G.

Mincu, Furnica pe piramida

21

4
219
82
4
, iar (M N2 )2 = 9 1 +
; e sucient
- (M N1 )2 = 9 1 +
73
41

219
sa comparam 73
cu 4182 . Le ridic si pe ele la patrat, si constat ca mai trebuie
2
123
146
82
3
cu 41
, adica 7341
cu 7341
. Evident, e mai mare
cu 41
a 73
sa compar 219
2 , adic
732

ultimul, deci M N1 < M N2 .

- Si solutia e gata! S
a nu uit
am nsa ca la ecare problema trebuie sa
facem...

Analiza critic
a si constructiv
a
Este ntr-adev
ar M P P N drumul de lungime minima?
- ...
- Desigur! Privind drumul ,,desf
asurat al furnicii, daca ea merge de la

M la N1 prin interiorul patrulaterului V A D C1 , atunci drumul ei va cel

putin cat M N1 , iar dac
a merge prin interiorul lui V A B C2 , drumul ei va cel

azut c
a e mai lung decat M N1 . Daca furnica face
putin cat M N2 , care am v
niste miscari mai ,,ciudate, pornind, sa zicem, pe V A D C1 , apoi revenind pe
V A , fara a ajunge la V C1 , nlocuim pur si simplu bucla descrisa cu segmentul
dat de capetele ei, care e mai scurt decat ea. In acest mod, eliminam toate
buclele (ele sunt n num
ar nit, c
aci furnica nu e vesnica!) si ne reducem la
cazul deja discutat. Dac
a furnica nu ajunge nici pe interiorul lui V A D C1 ,

nici pe al lui V A B C2 , atunci drumul ei ,,desfasurat e practic M V V N1 ,

care e, evident, mai lung dec
at M N1 , si, n acest moment, solutia e complet
argumentata.
Aceast
a tehnic
a a desf
asur
arii se poate aplica, desigur, la o ntreaga clasa
de probleme similare. Luati, v
a rog, ca tema gasirea drumului de lungime
minima al furnicii pentru a ajunge din M napoi n M pe un drum care sa
atinga toate fetele laterale ale piramidei date. Rezolvati problema si pentru o
piramida patrulater
a arbitrar
a (adic
a, nu mai stiti acele valori de laturi si nici
ca V A (ABC))! Tehnica se poate folosi cu succes si la anumite probleme
legate de corpurile rotunde. Este de exemplu foarte usor sa aam aria laterala
a unui cilindru (sau con) circular drept desfasurandu-i suprafata laterala. Va
rog, tot ca tem
a, sa calculati n acest mod aria laterala a unui cilindru circular
drept cu raza bazei R si cu generatoarea G.
Gabriel Mincu

Greseli tipice
Exemplic
am necesitatea stabilirii unui plan de rezolvare a unei probleme
printrun exemplu simplu: un exercitiu care poate pune mici probleme elevilor
din clasa a VIIa.
Exercitiu: Sa se aduc
a la o forma cat mai simpla expresia algebrica
a2 (a b)2 .

22

Ghidul profesorului

Multi elevi scriu dintro dat

a dezvoltarea binomului si n acelasi timp schimba
si semnul monoamelor corespunz
atoare. Destui dintre ei gresesc, scriind, de
exemplu:
a2 a2 2ab + b2 = 2ab + b2 .
In acest caz sunt dou
a semne gresite, care au provenit din efectuarea simultana
a dezvoltarii binomului si schimb
arii semnelor. Pentru a evita aceasta este
sucienta elaborarea unui plan de rezolvare cu trei etape:
(1) Dezvoltarea binomului.
(2) Desfacerea parantezei.
(3) Reducerea termenilor asemenea.
Elevii vor lucra atunci cu atentie si vor obtine toti rezultatul corect
a2 (a b)2 = a2 (a2 2ab + b2 )
= a2 a2 + 2ab b2
= 2ab b2 .

Greseli similare se produc si la calcule cu fractii, de exemplu la simplicarea

expresiei
ab+c
.
a
2
GHIDUL PROFESORULUI

Redactarea unui document matematic

In ultimii ani, num
arul publicatiilor matematice de la noi a crescut. A
crescut si num
arul documentelor digitalizate redactate de profesori pentru activitatile cu elevii. Vom expune principalele jaloane ale redactarii unui document matematic si ale standardelor profesionale si etice minimale.

Repere privind (tehno)redactarea matematic

a
Aparitia calculatoarelor electronice a condus la ivirea unor metode noi
de comunicare, ce sau repercutat pozitiv si asupra tiparului. Editarea digitalizata sa r
asp
andit repede la sf
arsitul secolului trecut iar unul dintre cele
mai performante sisteme de editare, TEXul, a fost inventat de un matematician la sfarsitul anilor 70. Vom prezenta cateva reguli privind redactarea si
organizarea unui document matematic tiparit sau digitalizat.
Exista o mare varietate de documente matematice tiparite, asate pe
internet, folosite n activit
atile didactice, stiintice, n public sau n comunicari
personale. Toate respect
a de obicei aceleasi repere. Ne vom referi, n principal,
la felul n care trebuie scris un articol. In cele mai multe cazuri structura este
urmatoarea:
titlul si autorii (inclusiv alierea/locul de munca)
rezumatul
introducerea