Unitatea de învăţare: IX.

7
Forţa de frecare
„Dacă n-ar exista frecare, am putea să ne deplasăm?”
sau
„Frecarea este folositoare sau dăunătoare?”

Clasa: a IX-a.
Numărul orelor/lecţiilor repartizate: 5+1.
Conţinuturi repartizate: Legile frecării la alunecare. Forţa de frecare. Tipuri de forţe de frecare
(statică şi cinetică). Forţa de frecare la alunecare. Legile frecării. Rolul frecării în tehnică şi în
activitatea cotidiană. (Programa de fizică pentru clasa a IX-a 3458/09.03.2004).
Strategia didactică asociată unității de învățare, bazată predominant pe investigație științifică1.
Structura unităţii de învăţare:

Secvenţele unităţii Sarcini didactice dominante Obiective vizate în cadrul unității de

de învăţare învățare
(etape ale invetigației științifice)
I. Evocare– Lecția 1. Evaluarea inițială a 1. Formularea întrebării de
Anticipare situațiilor de învăţare, stabilirea investigat şi avansarea unor ipoteze
obiectivelor şi realizarea unei prime (răspunsuri) alternative; proiectarea
reprezentări a situației derezolvat; investigaţiei;
II. Explorare– Lecţia 2. Dezvoltarea strategiilor 2. Colectarea probelor necesare
Experimentare cognitive de explorare a situaţiilor- testării explicaţiilor posibile,
problemă, de abordare a sarcinilor analizarea şi interpretarea
învăţării; informaţiilor, formularea unor
concluzii preliminare (parţiale);
III. Reflecţie– Lecția 3. Elaborarea/enunțarea 3. Sinteza datelor şi propunerea unei
Explicare noilor cunoștințe (definiții, legi, explicaţii (generalizări);
generalizări);
IV. Aplicare– Lecția 4. Sistematizarea şi 4. Includerea altor informaţii,
Transfer consolidarea noilor cunoștințe; situaţii, cazuri particulare;
comunicarea rezultatelor.
Lecția 5. Dezvoltarea atitudinilor, a 5. Valorificarea noilor cunoştinţe
percepției valorilor. Evaluarea (concepte, proceduri, procese şi
rezultatelor învățării. strategii cognitive; valori şi limite;
extinderea sferei noilor cunoştinţe).

Mijloacele de învățământ: computer cu acces la internet şi videoproiector (facultativ), fişe de lucru

pentru elevi, manuale, culegeri de probleme şi alte resurse cu informaţii privitoare la tema forţa de
frecare, tribometre, corpuri solide pe a căror feţe sunt lipite diferite materiale (aluminiu, cauciuc,
lemn, etc.), mase marcate, fire inextensibile, dinamometre, rigle.
O privire de ansamblu asupra strategiei didactice: succesiunea lecţiilor corespunde etapelor
investigației științifice, declanşate în clasă pentru a răspunde la întrebările „Dacă n-ar exista frecare,
am putea să ne deplasăm?”, „Frecarea este folositoare sau dăunătoare?”. Strategia abordării
întrebărilor pentru a putea da răspunsuri este proactivă: presupune stimularea elevilor ca, plecînd de la
realizarea unor experimente în condiţii de laborator, să descopere, progresând odată cu parcurgerea
etapelor descoperirii dirijate, „ceea ce se cere”—noţiunile temei—şi să dezvolte noile cunoştinţe pe

1 Strategia didactică aferentă fiecărei lecţii va fi completată cu alte metode, procedee şi tehnici de predare-
învăţare (tradiţionale sau moderne), selectate de către fiecare profesor în funcţie de diverse variabile ale
contextului educaţional

1
baza observării unor exemple şi contraexemple („Forţa de frecare poate juca rol de forţă motoare. Are
avantaje şi dezavantaje în viaţa de zi cu zi.”).
De asemenea, pe parcursul lecţiilor şi la finalul acestora (aprox. 10 min.) elevii sunt implicaţi în
realizarea unor momente de feedback metacognitiv, necesare anticipării sarcinilor (competenţelor de
însuşit) şi proiectării lecţiilor următoare.
Printre tehnicile recomandate de includere a feedback-ului metacognitiv în cadrul lecţiilor sunt:
Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat” și ”Eseul de 5 minute”.
În funcţie de specificul lecţiilor, pot fi folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit
inventarului de sugestii de evaluare.2

I. Evocare–Anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?

Lecţia 1. Formularea întrebării de investigat şi avansarea unor ipoteze (răspunsuri)

alternative; proiectarea investigaţiei.

„Dacă n-ar exista frecare, am putea să ne deplasăm?”

Această lecţie are ca scop evaluarea iniţială a situaţiei de învăţare şi formarea la elevi a unei prime
reprezentări privind frecarea la alunecare.
În acest scop, elevii sunt îndrumați de profesor (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 5 min.)
- să evoce situații, cazuri din viaţa de zi cu zi în care este prezentă frecarea și să se confrunte cu
întrebarea „Dacă n-ar exista frecare, am putea să ne deplasăm?”;
Activitatea 2 (Prelegere interactivă însoțită de experimente – 15 min.)
- să identifice dispozitivul experimental numit tribometru și să descrie părțile componente ale
acestuia (o scândură care poate fi fixată orizontal sau se poate înclina treptat și care are la unul dintre
capete un scripete mic și ușor, cu frecări neglijabile; corpuri paralelipipedice identice - având fixate pe
fețele laterale plăci din alte materiale, prevăzute cu cârlige pentru a putea fi cuplate între ele sau
legate printr-un fir; mase marcate);
- să explice utilizarea tribometrului în studiul forței de frecare la alunecare;
- să observe că forţa de frecare statică poate menţine corpul în repaus pe plan şi că la modificarea
unghiului de la baza planului înclinat ( mărirea acestuia) corpul începe să se mişte, forţa de frecare
statică fiind înlocuită de cea de frecare la alunecare;
- să observe modul în care relația forță de tracțiune – forță de frecare la alunecare stabilește
caracterul mișcării efectuate de corp (mișcare rectilinie uniformă, mișcare rectilinie uniform variată);
Activitatea 3 (Investigație experimentală în grup – 20 min.)
- să formuleze ipoteze cu privire la factorii care influențează forța de frecare la alunecare;
- să verifice experimental aceste ipoteze și să înregistreze observațiile și datele obținute;
- să comunice ipotezele făcute și rezultatele experimentale obținute.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

II. Explorare–Experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

Lecţia 2. Colectarea probelor necesare testării explicaţiilor posibile, analizarea şi

interpretarea informaţiilor, formularea unor concluzii preliminare (parţiale).

2
Aceste precizări sunt valabile pentru finalul fiecărei lectii din unitate; excepție face ultima lecție.

2
 „De cine este influenţată valoarea forţei de frecare la alunecare?”

În această lecţie, întrebarea rămâne aceeaşi: „Dacă nu ar exista frecare, am putea să ne deplasăm?”
Este o lecţie de formare şi dezvoltare a capacităţilor de explorare, de experimentare. Elevii vor încerca
să determine legătura dintre forţa de frecare la alunecare şi suprafaţa de contact (material, grad de
şlefuire) și de forța apăsare normală exercitată pe suprafaţa de contact de unul dintre corpuri asupra
celuilalt.
În acest sens, elevii sunt ghidaţi (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Brainstorming – 5 min.)
- să distingă şi să formuleze răspunsuri pentru situaţiile în care are loc trecerea de la starea de
repaus la starea de mişcare rectilinie uniformă şi apoi la mişcarea uniform variată;
Activitatea 2 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 10 min.)
- să identifice şi să reprezinte forţele care acţionează asupra corpului în diferitele stări de mişcare
pe care acesta le poate avea pe planul înclinat și să aplice principiul II în aceste cazuri;
Activitatea 3 (Investigație experimentală – 25 min.)
- să descopere experimental dependenţa forţei de frecare la alunecare de natura suprafețelor
corpurilor care vin în contact (exemplu: lemn/lemn, metal/lemn, cauciuc/lemn, lemn/hârtie), de
unghiul planului înclinat (forța de apăsare normală exercitată pe suprafaţa de contact asupra
suportului) și independența forței de frecare la alunecare de aria suprafaţei de contact;
- să înregistreze în tabele datele obținute (colectate);
- să formuleze constatări şi generalizări parţiale cu privire la dependenţa forţei de frecare la
alunecare de diferite caracteristici ale corpurilor şi ale suprafeţelor aflate în contact și de unghiul
planului înclinat (forța de apăsare normală).
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

III. Reflecţie–Explicare
Generic: Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

Lecţia 3. Sinteza datelor şi propunerea unei explicaţii (generalizări).

„Legile frecării”

În această lecţie, elevii, plecând de la sinteza datelor colectate în etapa de explorare, descoperă
aspecte comune sau constante ale fenomenelor observate şi disting relaţii între datele colectate.
În acest sens, activitatea elevilor este îndrumată de profesor către sinteza datelor şi formularea
generalizărilor (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Brainstorming – 5 min.)
- să evoce dificultăţi şi reuşite ale activităţilor anterioare (în clasă/în afara orelor de clasă—în
efectuarea temelor pentru acasă) şi să formuleze ipoteze cu privire la dependenţa forţei de frecare la
alunecare de diferite caracteristici ale corpurilor şi ale suprafeţelor aflate în contact și de unghiul
planului înclinat (forța de apăsare normală);
Activitatea 2 (Investigație în grup – 25 min.)
- să utilizeze rezultatele măsurătorilor experimentale obţinute în lecția anterioară, pentru a arăta
că modulul forţei de frecare la alunecare dintre două corpuri depinde de natura și felul prelucrării
suprafețelor în contact, de forța de apăsare normală exercitată pe suprafaţa de contact de unul dintre
corpuri asupra celuilalt și nu depinde de aria suprafaţei de contact;
- să exprime concluzile sub forma unor legi preliminare ale fercării;
- să calculeze în funcţie de datele colectate şi notate în tabele (cu o lecţie înainte) φ, tgφ, μ, N;
- să reprezinte grafic dependența forței de frecare la alunecare de forța de apăsare normală pe
plan;
- să comunice rezultatele;
Activitatea 3 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 10 min.):

3
 - să enunţe concluzii sub forma legilor frecării la alunecare;
- să definească coeficientul de frecare la alunecare, respectiv unghiul de frecare (în cazul
particular al planului înclinat).
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

IV. Aplicare–Transfer
Ce convingeri îmi oferă această informaţie?

Lecţia 4. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare; comunicarea

rezultatelor.

„Asupra unui corp, aflat în contact cu o suprafaţă, acţionează întotdeauna aceeaşi forţă de
frecare?”

În lecţia a patra, atenţia elevilor se va concentra asupra consolidării conceptelor obţinute

(influenţarea mişcării de către forţa de frecare la alunecare, independența forței de frecare la alunecare
de aria suprafaţei de contact, dependenţa acestei forţe de natura suprafeţelor aflate în contact și de
forţa de apăsare normală la suprafaţa de contact, coeficientul de frecare la alunecare, unghiul de
frecare) în lumina a noi probe, relativ similare cu cele experimentate anterior. În etapa de aplicare,
plecând de la enunţuri generale („Dacă”), elevii trebuie să ajungă la exemple particulare ale acestora
(„Atunci”).
În acest scop. elevii sunt stimulaţi de către profesor (variantă de abordare):
Activitatea 1(Ciorchine/Schemă neliniară – 5 min.)
- să sintetizeze cunoștințele/informațiile privitoare la forţa de frecare obținute prin activitățile din
orele anterioare;
Activitatea 2 (Investigație în grup – 25 min.)
- pe baza unei fişe de lucru care înfăţişează un schior alunecând pe o pârtie, o săniuță trasă de un
copil în sus pe pârtie, un automobil rulând pe o şosea etc. să deseneze forțele ce acționează asupra
corpurilor;
- să compare sensul forței de frecare la alunecare cu sensul deplasării corpului în fiecare caz;
- să constate faptul că forța de frecare la alunecare poate acționa atât ca forță de rezistență cât și
ca forță de tracțiune (motoare);
- să calculeze valoarea forţei de frecare într-unul din cazuri ;
Activitatea 2 (Investigație experimentală în grup – 10 min.)
- să determine experimental coeficientul mediu de frecare la alunecare mălai–mălai prin
măsurarea înălţimii şi a bazei unei grămăjoare de mălai formată prin scurgerea fină (ploaie) a acestuia;
- să explice dependența coeficientului de frecare µ de natura corpurilor și de gradul de prelucrare a
suprafețelor în contact.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Ce anume pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?

Lecţia 5. Valorificarea noilor cunoştinţe.

„Frecarea este folositoare sau dăunătoare?”

În lecţia a cincea, elevii sunt confruntaţi cu modele de cunoaştere (relaţii conceptuale, scheme
procedurale), mai flexibile, mai eficiente, prin testarea, extinderea şi consolidarea explicaţiilor
anterioare în situaţii noi. Elevii fac încercări de aplicare a cunoştinţelor în situaţii inedite, observând şi

4
analizând reuşitele parţiale ca reprezentări succesive ale scopului vizat, adică elevul imaginează
diferite încercări (experimentări) ale unui concept de însuşit/problemă de rezolvat/produs de realizat
pe baza a ceea ce ştie deja să facă, observă şi analizează reuşitele parţiale, reprezentările succesive
ale rezultatului aşteptat.
În acest scop. elevii sunt stimulaţi de către profesor (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 7 min.)
- să prezinte noi argumente la întrebarea iniţială reformulată: „Frecarea este utilă sau
dăunătoare?”;
Activitatea 2 (Investigație în grup – 25 min.)
- să analizeze experimental doi factori ce micșorează forța de frecare: ungerea și transformarea
alunecării în rostogolire (măsurarea cu dinamometrul a forței de tracțiune necesare pentru a pune în
mișcare un cărucior cu roțile blocate, respectiv libere);
- să propună diverse metode practice utile pentru micşorarea forţelor de frecare;
- să explice „uzarea” corpurilor;
- să justifice folosirea rulmenţilor;
- să identifice diverse forţe de rezistenţă, găsindu-le utilitatea, respectiv „nocivitatea”;
- să identifice alte forţe de frecare (rezistenţă) - cum ar fi cele care apar la contactul dintre un solid
şi in lichid, un solid şi un gaz, etc. să observe că astfel de forţe depind de alţi parametri ( viteză,
formă,etc.);
Activitatea 3 (Schemă neliniară – 10 min.)
- să sintetizeze și să ordoneze cele studiate în unitatea de învățare.

La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de
feedback metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de
învăţare.
În acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi
folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter
sumativ, prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Anexă:
Competenţele specifice ale programei şcolare pentru clasa a IX-a/3458/9.03.2004,
repartizate pe secvenţele unităţii de învăţare

Secvențele unității de Competenţele specifice ale programelor şcolare

învățare
Secvenţa I. Evocare–  Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare
Anticipare

Secvenţa II. Explorare–  Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare

Experimentare

Secvenţa III. Reflecţie–  Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare

Explicare  Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situații a
legilor frecării la alunecare

Secvenţa IV. Aplicare -  Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare

Transfer  Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situații a
legilor frecaării la alunecare
 Analizarea diferențelor dintre frecarea statică si frecarea cinetică*

5
precum și a rolului frecării în tehnică și activitatea cotidiană