CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE

“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
IX
TEORETIC

Se cunoaște g  10 m/s 2
F1. Pe un plan orizontal este deplasat un corp cu masa m  20 kg , sub acţiunea unei forţe de tracţiune
orizontală. Mişcarea se face cu frecare   0,2 . Valoarea forţei totale cu care corpul, în timpul mişcării sale,
acţionează asupra planului orizontal este aproximativ:
a. 203,96 N b. 200 N c. 240 N d. 324,56 N e. 243,25 N
F2. Un mobil se deplasează rectiliniu, de-a lungul axei de coordonată Ox. Legea care descrie mișcarea
acestuia este x  24t  3t 2 , unde x se măsoară în metri, iar t în secunde. Viteza corpului după 2 s de la
începerea mișcării, precum și distanța parcursă de mobil în cea de-a doua secundă a mișcării sale sunt:
a. 12 m/s și 12 m b. 15 m/s și 6 m c. 18 m/s și 12 m d. 24 m/s și 48 m e. 12 m/s și 15 m
F3. Fie sistemul din figura alăturată, format din corpurile cu mase m1 și m2  3m1 . Sistemul
de corpuri este legat printr-un fir inextensibil, de masă neglijabilă, trecut peste un scripete
ideal și lipsit de frecări. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafața
planului orizontal este   0,15. În cazul reprezentat în figură, accelerația sistemului este
a1 . Dacă se schimbă corpurile între ele, accelerația sistemului devine a2 . Raportul
acceleraţiilor a1 / a 2 este:
a. 2,5 b. 3 c. 3,5 d. 5,18 e. 5,7
F4. Un biciclist parcurge un traseu astfel: f1  0,35 din lungimea traseului cu viteza v1  18 km/h , f 2  0,25 din
lungimea traseului cu viteza v 2  36 km/h și restul traseului cu viteza v3  8 m/s . Viteza medie a biciclistului pe
întregul traseu este aproximativ:
a. 6,9 m/s b. 5,9 m/s c. 7,9 m/s d. 6,5 m/s e. 5,6 m/s
F5. O şalupă cu motor se deplasează pe un râu între două porturi A și B. Timpul necesar deplasării din
amonte în aval este t1 , iar timpul necesar deplasării din aval în amonte este t 2 . Timpul în care șalupa
parcurge distanța dintre cele două porturi, cu motorul oprit, este:
2t1t2 2t1t 2 2t t tt 2t1t 2
a. b. c. 1 2 d. 1 2 e.
t1  t 2 2t 2  t1 t 2  t1 t1  t 2 2t1  t 2
F6. Scândura cu greutatea G  50 N reprezentată în desenul din figura alăturată se află în

echilibru, sub acțiunea unei forțe minime F , care formează cu orizontala, unghiul   45 .
Coeficientul de frecare la alunecare dintre scândură și perete este   0,3 . Modulul forței este
aproximativ egal cu:
a. 54,5 N b. 23,8 N c. 65,8 N d. 72,2 N e. 15,2 N
F7. Un fir elastic are constanta de elasticitate k  600 N/m . Din fir se taie o bucată de lungime egală cu o
treime din lungimea totală a firului nedeformat. Constanta elastică a părţii rămase din fir are valoarea:
a. 900 N/m b. 1000 N/m c. 1200 N/m d. 1800 N/m e. 2000 N/m
F8. Legea de mișcare a unui mobil este x  200 - 6t  5t 2 , unde acceleraţia, viteza, timpul și coordonata sunt
exprimate în unități fundamentale din SI. Legea de mișcare echivalentă, în care acceleraţia, viteza, timpul și
coordonata sunt exprimate în km/h 2 , km/h , h și respectiv km , este:
108 1 2
a. x  0,2  t t
5 1296
1 2
b. x  0,2  54t  t
1296
108
c. x  0,2  t  64800t 2
5
d. x  0,2  54t  32400t 2
e. x  0,2  54t  32400t 2
F9. Un cosmonaut are masa m  81 kg și se află într-o misiune pe o planetă a cărei masă este de cinci ori mai
mică decât masa Pământului. Raza planetei este de trei ori mai mică decât raza Pământului. Greutatea
cosmonautului, determinată la suprafața acestei planete are valoarea:
a. 1514N b. 1430N c. 1458N d. 1238N e. 1412N
G1. Instrumentul meteorologic care măsoară viteza vântului:
a. termometru b. higrometru c. barometru d. anemometru e. pluviometru

Page 1 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
IX
TEORETIC

G2. Albedoul are valoare minimă:

a. pe zăpada b. pe zăpada c. pe vegetaţia d. pe sol proaspăt e. pe mirişte
proaspătă veche tânără arat
G3. Cantitatea de radiaţie solară este maximă la:
a. înălțime b. poli c. tropice d. Ecuator 0
e. 45 latitudine
G4. Pentru o zi cu cerul complet senin formula bilanţului radiativ este:
a. Q  S  A  D    R  T 
b. Q  S  A  R  T 
c. Q  A  T
d. Q   A  D    R  T 
e. Q  S / R

G5. Valoarea bilanţului radiativ într-un punct A, ştiind că S  185 kcal/cm 2 ; D  25 kcal/cm 2 ;
R  110 kcal/cm 2 ; A  30 kcal/cm 2 ; T  28 kcal/cm 2 , este:
2 2 2 2 2
a. 103 kcal/cm b. 102 kcal/cm c. 110 kcal/cm d. 100 kcal/cm e. 99 kcal/cm
G6. În troposferă temperatura variază cu înălţimea astfel:
0
a. scade cu 6,4 C la 1000 m
0
b. creşte cu 6,1 C la 1000 m
0
c. scade cu 6,1 C la 1000 m
0
d. crește cu 6,0 C la 1000 m
0
e. crește cu 6,4 C la 1000 m
G7. Centurile de radiaţii Van Allen se găsesc în:
a. ionosfera b. troposferă c. mezosferă d. stratosferă e. exosferă
G8. Vântul cald care escaladează pantele munţilor pierzând treptat umiditatea şi coboară pe pantele
adăpostite primăvara timpuriu, topind zăpada, se numeşte:
a. austru b. mistral c. briza montană d. alizeu e. foehn
G9. Caracteristicile climatului temperat continental sunt:
0
a. temperaturi medii anuale: 5  15 C ; precipitații: sub 500 mm/an ; Vânturi de Vest
0
b. temperaturi medii anuale: 5  15 C ; precipitații: peste 1000 mm/an ; Vânturi de Vest
0
c. temperaturi medii anuale: 10  15 C ; precipitații: peste 1000 mm/an ; Alizee
0
d. temperaturi medii anuale: 10  15 C ; precipitații: peste 1000 mm/an ; Vânturi de Vest
0
e. temperaturi medii anuale: 10  15 C ; precipitații: 1000  1500 mm/an ; Vânturi de Vest

Page 2 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
X
TEORETIC

Se consideră cunoscute: g  10 m s 2 , p0  105 Pa și R  8,31 J mol K

F1. Într-un vas se află un amestec format din 60 g de hidrogen, cu masa molară  H 2  2  10 3 kg mol și
120 g de dioxid de carbon cu masa molară  CO2  44 10 3 kg mol . Masa unui mol de amestec este:
a. 5  10 3 kg/mol b. 5,5  10 3 kg/mol c. 6 10 2 kg/mol d. 5,5 10 3 kg/kmol e. 5,5  10 4 kg/mol
F2. Un tub de lungime L închis la un capăt se scufundă vertical, cu capătul deschis în jos într-un lichid cu
densitatea   10 3 kg/m 3 , porţiunea scufundată având lungimea l  66 cm. Lungimea coloanei de lichid
pătrunsă în tub este l1  6 cm. Considerând constantă temperatura, lungimea L a tubului este:
a. 106 cm b. 100 cm c. 98,8 cm d. 95 cm e. 110 cm
F3. Într-un calorimetru cu capacitatea calorică C se află m1  200 g apă la temperatura t1  680 C . Se
introduce în calorimetru o bilă de aluminiu cu masa m2  1 kg și temperatura t 2  500 C . Temperatura
amestecului devine la echilibru   60 0 C . Se cunosc capă  4180 J kg -1  K 1 și caluminiu  880 J kg -1  K 1 .
Capacitatea calorică a vasului este egală cu
a. C  264 J  K -1
b. C  682 J  K -1
-1
c. C  1518 J  K
d. C  1936 J  K -1
-1
e. C  2530 J  K
F4. Un gaz ideal biatomic ( CV  2,5R ) suferă o destindere până la dublarea volumului,
reprezentată grafic în figura alăturată. Cunoscând valorile parametrilor stării inițiale
p1  10 5 Pa și V1  3 L , căldura molară pentru această transformare are valoarea:
a. C  1,5 R
b. C  1,75 R
c. C  2 R
d. C  3 R
e. C  3,5 R
F5. Două recipiente care au volumele V1 și V2 sunt izolate de mediul exterior printr-un înveliș adiabatic.
Aceste recipiente conțin gaze monoatomice, considerate ideale. Gazul din primul recipient se află la
presiunea p1 și temperatura T1 , iar cel din al doilea recipient se afla la presiunea p2 si temperatura T2 .
Recipientele comunică printr-un tub de volum neglijabil, inițial închis printr-un robinet. Temperatura finală a
amestecului, după deschiderea robinetului este:
( p V  p2V2 )T1 pVT TT ( p V  p 2V2 )T1T2 p2V2T2
a. T  1 1 b. T  1 1 1 c. T  1 2 d. T  1 1 e. T 
p1V1  p2V2 p2V2 T1  T2 p1V1T2  p2V2T1 p1V1  p2V2
F6. Presiunea unei cantităţi date de gaz ideal a crescut cu 20% , în timp ce temperatura a rămas constantă.
Se poate afirma că volumul gazului a:
a. crescut cu 20% b. scăzut cu 25% c. scăzut cu 16,6% d. scăzut cu 20% e. crescut cu
16,6%
F7. Densitatea aerului atmosferic (  aer  28,9 g/mol) scade odată cu creșterea altitudinii. Valoarea presiunii
aerului, la o altitudine unde temperatura este 289 K , are valoarea 8,31  10 4 N/m 2 . Densitatea aerului la
această altitudine este:
a. 0,8 kg/m 3 b. 1 kg/m 3 c. 0,6 kg/m 3 d. 1,8 kg/m 3 e. 0,4 kg/m 3
F8. Un gaz ideal suferă o transformare descrisă de legea p  a  V 2 , unde a  const.  0 . Volumul gazului
variază în funcție de temperatură după legea:
a. V  const.  T 2 b. V  const.  T 2 c. V  const.  3 T d. V  const.  T e. V  const.  T 3
F.9 Unitatea de măsură în S.I. a căldurii latente specifice este:
a. J  mol b. J  kg c. J d. J  mol -1 e. J  kg -1

Page 3 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
X
TEORETIC

G1.Fenomenul complex ce afectează vestul Americii de Sud, care generează anomalii climatice pe întreaga
planetă, îndeosebi în zonele tropicale, se numeşte:
a. taifun b. El Niño c. ciclon tropical d. tornadă e. Willy-Willy
G2. Stația de cercetare Vostok, din Antarctida a înregistrat în iulie 1983, cea mai scăzută temperatură de pe
glob. Aceasta a fost de aproximativ:
0 0 0 0 0
a.  150 C b.  50 C c.  90 C d.  40 C e.  120 C
G3. La o stație meteorologică din orașul Iași temperatura medie a lunii iulie, luna cea mai caldă, este de
24,5 0 C , iar temperatura medie a lunii ianuarie, luna cea mai rece, este de 5 0 C . Amplitudinea termică la Iași
are valoarea de:
0 0 0 0 0
a. 19,5 C b. 20,5 C c. 29,5 C d. 14,7 C e. 18,5 C
G4. Hărțile care reprezintă starea atmosferei la un moment dat pe mari întinderi se numesc:
a. hărți topografice b. hărți sinoptice c. planuri d. hărți murale e. hărți climatice generale
G5. Climograma este:
a. diagrama climatică complexă pe care se reprezintă atât temperatura cât și precipitațiile;
b. harta pe care colorarea sau hașurarea indică gradul diferit al intensității unui fenmen într-o unitate
teritorială;
c. combinarea cartogramei cu diagrama,
d. graficul alcătuit din coloane alăturate proporționale cu cantitatea pe care o reprezintă;
e. reprezentarea grafică a variațiilor unui parametru în funcție de timp.
G6. Harta sinoptică alăturată redă situaţia meteorologică a continentului Europa la
un moment dat. Regiunea marcată pe hartă cu litera A reprezintă:
a. Talveg depresionar
b. Anticiclon
c. Culoar depresionar
d. Şabarică
e. Dorsală anticiclonală
G7. Cultura orhideei de vanilie, al doilea cel mai scump condiment din lume după
şofran, este tradiţională în climatul:
a. subecuatorial b. tropical arid c. temperat d. musonic e. tropical umed
oceanic
G8. Dintre orasele marcate pe harta este expus frecvent
temperaturilor extreme ridicate, orasul:
a. Las Vegas
b. Sao Paolo
c. Vancouver
d. Tokyo
e. New Delhi

G9. Acest tip de așezare este specific unui deșert și poate fi afectată
de:
a. kraal- Sahara- secetă;
b. kraal- Gobi- secetă;
c. oază- Sahara- deșertificare;
d. sat de nomazi- Gobi- secetă;
e. sat de nomazi- Sahara- secetă.

Page 4 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
XI
TEORETIC

Se cunoaște g  10 m/s 2
F1. O coardă vibrantă are aria secțiunii transversale S  2 mm 2 și modulul de elasticitate E  1011 N/m 2 .
Tensiunea la care este supusă coarda este T  80 N . În coardă se pot propaga atât unde transversale cât și
unde longitudinale. Raportul vitezelor de propagare prin această coardă ale undelor transversale, respectiv
longitudinale vtr / vlong , este:
a. 0,02 b. 0,2 c. 0,1 d. 0,01 e. 2
F2. Un corp cu masa m  100 g este atașat capătului inferior al unui resort, suspendat vertical, a cărui
constantă elastică are valoarea k  40 N/m . Se imprimă corpului, aflat în poziție de echilibru, viteza
v0  4 cm/s . Modulul accelerației corpului, în momentul în care elongația sa este jumătate din amplitudine
este:
2 2
a. 0,3 m/s b. 0, 4 m/s c. 0,5 m/s 2 d. 0,6 m/s 2 e. 0,8 m/s
2

F3. Un corp suspendat de un resort ideal oscilează pe verticală cu perioada 0,3 s . Același corp, suspendat de
un alt resort, oscilează cu perioada 0,4 s . Perioada de oscilație a corpului suspendat de cele două resorturi,
legate în serie, este:
a. 0,5 s b. 0,36 s c. 0,72 s d. 0,8 s e. 0,9 s
F4. Un pendul gravitațional, având lungimea   1m , execută o mișcare oscilatorie la suprafața Pământului.
Valoarea cu care trebuie scurtat firul, astfel încât pendulul să oscileze de trei ori mai repede, la suprafața
Pământului, este aproximativ:
a. 0,48 m b. 0,58 m c. 0,68 m d. 0,78 m e. 0,88 m
F5. Sunetul se propagă ntr-o atmosferă ceţoasă cu v1  300 m/s . Ştiind că viteza aceluiaşi sunet, propagat
printr-o atmosferă uscată la aceeaşi temperatură este v 2  360 m/s , valoarea indicelui de refracţie relativ al
celor două medii, n1 / n 2 , este:
a. 2 b. 0,5 c. 1,2 d. 0,75 e. 1,75
F6. Un corp cu masa m  200 g este supus simultan la trei oscilații paralele, descrise de ecuațiile:
3  
x1  4 sin(8t  ) (cm) , x2  6 sin(8t  ) (cm) și x3  2 sin(8t  ) (cm) . Faza inițială a mișcării oscilatorii
4 3 6
rezultante este:
a. arctg (3,14) b. arctg (1) c. arctg (9,018) d. arctg ( 4,7) e. arctg (2)
F7. Un oscilator liniar armonic are viteza v1  1 m/s , în momentul în care elongația sa este y1  30 cm ,
respectiv viteza v 2  0,8 m/s , în momentul în care elongația sa este y 2  50 cm . Pulsația oscilatorului este
egală cu:
a.   1 rad/s b.   1,5 rad/s c.   2 rad/s d.   2,25 rad/s   2,5 rad/s
F8. O sursă aflată într-un mediu elastic unidimensional oscilează după legea y  0,5 sin(100t ) (mm) .
Lungimea de undă a undelor longitudinale care se propagă prin acest mediu este   20 m . Momentul de
timp la care va începe să oscileze un punct al mediului, situat la distanţa x  8 m faţă de sursă este:
a. t  1,8 ms b. t  4 ms c. t  8 ms d. t  8,8 ms e. t  12 ms
F9. Un punct material efectuează oscilații armonice descrise prin ecuația
   
y  3sin(12t  )  cos(12t  )  (cm) . Amplitudinea mișcării oscilatorii descrise de corp este:
 6 6 
a. 3 2 cm b. 2 2 cm c. 3 3 cm d. 2 cm e. 3 cm
G1. Mediul geografic global, existent la scara întregii planete, alcătuiește un înveliș specific (învelișul
geografic), cu baza în litosferă și cu partea superioară în stratul atmosferic numit:
a. exosferă b. mezosferă c. stratosferă d. termosferă e. troposferă
G2. Mediul pelagic se desfășoară în:
a. bazine hidrografice b. bazine oceanice c. jungle d. savane e. stepe

Page 5 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
XI
TEORETIC

G3. Unul dintre cele mai extinse biomuri ale Terrei, ce ocupă aproximativ 16% din suprafața terestră și care
este evidențiat pe harta de mai jos, se numește:
a. pădure de foioase
b. silvostepă
c. stepă
d. taiga
e. tundră

www.ro.wikipedia.org
G4. Diagrama climatică de mai jos corespunde mediului geografic numit:
a. mediteranean
b. montan
c. temperat oceanic
d. temperat continental
e. tropical arid

G5. Peisajul redat în imaginea de mai jos este specific în unele regiuni cu climat:
a. ecuatorial
b. musonic
c. subecuatorial
d. subpolar
e. temperat continental

G6. În climat ecuatorial, multe specii de orhidee cresc pe trunchiurile sau ramurile unor copaci. Între aceste
plante epifite și arbori se stabilesc relații de tip:
a. amensalism b. comensalism c. competiție d. mutualism e. parazitism
G7. Organismele vii care suportă variații de temperatură, dezvoltându-se în medii caracterizate prin
succesiunea anotimpurilor sau având areale foarte extinse în latitudine sau altitudine, se numesc:
a. euriterme b. hechistoterme c. microterme d. mezoterme e. stenoterme
G8. Vântul cald și uscat care bate în regiunile joase aflate în spatele unor bariere orografice se numește:
a. alizeu
b. briză montană
c. foehn
d. muson
e. briză marină

G9. Mangrovele sunt formațiuni vegetale caracteristice țărmurilor mlăștinoase din :

a. climat ecuatorial b. climat temperat c. Marea Chinei d. Marea Mediterană e. regiuni cu
de Est temperaturi medii
0
lunare în jur de 15 C

Page 6 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
XII
TEORETIC

Se consideră cunoscute: c  3  10 8 m/s , m0  9,1  10 31 kg , h  6,62 10 34 J  s și e  1,6  10 19 C
F1. O navă cosmică se deplasează în spațiu cu v  0,6c . Raportul dintre masa ei de mișcare și cea de repaus este:
a. 1,25 b. 1,2 c. 1,5 d. 1,35 e. 1,4
F2. Energia unui unui foton, a cărui lungime de undă este   150 nm are valoarea aproximativ
a. 8,27 eV b. 7,36 eV c. 13,24 eV d. 6,54 eV e. 4,12 eV
F3. Viteza maximă a fotoelectronilor din circuitul unei celule fotoelectrice, pentru care curentul fotoelectric
încetează la tensiunea de blocare U stop  0,8 V este aproximativ:
a. 530 km  s 1 b. 480 km  s 1 c. 360 km  s 1 d. 350 km  s 1 e. 160 km  s 1
F4. Raportul dintre masa de repaus m0 şi masa de mişcare m a unei particule relativiste, cunoscând energia sa
totală E şi impulsul său de mișcare p , este:
m0 c2 p 2 m0 2 2 c2 p 2 m0 2 c2 p2 m0 E2 m0 c2 p2
a.  1 b.  c p  c.  E  d.  1  2 2
e.  1 
m E2 m E2 m E2 m c p m E2
F5. O particulă instabilă, din momentul creării sale și până în momentul dezintegrării, are durata de viață măsurată
dintr-un sistem de referință fix t  3  10 6 s , iar durata de viață măsurată din sistemul propriu, t 0  2,2  10 6 s .
Distanța parcursă de particulă până la dezintegrarea sa este aproximativ:
a. 240,6 m b. 860,1 m c. 611,8 m d. 714,3 m e. 513,9 m
F6. Energia cinetică a unui electron este E c  0,98 MeV . Utilizând ”triunghiul relativist” energia de repaus și
impulsul particulei, dacă masa de repaus a particulei este m 0 , sunt:
a. E 0  8,19  10 15 J ; p  7,46  10 22 Ns
b. E 0  8,19  10 14 J ; p  7,19  10 22 Ns
c. E 0  6,19  10 14 J ; p  7  10 22 Ns
d. E 0  8,19  10 14 J ; p  7,47 10 22 Ns
e. E 0  8,19  10 16 J ; p  7,46  10 22 Ns
F7. O particulă are diametrul mediu propriu d 0  10 10 m . Dacă particula se deplasează față de sistemul de
referință al laboratorului cu viteza v  2,4 10 8 m/s , dimensiunea particulei, măsurată pe direcția de mișcare față de
acest sistem devine :
a. v  3,6 10 9 m b. v  6  10
11
m c. v  3,6 10 8 m 9
d. v  6  10 m e. v  10 m
9

F8. Într-o rachetă, cu lungimea l 0  30 m , care se deplasează cu viteza v  0,8c se află un om cu masa
m0  60 kg . Lungimea rachetei măsurată în raport cu Pământul pe direcția de mișcare, timpul măsurat pe Pământ,
după ce racheta se întoarce, dacă pentru echipajul rachetei au trecut 30 de zile şi masa omului în timpul mișcării
rachetei au valorile.
a. l  20 m, t  50 zile, m  100 kg
b. l  18 m, t  45 zile, m  100 kg
c. l  18 m, t  50 zile, m  100 kg
d. l  18 m, t  50 zile, m  80 kg
e. l  20 m, t  45 zile, m  80 kg
F9. Energia cinetică a electronilor în mișcare este de două ori mai mare decât energia de repaus a acestora. Viteza
electronilor este aproximativ:
a. 2,82 10 8 m/s b. 2,44 10 8 m/s c. 2,23  10 8 m/s d. 2,09 10 8 m/s e. 1,98 10 8 m/s
0
G1. Temperatura minimă absolută de pe teritoriul României a fost de  38,5 C , înregistrată la stația Bod Brașov)
în anul:
a. 1951 b. 1940 c. 1949 d. 1942 e. 1998

Page 7 of 8
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
19 IANUARIE 2019
XII
TEORETIC

G2. Se dau climatogramele de la două

stații meteorologice din Europa. Factorul
care determină cea mai importantă
deosebire climatică între cele două locații
este:
a. poziția geografică după latitudine
b. circulația vestică generală a
maselor de aer deasupra Europei,
depărtarea de oceanul Atlantic și
apropierea de Asia
c. altitudinea absolută a stației
d. influența ciclonilor mediteraneeni
e. influența curentului oceanic al
Atlanticului de Nord
G3. Cele mai mari cantități de precipitații în Romania se înregistrează în:
a. M-ții Făgăraș b. M-ții Parâng c. M-ții Retezat d. M-ții Rodnei e. M-ții Apuseni
G4.Harta temperaturilor medii anuale pentru România arată valorile cele mai
mari în sud. Acest fapt se datorează:
a. circulației predominant vestice a
aerului
b. prezenței fluviului Dunărea
c. reliefului de câmpie
d. vegetației naturale de silvostepă
e. solurilor fertile de tip cernoziom

G5.În zona marcată cu gri, de pe Harta Europei, este un climat:

a. temperat continental
b. temperat de tranziție
c. subtropical
d. subpolar
e. temperat oceanic

G6. Valoarea izotermei medii anuală din sudul Europei este:

0 0 0 0 0
a. 16 C b. 14 C c. 11 C d. 9 C e. 1 C
G7. Influenţe de tip submediteranean, sunt specifice pentru:
a. Munţii Apuseni b. Câmpia Bărăganului c. Podişul Mehedinţi d. Delta Dunării e. Dealurile Silvaniei
G8. Elementele climatice principale, ce pot fi reprezentate grafic sunt temperaturile și precipitațiile. Analizând
climograma alăturată, precizați zona în care este caracteristică acest tip de climă:
a. Europa Nordică
b. Europa Estică
c. Europa Sudică
d. Europa Centrală
e. Europa Vestică

0
G9. Temperatura variază cu 6 C la 1000 m altitudine. Dacă în Munții Alpi la altitudinea de 2000 m se
0
înregistrează temperatura de 15 C , temperatură care se va înregistra la altitudinea de 4500 m este:
0 0 0 0 0
a.  5 C b. 3 C c.  3 C d. 0 C e. 1 C

Page 8 of 8