25.10.

2020 Luduș - Wikipedia

Luduș
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Luduș (în trecut Ludoșul de Mureș; în maghiară

Marosludas, în trad. „Gâștele de pe Mureș”) este un Luduș
oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format
din localitățile componente Avrămești, Cioarga, Marosludas
Ciurgău, Fundătura, Gheja, Luduș (reședința) și — oraș —
Roșiori.

Cuprins
Localizare
Stemă
Istoric
Locuri în Luduș
Monumente și clădiri
Biserica Reformată
Cultură
Demografie
Politică și administrație Luduș
Personalități
Vezi și
Note
Legături externe

Stemă

Localizare
Ludușul este situat în partea centrală a Podișului
Transilvaniei (la 44 km de municipiul Târgu Mureș).
Din punct de vedere geografic, orașul Luduș este situat Luduș
la intersecția dintre paralele 24o 07’ longitudine estică
și 46o 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine.
Ludușul ocupă peste 67 km² și circa 1% din suprafața
județului Mureș. Din punct de vedere administrativ,
orașul Luduș are în componența sa localitățiile
Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și
Roșiori, cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1.500 Luduș (România)
de locuitori și Roșiori cu 900 de locuitori. Localizarea orașului pe harta României

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 1/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului

Mureș, pe drumul național DN15, între Turda și Târgu
Mureș.

Stemă
Stema orasului Luduș se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite, în care broșează Luduș
un căprior de argint. În partea superioară, în câmp
roșu, se află două spice de grâu, de aur. În mijlocul
scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de
argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de
argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:

Spicele de grâu reprezintă bogăția pământului și

ocupația locuitorilor. Luduș (Județul Mureș)
Coloana ionică sugerează semnele civilizatiei Localizarea orașului pe harta județului Mureș
antice existente pe aceste locuri. Coordonate: 46°28′40″N 24°05′46″E
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică
faptul că localitatea are rangul de oraș.[5]
Țară România
Județ Mureș
Istoric
Ludușul este pomenit prima dată conform SIRUTA 114710 (http://colectaredate.ins
documentelor istorice în 1333[6]. De-a lungul timpului se.ro/senin/classifications.htm?s
apare sub următoarele denumiri: Ludas 1333, Ludas electedClassification=SIRUTA_
1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos AN_2015&action=search&reset
1750, Maros-Ludas 1760-1762, Maros Ludos, Ludos Count=true&firstOperator=%3D
1854[7] Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1920 și în &itemCode=114710&locale=ro)
1928 Luduș - formă care nu s-a mai schimbat până Atestare
astăzi.[8] documentară
1377

În perioada interbelică a fost reședința plășii Luduș

din județul Turda. Reședință Luduș[*]
Componență
Ludușul a fost declarat oraș în anul 1960.

În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza Guvernare

teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel - Primar Ioan Cristian Moldovan[*][3][4]
Târgu Mureș. (PSD, 2012)

În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a

Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul Suprafață
latinității poporului român. - Total 67 km²

Locuri în Luduș Populație (2011)[1][2]

- Total ▼ 15.328 locuitori
- Densitate 278 loc./km²
Monumente și clădiri
- 17.497 locuitori
Recensământul
Biserica Reformată anterior, 2002
https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 2/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire

din oraș. Turnul bisericii se poate identifica chiar de la Fus orar UTC+2
intrarea în oraș. Biserica construită în stil neoclasic în Cod poștal 545200
1889 dovedește faptul că Ludușul a început să devine
un oraș chiar în Imperiul Austro-Ungar. Renovarea
totală a clădirii a început în 2007 și s-a terminat în Prezență online
2009 cu ajutorul Episcopiei Reformate din site web oficial (http://www.ludus.ro/)
Transilvania și a Republicii Ungare. În 2009 parohia a GeoNames (https://www.geonames.org/674539)
sărbătorit aniversarea a 120 de ani de la inaugurarea
bisericii. Biserica reformată cu instituțiile sale este un
centru cultural a comunității maghiare din oraș. În
fiecare an sunt organizate expoziții de artă, festivaluri
culturale și concerte de muzică clasică.[9]

Cultură
Corul Mixt al Parohiei Reformate
Asociația Culturală "Petőczi Kata Szidónia"
Ansamblurile de dans popular "Transilvania" și
"Ardealul"
Asociația Culturală "Hajdina"

Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația
orașului Luduș se ridică la 15.328 de locuitori, în Localizare în cadrul județului
scădere față de recensământul anterior din 2002, când
se înregistraseră 17.497 de locuitori.[1] Majoritatea
locuitorilor sunt români (65,94%). Principalele
minorități sunt cele de maghiari (23,21%) și romi
(6,29%). Pentru 4,44% din populație nu este
cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere
confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(64,69%), dar există și minorități de reformați
(16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici
(3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a
șaptea (1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru
4,66% din populație nu este cunoscută apartenența Luduș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-
confesională.[10] 73

Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=

Ludu%C8%99&action=edit&section=0)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 3/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Componența etnică a Componența confesională

orașului Luduș a orașului Luduș
Români (65,94%) Ortodocși (64,68%)
Maghiari (23,2%) Romano-catolici (5,34%)
Romi (6,28%) Reformați (16,96%)
Necunoscută (4,44%) Penticostali (2,02%)
Altă etnie (0,11%) Greco-catolici (3,31%)
Adventiști de ziua a șaptea
(1,14%)
Martori ai lui Iehova (1,12%)
Necunoscută (4,66%)
Altă religie (0,72%)

Luduș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Orașul Luduș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul,
Ioan Cristian Moldovan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2012. Începând cu alegerile
locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 4/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 8
Partidul Național Liberal 4
Uniunea Democrată Maghiară din România 3
Partidul Mișcarea Populară 2

Personalități
Longin Alexandru Macarie (1870-1939), învățător-
director, memorandist
Vasile Morariu (1873 - 1933), deputat în Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia 1918, primar
Ștefan Pop (1876-1937), profesor, autor de manuale
școlare
Árpád Buday (1879-1937), profesor arheolog
Andor Cseh (1895-1979), preot catolic, lingvist esperanto
Valer Russu (1900-1979), medic
Kakassy Endre (1903-1963), publicist, critic literar,
traducător
Laurean Paul (1913-2004), învățător-director
Ion Ioan Vlăduțiu (1920-1991), etnograf
Constantin Pleșca (1921-1989), profesor
Răchită Paul (n. 1922-1993) soldat luptător Oarba de
Mureș și Murgeni
Tănasie Fanea (n. 1922), Coloană sculptată în lemn în grădina
bisericii reformate-calvine
Augustin Micu (1927-2015), profesor geografie
Kiss Ibolya (1928-2016), profesoară, pictoriță
Aurel Baghiu (1929 - 2010), conducător anti-comunist[12]
Dr. Sepsi Lajos (1931-1992), medic specialist chirurg
Hangel Gyula (1932-1989), profesor biolog
Eugen Todoran (n. 1933), regizor și actor
Pompeiu Hărășteanu (1935-2016), bas de renume
internațional
Rodica Olteanu (n. 1945), scenograf
Ioan Astăluș (n. 1957), scriitor, sculptor, caricaturist
Marcela Viana Frățilă (n. 1957), profesoară de pian și
canto în San Francisco, SUA
Iulian Boldea (n. 1963), poet, eseist și critic literar
Ella Kovács (n. 1964), atletă
Daniel Morar (n. 1966), judecător la Curtea Constituțională
a României
Statuia Lupoaicei din Luduș
Leonte Nicolae Man (1967-1989), erou martir al
Revoluției Române din Decembrie 1989
Pericle Cristian Perșinaru (n. 1967), profesor de vioară la Colegiul Sfânta Treime din Londra,
Marea Britanie
Dr. Ballai István (n. 1968), fizician, matematician
Tibor Egyed (n. 1969), grafician
Andrea Herczeg - (n. 1994) - jucatoare profesionista de fotbal, membra a lotului echipei
nationale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 5/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Vezi și
Masacrul de la Luduș
Lista monumentelor istorice din județul Mureș
Castelul Bánffy din Gheja

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”
(http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány
(KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0
7/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august
2013.
3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/RE
ZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf) (PDF), Biroul Electoral Central[*]
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIAL
2016_P_Lista_Moc-2.xlsx), Biroul Electoral Central[*]
5. ^ http://www.dsclex.ro/legislatie/2007/septembrie2007/mo2007_616.htm Hotărârea guvernului
nr.1030 din 6 septembrie 2007 privind aprobarea stemei orașului Luduș
6. ^ Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, 1868, pag. 60
7. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 vol., Ed. Academiei RSR,
București 1967-68, volumul I, pag. 364.
8. ^ Copy-Paste | Ludușul vechi (http://oldludus.blogspot.ro/2012/11/copy-paste.html)
9. ^ Református.ro: 120 éves a református templom (http://portal.reformatus.ro/index.php?option=co
m_content&task=view&id=1714&Itemid=2)
10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe,
municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_T
AB_13.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
11. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/
06/Export_mandate-2.xlsx) (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
12. ^ https://www.bzi.ro/a-murit-aurel-baghiu-liderul-primei-miscari-anti-comuniste-din-romania-
160633

Legături externe
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană (http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/p
opa/repertoriu%20l.htm)
Portalul Ludușenilor de Pretutindeni (http://www.ludusonline.ro)
Primaria orașului Luduș (http://www.ludus.ro/)
Capsunarii au relansat un oras (http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/capsunarii-au-r
elansat-un-oras-147975.html), 6 martie 2009, Claudiu Padurean, România liberă
hu en Culegerile de muzică populară din Luduș, Zenetudományi Intézet Hangarchívum,
Hungaricana (https://zti.hungaricana.hu/hu/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYXJvc2x1ZGF
zIFt0b3JkYS1hcmFueW9zXSJ9)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Luduș&oldid=13665131

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 6/7
25.10.2020 Luduș - Wikipedia

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 octombrie 2020, ora 03:28.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Luduș 7/7