1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
1863 – se înființează asociația culturală Junimea
1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică
internațională
1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, înființat de Avram Goldfaden
1877 – Naftali Herz Imber scrie la Iași poezia Tikvatenu (Speranța noastră), prima versiune a imnului
Israelului (Hatikva/ Speranța). Poezia a fost publicată în 1886, la Ierusalim, într-un volum intitulat
Barkayi (Luceafărul de Dimineață).
1879 – prima Universitate de Medicină din România
1883 – (21 decembrie) - apare primul volum de versuri al lui Mihai Eminescu, Poesii
1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
1912 – (19 noiembrie) – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel
(Fiziologie și Medicină, 1974).
1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
1918 - Conferința antibolșevică de la Iași
1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra
evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale.
Au fost uciși 13.266 de evrei.[27][28].
1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului (26 decembrie 1976), singurul de acest gen din țară, în casa
vornicului Alecsandri. După retrocedarea sediului Muzeului din str. V. Alecsandri (imobil de secol al
XVIII-lea), muzeul a fost reorganizat sub forma Colecției „Istoria teatrului românesc”, la etajul Muzeului
„Mihai Eminescu” din Parcul Copou, expoziție inaugurată la 22 februarie 2009 .
Geografie
Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia
Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care
legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de
Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei,
care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se
afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din
zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai
important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat
la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și
dinspre Constantinopol.
Iași, vedere parțială dinspre Dealul
Repedea
Așezare geografică
Informații suplimentare: Cele șapte coline ale Iașului
Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini
ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și
Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea.
Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul
Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de
oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Topografie
7 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un

patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița
Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei),
Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului
aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și
Costache Negri (Ulița Veche).
Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază

(secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași,
Ciurchi, și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX),
au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina
(partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Lacul Ciric
Socola, Bucium, Canta, Galata, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel
Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități
care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere
edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de
extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun,
Bârnova, Horpaz, Miroslava (cu Valea Adâncă și Balciu), Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei
fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu
orașul.
Clima
Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență
răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul
maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele
târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează
trăsăturile regimului climatic continental specific.
Date climatice pentru Iași, Romania

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
−0.1 2.1 8.1 16.5 22.4 25.3 26.8 26.6 22.7 16.1 8.4 2.7 14,8
Maxima medie °C (°F) (31,8) (35,8) (46,6) (61,7) (72,3) (77,5) (80,2) (79,9) (72,9) (61) (47,1) (36,9) (58,6)
−3.7 −1.8 3.0 10.3 16.1 19.2 20.5 19.9 15.9 10.0 4.3 −0.6 9,4
Media zilnică °C (°F)
(25,3) (28,8) (37,4) (50,5) (61) (66,6) (68,9) (67,8) (60,6) (50) (39,7) (30,9) (48,9)
−6.9 −4.8 −0.8 5.2 10.4 13.7 15.0 14.3 10.7 5.5 1.1 −3.4 5,0
Minima medie °C (°F)
(19,6) (23,4) (30,6) (41,4) (50,7) (56,7) (59) (57,7) (51,3) (41,9) (34) (25,9) (41)
−30.6 −36.3 −22.7 −9.4 −3 3.5 6.3 4.6 −3.5 −9.6 −21.1 −29.5 −36,3
Minima istorică °C (°F)
(−23.1) (−33.3) (−8.9) (15,1) (26,6) (38,3) (43,3) (40,3) (25,7) (14,7) (−6.0) (−21.1) (−33,3)
Precipitații mm 32 31 31 53 63 101 83 56 48 25 35 31 589
(inches) (1.26) (1.22) (1.22) (2.09) (2.48) (3.98) (3.27) (2.2) (1.89) (0.98) (1.38) (1.22) (23,19)
11.3 14.3 11.9 6.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7 10.4 6.3 61,8
Zăpadă cm (inches)
(4.45) (5.63) (4.69) (2.72) (0) (0) (0) (0) (0) (0.28) (4.09) (2.48) (24,33)
Nr. de zile cu precipitații
6 6 6 8 8 9 9 5 5 5 6 7 80
(≥ 1.0 mm)
Ore însorite 69.1 77.6 127.6 170.1 234.9 254.7 272.8 270.1 208.0 155.8 73.0 57.3 1.971,0
Sursa nr. 1: NOAA[29]
Sursa nr. 2: Romanian National Statistic Institute (extremes 1901-2000) [30]
Orașe apropiate
Ungheni (15 km E)
Podu Iloaiei (23 km V)
Târgu Frumos (45 km V)
Vaslui (72 km S)
Pașcani (73 km V)
8 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Roman (83 km SV)

Bălți (104 km NE)
Chișinău (110 km E)
Bacău (120 km SV)
Bârlad (120 km S)
Botoșani (130 km NV)
Suceava (143 km NV)
Piatra Neamț (133 km V)
Iași, vedere spre cartierele Autogară,

Demografie Canta, Păcurari
Conform estimărilor INS, populația

municipiului Iași se ridică la 371.000
de locuitori. La recensământul din 2011
s-au înregistrat 290.000 de locuitori.[31]
Majoritatea locuitorilor sunt români
(88,94%). Pentru 9,83% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[32]
Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(84,42%), cu o minoritate de romano-
catolici (2,98%). Pentru 10,09% din
Componența etnică a Componența confesională populație, nu este cunoscută apartenența
municipiului Iași a municipiului Iași confesională.[33]
Români (88,93%) Ortodocși (84,42%) Conform unei estimări a Institutului
Necunoscută (9,83%) Romano-catolici (2,98%)
Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie
Altă etnie (1,23%) Necunoscută (10,09%)
Altă religie (2,5%) 2015 în municipiul Iași erau domiciliate
357.192 de persoane,[34] al doilea oraș
din țară după București la numărul de
persoane înregistrate în evidența autorităților ca având domiciliul acolo.
Evoluție istorică
sec. XVIII: 30.000-50.000[35]
1831: 59.880[35]
1859: 65.745[35]
1912: 75.229[36]
1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662

evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340
țigani, 170 armeni, ș.a.
Palatul Roznovanu, sediul Primăriei

Municipiului Iași
9 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Rezultatul recensământului din 1930

pentru municipiul și județul Iași
Iași - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Educație
Iașul[37][nefuncțională] este orașul marilor idei, al primei mari uniri,
al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu
literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de
Istorie Naturală.
În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din

România, Universitatea din Iași, numită în prezent Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către
principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii
Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de
studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost Universitatea „Al. I. Cuza”
ridicată în 1896.
10 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Tot în Iași se află continuatoarea primei școli superioare de

inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu
peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din
România, Universitatea de Arte „George Enescu”,[38] Universitatea
de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa"[39], Universitatea de
Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”,
Universitatea Petre Andrei.
În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea

Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche
bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară
Universitatea de Medicină și Farmacie
„Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane
Grigore T. Popa
de exemplare, unele foarte rare.
Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare
cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu
Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).
Economie
Iași este cel mai important centru economic al Moldovei și unul
dintre cele mai importante ale României.[40]. Industriile principale
sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno
Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA, Fiterman Pharma),
componentele auto (BorgWarner, Lear Corporation, Conex
Distribution), echipamentele industriale (BMT Aerospace, Agmus,
ASAM), textilele (SC IasiConf SA, Benetton), materialele de
construcții (Brikston, Build Corp) și industria alimentară.
Sectoarele bancar și cel al tehnologiei informației au luat avânt

Centrul comercial și de afaceri Palas după aderarea României la U.E., numeroase bănci și companii de
software (Amazon, Continental, Oracle, Conduent, Xerox,
Accenture, Technologies, Bentley Systems, Capgemini, SCC,
Endava, BitDefender, etc.) fiind prezente în oraș.
Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale
(Palas Mall, Era Shopping Park, Iulius Mall, Felicia Shopping Center, MCM Center etc.) și mai multe hyper
și supermarket-uri (Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros, Lidl, Dedeman, Mathaus, Brico Dépôt,
Leroy Merlin, Mobexpert). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Campus, Mall Moldova, Silk
District, etc.).
Instituții și puncte de interes

Cine vrea să descopere Iașul va intra aici ca pe o imensă poartă a
istoriei neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de
trecut", prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale.
De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu
național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are.
„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să
fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu
Palatul Culturii, vedere aeriană înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate
pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care
trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea
[...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă
astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”
—Nicolae Iorga
În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare,
restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și
11 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare

domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei,
Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului
cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui
Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail
Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia
Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca
bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din
perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru
Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi,
Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf.
Casa Dosoftei
Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia -
ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec.
XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec.
XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă
și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona
Moldovei.
În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul

Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de
vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec
de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă.
Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de
locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară
regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri
importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile
Catedrala Mitropolitană
Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în
perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului
vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate
dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din
1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca
scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele
aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună
dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei
personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.
„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrențe, întrebat numai
la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug.”
—Nicolae Hortolomei
Cartiere
Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenței, Agronomie, Târgu Cucu.
Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Oancea, Dispecer, Flora, Grădinari, Moara
de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Ciric, Țuțora, Zona Industrială.
Sud: Palat, Centru, Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj,
Manta Roșie, Podu Roș, Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G. 1 și 2, Galata 1 și 2, Podu
de Piatră, Zona Industrială Sud.
Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Țigarete, Gară, Dacia, Cicoare, Păcurari, Canta, Rediu,
Păcureț, Moara de Foc, Arcu.
Obiective istorice și turistice

Articol principal: Lista obiectivelor din Iași.
Clădiri și monumente istorice

Obeliscul cu lei
12 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Bojdeuca lui Ion Creangă

Palatul Roznovanu
Palatul Braunstein (în Piața Unirii)
Casa Pogor
Crucea lui Ferentz
Palatul Calimachi - azi sediul UMF
Institutul de Anatomie
Grand Hotel Traian
Biserici din Iași
Baia Turcească[41]
Lăcașe de cult
Monumentul Unirii din 1918,
grup statuar dăruit Iașului de
Catedrale prințesa Olga Sturza în 1927
Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)

Catedrala mitropolitană din Iași (1833-1887)
Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" (1992-2005)
Mănăstiri
Mănăstirea Galata (1582-1584)

Mănăstirea Frumoasa (1586)
Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" (1635)
Mănăstirea Podgoria Copou (1638)
Mănăstirea Golia (1650-1660)
Mănăstirea Cetățuia (1668-1672)
Mănăstirea Bucium (1853)
Biserici
Biserica Armenească (1395?-)

Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" (1491-1492)
Biserica Sfântul Sava (secolul al XVI-lea)
Biserica Bărboi (1613-1615); (1841-1844) Turnul mănăstirii Golia
Biserica Barnovschi (1627-)
Biserica Talpalari (secolul al XVII-lea)
Biserica Curelari (1663?)
Biserica Sfinții Teodori 1665; (1750-1761)
Biserica Banu (1705); (1802)
Biserica Sfântul Spiridon (1747-1752)
Biserica Lipovenească (secolul al XIX-lea) (1780 ?)
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi
decât Eternitatea) (1803-1830)
Biserica Toma Cozma (1807)

Biserica Buna Vestire (1816)
Biserica Mitocul Maicilor (1819)
Biserica Sfântul Nicolae-Copou (1937-1943)
13 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Sinagogi
Sinagoga Mare (1671)

Sinagoga Cismarilor (1915)
Sinagoga Merarilor (1865)
Sinagoga Schor (1890)
Parcuri, grădini
Vezi și: Istoria teilor în Iași.
Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat

un simbol local.[42] Numeroase exemplare de Tilia tomentosa se regăsesc
în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:
Strada Lăpușneanu
Parcul Copou
Grădina Botanică din Iași[43]
Parcul Expoziției
Obiective istorice și turistice din împrejurimi

Mănăstirea Bârnova
Mănăstirea Dobrovăț
Mănăstirea Hadâmbu
Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Piatra Sfântă

Mănăstirea Vlădiceni
Biserica Aroneanu, fostă mănăstire
Regiunea viticolă Bucium
Zona de agrement Ciric
În județul Iași se mai află:
Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza

Castelul Sturdza de la Miclăușeni Institutul de Anatomie
Palatul Sturdza de la Miroslava
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița
Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești
Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu
Ruinele de la Cucuteni
Regiunea viticolă Cotnari
Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la Hârlău
Hoteluri
Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași:
Pleiada Boutique Hotel*****

Hotel Bellaria****
Hotel Diplomat****
Hotel Grand Hotel Traian****
Hotel Hampton by Hilton****
14 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Hotel International****
Hotel Little Texas****
Hotel Ramada****
Hotel Select****
Hotel Unirea****
Hotel Belleville***
Hotel Best Western Astoria***
Hotel Ciric***
Grand Hotel Traian
Hotel Dorobanți***
Hotel Eden***
Hotel Indiana***
Hotel Moldova***
Hotel Zimbru***
Hotel Continental**
Viața culturală
„…Călător și trecător, cum eram întotdeauna, Iașii sunt pentru mine un popas tihnit (…). Veselia
lui îmi apare în fel cu totul intelectual, sub icoana amicilor mei literați, adunați în discuțiuni și
lectură (…). O zi petrecută în Iași era pentru mine o sărbătoare discretă și ales nuanțată. Mă
simțeam în Iași mai aproape de locul ideal unde fiecare ar vrea să-și petreacă viața ca nicăieri
aiurea. Era, în acest oraș domnesc, cuprins de melancolia amintirilor prea mari, mai multă
inteligență și mai mult cult pentru cele intelectuale, decât în oricare centru românesc…”
—Gala Galaction – „Iașii – precum erau”
Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile,
urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași "Școala latină de
la Cotnari", instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg
spațiul românesc.
În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei
lui Vasile Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte
românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.
La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici
și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din
Iași, muzeu înființat în 1834.
În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană", în anul 1836 se înființează Conservatorul
Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza". Celebra tragediană
Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.
În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai
mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă,
AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.
În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile
orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion
Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae
Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din
opera sa, în „castelul din Copou”.
Viața teatrală cunoaște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de
Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se
dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași
sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru
activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a
organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau
15 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat
Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache
Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de
Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare
de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher,
Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un
triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul
Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă
Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara
Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.
În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou
este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este
aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului,
considerată a doua cea mai frumoasă clădire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de
televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului".[44]
În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021,
competiție câștigată de Timișoara [45], iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-
Interfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu
Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul
Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din
întreaga lume.
Muzee, galerii de artă, instituții culturale

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
Opera Națională Română
Filarmonica de Stat Moldova
Teatrul Luceafărul
Ateneul din Iași (cunoscut și sub numele de Ateneul Tătărași)
Teatrul Ludic
Complexul Muzeal Național „Moldova” cu sediu în Palatul Culturii[46], având în componență:
Muzeul Etnografic al Moldovei
Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeul de Artă
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”
Muzeul Literaturii Române, având în componență:
Muzeul Ion Creangă - Bojdeuca
Casa Dosoftei
Casa Memorială „Otilia Cazimir”
Casa Memorială „Mihai Codreanu”
Casa Memorială „Nicolae Gane”
Casa Memorială „Vasile Pogor”
Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”
Casa Memorială „George Topîrceanu”
Muzeul „Mihai Eminescu”
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”
Muzeul Memorial „Poni - Cernătescu”
Muzeul Teatrului
Muzeul de Istorie Naturală
Muzeul Unirii
16 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Muzeul Municipal
Muzeul Universității „Al. I. Cuza”
Muzeul Mitropolitan
Biblioteca Centrală Universitară
Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi
Universitatea Națională de Arte „George Enescu”
Borderline Art Space - galerie de artă contemporană
Galeria Dana (http://www.danagallery.ro/)
UAP Iași (http://uapriasi.ro/)
Reprezentanțe culturale
După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990 au fost deschise la Iași mai multe centre
culturale străine. În prezent funcționează în municipiul Iași:
Institutul Francez Iași

Centrul Cultural German Iași
Centrul Cultural Britanic (British Council)
Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
Centrul Cultural Elen „Panellinion”
Centrul Cultural Italian
Sănătate
Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
Spitalul clinic de Urgențe
Spitalul clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
Spitalul clinic „Dr. C.I. Parhon”
Spitalul pentru elevi și studenți
Spitalul clinic de Recuperare
Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
Institutul regional de Oncologie
Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
Institutul de Psihiatrie „Socola”
Spitalul clinic de Neurologie „prof. dr. N.Oblu”
Spitalul Militar
Spitalul Universitar CFR
Spitalul de Balneofizioterapie și îngrijiri Paleative „Sf. Sava” - Recumedis
Spitalul particular „Arcadia Hospital"
Spitalul Providența - Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste
6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.
Calitatea aerului
Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România.[47] În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a
17 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
depășit în mod repetat pragurile legale.[47]. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a
spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor [47]) sunt câteva din
motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva
României, citând situația din Iași, Brașov și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu
comunitară.[48]
Transporturi și comunicații
Transportul feroviar
Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei -

Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile
Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău.
În oraș sunt patru gări: Gara Iași[49], Gara Internațională Nicolina,

Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași
este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Gara Iași
Republica Moldova.
În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare
neasumat.
Transportul aerian
În Iași, primele zboruri au avut loc în anul 1905. În anul 1926, odată cu
inaugurarea cursei București-Galați-Iași și Chișinău, Aerodromul Iași
capătă statut de aeroport comercial.
În anul 1969 aeroportul este modernizat, se construiesc o pistă de beton

în lungime totală de 1.800 m și un terminal pentru pasageri. O nouă
modernizare a aeroportului are loc în anul 2001, când terminalul de
Aeroportul Internațional Iași
pasageri este adus la o capacitate de procesare simultană de 150
pasageri/oră pentru traficul intern, respectiv 100 pasageri/oră pentru
traficul extern. De asemenea, în 2005, pe aeroport a fost implementat un sistem instrumental de aterizare
CAT II.
În 2012, în scopul creșterii capacității de procesare pasageri, a fost inaugurat un nou terminal. Cu o
suprafață de 1.210 mp, terminalul T2 este destinat, în principal, curselor interne. Aeroportul Iași are o pistă
de decolare-aterizare din asfalt, de 2.400 metri lungime și 45 metri lățime, prevăzută cu două acostamente
a 7,5 metri fiecare, două căi de rulare (prima are o lungime de 280 metri și 23 metri lățime, iar a doua, parte
din fosta pistă 15/33, este în lungime de aproximativ 1.000 metri), precum și o platformă cu șapte locuri de
parcare. Din Iași există curse directe către: București, Londra, Viena, Milano, Roma, Paris, Tel Aviv, Cluj-
Napoca, Timișoara, Antalia, Oradea, Bologna, Cuneo, Dortmund, Malmö, München, Torino, Salonic,
Verona, Barcelona, Bruxelles, Billund, Catania, Eindhoven, Köln, Larnaca, Veneția, Chania, Constanța,
Heraklion, Rodos.
Transportul rutier
Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un
trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor
mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de
Piatră, Piața M. Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).
Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8,
Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[50], a unei
șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș [51], inaugurată parțial în 2012 și pentru realizarea
pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea
18 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008[52], finalizată în 2015. Legătura cu București este
asigurată pe drumul european modernizat E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de
comunicație cu Transilvania și mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.
Transportul în comun
Informații suplimentare: Transportul public din Iași
În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG Berlin, pentru realizarea
transportului cu tramvaie electrice la Iași.
Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către SCTP Iași (fostă
Regia Autonomă de Transport Public Iași)[53].
Tramvaie
Articol principal: Tramvaiul din Iași.
Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului[54]. În 1989, rețeaua electrică de
tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. [55] De
asemenea, există o linie de tramvai spre localitatea Dancu.
Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm.
Trasee de tramvaie din Iași:
Lungime
Linie Traseu Operator
(dus-întors)
1 Rond Copou - T. Cucu - Podu Roș (1) - Tătărași - T. Cucu - Rond Copou 17,50 km CTP Iași
3 Dancu - Tătărași - T. Cucu - Gară 15,6 km CTP Iași
6 R. Dacia - Gară - T. Cucu 13 km CTP Iași
7 Canta - Gară - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 - Țuțora 14,7 km CTP Iași
8 R. Copou - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 14 km CTP Iași
9 R. Copou - T. Cucu - Podu Roș (3) - Tehnopolis 20,2 km CTP Iași
11 R. Dacia - Bd. N. Iorga - Baza 3 - Tătărași N 21,3 km CTP Iași
13 R. Copou - T. Cucu - Tătărași - Podu Roș (1) - T. Cucu - R. Copou 17,5 km CTP Iași
Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 153 tramvaie:
19 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Nr. Nr. în Nr. în Nr.

Model Proveniență Observații
total uz conservare casate
M8C 7 4 Essen rulate, 2018
M6C 4 2 Mühlheim rulate, 2018
SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”,
Be 8/8 12 5 0 1 Berna
2008; vagonul 711 este folosit pentru piese
ST11 10 0 0 0 Darmstadt SH, 2008
SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”,
Be 4/4 9 0 0 0 Berna
2003
GT5 12 0 0 1 Augsburg SH, 2001, vagonul 366 pentru piese
Stuttgart, Augsburg,
GT4 95 94 0 0 SH, 1997
Halle, Nordhausen
Tatra
25 0 18 0 Halle SH, 1997
T4D
Tatra
26 0 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi (70 buc.), 1978
T4R
cumpărate noi, 1981 (94 buc.); au mai rămas doar 6
Timiș 2 6 0 2 4 Timișoara
în depou, restul fiind casate și descompletate
modernizate la Nicolina S.A. Iași, 1992 (25 buc.); un
V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca, Oradea singur vagon în depou, restul fiind casate și
descompletate
1959 (122 buc.) restaurat la RATP Iași, ultimul
ITB 1 1 0 0 vagon ITB rămas, restul fiind casate și
descompletate
1900 (54 buc.), 1 restaurat la RATP Iași, unul în curs
AEG 2 1 0 0
de reabilitare
Total 217 153 31 33 - -
Troleibuze
Articol principal: Troleibuzele din Iași.
În 2006, circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km.[55] Rețeaua
a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.
Autobuze
Articol principal:Autobuzele din Iași
Parcul de autobuze CTP Iași este format din aproximativ 150 de autobuze, dintre care 92 de autobuze Isuzu
Citiport, 8 autobuze Eurobus Diamond, 10 autobuze MAN NL 313, 40 de autobuze Den Oudsten Alliance
City B96.
20 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Anul
An
introducerii Producător/Model Motor/transmisie Număr total/unități active Observații
producție
pe trasee
Mercedes-Benz OM906LA
50
Euro III
2005 MAZ-103 2005-2006
(0 active,retrase in 2017)
Manual transmission
?
9
Mercedes O405 Automatic
2009 1995 Ex-dBus San Sebastian.
N2 Burillo Venus (0 active, retrase în 2013)
transmission
DAF GS200 M Euro II 40

Den Oudsten
2013 1998-2001 Ex-HTM Personenvervoer.
Alliance City B96 ZF Ecomat (40 active)
MAN Engines D2866 LUH Ex-Postbus Austria

10 (Vorarlberg), PostBus
26 Euro III
MAN Lion's City Switzerland (Chur), RLG
2016 2005-2006
NL 313 (10 active) Lippe (Omnibusbetriebe
ZF Ecomat Mesenhohl GmbH & Co.
KG Essen), și VKU Unna.
Mercedes-Benz OM936
8
Euro VI
2016 Euro Bus Diamond 2016
(8 active)
ZF EcoLife
Cummins ISB6.7E6 280B 4 (prin fonduri locale) în

92
Euro VI 2016 și încă 88 prin
2016-2018 Isuzu Citiport 2016-2018 intermediul unui credit
(92 active)
ZF EcoLife BERD (livrate în 2017 -
2018).
Închiriate, cu posibilitatea
Scania DC9 16 230 Euro de cumpărare în 2018.
16
IV
Scania OmniCity
2017 2006
CN230UB (0 active) Ex-Norgesbuss
ZF Ecomat
(Oslo).
Trasee de autobuz din Iași:
21 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Lungime
Linie Traseu Operator
(dus-întors)
5 Rond Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (1) - Rond Dacia 19,60 km CTP Iași
19 Canta - Gara - Podu Roș (2)- C.U.G.I 20 km CTP Iași
20 Tătărași Sud - T. Cucu - Păcurari - ERA - Metro 18 km CTP Iași
27 (Blocuri Ciurea) - Tehnopolis - Bd. Poitiers - Baza 3 - Tătărași Nord 25,7 km CTP Iași
28 Rond Dacia - Piața ACB - Podu Roș (3) - T. Cucu - Triumf 22,70 km CTP Iași
29 Tomești - Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (2) 19,7 km CTP Iași
30 Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga - Bucium 21,90 km CTP Iași
30b ERA - Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga - Bucium 28 km CTP Iași
36 Rond Dacia - Gara - Piața Unirii - Copou - Breazu 23 km CTP Iași
41 Ciurea - Podu Roș (3) - T. Cucu - Piața Independenței 21,40 km CTP Iași
42 C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Rond Copou 22,30 km CTP Iași
43 C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Păcurari 23,90 km CTP Iași
43c C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Păcurari - ERA 29,20 km CTP Iași
(Ciurea) - Tehnopolis - Str.Libertății - Frumoasa - Mircea - Piața ACB - Rond
44 17,30 km CTP Iași
Dacia
46 Păcurari - T. Cucu - T.Vladimirescu - Bucium 25,10 km CTP Iași
47 Rond Dacia - Piața ACB - Mircea - Podu Roș (3) - T.Vladimirescu - Tătărași Sud 21,50 km CTP Iași
50 Gara - Piața Unirii - T. Cucu - Aeroport 14,50 km CTP Iași
51 Gara Socola - T.Vladimirescu - Sala Polivalentă - Podu Roș - Gara Socola 11,30 km CTP Iași
52 Piața ACB - Pasaj O.Băncilă - Rond Copou 13 km CTP Iași
Microbuze
Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 3 trasee:
18 (3,5 km): Tătărași Sud - str. Ignat - str. Aurel Vlaicu - str. Șapte Oameni - str. Locotenent Popovici - str.
Aviației - str. Moților - str. Mistrețului - str. Marginea - str. Aeroportului - str. Aurel Vlaicu - str. Ignat -
Tătărași Sud
48 (8,5 km): Tg. Cucu - Cim. Sf. Petru și Pavel - Complex ”Roua” - Ciric (- Tătărași Sud)
49 (5,9 km): Tg. Cucu - Cim. Sf. Petru și Pavel - Complex ”Roua”
Politică
Municipiul Iași este administrat de un primar și un consiliu local compus
din 27 consilieri. Primarul, Mihai Chirica, de la Partidul Național Liberal,
este în funcție din 5 iunie 2016. Începând cu alegerile locale din 2020,
consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[56]
Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 11
Uniunea Salvați România 9
Partidul Social Democrat 5
Partidul Mișcarea Populară 2
Sport
Fotbal: Primarul Mihai Chirica
CSM Politehnica Iași, echipă de fotbal în Liga 1[57].
Alte sporturi:
22 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Echipa de baschet masculin CS Politehnica Iași

Echipa de rugby CS Politehnica Unirea Iași
Echipa de handbal masculin Politehnica Unistil Iași
Secția de judo masculin CS Politehnica Iași
Secția de tenis de masă CS Politehnica Iași
Secția de tir sportiv CS Politehnica Iași
Clubul sportiv „Luceafărul 2011" - club de fotbal pentru juniori (4-16 ani), prof. Cristian Danielevici,
prof.Flueraru Marcel și Mihăilescu Paul.
Asociația universitară „Shotokan Karate Iași" publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
Echipa de volei feminin Penicilina Iași.
Personalități
Articol principal: Lista personalităților din Iași.
Personalități născute în Iași

Vasile baron de Balș (n. 1756 - d. 1832, Viena, Austria), cărturar, om politic, căpitan districtual
(guvernator) al Bucovinei
Constantin Stamati (n. 1786, Huși sau Iași - d. 1869, Ocnița, jud. Hotin, R. Moldova) scriitor
Mihail Sturdza (n.1794 - d. 1884, Paris, Franța) domnitor al Moldovei
Gheorghe Săulescu (n. 1799 - d. 1875) filolog și poet
Mihail Kogălniceanu (n. 1817 - d. 1891, Paris, Franța) om politic, prim-ministru al României
Nicolae Vogoride (n. 1820, Iași, Principatul Moldovei - d. 1863, București, Principatele Unite ale
Moldovei și Țării Românești), caimacam la conducerea Moldovei
Grigore M. Sturdza (n.1821 - d. 1901), prinț român, fiu al domnitorului Mihail Sturdza
Alexandru Flechtenmacher (n. 1823 - d. 1898, București), compozitor, autorul muzicii pentru Hora Unirii
Lascăr Catargiu (n. 1823 - d. 1899, București) om politic, prim ministru al României
Alexandru Cihac (n. 1825 - d. 1887, Mainz, Germania), filolog, membru al Societății Junimea
Anton Naum (n. 1829 - d. 1906, Bucium, jud. Iași), om politic, publicist și poet, titular al Academiei
Române
Ioan Grigore Ghica (n. 1830 - d. 1881, Sankt Petersburg, Rusia), politician și diplomat, ministru de
externe al României
Grigore Cobălcescu (n.1831 - d. 1892), geolog și paleontolog, primul profesor de geologie și
mineralogie la Universitatea din Iași.
Vasile Pogor (n. 1833 - d. 1906, Bucium, județul Iași), om politic, publicist și poet, membru al Societății
Junimea, primar al municipiului Iași
Dimitrie Sturdza (n. 1833, Miclăușeni, jud. Iași – d. 1914, București), academician, om politic, prim-
ministru al României
Gheorghe Scheletti (n. 1836 - d. 1887), pianist și compozitor
Theodor Buiucliu (n. 1837 - d. 1897), pictor peisagist, membru al Societății Junimea, profesor la Școala
de Belle-Arte din Iași
Petre P. Carp (n. 1837 - d. 1919, Țibănești, jud.Iași), politician, membru al Societății Junimea, prim-
ministru al României
Ioan Ianov (n. 1836 - d. 1903), scriitor, avocat și om politic
Teodor Burada (n. 1839 - d. 1923), folclorist, etnograf și muzicolog
Ioan Ciurea (n. 1840 - d. 1891), medic, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, om politic,
senator de Iași
Grigore Mithridate Buiucliu (n. 1840 - d. 1912, București), jurist și om politic român de origine armeană
Eduard Caudella (n. 1841 - d. 1924), compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic
de muzică
Eugeniu Voinescu (n. 1842 - d. 1909, București), om politic și pictor
23 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Iacob Negruzzi (n. 1842 - d. 1932, București), scriitor, dramaturg, critic literar, membru al Societății
Junimea, jurist, profesor, politician
A. D. Xenopol (n. 1847 - d. 1920, București), academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog,
membru al Societății Junimea
Ludovic Russ junior (n. 1849 – d. 1911), medic primar la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, epitrop al
Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al Stațiunii balneare Slănic Moldova și profesor de clinică
medicală la Facultatea de Medicină din Iași
Spiru Haret (n. 1851 - d. 1912, București), matematician, astronom și pedagog origine armenească
Radu Rosetti (n. 1853 - d. 1926) scriitor, politician, istoric și genealogist
Constantin Meissner (n. 1854 - d. 1942), pedagog, om politic, membru al Societății Junimea
A. C. Cuza (n. 1857 - d. 1947, Sibiu), om politic
Nicolae Dimitrie Xenopol (n. 1858 - d. 1917, Tokyo), critic literar, eseist, ministru, ambasador al
României în Japonia
George Bogdan (n. 1859 - d. 1930), medic legist, profesor universitar, creatorul școlii de medicină
legală ieșene
Gheorghe Popovici (n. 1859 - d. 1933), pictor și desenator
Alexandru Obregia (n. 1860 - d. 1937, București), medic psihiatru și profesor universitar
Constantin Mille (n. 1861 - d. 1927) ziarist, nuvelist, poet, avocat
Adela Xenopol (n. 1861 – d. 1939, București), scriitoare, prozatoare și autoare dramatică
David Judelovitch (n. 1863 - d. 1943, Rishon Letzion, Israel), pedagog și literat evreu originar din
România
Anastasie Obregia (n. 1864 - d. 1937), chimist
Mărgărita Miller-Verghy (n. 1864 - d. 1953, București), scriitoare, autoare de manuale și cărți de
educație
Ermil A. Pangrati (n. 1864 - d. 1931, București), politician și ministru al lucrărilor publice
Constantin Jiquidi (n. 1865 - d. 1899, București) desenator și caricaturist
Emil Racoviță (n. 1868 - d. 1947, Cluj-Napoca), savant, explorator, speolog și biolog, considerat
fondatorul biospeologiei
Paul Anghel (n. 1869 - d. 1937), medic chirurg
Eduard de Max (n. 1869 - d. 1924, Paris, Franța), renumit actor francez de origine română
Nicolae Ghica-Budești (n. 1869 - d. 1943, București), arhitect
Gheorghe Brăescu (n. 1871 - d. 1949, București), prozator și un comediograf
Theodor Pallady (n. 1871 - d. 1956, București), pictor
Alexandru Cazaban (n. 1872 - d. 1966, București), scriitor
Leon Ghelerter (n. 1873 - d. 1945, București) doctor în medicină, a fost unul dintre fruntașii mișcării
socialiste din România, ctitor de spitale, tribun și publicist
Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873 - d. 1961, București), actriță de teatru
George G. Mârzescu (n. 1876 - d. 1926, Iași), om politic și jurist român, primar al municipiului Iași,
ministru de interne
Mihai Codreanu (n. 1876 - d. 1957), poet, dramaturg, avocat și traducător
Emil Gârleanu (n. 1878 - d. 1914, Câmpulung), autor, regizor
Lascăr Vorel (n. 1879 - d. 1918, München, Germania) pictor postimpresionist
Rudolf Suțu (n. 1880 - d. 1949, București) ziarist și publicist, scriitor, traducător și istoriograf
Dimitrie Gusti (n. 1880 - d. 1955, București), filosof, sociolog și estetician
Maria Cicherschi (n. 1881 - d. 1973), medic român, cadru didactic universitar, prima femeie medic legist
din Europa.
Matila Costiescu Ghyka (n. 1881 – d. 1965, Londra, UK), ofițer de marină, diplomat, scriitor,
matematician, inginer și istoric
Antonin Ciolan (n. 1883 - d. 1970, Cluj-Napoca), dirijor, membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj
Alma Gluck (n. 1884 - d. 1938, New York, SUA), cântăreață de operă soprană, evreică-americană
Florica Musicescu (n. 1887 - d. 1969, București) pianistă
24 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Ion Niculi (n. 1887 - d. 1979), demnitar comunist, primar

Lucia Mantu (n. 1888 – d. 1971), profesoară de științe, editoare de carte și scriitoare
Jean L. Cosmovici (n. 1888 – d. 1952, București), pictor
Jean Bobescu (n. 1890 — d. 1981, București), violonist, dirijor și profesor
Petre Constantinescu-Iași (n. 1892 - d. 1977, București) istoric, om politic
Dan Bădărău (n. 1893 - d. 1968, București) filozof, profesor de Filosofie a Facultății de Litere și Filozofie
a Universității din Iași
I. Ludo (n. 1894 - d. 1973, București), publicist și scriitor român de etnie evreiască
Aurel Ghițescu (n. 1895 - d. 1972, București), actor de teatru și film, profesor de artă dramatică
Mircea Ion Savul (n. 1895 - d. 1964) geolog, geochimist
Horia Hulubei (n. 1896 - d. 1972, București), fizician
Magda Lupescu (n. 1896 - d. 1977, Estoril, Portugalia), soția regelui Carol II.
Traian Ionașcu (n. 1897 - d. 1981, București), jurist
Ionel Teodoreanu (n. 1897 - d. 1954, București), romancier și avocat
Miluță Gheorghiu (n. 1897 - d. 1971, București), celebru actor de teatru
Iosif Ross (n. 1899 - d. 1976, București), grafician și caricaturist
Gheorghe Bănciulescu (n. 1898 - d. 1935, Cairo, Egipt), pilot
Benjamin Fondane (n. 1898 - d. 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia), critic, eseist,
poet
Gheorghe I. Brătianu (n. 1898, Ruginoasa, jud. Iași - d. 1953, Sighetu Marmației, jud.Maramureș),
istoric și om politic
Mansi Barberis (n. 1899 - d. 1986, București), compozitoare, soprană, violonistă și profesoară
universitară de canto.
Petre P. Panaitescu (n. 1900 - d. 1967, București), istoric, filolog
Charlotte Sibi (n. 1901 - d. 1989), profesoară de limba franceză, una din personalitățile culturale
românești de origine franceză ale orașului
Nicolae Veniaș (n. 1902 - d. 1978, București), actor de teatru și film
George Lesnea (n. 1902 - d. 1979), poet și traducător
Titus Lapteș (n. 1903 - d. 1974, București), actor de teatru și film
Alexandru Ventonic (n. 1904 - d. 1941), medic
Emilia Saulea (n. 1904 - d. 1998, București), geolog
Petru Comarnescu (n. 1905 - d. 1970, București), critic literar
Mendel Haimovici (n. 1906 - d. 1973), matematician și mecanic român de origine evreiască
Philip Herschkowitz (n. 1906 – d. 1989, Viena, Austria), compozitor și teoretician muzical
Matei Socor (n. 1908 - d. 1980, București), compozitor și dirijor
Ioan Zugrăvescu (n. 1910 - d. 1989, Iași), chimist, profesor universitar, membru corespondent al
Academiei Romăne
Liviu Deleanu (n. 1911 - d. 1967, Chișinău, R. Moldova), poet
George Emil Palade (n. 1912 - d. 2008, Del Mar, California, SUA), medic și om de știință american de
origine română
Simion Bughici (n. 1914 - d. 1997, București), politician și diplomat comunist
Viorel Doboș (n. 1917 - d. 1985, București), compozitor și dirijor
Ion I. Inculeț (n. 1921 - d. 2011, Ontario, Canada), inginer canadian de origine română
Adrian Marino (n. 1921 - d. 2005, Cluj-Napoca), eseist, critic, laureat al premiului Herder
Iancu Țucărman (n. 1922 - d. 2021, București), supraviețuitor al Pogromului de la Iași, ultimul
supraviețuitor al "Trenului Morții" Iași-Podu Iloaiei.
Magda Petrovanu (n. 1923 – d. 2008), chimist, profesor universitar și inventator
Tudorel Popa (n. 1925 - d. 1978, București), actor de teatru și film
Bernardo Neustadt (n. 1925 - d. 2008, Martínez, Buenos Aires, Argentina), ziarist argentinian
Anatol Vieru (n. 1926 - d. 1998, București), compozitor român de origine evreiască
25 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Sava Dumitrescu (n. 1927), farmacolog

Petre Gheorghiu (n. 1929 - d. 2000, București), actor
Octav Pancu-Iași (n. 1929 - d. 1975), scriitor, publicist și scenarist
Magda Ianculescu (n. 1929 – d. 1995, București), soprană de notorietate internațională
Andy Z. Lehrer (n. 1930 - d. 2014), biolog
Mihail M. Cernea (n. 1931), sociolog si antropolog
Ștefan Iureș (n. 1931 - d. 2013), poet, prozator, traducător și eseist
Dan Hăulică (n. 1932 - d. 2014, București), eseist literar, critic de artă
Iosif Sava (n. 1933 - d. 1998, București), muzicolog
Eugen Segal (1933 – 2013), chimist român de origine evreiască
Margareta Pogonat (n. 1933 - d. 2014, București), actriță de teatru și film
Sorel Etrog (n. 1933), sculptor evreu canadian
Dolphi Drimer (n. 1934 - d. 2014, București), inginer, profesor universitar, maestru internațional de șah
Viorica Cortez (n. 1935), celebră mezzo-soprană
Ilarion Ionescu-Galați (n. 1937), violonist și dirijor
Constantin Popovici (n. 1938 — d. 1995, București), sculptor
Dorel Șora (n. 1939), scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic israelian de limbă română
Jean Ancel (1940 – d. 2008, Ierusalim, Israel), istoric israelian, evreu născut în Iași
Mircea Radu Iacoban (n. 1940), dramaturg, prozator, scenarist
Radu Varia (n. 1940), critic și istoric de artă
Rodica Mandache (n. 1943), actriță de teatru, film și televiziune
Alexandru Călinescu (n. 1945), istoric literar, critic literar și publicist
Mioara Cortez (n. 1949), soprană
Ioan Petru Culianu (n. 1950 - d. 1991, Chicago, SUA), istoric al religiilor, scriitor și eseist
Ovidiu Lipan (n. 1953), muzician, compozitor
Liviu Antonesei (n. 1953, sat Vlădeni, jud. Iași), scriitor
Liviu Cangeopol (n. 1954), scriitor și jurnalist disident român
Radu, Principe al României (n. 1960), actor, din 1996 este soțul principesei Margareta a României
Constantin Arhire (n. 1960), deputat
Elena Moșuc (n. 1964), soprană
Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), politolog
Mihai Răzvan Ungureanu (n. 1968), istoric, om politic,
Cristian Mungiu (n. 1968) regizor de film și scenarist
Dan Doboș (n. 1970), jurnalist și scriitor
Monica Bârlădeanu (n. 1978), actriță
Marius Manole (n. 1978), actor
Personalități marcante
Mihai Eminescu (1850 - 1889), poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai
important scriitor romantic din literatura română[58].
Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române.
Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii
române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în
așa-numita Bojdeucă[59].
George Emil Palade (1912 - 2008), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al
Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special
pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).
Emil Racoviță (1868 - 1947), savant, biolog și explorator român, considerat întemeietorul biospeologiei,
născut la Iași, primul român ajuns în Antarctica, ca membru al expediției "Belgica" (1897-1899),
academician și președinte al Academiei Române. Una din insulele descoperite de expediționari a fost
26 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
academician și președinte al . Una din insulele descoperite de expediționari a fost

numită după numele profesorului lui Emil Racoviță, geologul Grigore Cobălcescu.
Emanoil Bardasare, pictor, nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .
De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:
autori și oameni de cultură - Antioh Dimitrievici Cantemir, Constantin Stamati, Gheorghe Asachi,
Costache Negruzzi, Alexandru Hrisoverghi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Anton Naum, Vasile Pogor,
Ioan Ianov, Alexandru Grigore Suțu, Nicolae Gane, Teodor Burada, Vasile Burlă, Titu Maiorescu, Iacob
Negruzzi, Ștefan Vârgolici, Vasile Conta, A. D. Xenopol, Dimitrie Alexandresco, Spiru Haret, I. L.
Caragiale, Constantin Meissner, Elias Schwarzfeld, Nicolae Xenopol, Alexandru Philippide, Adela
Xenopol, Constantin Mille, David Judelovitch, Mărgărita Miller-Verghy, Garabet Ibrăileanu, Gheorghe
Brăescu, Nicolae Iorga, Alexandru Cazaban, Mihai Codreanu, Emil Gârleanu, Mihail Sadoveanu, Rudolf
Suțu, Dimitrie Gusti, George Topîrceanu, Lucia Mantu, Petre Constantinescu-Iași, Alfred Hefter, Dan
Bădărău, Otilia Cazimir, I. Ludo, Vasile Harea, Ionel Teodoreanu, Benjamin Fondane, Petre Panaitescu,
Charlotte Sibi, George Lesnea, Petru Comarnescu, Constantin Cihodaru, Aurel Leon, Adrian Marino,
Octav Pancu-Iași, Ștefan Iureș, Dan Hăulică, Petru Aruștei, Gheorghe Buzatu, Jean Ancel
artiști - Theodor Pallady, Călin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Constantin Stahi,
Camil Ressu, Eugeniu Voinescu, Gheorghe Popovici, Lascăr Vorel, Theodor Buiucliu, Ștefan
Dimitrescu, Jean L. Cosmovici, Richard Hette, Ion Iancuț, Sabin Bălașa, Arthur Segal, Constantin
Popovici
muzicieni -George Enescu, Eduard Caudella, Alexandru Flechtenmacher, Gavriil Musicescu, Anatol
Vieru, Magda Ianculescu, Jean Bobescu, Arnold Rosé, Philip Herschkowitz, Hilda Jerea, Florica
Musicescu, Gheorghe Scheletti, Viorel Doboș, Antonin Ciolan, Matei Socor, Sergiu Celibidache, Mendi
Rodan,
cronicari - Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce și Dimitrie Cantemir
importanți oameni de stat - Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp, Gheorghe I.
Brătianu, Lascăr Catargiu, Dimitrie A. Sturdza, Ioan Grigore Ghica, George G. Mârzescu, Vasile Balș,
Alexandru Bădărău, Grigore Mithridate Buiucliu, Ermil A. Pangrati, Matila Ghyka, Mihai Răzvan
Ungureanu
mitropoliți - Varlaam, Dosoftei, Veniamin Costachi și Iosif Naniescu
savanți celebri - Ștefan Procopiu, Ion Ionescu de la Brad, Ernest Juvara, Grigore Cobălcescu, Petru
Poni, Dimitrie Ioan Mangeron, Constantin V. Gheorghiu, Alexandru C. Cuza, Mendel Haimovici, Vitalie
Belousov, Horia Hulubei, Dolphi Drimer, Traian Ionașcu, Romulus Sevastos, Anastasie Obregia, Sava
Dumitrescu, Petru Bogdan, Mircea Ion Savul, Emilia Saulea, Raluca Ripan, Ioan Zugrăvescu, Ion
Inculeț, Eugen Segal, Andy Z. Lehrer, Magda Petrovanu
medicii celebri - Nicolae Negură, Emil Max, Ioan Ciurea, Aristide Peride, Ludovic Russ, Leon Sculy
Logothetides, George Bogdan, Alexandru Obregia, Paul Anghel, Leon Ghelerter, C.I. Parhon, Elena
Densușianu-Pușcariu, Maria Cicherschi Ropală, Alexandru Tzaicu, Ion Enescu, Ioan Nubert, Gheorghe
Năstase, Grigore T. Popa, Leon Ballif, Vladimir Buțureanu, Oscar Franche, Dumitru A. Cornelson,
Vasile Dobrovici, Alexandru Ventonic, Gheorghe Chipail, Nicolae Oblu, Petre Brânzei, Costache Lazăr,
Ion Haulică, Lorica Gavriliță, Ostin Mungiu
cineaști și oameni de teatru - Matei Millo, Costache Bălănescu, Mihail Galino, Aglae Pruteanu, Eduard
de Max, Lucia Sturdza-Bulandra, Lupu Pick, Aurel Ghițescu, Miluță Gheorghiu, René Sti, Nicolae
Veniaș, Titus Lapteș, Tudorel Popa, Petre Gheorghiu, Margareta Pogonat
scriitori, artiști și intelectuali contemporani - Constantin Ciopraga, Alexandru Timotin, Mihail Cernea,
Dubi Zeltzer, Sorel Etrog, Iosif Sava, Viorica Cortez, Ilarion Ionescu-Galați, Emil Brumaru, Dorel Schor,
Radu Varia, Mircea Radu Iacoban, Rodica Mandache, Nicolae Ursulescu, Florin Faifer, Alexandru
Călinescu, Mioara Cortez, Ioan Petru Culianu, Cassian Maria Spiridon, Andrei Corbea Hoișie, Horia-
Nicolai Teodorescu, Lelia Mossora, Ovidiu Lipan, Liviu Cangeopol, Teodor Corban, Cătălin Mihuleac,
Adrian Păduraru, Gheorghe Onișoru, Alina Mungiu-Pippidi, Elena Moșuc, Cristian Mungiu, Dan Lungu,
Dan Doboș, Daniela Nane, Liliana Lazăr, Anamaria Marinca, Ioana Vișan, Cristina Flutur
patriarhii - Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea
sportivi - Dan Irimiciuc, Vasile Iordache, Anghel Iordănescu, Valentina Cozma, Florin Zalomir
matematicieni - Neculai Culianu, Constantin C. Popovici
geografi - Alexandru Obreja, Constantin Martiniuc
arhitecți - Ștefan Emilian, George Sterian, Nicolae Ghica-Budești, Dan Sergiu Hanganu
27 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Orașe înfrățite cu Iași

Municipiul Iași este înfrățit cu:[60]
Poitiers, Franța din 1969

Xī'ān, China din 1993
Monterrey, Mexic din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; reluare
temporar colaborari in 2007)
Vinița, Ucraina din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; în 2005 s-a
reluat contactul prin intermediul Ambasadei Romane în Ucraina)
Padova, Italia din 1995
Isfahan, Iran din 1999
Sant'Oreste, Italia din 1999
Forano, Italia din 1999
Filacciano, Italia din 1999
Torrita Tiberina, Italia din 1999
Morlupo, Italia din 1999
Nazzano, Italia din 1999
Atlanta, Statele Unite din 2001
Peristeri, Grecia din 2002
Villeneuve-d'Ascq, Franța din 2003
Ierihon, Israel din 2003
Veliko Tarnovo, Bulgaria din 2003
Ilioupoli, Grecia din 2007
Chișinău, Republica Moldova din 24 ianuarie 2008
Cernăuți, Ucraina din 2012
Assiut, Egipt
Irbid, Iordania
Kozani, Grecia
Québec, Canada
Consulate în Iași
Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în
capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al
Statelor Unite ale Americii (1873).[61]
În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:
Consulatul General al Republicii Moldova
Consulate Onorifice:
Consulatul Onorific al Republicii Italiană

Consulatul Onorific al Republicii Franceze
Consulatul Onorific al Republicii Turcia
Galerie de imagini
28 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Palatul Culturii și Râul Bahlui Panorama spre Vedere spre Copou

Piața Palatului Centru, Piața Unirii
și Hotel Unirea
Piața Independenței Râul Bahlui în zona Strada Lăpușneanu, Piața Națiunii

Podu Roș și Muzeul Unirii (fostul
Biserica palat Cuza) și
lipovenească din Biserica Banu
Iași
Piața Națiunii, Teatrul Național Piața Unirii, Palatul Centrul Civic, Hala
Universitatea de Braunstein Centrală
Medicină și (vedere spre
Farmacie Turnurile Golia și
Bărboi)
Centrul Civic, Piața Centrul Civic, Hala Centrul Civic, Hotel Centrul Civic,
Halei Centrale Centrală, piața Europa Universitatea Petre
subterană Andrei
29 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Râpa Galbenă Vama Veche, Turnul Statuia lui Eminescu Bojdeuca lui
(fosta Esplanadă din parcul Copou Creangă
Elisabeta)
Statuia lui Ion Grădina Botanică Grădina Botanică Grădina Botanică

Creangă din curtea
bojdeucii
Grădina botanică
Media și presă
Bună Ziua Iași (https://www.bzi.ro)
Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția Iași (http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/iasi
--s605.html)
Ziarul de Iași
Reporter de Iași (http://www.reporteris.ro/)
AltIasi.ro (http://www.altiasi.ro/)
Vezi și
Lista primarilor Iașului
Cartiere din Iași
Pogromul de la Iași
Regiunea de dezvoltare Nord-Est
Zona Metropolitană Iași
it Malaparte, Curzio: Kaputt, 1943. Prima carte care menționează Pogromul de la Iași. ro Kaputt,
30 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Ed. Nemira, 2008.

Călătoria lui Gruber (film), coproducție româno - maghiară (2008) a regizorului Radu Gabrea, 2009.
Note
1. ^ „Iași, oraș cultural” (http://www.iasi.djc.ro/). 16. ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian
Accesat în 24 septembrie 2016. basin and western Europe (http://www.acronet.ne
t/~magyar/english/96-10/szarme.htm)
2. ^ „DESPRE IASI” (http://www.laiasi.ro/despreias
i.htm). La Iași. 2002. Accesat în 24 septembrie 17. ^ C. Cihodaru, G. Platon, Istoria orașului Iași,
2016. Editura Junimea, 1980, pp 30-50
3. ^ „Orașe românești” (http://www.tarom.ro/tarom-t 18. ^ Acest document a fost publicat în volumul I din
ours/turism-intern/cazare-oras/). Tarom. Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol.
I, Acte interne (1408-1660), de Ioan Caproșu și
4. ^ „1000 lei 1998 – 80th anniversary of the Great
Petronel Zaharciuc, Editura „Dosoftei”, Iași,
Union of 1918” (http://romaniancoins.org/1000lei
1999.
u1918.html) (în engleză). Romanian Coins.org.
Accesat în 24 septembrie 2016. 19. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://ww
2009, pag. 98.
w.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIAL2
016_P_Lista_Moc-2.xlsx), Biroul Electoral 20. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
Central[*] ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
2009, pag. 338.
6. ^ http://lege5.ro/Gratuit/gm4tonzrgq/hotararea-
nr-307-2014-privind-aprobarea-stemei- 21. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
municipiului-iasi-judetul-iasi (http://lege5.ro/Gratu ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
it/gm4tonzrgq/hotararea-nr-307-2014-privind-apr 2009, pag. 115.
obarea-stemei-municipiului-iasi-judetul-iasi) 22. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială,
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor) ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași,
7. ^ „Iașul sau Iașiul?“ - o dispută lingvistică istorică 2009, pag. 126.
între nordul și sudul țării, tranșată de specialiști23. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Iași, oraș” (htt
după principiul „uzul face norma“ (https://adevaru p://www.archive.org/download/MareleDictionarG
l.ro/locale/iasi/iasul-iasiul-lingvist-norma-1_530c9 eograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf)
d60c7b855ff56a66873/index.html) (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4.
8. ^ „Population on 1 January by age groups and București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 25–27.
sex – functional urban areas” (http://ec.europa.eu 24. ^ Ancel, Jean. Preludiu la asasinat. Pogromul de
/eurostat/web/cities/data/database). Eurostat. la Iași, 29 iunie 1941 (prefață de Yehuda Bauer),
9. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924- pp. 66-67. Ed. Polirom, Iași, 2005.
codes.html (https://www.unicode.org/iso15924/is 25. ^ Ancel, Jean. Martiriul evreilor din România
o15924-codes.html) Lipsește sau este vid: (1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93.
|title= (ajutor) Ed. Hasefer, București, 1991.
10. ^ Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur, 26. ^ Razvan Braileanu (5 iulie 2011), „Pogromul de
Editura Demiurg, Iași, 2010, p. 102 la Iași, după 70 de ani” (http://www.revista22.ro/p
11. ^ C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăti ogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html),
moldovene, București, 1967, p. 242-245 Revista 22, accesat în 22 octombrie 2014
27. ^ Raportul final al Comisiei Internaționale pentru
12. ^ a b c Gh. Ghibănescu, Originile Iașilor, în
Studierea Holocaustului în România, 2004 (http://
„Arhiva”, Iași, 1904, p. 42-46
www.pogromuldelaiasi.ro/wp-content/uploads/20
13. ^ A.P. Horvath, Pechenegs, Cumans, Iasians, 12/08/Raportul-Comisiei-Internationale-pentru-St
Hereditas, Budapest, 1989, p. 64 udierea-Holocaustului-in-Romania.pdf)
14. ^ Orbis Latinus - Jassium (http://www.columbia.e 28. ^ Pogromul de la Iași (28 -30 iunie 1941) -
du/acis/ets/Graesse/orblatij.html#Jassium) Prologul Holocaustului din România, 2006,
15. ^ Sergiu Bacalov, Considerații privind olanii Editura Polirom. p. 63 http://www.inshr-ew.ro/ro
(alanii) sau iașii din Moldova medievală. Cu /files/proiecte/Publica%C8%9Bii
accent asupra acelor din regiunea Nistrului de /ro_pogrom_Iasi.pdf.pdf
Jos https://bacalovsergiu.files.wordpress.com 29. ^ „Iași Climate Normals 1961-1990” (ftp://ftp.atd
/2016/05/download-sergiu-bacalov- d.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/
considerac5a3ii-privind-olanii-alanii-sau-iac59fii- REG_VI/RO/15090.TXT). National Oceanic and
din-moldova-medievalc483.pdf Atmospheric Administration. Accesat în 21 martie
2015.
31 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
30. ^ „AIR TEMPERATURE (monthly and yearly 44. ^ Teatrul Național din Iași, al doilea cel mai
absolute maximum and absolute minimum)” (htt frumos din lume, în topul BBC-știri PROTV (htt
p://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf) (PDF). p://stirileprotv.ro/stiri/social/teatrul-national-din-ia
Romanian Statistical Yearbook: Geography, si-al-doilea-cel-mai-frumos-din-lume-in-topul-bbc-
Meteorology, and Environment. Romanian istoricul-cladirii-vechi-de-peste-100-de-ani.html/)
National Statistic Institute. 2007, 2012, 2013. 45. ^ „http://www.mediafax.ro/social/orasul-
Accesat în 10 februarie 2016. Verificați datele timisoara-desemnat-capitala-culturala-
pentru: |date= (ajutor) europeana-2021-primarul-robu-a-fost-daruire-si-
31. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor munca-enorma-15716711” (http://www.mediafax.
2002 - populația unităților administrative pe etnii” ro/social/orasul-timisoara-desemnat-capitala-cult
(http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2 urala-europeana-2021-primarul-robu-a-fost-darui
002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu re-si-munca-enorma-15716711). Legătură
- Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în externa în |title= (ajutor)
6 august 2013. 46. ^ Acasa- Palatul Culturii - Iasi, Romania (http://w
32. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din ww.palatulculturii.ro/)
2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – 47. ^ a b c „Iașul este al doilea cel mai poluat oraș
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.rec din România. Nu se pot amenaja noi spații verzi,
ensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0 dar se cheltuie bani pe studii de calitate a
7/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică aerului” (http://www.romaniacurata.ro/iasul-este-a
din România. iulie 2013. Accesat în 5 august l-doilea-cel-mai-poluat-oras-din-romania-nu-se-p
2013. ot-amenaja-noi-spatii-verzi-dar-se-cheltuie-bani-p
33. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din e-studii-de-calitate-a-aerului/), Romania Curata,
2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – accesat în 13 mai 2016
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.rec 48. ^ http://www.gandul.info/stiri/comisia-europeana-
ensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0 lanseaza-un-infringement-impotriva-romaniei-
7/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de pentru-ca-nu-isi-protejeaza-cetatenii-de-poluare-
Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 13346370
august 2013.
49. ^ Gara CFR Iasi (Iasi, Iasi, Romania) - Destinatii
34. ^ Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2015. 14 transport persoane cu autocare, autobuze sau
detalii pe care probabil ca nu le stiai (via Institutul microbuze la AUTOGARI.RO (http://www.autogar
National de Statistica) - Finante & Banci - i.ro/Iasi/Gara_CFR_Iasi/Autogara9997.aspx)
HotNews.ro (http://economie.hotnews.ro/stiri-fina
50. ^ Comunicatul de presă (http://www.newsiasi.ro/
nte_banci-20048458-populatia-romaniei-1-ianuar
uploads/5668e980-3f77-e964.pdf)
ie-2015-14-detalii-care-probabil-nu-stiai.htm)
51. ^ Șoseaua de centură (http://www.zmi.ro/soseau
35. ^ a b c [Universitatea Al.I.Cuza Iași Ed. Litera,
a_ocolitoare_iasi.html)
București 1971, pag.9-10]
52. ^ Articol despre întârzierile în demararea
36. ^ A Handbook of Roumania (http://www.archive. lucrărilor la pasajul Octav Băncilă (http://www.fin
org/stream/handbookofrouman00grearich#page/ anciarul.ro/2007/08/26/pasajul-octav-bancila-a-fo
60/mode/2up) st-dat-uitarii-de-sefii-primariei-iasi/)
37. ^ „da”.
53. ^ R.A.T.P. Iasi (http://www.ratp-iasi.ro/)
38. ^ Universitatea De Arte „George Enescu” Iasi - 54. ^ R.A.T.P. Iasi (http://www.ratp-iasi.ro/trasee.htm
Pagina Principala (http://www.arteiasi.ro/) l)
39. ^ Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.
55. ^ a b Retelele de transport electric din Romania
Popa” Iasi (http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/index.js
(http://retele.tramclub.org/)
p)
56. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din
40. ^ Iași, renașterea Moldovei (https://www.forbes.r
2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/
o/articles/forbes-best-cities-2018-locul-10-iasi-re
data/json/sicpv/pv/pv_is_final.json) (Json).
nasterea-moldovei-119069)
Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2
41. ^ Premiera la Baia Turceasca - Ziarul de Iasi (htt noiembrie 2020.
p://www.ziaruldeiasi.ro/mozaic/premiera-la-baia-t
57. ^ CSMS Iasi (http://www.CSMSIASI.ro)
urceasca~ni4von)
58. ^ Anul 2000, Anul Eminescu / 2000, Eminescu
42. ^ Jurnalul regional TVR Iași. 'Avem tei argintii'.
Year (http://www.mihaieminescu.ro/)
Disponibil la https://www.youtube.com
/watch?v=uSvtDH9KmNo, accesat la 18 mai 59. ^ Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Biografie
2016 completa, opera, inregistrari audio, fotografii (htt
p://www.ioncreanga.eu/)
43. ^ Gradina Botanica Iasi - Home (http://botanica.u
aic.ro/)
32 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
60. ^ http://www.primaria-iasi.ro/portal-primaria- 61. ^ „Tânăra Americă“, model pentru pașoptiștii

municipiului-iasi/orase-infratite/1119/relatii- români (http://www.historia.ro/exclusiv_web/gene
internationale ral/articol/tanara-america-model-pasoptistii-roma
ni)
Bibliografie suplimentară
Dicționarul așezărilor urbane din România, Ioan Mărculeț (coord.), București, 2013.
Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată, N. A. Bogdan, 1913; reeditată la Ed. Tehnopress,
Iași, 2004 (http://books.google.es/books?id=0W35ew1Xr-EC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_sum
mary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false)
Iașii de odinioară, Rudolf Suțu, Iași, Tipografia Lumina Moldovei, 1923
Iașul între adevăr și legendă, Ion Mitican, Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2000
Iașii vechilor zidiri. Până la 1821, Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Editura Junimea, Iași, 1974 - recenzie (h
ttp://ziarullumina.ro/file-de-poveste/plimbare-prin-iasii-vechilor-zidiri)
Personalități ieșene, Ionel Maftei, Iași
Istoria orașului Iași, Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Editura Junimea, 1980
Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, N. A. Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 1997
Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Acte interne (1408-1660), Ioan Caproșu, Petronel
Zaharciuc, Editura Dosoftei, Iași, 1999
Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac, Institutul European, 1998
Legături externe
Primăria orașului (http://www.primaria-iasi.ro)
Centrul de informare turistică Iași (http://www.turism-iasi.ro)
Direcția Județeană de Statistică Iași (http://www.iasi.insse.ro/main.php)
Patrimoniul istoric și arhitectural Iași, România (http://www.monumenteiasi.ro/index.php)
Transport public in Iași (http://www.transportiasi.ro)
theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Iași (http://iasi.theFest.ro/);
Iașiul vieții românești (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasiul-vietii-romanesti-3192127/), 17
septembrie 2008, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
Muzeul Iași (http://ziarullumina.ro/documentar/muzeul-iasi), 4 septembrie 2009, Florin Pâslaru, Ziarul
Lumina
Legenda Iașiului. De unde vine numele Capitalei Moldovei (http://adevarul.ro/locale/iasi/legenda-iasiului
-vine-numele-capitalei-moldovei-1_50efc06656a0a6567e689a8c/index.html), 11 ianuarie 2013, Elena
Pascariu, Adevărul
IASII LUI CRETU / Un tur al Iasilor in anul 2009 (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-un-tur
-al-iasilor-in-anul-2009-4235936/), 23 aprilie 2009, Bogdan Cretu, Ziarul de Duminică
Somptuoasa viață a boierilor de altădată. Nobilii Iașului plăteau averi pentru a-și cumpăra trăsuri de lux
din Occident (http://adevarul.ro/locale/iasi/trasuri-boieri-1_5173a012053c7dd83f2e67af/index.html), 21
aprilie 2013, Ionuț Benea, Adevărul
Triunghi cultural in capitala Moldovei (http://www.evz.ro/detalii/stiri/triunghi-cultural-in-capitala-moldovei-
457587.html), 27 august 2007, Evenimentul zilei
Iașii Sfintei Parascheva, o cetate a rugăciunii (http://ziarullumina.ro/documentar/iasii-sfintei-parascheva-
o-cetate-rugaciunii), 16 octombrie 2011, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
Ici-colo, prin Iași: de ce să te dedulcești la dulcele târg al Ieșilor (1) (http://www.ici-colo.ro/2014/08/iasi-d
ulcele-targ-al-iesilor-1.html)
Atracții turistice din împrejurimile municipiului Iași (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/infografic-cu-atractiile-
din-jurul-iasului-aflate-la-maxim-doua-ore-de-mers-cu-masina--272633.html), 07.12.2020, ziaruldeiasi.ro
Portaluri
Știri de ultimă oră din Județul Iasi (http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/iasi--s605.html) din
33 of 34 9/2/2021, 9:14 AM
Evenimentul
Anunțuri Iasi (http://www.ziarulevenimentul.ro/anunturi/iasi--j2.html)
Evenimente în Iași (https://iasievents.ro)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iași&oldid=14244609
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 27 iunie 2021, ora 19:42.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
34 of 34 9/2/2021, 9:14 AM

Iași - Wikipedia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iași - Wikipedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iași - Wikipedia https://ro.wikipedia.

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul Iași

La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație

Etimologie Localități înfrățite

teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că Prezență online

Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nichifor Ia%C8%99i&action=edit&section=0)

trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașului, 19

Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu

Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul

Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de tătari în 1513, de otomani

În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi

1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima

1856 – prima Grădina Botanică din România

Informații suplimentare: Cele șapte coline ale Iașului

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază

Date climatice pentru Iași, Romania

Roman (83 km SV)

Iași, vedere spre cartierele Autogară,

Conform estimărilor INS, populația

1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662

Palatul Roznovanu, sediul Primăriei

Rezultatul recensământului din 1930

Iași - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din

Tot în Iași se află continuatoarea primei școli superioare de

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea

Sectoarele bancar și cel al tehnologiei informației au luat avânt

Instituții și puncte de interes

Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul

Obiective istorice și turistice

Clădiri și monumente istorice

Bojdeuca lui Ion Creangă

Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)

Mănăstirea Galata (1582-1584)

Biserica Armenească (1395?-)

Biserica Toma Cozma (1807)

Sinagoga Mare (1671)

Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

Mănăstirea Piatra Sfântă

În județul Iași se mai află:

Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași:

Pleiada Boutique Hotel*****

Muzee, galerii de artă, instituții culturale

Institutul Francez Iași

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei -

În oraș sunt patru gări: Gara Iași[49], Gara Internațională Nicolina,

În anul 1969 aeroportul este modernizat, se construiesc o pistă de beton

Informații suplimentare: Transportul public din Iași

Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm.

Trasee de tramvaie din Iași:

Nr. Nr. în Nr. în Nr.

Articol principal:Autobuzele din Iași

DAF GS200 M Euro II 40

MAN Engines D2866 LUH Ex-Postbus Austria

Cummins ISB6.7E6 280B 4 (prin fonduri locale) în

Trasee de autobuz din Iași:

Partid Consilieri Componența Consiliului