Unitatea de învăţare: IX.

13
Energia mecanică

„Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?”

„De ce trebuie să îți faci vânt când te dai în leagăn?”

Clasa: a IX-a.
Numărul orelor/lecţiilor: 8+1.
Conţinuturi repartizate: Energia mecanică: Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material.
Energie potenţială gravitaţională, energie potenţială elastică*. Legea conservării energiei mecanice
(Programa de fizică pentru clasa a IX-a/3458/9.03.2004).
Strategia didactică asociată unității de învățare, bazată predominant pe investigaţia ştiinţifică1.
Structura unităţii de învăţare:

Secvenţele unităţii Sarcini didactice dominante Obiective vizate în cadrul unității

de învăţare de învățare
(etape ale investigaţiei ştiinţifice)

I. Evocare– Lecţia 1. Evaluarea iniţială a 1. Formularea întrebării de

Anticipare situaţiei de învăţare, stabilirea investigat şi avansarea unor ipoteze
obiectivelor / formarea unei prime (răspunsuri) alternative; proiectarea
reprezentări a situaţiei de rezolvat; investigaţiei;

II. Explorare– Lecţiile 2, 3. Dezvoltarea 2. Colectarea probelor necesare

Experimentare strategiilor cognitive (de abordare a testării explicaţiilor posibile,
situaţiilor-problemă, a sarcinilor); analizarea şi interpretarea
informaţiilor, formularea unor
concluzii preliminare (parţiale);

III. Reflecţie– Lecţia 4. Elaborarea/enunţarea 3. Sinteza datelor şi propunerea unei

Explicare noilor cunoştinţe (definiţii, explicaţii (generalizări);
generalizări);

IV. Aplicare– Lecţiile 5–8. Sistematizarea şi 4. Includerea altor informaţii,

Transfer consolidarea noilor cunoştinţe; situaţii, cazuri particulare;
comunicarea rezultatelor;

Dezvoltarea atitudinilor, a percepţiei 5. Valorificarea noilor cunoştinţe

valorilor. Evaluarea rezultatelor (concepte, proceduri, procese şi
învăţării. strategii cognitive; valori şi limite;
extinderea sferei noilor cunoştinţe).

Mijloace de învățământ: flipchart, coli de hârtie pentru flipchart, fişe de lucru pentru elevi, manuale şi
alte resurse cu informaţii vizând tema, jucării cu cheiţă / maşinuţe cu arc, pistol cu bile, pixuri, trusă pentru
studiul energiei mecanice, pendul Mach, pendul gravitațional, jucărie yo-yo.
O privire de ansamblu asupra strategiei didactice: Succesiunea lecţiilor corespunde etapelor
investigaţiei ştiinţifice declanşate în clasă pentru a răspunde la întrebarea: „Cum funcţionează jucăriile
mecanice cu arc?”.

1
Strategia didactică aferentă fiecărei lecţii va fi completată cu alte metode, procedee şi tehnici de predare-învăţare
(tradiţionale sau moderne), selectate de către fiecare profesor în funcţie de diverse variabile ale contextului educaţional
1
 Strategia abordării problemei este proactivă: elevii sunt stimulaţi să descopere relaţii între lucrul
mecanic efectuat de diferite forţe şi variaţia energiei corpurilor asupra cărora acţionează aceste forţe, plecând
de la observarea şi analiza unor situaţii practice. Pe parcursul lecţiilor, gândirea elevilor se dezvoltă către
ideea: „Prin efectuarea de către copil a unui lucru mecanic asupra jucăriei, se deformează elastic arcul din
interiorul acesteia. Jucăria va avea energie potenţială elastică. Când „deblocăm” jucăria, arcul se destinde.
Energia potenţială a sistemului din interiorul jucăriei îi permite acesteia să efectueze lucru mecanic până
când întreaga energie se consumă”.
De asemenea, pe parcursul lecţiilor şi la finalul acestora (aprox. 10 min.) elevii sunt implicaţi în
realizarea unor momente de feedback metacognitiv, necesare anticipării sarcinilor (competenţelor de însuşit)
şi proiectării lecţiilor următoare.
Printre tehnicile recomandate de includere a feedback-ului metacognitiv în cadrul lecţiilor sunt: Harta
„Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat” și ”Eseul de 5 minute”.
În funcţie de specificul lecţiilor, pot fi folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit
inventarului de sugestii de evaluare.2

I. Evocare–Anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?

Lecţia 1. Confruntarea cu întrebarea de investigat.

„Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?”

În această lecţie, au loc următoarele procese:

i) precizarea scopului urmărit (găsirea unor răspunsuri la întrebarea de investigat);
ii) identificarea procedurilor care trebuie imaginate pentru acesta (controlul variabilelor);
iii) proiectarea demersului de rezolvare (stabilirea etapelor, a mijloacelor, anticiparea riscurilor,
integrarea constrângerilor care apar).

Elevii pot fi implicaţi în următoarele activităţi (variantă de abordare)::

Activitatea 1 (Hartă conceptuală/Ciorchine structurat – 15 min.)
- să îşi reamintească / să definească noţiuni fizice studiate anterior precum energia mecanică, energia
cinetică, energia potenţială, tipuri de energie potențială, lucru mecanic;
- să exemplifice, pe baza unor observaţii/întâmplări personale, schimbul de energie între un sistem fizic
şi mediul exterior sub formă de lucru mecanic;
Activitatea 2 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să se confrunte cu întrebarea de investigat şi să o analizeze: „Este interesantă/relevantă pentru
conceptul de studiat?”;
Activitatea 3 (Experiment – 20 min.)
- să observe / să studieze funcţionarea unor jucării mecanice cu arc (maşinuţe, pistol cu bile, altele);
- să emită ipoteza că jucăriile pot efectua lucru mecanic deoarece posedă energie mecanică;
- să identifice forţele ce acţionează asupra jucăriilor în timpul funcţionării lor şi tipurile de energie ale
jucăriilor în diferite momente de timp;
- să măsoare distanţa până la oprire a maşinuţelor cărora elevii le conferă energie potențială diferită sau
asupra cărora se efectuează lucru mecanic diferit;
- să emită ipoteze legate de funcționarea jucăriilor: pot efectua lucru mecanic deoarece posedă energie
mecanică, energia potențială se transformă în energie cinetică, se opresc datorită forței de frecare;
- să formuleze concluzii parţiale cu privire la întrebarea de studiat: „distanţa până la oprire a
maşinuţelor creşte dacă acestea au fost trase înapoi pe o distanţă mai mare sau cheița a fost răsucită de mai
multe ori”, „energia cinetică a maşinuţei la pornire este mai mare dacă maşinuţa este trasă înapoi pe o
distanţă mai mare”, „dacă efectuăm lucru mecanic asupra maşinuţei, arcul din interior se deformează elastic
şi maşinuţa acumulează energie potenţială” etc.;
- să comunice colegilor rezultatele obținute și opiniile lor.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

2
Aceste precizări sunt valabile pentru finalul fiecărei lectii din unitate; excepție face ultima lecție.
2
 II. Explorare–Experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

Explorarea soluţiilor posibile, colectarea/însuşirea informaţiilor necesare.

„Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?”

Lecția 2

În această lecţie, întrebarea rămâne aceeaşi: „Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?” (conflict
cognitiv). Elevii vor încerca să explice funcţionarea jucăriilor mecanice cu arc descoperind relaţii între lucrul
mecanic efectuat de diferite forţe şi variaţia energiei corpurilor asupra cărora acţionează aceste forţe, atât prin
intermediul experimentelor, cât şi prin deducţii şi calcule teoretice.
Profesorul le oferă materiale elevilor (pentru grupe de elevi): corp de pix transparent cu lungimea de 10
cm, 2-3 arcuri de pix, săgeată confecţionată dintr-o mină goală de pix cu lungimea de 15-20 cm, riglă
(Activitatea 2).
Elevii sunt stimulați:
Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să evoce aspecte relevante ale activităţilor/experienţelor anterioare (în clasă, în afara orelor de clasă,
teme efectuate acasă), respectiv constatări de genul: „lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare ce
acţionează asupra unui corp, pe distanţa de oprire a acestuia, este mai mare dacă maşina are iniţial o energie
cinetică mai mare” etc.;
Activitatea 2 (Gândiți, lucrați în perechi, în patru, comunicați – 15 min.)
- să deducă prin calcul (utilizând legea lui Galilei şi principiul fundamental al dinamicii) teorema
variaţiei energiei cinetice, studiind mişcarea pe plan orizontal a unui corp a cărui viteză creşte de la v0 la v
sub acţiunea unei forţe de tracţiune F orizontală, constantă (în absenţa frecărilor) – perechea 1;
- să deducă prin calcul (utilizând legea lui Galilei şi principiul fundamental al dinamicii) teorema
variaţiei energiei cinetice, studiind mişcarea pe plan orizontal a unui corp a cărui viteză scade de la v la v’
sub acţiunea forţei de frecare (în absenţa forţei de tracțiune) – perechea 2;
- să enunţe teorema variaţiei energiei cinetice şi să scrie expresia matematică a acesteia (grup de 4);
- să observe că forța de frecare și forța de tracțiune modifică energia totală a unui corp;
- să comunice clasei concluziile echipei;
Activitatea 3 (Investigaţie în grup – 20 min.)
- să compare (utilizând materialele şi fişele de lucru puse la dispoziţie de profesor) înălţimile maxime la
care urcă săgeata după eliberare, pentru comprimări diferite ale arcurilor din interiorul corpului de pix;
- să observe că înălţimea maximă la care urcă săgeata creşte dacă deformarea produsă asupra arcurilor
este mai mare;
- să observe și să analizeze transformările energiei mecanice dintr-o formă în alta pe parcursul
experimentului;
- să deducă, pe baza observaţiilor făcute, că variaţia energiei potenţiale elastice/gravitaţionale este
determinată de lucrul mecanic efectuat de forţa elastică/greutate pe durata modificării energiei potenţiale a
sistemului;
- să anticipeze că forţa elastică şi greutatea sunt forţe ce nu pot modifica energia totală a corpului;
- să comunice concluziile investigaţiei de grup.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 3

În această lecţie, întrebarea rămâne aceeaşi: „Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?” (conflict
cognitiv). Elevii vor încerca să explice funcţionarea jucăriilor mecanice cu arc descoperind relaţii între lucrul
mecanic efectuat de diferite forţe şi variaţia energiei corpurilor asupra cărora acţionează aceste forţe, atât prin
intermediul experimentelor, cât şi prin deducţii şi calcule teoretice.
Elevii sunt stimulaţi:

3
 Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să evoce aspecte relevante ale activităţilor/experienţelor anterioare (în clasă, în afara orelor de clasă,
teme efectuate acasă), respectiv constatări de genul: „când se schimbă înălţimea la care se află un corp,
schimbarea energiei potenţiale gravitaţionale este determinată de lucrul mecanic efectuat de greutatea
corpului”; „energia potenţială gravitaţională în cazul unui corp care urcă creşte, și lucrul mecanic efectuat de
greutatea corpului este negativ”; „energia potenţială gravitaţională scade în timpul coborârii unui corp, și
lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului este pozitiv”; prin comprimarea sau alungirea unui resort
energia potențială elastică a acestuia crește, iar lucrul mecanic al forței elastice în aceste procese de
deformare este negativ (analogie cu urcarea unui corp în câmp gravitațional), la revenirea resortului în
poziția de echilibru energia potențială elastică scade iar lucrul mecanic al forței elastice este pozitiv (analogie
cu coborârea unui corp în câmp gravitațional);
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 30 min.)
- să anticipeze, pe baza observaţiilor făcute, relaţia dintre lucrul mecanic efectuat de greutate / forţa
elastică şi variaţia energiei potenţiale gravitaţionale/elastice;
- să deducă prin calcul, pornind de la ipotezele emise, relaţiile utilizate pentru determinarea energiei
potențiale gravitaţionale/elastice;
- să obțină analitic, pe baza teoremei variației energiei cinetice și a variației energiei potențiale, că în
câmp gravitațional energia mecanică se conservă;
- să anticipeze/generalizeze că energia mecanică se conservă și în cazul sistemelor în care acționează
numai forțe elastice (sistem de tip resort elastic+punct material);
- să clasifice forțele întâlnite în experiment în conservative (greutatea și forța elastică) și neconservative
(forța de frecare) în funcție de efectul lor asupra energiei mecanice totale;
- să anticipeze/generalizeze că, în general, lucrul mecanic al forțelor conservative nu depinde decât de
poziția inițială și finală a corpului în câmpul forțelor conservative;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să explice modul de funcţionare a unor jucării mecanice cu arc, prin transformarea energiei din energie
potențială elastică în energie cinetică.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

III. Reflecţie–Explicare
Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

Lecţia 4. Sinteza datelor colectate şi propunerea unei explicaţii.

„Cum funcţionează jucăriile mecanice cu arc?”

În această lecţie, elevii, plecând de la sinteza datelor colectate în etapa de Explorare, descoperă aspecte
comune (sau „constante”) ale fenomenelor observate şi disting pattern-uri (relaţii existente) între datele
colectate. Astfel, activitatea elevilor este îndrumată către sinteza datelor şi formularea unor generalizări.
Elevii sunt stimulaţi, în cadrul următoarelor activităţi:
Activitatea 1 (Schemă neliniară – 10 min.)
- să evoce experimentele din lecţiile anterioare și temele efectuate acasă;
- să prezinte succint principalele concluzii ale activităţilor din lecţiile anterioare și să sintetizeze
noţiunile teoretice dobândite: „energia este o mărime fizică de stare deoarece caracterizează starea unui
sistem fizic”, „energia totală a unui sistem fizic aflat într-o anumită stare este egală cu suma dintre energia
cinetică şi energia potenţială corespunzătoare stării considerate”, „lucrul mecanic este o mărime fizică de
proces deoarece caracterizează trecerea unui sistem fizic dintr-o stare în alta”, forțe conservative și
neconservative, ce se întâmplă cu energia mecanică sub acțiunea acestora etc.;
Activitatea 2 (Mozaic – 30 min.)
- să rezolve probleme simple utilizând legea conservării și teorema variației energiei mecanice și fișele
de lucru oferite de profesor (în grupele expert);
Grupa expert 1: - determinarea vitezei cu care un corp atinge solul cunoscând înălțimea de la care cade (apa
dintr-o cascadă);
Grupa expert 2: - determinarea vitezei cu care un corp atinge baza unui plan înclinat cunoscând înălțimea
planului înclinat – mișcare fără frecare (săniuță sau schior pe derdeluș);

4
Grupa expert 3: - determinarea distanței de oprire a unui corp cunoscând viteza inițială și coeficientul de
frecare la alunecare (săniuță sau schior pe plan orizontal);
Grupa expert 4: - determinarea experimentală a coeficientului de frecare la alunecare, măsurând distanța de
oprire a unui paralelipiped de lemn pus în mișcare de un resort și alungirea resortului;
- să prezinte și să compare rezolvările problemelor și să deducă algoritmul utilizat în rezolvarea unor
astfel de probleme (în grupa casă);
- să propună o problemă care să aibă ca temă jucăria mecanică utilizată anterior;
- să comunice concluziile investigaţiei.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

IV. Aplicare–Transfer
Ce convingeri îmi oferă această informaţie?

Lecţia 5. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare,

extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea rezultatelor.

„Verificarea experimentală a legii conservării energiei mecanice”

În lecţia a cincea, atenţia elevilor se va concentra asupra consolidării conceptelor obţinute (legea
conservării energiei mecanice) în lumina a noi probe, relativ similare celor deja experimentate. În etapa de
Aplicare, plecând de la enunţuri generale („Dacă…”), elevii trebuie să ajungă la exemple particulare ale
acestora („Atunci…”).
Elevii vor fi stimulaţi:
Activitatea 1 (Schemă neliniară – 5 min.)
- să evoce algoritmul de rezolvare a unei probleme simple ce implică energia mecanică;
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 35 min.)
- să verifice experimental legea conservării energiei mecanice utilizând trusa experimentală destinată
acestui scop (vezi Fișa de lucru, Anexa 2);
- să calculeze constanta elastică a unui resort pe două căi: 1) utilizând formula forței de deformare și 2)
utilizând legea conservării energiei mecanice și algoritmul stabilit anterior;
- să stabilească modul de lucru (opțional – el poate fi oferit de profesor) și să repartizeze sarcinile de
lucru între membrii echipei;
- să determine experimental valoarea medie a constantei elastice a resortului utilizând formula obținută
din legea conservării energiei mecanice;
- să compare constantele elastice obținute pe cele două căi și să formuleze o concluzie;
- să evalueze activitatea echipei;
- să comunice rezultatele investigației.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 6. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare,

extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea rezultatelor.

„Verificarea experimentală a teoremei variației energiei mecanice”

În lecţia a șasea, atenţia elevilor se va concentra asupra consolidării conceptelor obţinute (teorema
variației energiei mecanice) în lumina a noi probe, relativ similare celor deja experimentate. În etapa de
Aplicare, plecând de la enunţuri generale („Dacă…”), elevii trebuie să ajungă la exemple particulare ale
acestora („Atunci…”).
Elevii vor fi stimulaţi:
Activitatea 1 (Schemă neliniară – 5 min.)
- să evoce algoritmul de rezolvare a unei probleme simple ce implică energia mecanică;
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 35 min.)

5
 - să verifice experimental teorema variației energiei mecanice utilizând trusa experimentală destinată
acestui scop (vezi Fișa de lucru, Anexa 2);
- să calculeze constanta elastică a unui resort pe două căi: 1) utilizând formula forței de deformare și 2)
utilizând teorema variației energiei și algoritmul stabilit anterior;
- să stabilească modul de lucru (opțional – el poate fi oferit de profesor) și să repartizeze sarcinile de
lucru între membrii echipei;
- să determine experimental valoarea medie a constantei elastice a resortului utilizând formula obținută
din teorema variației energiei mecanice;
- să compare constantele elastice obținute pe cele două căi și să formuleze o concluzie;
- să evalueze activitatea echipei;
- să comunice rezultatele investigației.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 7. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare,

extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea rezultatelor.
Impactul şi valorificarea noilor cunoştinţe.

„De ce trebuie să îți faci vânt când te dai în leagăn?”

În această lecţie, elevii sunt confruntaţi cu modele de cunoaştere (relaţii conceptuale, scheme
procedurale) mai flexibile, mai eficiente, prin testarea, extinderea şi consolidarea explicaţiilor anterioare în
situaţii noi. În etapa de Transfer elevii fac încercări de aplicare a cunoştinţelor în situaţii inedite, observând şi
analizând reuşitele parţiale ca reprezentări succesive ale scopului vizat.
Se alcătuiesc două tipuri de grupe; grupele impare vor primi ca obiecte de studiu pendulul lui Mach 3 și
jucăria yo-yo, cele pare pendulul gravitațional și leagănul.
Elevii vor fi stimulați:
Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 5 min.)
- să se confrunte cu întrebarea de investigat „De ce trebuie să îți faci vânt când te dai în leagăn?” şi să
o analizeze: „Are legătură / este interesantă / este relevantă pentru conceptul de studiat?”;
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 35 min.)
- să analizeze pentru jumătate de oscilație ce se întâmplă cu energia potențială și cu cea cinetică în cazul
pendulului repartizat de profesor;
- să măsoare înălțimea poziției de echilibru și înălțimea maximă pentru pendul;
- să calculeze: energia potențială gravitațională pentru cele două poziții, variația energiei potențiale,
lucrul mecanic efectuat de greutate;
- să calculeze viteza maximă atinsă de pendul utilizând legea conservării energiei mecanice;
- să observe ce se întâmplă cu mișcarea pendulului după un timp și să justifice încetarea acesteia
utilizând cunoștințele pe care le au despre energia mecanică;
- să găsească o soluție pentru întreținerea mișcării și să o justifice;
- să compare mișcarea jucăriei primite cu cea a pendulului;
- să alcătuiască cinci întrebări cu răspunsurile corespunzătoare din tema studiată pentru a le adresa
celorlalte echipe (se va scrie pe bilete, întrebarea pe o parte și răspunsul pe cealaltă).
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 8. Impactul şi valorificarea noilor cunoştinţe.

„De ce trebuie să îți faci vânt când te dai în leagăn?”

În această lecţie, elevii sunt confruntaţi cu modele de cunoaştere (relaţii conceptuale, scheme
procedurale) mai flexibile, mai eficiente, prin testarea, extinderea şi consolidarea explicaţiilor anterioare în
situaţii noi. În etapa de Transfer elevii fac încercări de aplicare a cunoştinţelor în situaţii inedite, observând şi
analizând reuşitele parţiale ca reprezentări succesive ale scopului vizat.

3
Pot fi construite de către elevi ca temă anterioară lecției, la fel și leagăne în miniatură.
6
 În acest scop, elevii sunt stimulați:
Activitatea 1 (Turul galeriei – 25 min.)
- să realizeze o prezentare succintă, pe foi de flipchart, a celor studiate în Activitatea 2 din ora
precedentă, având grijă să conțină informațiile necesare colegilor pentru a putea răspunde la întrebările
propuse de ei;
- să alcătuiască un barem de evaluare și să evalueze lucrările celorlalte echipe pe baza acestuia;
Activitatea 2 (Concurs-fulger între grupe – 10 min.)
- să formuleze răspunsuri la două întrebări propuse de colegii din celelalte echipe – una din tema
studiată de ei și una din tema alternativă;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 7 min.)
- să răspundă la întrebarea „De ce trebuie să îți faci vânt când te dai în leagăn?”. (Răspuns: periodic,
în poziția de înălțime maximă, trebuie să ne îndreptăm genunchii – cheltuim energie; astfel ne modificăm
(ridicăm) poziția centrului de greutate față de suprafața Pământului, deci ne mărim energia potențială
gravitațională, compensând pierderea de energie prin frecare.)

La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback
metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de învăţare.
În acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi folosite
şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter sumativ,
prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Anexă
Competenţele specifice ale programei şcolare pentru clasa a IX-a/3458/9.03.2004 repartizate pe secvenţele
unităţii de învăţare

Secvențele unității de Competenţele specifice ale programei şcolare

învățare
Secvenţa I. Evocare–  Explicarea relației dintre lucrul mecanic și variația energiei
Anticipare cinetice;
 Identificarea condițiilor în care energia mecanică se conservă;
Secvenţa II. Explorare–  Explicarea relației dintre lucrul mecanic și variația energiei
Experimentare cinetice;
 Identificarea condițiilor în care energia mecanică se conservă;
 Calcularea energiei cinetice și a celei potențiale gravitaționale și
*potențiale elastice;
Secvenţa III. Reflecţie–  Calcularea energiei cinetice și a celei potențiale gravitaționale și
Explicare *potențiale elastice;
 Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situații
a teoremei variației energiei cinetice și a legii conservării energiei
mecanice;
Secvenţa IV. Aplicare–  Calcularea energiei cinetice și a celei potențiale gravitaționale și
Transfer *potențiale elastice;
 Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situații
a teoremei variației energiei cinetice și a legii conservării energiei
mecanice.