Sunteți pe pagina 1din 4

Unitatea de învățare: IX.13.

Energia mecanică
Lecţia 4. Sinteza datelor colectate şi propunerea unei explicaţii
Tema: Rezolvare de probleme
Activitatea 2 (Mozaic)
Timp de lucru: 30 de minute
Mod de organizare: grupuri expert – preferabil de 4 elevi, grupuri casă – de 4 elevi

GRUPA EXPERT 1

Cascada Niagara este un ansamblu format din trei


căderi de apă situate în America de Nord, la granița
dintre statul New York din SUA și provincia Ontario
din Canada. Cascada Americană (American Falls) și
Cascada Vălul Miresei (Bridal Veil Falls) pe teritoriul
Statelor Unite și Cascada Potcoavă (Horseshoe Falls)
pe teritoriul Canadei.

Partea canadiană a cascadei

În partea americană cascada are o lățime de 363 m, iar apele sale cad de la 21 m înălțime; în partea
canadiană cascada are o lățime de 792 m (în formă de potcoavă), înălțimea căderii de apă fiind de 51 m.
Viteza medie de curgere a fluviului este de 1,5 m/s. Determinați viteza medie a apei la ieșirea din cascadă
în partea canadiană a acesteia.

A E pA =
vA (vAx= , vAy= )
E cA =

EA =
h=

E pB =

E cB =

B EB =
vB (vBx= , vBy= )
Indicații:
- completați desenul cu datele problemei și determinați expresiile algebrice ale energiilor mecanice în
punctele A și B;
- utilizați legea conservării energiei mecanice pentru a determina v By;
- determinați viteza medie cerută (la ieșirea din cascadă).
Întrebare pentru elevi isteți: de ce se formează „spuma” de la baza cascadei?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Niagara
http://www.e-referate.ro/referate/Cascada_niagara2005-03-18.html
GRUPA EXPERT 2
Un copil se dă cu săniuța pe un derdeluș cu înălțimea de 2 m. Considerând frecarea neglijabilă și viteza
iniâială a săniuței nulă, determinați cu ce viteză ajunge săniuța la baza derdelușului.

vA =
E pA =
A

E cA =

h=
EA =

B
vB =

E pB =

E cB =

EB =

Indicații:
- completați desenul cu datele problemei și determinați energiile mecanice în punctele A și B;
- utilizați legea conservării energiei mecanice pentru a determina v B.

GRUPA EXPERT 3

Mecanicul unui tren care se mișcă rectiliniu cu viteza de 72 km/h frânează trenul (roțile se blochează).
Știind că coeficientul de frecare la alunecare tren–șine este 0,75, determinați distanța parcursă de tren
până la oprire.

A B E cA =

E cB =
d
vA = vB = ΔEc =

Lf =
Indicații:
- completați desenul cu datele problemei și determinați energiile cinetice în punctele A și B;
- desenați forțele ce acționează asupra locomotivei și determinați lucrul mecanic efectuat de forța de
frecare;
- utilizați teorema variației energiei cinetice pentru a determina d.

GRUPA EXPERT 4
E pA =

C B A E cA =

EA =

E pB =
d
E cB =

E cB = EB =

E cC =
Lf =
ΔEc =

1. Utilizați teorema conservării energiei mecanice pentru a determina energia cinetică a corpului în B
funcție de comprimarea resortului Δx.
Utilizați teorema variației energiei cinetice pentru a determina coeficientul de frecare la alunecare.
În acest demers ajutați-vă de căsuțele ce însoțesc fotografia dispozitivului experimental.
2. Determinați experimental acest coeficient (se cunoaște k = ,m= ). 1

Nr. crt. Δx (m) d (m) E pA = E cB (J) ΔE c (J) Lf (exprimat μ


în μ)

1
Se găsesc în cartea tehnică a dispozitivului. Se poate înlocui cu o altă problemă sau lucra cu 3 grupe.

S-ar putea să vă placă și