Unitatea de învăţare: IX.

9
Mişcarea rectilinie şi uniformă

„Când merg cu autobuzul, văd că stâlpii merg înapoi. Este o iluzie?”

sau
„De ce un automobil trebuie să consume combustibil dacă merge cu viteză constantă?”

Clasa: a IX-a.
Numărul orelor/lecţiilor: 5+1.
Conţinuturi repartizate: 1.1. Mişcarea rectilinie şi uniformă. Legile mişcării. Reprezentări grafice
(Programa de fizică pentru clasa a IX-a/3458/09.03.2004 – conținuturi facultative).
Strategia didactică asociată unităţii de învăţare, bazată predominant pe modelare1.
Structura unității de învățare:

Secvenţele unităţii Obiective vizate în cadrul unității de

Sarcini didactice dominante
de învăţare învățare
(secvenţe ale modelării)
I. Evocare– Lecţia 1. Evaluarea iniţială a 1. Sesizarea modelului (conceptual,
Anticipare situaţiei de învăţare, stabilirea procedural, comportamental) de exersat;
obiectivelor / formarea unei prime
reprezentări a situaţiei de rezolvat;

II. Explorare– Lecţia 2. Dezvoltarea strategiilor 2. Identificarea componentelor

Experimentare cognitive (de abordare a situaţiilor- modelului de exersat (concepte,
problemă, a sarcinilor); secvenţe, proceduri);

III. Reflecţie– Lecţia 3. Elaborarea/enunţarea 3. Organizarea datelor obţinute prin

Explicare noilor cunoştinţe (definiţii, exersare, compararea cu modelul
generalizări); original şi propunerea unor generalizări;

IV. Aplicare– Lecţia 4. Sistematizarea şi 4. Testarea modelului obţinut, prin

Transfer consolidarea noilor cunoştinţe; includerea altor cazuri particulare;

Lecţia 5. Dezvoltarea atitudinilor, a 5. Extinderea sferei noilor cunoştinţe

percepţiei valorilor. Evaluarea prin includerea altor informaţii.
rezultatelor învăţării.

Mijloace de învățământ: computer cu videoproiector (facultativ); fişe de lucru pentru elevi; manuale
şi alte resurse cu informaţii vizând tema, plan înclinat, cărucior, cronometru.
O privire de ansamblu asupra strategiei didactice: Scenariul prezintă o unitate de învăţare construită
pe secvenţele modelării (definind competenţe specifice), ca o succesiune de lecţii determinate de „cerinţa
formării unei deprinderi complexe” (Cerghit, I. ş.a., 2001), învăţarea plecând de la predarea

1
Strategia didactică aferentă fiecărei lecţii va fi completată cu alte metode, procedee şi tehnici de predare-învăţare
(tradiţionale sau moderne), selectate de către fiecare profesor în funcţie de diverse variabile ale contextului
educaţional

1
conceptului/modelului de însuşit şi progresând odată cu etapele formării unui „model real” al deprinderii.
Procesul cognitiv central este deducţia sau particularizarea (dezvoltarea noilor cunoştinţe, prin studiul
consecinţelor modelului de însuşit).
Interesul elevilor pentru noţiunile temei poate fi declanşat de o situaţie-problemă: „O maşină merge
rectiliniu şi uniform; de ce este nevoie să consume combustibil, pentru că nu accelerează ca să îşi
mărească viteza!? O sanie care coboară pe o pârtie îşi măreşte nedefinit viteza? Când sunt în maşină,
observ că trotuarul şi stâlpii se deplasează în sens opus! Este acest lucru real, sau este doar o aparenţă?”.
Pe parcurs, gândirea elevilor se dezvoltă către distincţia dintre mişcarea conform principiului inerţiei şi
cea în care suma forţelor este nulă. Elevii vor înţelege relativitatea mişcării. Exemple: „Când urcă o pantă
cu viteză constantă, o maşină consumă combustibil! Soarele şi Luna se mişcă în jurul Pământului, sau
Pământul se mişcă în jurul lor?!”.
De asemenea, pe parcursul lecţiilor şi la finalul acestora (aprox. 10 min.) elevii sunt implicaţi în
realizarea unor momente de feedback metacognitiv, necesare anticipării sarcinilor (competenţelor de
însuşit) şi proiectării lecţiilor următoare.
Printre tehnicile recomandate de includere a feedback-ului metacognitiv în cadrul lecţiilor sunt:
Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat” și ”Eseul de 5 minute”.
În funcţie de specificul lecţiilor, pot fi folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit
inventarului de sugestii de evaluare.2

I. Evocare–Anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?

Lecţia 1. Sesizarea modelului (conceptual, material, procedural) de exersat/însușit de către

elevi.

„O sanie care se deplasează pe o pârtie îşi măreşte nedefinit viteza?“

În cadrul acestei lecții, au loc următoarele procese:

i) identificarea scopului urmărit;
ii) identificarea procedurilor necesare pentru îndeplinirea scopului;
iii) proiectarea demersului de rezolvare.
În acest scop elevii vor desfășura următoarele activități (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Hartă conceptuală – 10 min.)
- evocă cunoștințele anterioare despre mișcarea rectilinie uniformă și mărimile ce caracterizează
mișcarea (vector de poziție, coordonate, viteză, accelerație, timp);
Activitatea 2 (Gândiți, lucrați în perechi/în patru, comunicați – 15 min.)
Utilizând ca exemplu traseul parcurs de o săniuţă pe pârtie – mişcare liberă pe un plan înclinat, cu
viteză iniţială şi cu frecare (vezi figura de mai jos):

2
Aceste precizări sunt valabile pentru finalul fiecărei lectii din unitate; excepție face ultima lecție.

2
 a=

v=

- identifică și notează pe desen coordonatele inițială și finală, momentul final și inițial, viteza,
accelerația, forțele care acționează asupra săniuței;
- descompun greutatea;
- anticipează comportamentul săniuței corelând principiul fundamental al dinamicii cu tema unității
de învățare;
- argumentează mișcarea uniformă a săniuței în prezența forței de frecare;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 10 min.)
- deduc pe baza informațiilor primite legile mișcării rectilinii uniforme (accelerația, viteza,
coordonata/poziția);
Activitatea 4 (Brainstorming – 5 min.)
- precizează și alte exemple de mobile în mișcare rectilinie uniformă și propun scheme
experimentale realizabile cu mijloace simple.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

II. Explorare–Experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

Lecţia 2. Identificarea/analiza componentelor/secvențelor modelului de exersat.

În cadrul acestei lecții elevii sunt organizați în grupe iar metoda de învățare este experimentul. Este o
lecţie de formare/dezvoltare a capacităţilor de explorare, experimentare; de formare a abilităţilor de
comunicare, cognitive, sociale etc.
În acest scop, elevii sunt ghidați (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 10 min.)
- să sintetizeze și să evoce informaţiile colectate în ora anterioară;
- revenind la coborârea săniuței pe planul înclinat, să realizeze o diagramă completă a forțelor ce
acționează asupra săniuței, să decidă asupra celui mai potrivit sistem de axe pentru studiul mișcării sale și
să proiecteze toate forțele în acest sistem;
- să formuleze ipoteze despre condițiile în care mișcarea săniuței este uniformă;
Activitatea 2 (Investigație experimentală – 30 min.)

3
 - să asambleze dispozitivul experimental, să efectueze experimente în număr necesar, să completeze
tabelul de date, să reprezinte graficul x(t);

- să compare ce s-a realizat pe parcursul experimentului cu situația analizată anterior (săniuța), să

concluzioneze cu privire la viteza căruciorului (dacă există posibilitatea, prelucrarea datelor se poate face
în mediu Excel);
- să comunice concluziile echipei și să le compare cu cele obținute de celelalte echipe.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

III. Reflecţie–Explicare
Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

Lecţia 3. Compararea cu modelul original.

În această etapă, elevii disting exemple ale conceptului de învăţat / problemei de rezolvat / produsului
de realizat, elaborează definiţii / reguli de rezolvare / instrucţiuni de producere pe care le ameliorează
treptat, observând exemple şi contraexemple.
În acest scop, elevii sunt ghidați (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Hartă conceptuală – 10 min.)
- să sintetizeze și să organizeze cele învățate în etapele anterioare – definiția MRU, legile acesteia,
condițiile în care are loc MRU, exprimarea grafică a coordonatei;
Activitatea 2 (Rezolvare de probleme – 20 min.)
- să compare legea coordonatei în MRU cu funcții de gradul I dintr-o listă de funcţii de gradul I, cu
coeficienţi numerici expliciţi: în format standard, cu pantă pozitivă, cu pantă negativă, fără termen liber şi
cu diferite valori ale coeficienţilor numerici;
- să identifice coeficienţii şi să constate că panta reprezintă viteza, iar termenul liber reprezintă
coordonata iniţială;
- într-un sistem de axe rectangulare, să aleagă scări dimensionale potrivite şi să reprezinte grafic
funcțiile prin tăieturi şi/ sau prin puncte;
- să reprezinte pe aceeaşi diagramă două grafice, să identifice punctul de intersecţie al graficelor şi
să deducă ceea ce reprezintă acesta (coordonata locului de întâlnire a mobilelor şi momentul întâlnirii);
Activitatea 3 (Unul stă, trei circulă – 10 min.)
- să analizeze imagini, să identifice mobilele, coordonatele iniţiale şi orientarea vitezei, să le
substituie pe cele din urmă în mod corespunzător în expresia matematică a legii de mişcare și să scrie

4
legea de mişcare pe fiecare imagine analizată dintr-un set de imagini (reale sau desenate) ale unor
mobile, cu o axă de coordonate sugerată.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

IV. Aplicare–Transfer
Ce convingeri îmi oferă această informaţie?
Ce anume pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?

Lecţia 4. Testarea modelului obţinut şi raportarea rezultatelor.

În această lecție, plecând de la enunţuri generale (legile mișcării rectilinii uniforme), elevii trebuie să
ajungă la exemple particulare ale acestora. Elevii observă o definiţie a conceptului de însuşit / o regulă de
rezolvare a unei probleme / instrucţiuni de producţie, le aplică în exemple particulare, explicitează
caracteristicile care nu sunt conforme cu definiţia/regula/instrucţiunile.
În acest scop, elevii sunt ghidați (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Ciorchine revizuit – 5 min.)
- să completeze organizatorul grafic din lecția precedentă;
Activitatea 2 (Mozaic – 30 min.)
- să rezolve o problemă de întâlnire (Două mobile pornesc simultan unul spre celălalt de la distanţa S
= 100 m, cu vitezele v1 = 7 m/s și respectiv v2 = 3 m/s. Unde şi când se întâlnesc cele două mobile?) prin
trei metode diferite:
- metoda spaţiului parcurs, în care legea de mişcare este:
S = S0+v·t,
S reprezentând spaţiul parcurs de un mobil dat după trecerea timpului t, toate mărimile fiind
nenegative;
- metoda ecuaţiilor de mişcare, în care legea de mişcare este:
x = x0+v·t,
x reprezentând coordonata mobilului la momentul t, mărimile aparținând mulțimii numerelor reale, R;
- metoda mişcării inverse, în care observatorul se află într-unul din mobile, care devine sistem de
referință şi atribuie tuturor mobilelor viteza acestuia cu semn schimbat;
- să identifice elementele definitorii corespunzătoare metodei; să scrie ecuaţiile, să efectueze
calculele necesare obținerii răspunsului şi să compare rezultatele;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să își prezinte opiniile argumentat cu privire la întrebarea „Când merg cu autobuzul, văd că
stâlpii merg înapoi. Este o iluzie?”.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 5. Extinderea sferei noilor cunoştinţe prin includerea altor informaţii.

În această lecție, elevii imaginează diferite încercări (experimentări) ale unui concept de însuşit /
problemă de rezolvat / produs de realizat, pe baza a ceea ce ştie deja să facă, observă şi analizează
reuşitele parţiale, reprezentările succesive ale rezultatului aşteptat. Este o lecţie de formare/dezvoltare a
capacităţii de transfer, de percepţie a valorilor, de sistematizare şi consolidare a noilor cunoştinţe, de
evaluare sumativă.

5
 În acest scop profesorul implică elevii în prezentarea şi autoevaluarea portofoliului. Elevilor li se
cere:
Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi/în patru, comunicați – 12 min.)
- ca, organizaţi în grupe, să prezinte în clasă rapoarte de autoevaluare şi să evoce
dificultăţi/probleme întâlnite în efectuarea temei pentru acasă, aspecte interesante, impactul noilor
cunoştinţe etc.;
Activitatea 2 (Turul galeriei – 30 min.)
- să prezinte portofoliile, expunând produsele realizate;
- să evalueze lucrările prezentate, pe baza criteriilor stabilite în protocolul de evaluare.

La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback
metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de învăţare.
În acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi
folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter sumativ,
prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Anexă
Competenţele specifice ale programei şcolare pentru clasa a IX-a,
repartizate pe secvenţele unităţii de învăţare3

Secvențele unității de
Competenţele specifice ale programei şcolare
învățare
Secvenţa I. Evocare–  Identificarea caracteristicilor definitorii ale unor sisteme întâlnite în
Anticipare natură**;
 Evidenţierea faptului că starea mecanică a corpurilor poate fi
modificată ca urmare a unei interacțiuni şi că interacţiunea este o
proprietate măsurabilă a tuturor fenomenelor fizice;
 Formularea observaţiilor şi concluziilor ştiinţifice asupra unor
experimente de fizică**;
Secvenţa II. Explorare–  Utilizarea corectă a instrumentelor de măsură alese pentru
Experimentare efectuarea în deplină siguranţă a unor determinări calitative în
domeniile fizice studiate; **
 Realizarea unor experimente simple, individual sau în echipă,
pentru determinarea caracteristicilor fizice ale unor sisteme din
domeniile studiate; descoperirea pe cale experimentală a legilor...
analizarea relaţiilor cauzale prezente în desfăşurarea fenomenelor
fizice din cadrul domeniilor studiate; **

Secvenţa III. Reflecţie–  Descrierea si explicarea într-un limbaj specific a mișcării

Explicare corpurilor folosind mărimile fizice vectoriale viteză și accelerație;
descrierea unor fenomene fizice din domeniile studiate, a unor
procedee de producere sau de evidenţiere a unor fenomene, precum

3
Având în vedere că Mișcarea rectilinie uniformă, fiind un conținut facultativ, nu are prevăzute în programa
3458/2004 competențe specifice, acestea au fost preluate din programa anterioară.

6
 şi a cauzelor producerii acestora; **
Secvenţa IV. Aplicare–  Identificarea unor posibilităţi practice de aplicare a cunoştinţelor
Transfer teoretice dobândite prin studiul fizicii; rezolvarea de probleme cu
caracter teoretic sau aplicativ legate de activitatea practică din
cadrul domeniilor studiate; **
 Prezentarea sub formă scrisă sau orală a rezultatelor unui demers
de investigare individuală sau în echipă folosind terminologia
ştiinţifică proprie fizicii; **
 Argumentarea avantajelor şi dezavantajelor tehnologiilor actuale şi
de perspectivă pentru mediu. **