PROIECT DE LECŢIE

DATA: 19 noiembrie 2007

CLASA: a XI-a A
UNITATEA ŞCOLARĂ: Liceul „Gh. Asachi”, Galaţi
DISCIPLINA: Fizică
TEMA: Descărcarea unui condensator (C) printr-o bobină ideală (L).
TIPUL LECŢIEI: Comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
DURATA: 50 minute
PROPUNĂTOR: student Aurel Tăbăcaru
ÎNDRUMĂTOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ: Prof. Voiculescu Florina

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
• Investigarea experimentală a descărcării unui condensator pe rezistor şi bobină;
• Descrierea şi analiza calitativă din punct de vedere energetic a oscilaţiilor libere într-
un circuit RLC;
• Transferul mărimilor şi formalismul utilizat în descrierea fenomenelor
oscilatorii, indiferent de natura acestora;
• Identificarea unor aplicaţii în tehnică ale circuitului oscilant.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Elevii trebuie să fie capabili:

O1. să descrie calitativ procesele oscilatorii în circuitul oscilant (LC);
O2. să explice influenţa bobinei în timpul procesului de descărcare a condensatorului;
O3. să reprezinte grafic mărimile instantanee care variază în timpul descărcării
condensatorului prin bobină;
O4. să concluzioneze că procesul de descărcare a unui condensator printr-o bobină se
produce în mod periodic;
O5. să identifice analogii între oscilaţiile electromagnetice libere şi oscilaţiile
mecanice;
O6. să demonstreze că energia totală a circuitului oscilant (LC) este o mărime care se
conservă;
O7. să deducă formula perioadei proprii de oscilaţie a circuitului oscilant (LC);
O8. să aplice formulele mărimilor instantanee ale sarcinii electrice, tensiunii şi
intensităţii electrice, energiei şi perioadei de oscilaţie în rezolvarea de probleme.

STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Resurse procedurale
• Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, explicaţia, algoritmizarea,
simularea, feed-back.
• Forme de organizare: frontal.
2. Resurse materiale: laptop, videoproiector, manual, tablă, cretă.
3. Modalităţi de evaluare: observaţie, oral, scris.

BIBLIOGRAFIE:
1. Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma – „Fizică F1/F2, Manual pentru clasa
a XI-a”, Editura Art, Bucureşti, 2006.
2. G. Enescu, N. Gherbanovschi, M. Prodan, Şt. Levai – „Fizică, Manual pentru clasa a
XI-a”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
3. www.didactic.ro

1
2
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Momentele Modalităţi
Ob. Metode şi Forme de Resurse
instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor de
op. procedee organizare materiale
(timp) evaluare
Moment - Verific prezenţa elevilor, disponibilitatea colectivului Elevii comunică absenţii şi se Conversaţie Frontal - Observaţia
organizatoric clasei pentru începerea orei şi pregătesc materialele pregătesc de lecţie.
(3 min) necesare desfăşurării lecţiei.
Captarea - Anunţ şi afişez pe un ecran aflat în faţa elevilor, cu Elevii notează în caiet titlul Conversaţie Frontal Laptop -
atenţiei ajutorul unui videoproiector, titlul lecţiei noi: lecţiei noi, ascultă şi devin atenţi Videopro-
(3 min) „Descărcarea unui condensator (C) printr-o bobină la obiectivele ce se vor urmări oe iector
ideală (L)”, după care enumăr pe scurt obiectivele parcursul lecţiei respective.
operaţionale ale lecţiei respective.
Desfăşurarea O1 Prezentarea lecţiei o voi susţine cu ajutorul unor Elevii privesc la diapozitivul pe Conversaţie Frontal Laptop Observaţia
propriu-zisă a O2 diapozitive realizate în Microsoft PowerPoint, ce vor fi care se află afişat montajul Expunere Videopro- Oral
lecţiei O3 proiectate pe un ecran aflat în faţa elevilor. circuitului oscilant LC şi îl Explicaţie iector Scris
(35 min) O4 - Menţionez în primul rând că procesul de descărcare a notează pe caiet. Algoritmizare Tablă
unui condensator printr-o bobină ideală (rezistenţa Simulare Cretă
R=0) generează oscilaţii ale tensiunii, ale sarcinii de pe Feed-back
armăturile condensatorului şi respectiv ale intensităţii
curentului ce parcurge circuitul de descărcare. Afişez
montajul circuitului oscilant LC alcătuit dintr-o sursă
de tensiune U0, un condensator de capacitate C şi o
bobină de inductanţă L (Fig. 1, Anexa 1).
- Condiţiile iniţiale ale descărcării vor fi: t0 = 0, q(0) = Scriu condiţiile iniţiale ale
Q0 = CU0, respectiv i(0) = i0 = 0. descărcării şi sunt atenţi la
- Pe etape descriu procesele care au loc la descărcarea explicaţiile profesorului.
condensatorului prin bobină în timp de o perioadă şi
pentru fiecare etapă în parte arăt la videoproiector
reprezentarea grafică a sarcinii electrice şi a intensităţii
curentului, mărimi ce variază sinusoidal, funcţie de
momentul t exprimat în unităţi de peroadă T (Figurile
2, 3, 4, şi 5, Anexa 1):
1. t = 0, condensatorul are sarcina Q0, energia câmpului Ascultă şi urmăresc etapele
electric Wel este maximă, energia câmpului magnetic proceselor ce au loc la
Wmg este zero. descărcarea condensatorului în
2. T/4 > t > 0, condensatorul începe să se descarce prin timp de o perioadă.
bobină, apare curentul electric şi respectiv un câmp Elevii notează în caiet influenţa
magnetic variabil în bobină caracterizat de fluxul bobinei în procesul descărcării
propriu: Φ(t) = L·i(t), unde i(t) = dq/dt. La bornele condensatorului.

3
bobinei ia naştere o t.e.m. de autoinducţie ea Urmăresc în continuarea etapele
proporţională cu viteza de variaţie a fluxului magnetic descărcării şi reîncărcării
inductor: ea = - dΦ/dt = - L·(di/d)t. T.e.m. autoindusă condensatorului simultan cu
este proporţională cu viteza de variaţie a intensităţii reprezentarea grafică a sarcinii
curentului electric şi de sens contrar acesteia. Datorită electrice a condensatorului şi a
ei, bobina întârzie scăderea şi prelungeşte creşterea intensităţii curentului funcţie de
intensităţii curentului. Prin inductanţa sa, bobina momentul t.
manifestă inerţie la variaţiile curentului. Energia
câmpului electric se transformă în energia câmpului
magnetic: Wel → Wmg.
3. t = T/4, condensatorul s-a descărcat, intensitatea
curentului este maximă, energia câmpului electric este
zero, iar energia câmpului magnetic este maximă.
4. T/2 > t > T/4, datorită fenomenului autoinducţiei
intensitatea curentului se micşorează, condensatorul
începe să se reîncarce, având polaritatea inversă faţă de
cazul iniţial, iar Wel ← Wmg.
5. t = T/2, condensatorul s-a reîncărcat, intensitatea
curentului în circuit este acum zero, iar Wel este
maximă şi Wmg este zero.
6. 3T/4 > t > T/2, condensatorul începe din nou să se
descarce, curentul are sensul opus celui din cazul al
doilea, intensitatea curentului electric treptat va creşte,
iar Wel → Wmg.
7. t = 3T/4, condensatorul s-a descărcat complet, Vor încerca cu ajutorul
intensitatea curentului în circuit este maximă, iar Wel profesorului să continue
este zero şi Wmg este maximă. reprezentarea grafică a
8. T > t > 3T/4, datorită fenomenului autoinducţiei, mărimilor respective până la
curentul electric îşi păstrează acelaşi sens, terminarea unui ciclu evolutiv,
condensatorul începe să se încarce, iar Wel → Wmg. adică la sfârşitul unei perioade.
9. t = T, condensatorul este iarăşi încărcat având Elevii vor observa că după o
polaritatea iniţială, curentul în circuit lipseşte, circuitul perioadă cele două mărimi
oscilant a revenit la starea iniţială după încheierea unui variază sinusoidal.
ciclu de evoluţie, iar Wel este maximă şi Wmg este zero. Unde vor fi neclarităţi elevii vor
Eventual, pe parcursul descrierii procesului ce are loc adresa profesorului întrebările de
în fiecare etapă, întreb elevii cum s-ar continua rigoare.
reprezentarea grafică a mărimilor q(t) şi i(t).
- Acest ciclu se repetă periodic, generând oscilaţii
concomitente ale sarcinii condensatorului şi respectiv
ale intensităţii curentului. Simultan, oscilează şi
valoarea tensiunii la bornele condensatorului:

4
 uc(t) = q(t)/C = Umsin(ωt + φ) Elevii încearcă sa-şi amintească
Cer elevilor să scrie formulele pentru curentul i(t) şi din clasa a X-a formulele
sarcina q(t), dacă şi le mai amintesc din clasa a X-a. matematice ale valorilor
instantanee pentru intensitatea
curentului şi pentru sarcina
electrică. Dacă reuşesc să şi le
aminteaască vor răspunde şi vor
scrie la tablă:
i(t) = Im·cos(ωt + φ)
q(t) = Qm·sin(ωt + φ)
unde Im şi Qm sunt amplitudinile
maxime ale curentului şi
respectiv sarcinii electrice, ω
este pulsaţia oscilaţiei, iar φ este
faza iniţială a oscilaţiei.
O5 În studiul circuitului oscilant poate fi folosită analogia Elevii ascultă şi notează tabelul Conversaţie Frontal Laptop Oral
O6 între mărimile oscilatorii mecanice şi respectiv cu analogia între mărimile Expunere Videopro- Scris
O7 mărimile electrice. Această analogie o redau succint în mecanice şi cele electrice. Explicaţie iector
următorul tabel: Feed-back Tablă
Cretă
Mărimi mecanice Mărimi electrice
elongaţia x(t) ↔ q(t) sarcina electrică
viteza v(t)=dx/dt ↔ i(t)=dq/dt intensitatea
curentului
acceleraţia a(t)=dv/dt ↔ di/dt viteza de variaţie a
intensităţii curentului
constanta elastică k ↔ 1/C inversul capacităţii
forţa elastică Fe=-kx ↔ uc=q/C tensiunea
energia
potenţială Ep=kx2/2 ↔ Wel=q2/2C energia
câmpului electric
masa m ↔ L inductanţa
impulsul p=mv ↔ Φ=Li fluxul propriu
energia
cinetică Ec=mv2/2 ↔ Wmg=Li2/2 energia
câmpului magnetic Cu ajutorul profesorului elevii
- Pentru a calcula perioada proprie de oscilaţie a încearcă să deducă formula
circuitului LC scriem legea lui Ohm pentru circuitul perioadei proprii de oscilaţie a
LC, valabilă pentru orice moment de timp: circuitului LC.

5
 di q di 1
ea ( t ) = u c ( t ) ⇒ −L = ⇒ ⋅q =−
dt c dt LC
ecuaţie care este perfect analogă, ca formă matematică,
ecuaţiei ce descrie oscilatorul liniar armonic:

a = −ω 2 x
În baza acestei analogii, rezultă:

2 1
ω = ⇒ T = 2 π LC .
LC
Elevii notează în caiet şi
Pentru deducerea perioadei îi las pe elevi eventual s-o noţiunile cu privire la energia
deducă, cu indicaţiile aferente. totală a circuitului oscilant.
- Ca o concluzie, curentul electric generalt în circuitul
LC este un curent alternativ sinusoidal al cărui sens se
schimbă de două ori într-o perioadă.
Mergem mai departe şi vorbim despre bilanţul
energetic care se realizează în circuitul oscilant LC.
- Energia câmpului electric în condensator şi respectiv
energia câmpului magnetic în bobină sunt:

q (2t ) Li (2t )
Wel ( t ) = ; Wmg ( t ) = .
2C 2
a căror variaţie în raport cu timpul sunt ilustrate în
figura 6 (Anexă).
- În timpul oscilaţiilor are loc un balans al energiei între
câmpul electric şi cel magnetic, prin transfer energetic
între condensator şi bobină, încât în orice moment
energia totală să păstreze o valoare constantă:

Q 2m
W = Wel( t ) + Wmg ( t ) = sin 2 (ωt + ϕ) +
2C
2
LI LI 2 Q2
+ m cos 2 (ωt + ϕ) = m = m = const.
2 2 2C

6
 Deci, W = Wel(max) = Wmg(max) = const.
Spunem că energia totală a circuitului oscilant ideal
LC se conservă.
Asigurarea - Informez elevii cu privire la nivelul atins în asimilarea Elevii ascultă. Conversaţie Frontal - -
conexiunii noilor cunoştinţe.
Inverse
(1 min)
Evaluarea O8 Propun elevilor spre rezolvare, din manual, următoarea Elevii notează în caiet datele Conversaţie Frontal Manual Oral
performanţei aplicaţie: Un condensator de capacitate C = 2,2 μF problemei propuse şi, cu ajutorul Algoritmizare Tablă Scris
(7 min) este încărcat sub o tensiune U = 24 V. El se descarcă profesorului, unul din elevi va Explicaţie Cretă
apoi printr-o bobină de inductanţă L = 28 mH de ieşi la tablă pentru a o rezolva.
rezistenţă neglijabilă. a) Calculaţi frecvenţa
oscilaţiilor electrice; b) Calculaţi amplitudinea Im a
intensităţii curentului; c) Exprimaţi variaţia în timp a
tensiunii u(t) la bornele condensatorului şi a
intensităţii curentului i(t); d) Calculaţi primul moment
de timp de la începerea oscilaţiilor în care energia
câmpului electric devine egală cu cea a câmpului
magnetic.
Încheierea - Apreciez şi notez elevii care au participat activ la Elevii ascultă şi notează tema Conversaţie Frontal Manual -
lecţiei şi tema desfăşurarea lecţiei şi propun ca temă pentru acasă pentru acasă.
pentru acasă problema 5 de la pagina 75 din manual.
(1 min)

7
8
 ANEXA 1

Figura 1

Figura 2 Figura 3

9
Figura 4 Figura 5

Figura 6

10
 ANEXA 2

FIŞĂ ETALON
- Rezolvarea problemei propuse în clasă -

a) Frecvenţa oscilaţiilor:
1 1 10 4
υ= = = s −1 ⇒ υ = 641,6 Hz.
2π LC 6,28 ⋅ 2,2 ⋅ 10 ⋅ 28 ⋅ 10
−6 −3 6,28 ⋅ 2,482
CU 2m LI 2m
b) Amplitudinea energiilor electrică şi magnetică sunt egale: =
2 2
C C 2,2 ⋅ 10 −6
Rezultă: I m = U m =U = 24 ⇒ I m = 0,213 A.
L L 28 ⋅ 10 −3
c) La momentul iniţial t 0 = 0, u ( 0 ) = U, i ( 0) = 0.
U = U m sin ϕ π
Găsim: şi de aici ϕ = , iar U m = U.
0 = I m cos ϕ 2
Pulsaţia oscilaţiilor este ω = 2πυ = 4024 rad/s.
π
Obţinem: u ( t ) = 24 sin( 4025t + ) = 24 cos 4025t (V)
2
π
şi i( t ) = 0,213 cos(4025t + ) = −0,213 sin 4025t (A).
2
d) Condiţia problemei: Wel ( t ) = Wmg ( t ) ne conduce la:
π π
sin 2 4025t = cos 2 4025t de unde tg 4025t = 1 ⇒ 4025t = ⇒ t = = 195 μs.
4 4 ⋅ 4025

- Rezolvarea problemei pentru acasă -

(problema 5, pagina 75 din manual)

a) T = 2π LC = 6,28 ⋅ 0,1 ⋅ 10 ⋅ 10 −6 = 6,28 ⋅ 10 −3 s = 6,28 ms;

2π 6,28
ω = 2πυ = = = 1000 rad/s.
T 6,28 ⋅ 10 −3
b) q ( t ) = Q m sin(ωt + ϕ) ;
Din condiţiile iniţiale: t 0 = 0, u ( 0 ) = U, i ( 0 ) = 0 , rezultă: U = U m sin ϕ şi 0 = I m cos ϕ , de unde
π C 10 ⋅ 10 −6
ϕ = , iar U = U m . C = Q m U m ⇒ Q m = = = 10 −6 C = 1 μC.
2 Um 10
−6 π −6
Rezultă aşadar: q ( t ) = 10 sin(1000t + ) = 10 cos 1000t (C).
2
c) Din condiţiile iniţiale: t 0 = 0, q ( 0 ) = 0 ⇒ 0 = Q m sin ϕ ⇒ ϕ = 0; iar i ( 0 ) = I m cos ϕ = 0,4 , de
i (0) 0,4 I 0,4
unde I m = = = 0,4 A. Sarcina maximă este: Q m = m = = 4 ⋅ 10 − 4 C.
cos ϕ 1 ω 1000
Rezultă aşadar: q ( t ) = 4 ⋅ 10 −4 sin 1000t (C).

11