Petre Corina

IAŞI
In preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, inflorea binecunoscuta cultura
Cucuteni, una dintre cele mai vechi si mai importante din tara. Mai tarziu,
influenta triburilor dacice, iar mai apoi a civilizatiilor greaca, romana si
bizantina, au facut din regiune un element important in dezvoltarea relatiilor
comerciale dintre zona Marii Negre pe deoparte si Europa de nord si cea
de est, pe de alta parte. In secolul al XIV-lea, momentul istoric al "nasterii"
Tarii Moldovei – cum s-a numit la inceput – Iasul era situat in centrul tarii.
Atestarea documentara a fost intr-un act de la Alexandru cel Bun si pe o
piatra, datata 1396, aflata in prezent in incinta Bisericii Armene. In ceea ce
priveste originea numelui orasului Iasi, au existat si mai exista inca multe
controverse. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare, in special dupa cea
de-a odua jumatate a secolului al XVI-lea, moment in care a devenit
capitala Moldovei. Viata spirituala crestina a inflorit odata cu mestesugurile
si comertul.
 Iasul avea, de asemenea, marele merit de a fi initiat revolutia de la 1848,
care s-a extins ulterior pe intreg teritoriul romanesc. Ar fi de ajuns sa
subliniem efervescenta presei Iasului, inaugurata in 1829 de catre
Gheorghe Asachi cu Albina Romaneasca, continuata cu Alauta
Romaneasca si cu Dacia Literara, prima noastra revista literara, editata de
Mihail Kogalniceanu din 1840, cu Propasirea, Romania Literara a lui Vasile
Alecsandri etc. Toate aceste evenimente publicistice au pavat calea spre
perioada marilor nostri clasici, care au fondat societatea culturala Junimea,
ale carei intruniri aveau loc, prin rotatie, in casele membrilor: Titu
Maiorescu, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Nicolae Gane. Mari
personalitati ale Romaniei moderne, cum ar fi: Eminescu, Maiorescu,
Creanga, Caragiale, Conta, Slavici, Xenopol, Lambrior, Phillippide, P. P.
Carp, Theodor Rosetti, T. Burada, N. Culianu, P. Poni si altii, si-au
perfectionat dicursurile in cadrul Junimii. Iasul din perioada Junimii, cu
cercul literar, conferintele, tipografia si un program cultural bine stabilit, cu
jurnalele, bursele, bancile, hanurile, hotelurile, gara (construita in 1866), isi
traia perioada celebra si remarcabila din istoria culturala si literara. Timpul
dintre cele doua razboaie mondiale reprezinta un alt varf al dezvoltarii
culturale si literare a Iasului, orasul marilor destine
HARTA IASI
1639 – manastirea Trei Ierarhi –
ctitoria lui Vasile Lupu
Strada Lapusneanu
 Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi
podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de
teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de
peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are
un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.

Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -36 0C + 400C, media
anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C.
Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din
lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de
apă necesară în perioadele secetoase
.
Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape
minerale etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată
de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul,
vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a.

Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380 mii ha teren agricol, din care:
67,2% teren arabil; 28,4% păşuni şi fîneţe; 4,4 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele şi bălţile, 4 mii ha (în anul 2007).
Raul Bahlui
 Conform estimărilor INS, populația municipiului Iași se ridică la 371.000 de locuitori.
La recensământul din 2011 s-au înregistrat 290.000 de locuitori.[33] Majoritatea
locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu
este cunoscută.[34] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[35]
Conform unei estimări a Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 în
municipiul Iași erau domiciliate 357.192 de persoane,[36] al doilea oraș din țară
după București la numărul de persoane înregistrate în evidența autorităților ca având
domiciliul acolo.

Componența confesională a municipiului Iași

Ortodocși (84,42%)
Romano-catolici (2,98%)
Necunoscută (10,09%)
Altă religie (2,5%
Palatul Culturii din Iasi
Gradina Botanica din Iasi