Unitatea de învăţare: IX.

12
Lucrul mecanic. Puterea mecanică

„Cum descriem cantitativ efortul pe care îl depunem pentru a urca la munte către cabană, pe trasee
diferite, cu un rucsac în spate?”
sau
„De ce la urcarea pe o pantă conducătorul unui autovehicul comută schimbătorul de viteză pe o
treaptă inferioară, în funcţie de unghiul de înclinare al pantei?”

Clasa: a IX-a.
Numărul orelor/lecţiilor: 4+1.
Conţinuturi repartizate: Lucrul mecanic. Puterea mecanică. Lucrul mecanic al unei forţe constante.
Interpretarea geometrică a lucrului mecanic. Lucrul mecanic efectuat de forța de greutate. Forţă conservativă,
câmp de forţe conservativ. Lucrul mecanic efectuat de forţa elastică. Puterea mecanică. Randamentul.
(Programa de fizică pentru clasa a IX-a/3458/09.03.2004).
Strategia didactică asociată unităţii de învăţare, bazată predominant pe investigaţia ştiinţifică1.
Structura unităţii de învăţare:

Secvenţele unităţii Sarcini didactice dominante Obiective vizate în cadrul unității de

de învăţare învățare
(etape ale investigaţiei ştiinţifice)
I. Evocare– Lecţia 1. 1. Formularea întrebării de investigat şi
Anticipare Evaluarea iniţială a situaţiei de avansarea unor ipoteze (răspunsuri)
învăţare, stabilirea obiectivelor / alternative; proiectarea investigaţiei;
formarea unei prime reprezentări a
situaţiei de rezolvat;
II. Explorare– Lecţia 2. 2. Colectarea probelor necesare testării
Experimentare Dezvoltarea strategiilor cognitive explicaţiilor posibile, analizarea şi
(de abordare a situaţiilor-problemă, a interpretarea informaţiilor, formularea
sarcinilor); unor concluzii preliminare (parţiale);
III. Reflecţie– Lecţia 3. 3. Sinteza datelor şi propunerea unei
Explicare Elaborarea / enunţarea noilor explicaţii (generalizări);
cunoştinţe (definiţii, generalizări);

IV. Aplicare– Lecţia 4. 4. Includerea altor informaţii, situaţii,

Transfer Sistematizarea şi consolidarea cazuri particulare, extinderea sferei noilor
noilor cunoştinţe. Dezvoltarea cunoştinţe; comunicarea rezultatelor;
atitudinilor, a percepţiei valorilor. 5. Valorificarea noilor cunoştinţe
Evaluarea rezultatelor învăţării. (concepte, proceduri, procese şi strategii
cognitive; valori şi limite).

Mijloace de învățământ: computer cu acces la Internet şi videoproiector (facultativ), fişe de lucru pentru
elevi, manuale şi alte resurse cu informaţii vizând tema.
O privire de ansamblu asupra strategiei didactice: Succesiunea lecţiilor corespunde etapelor
investigaţiei ştiinţifice declanşate în clasă pentru a răspunde la întrebarea: „Cum descriem cantitativ efortul
pe care îl depunem pentru a urca la munte către cabană, pe trasee diferite, cu un rucsac în spate?” sau „De ce
la urcarea pe o pantă conducătorul unui autovehicul comută schimbătorul de viteză pe o treaptă inferioară, în
funcţie de unghiul de înclinare al pantei?”. Strategia abordării întrebării este proactivă: elevii sunt stimulaţi
ca, plecând de la ceea ce se dă – definița lucrului mecanic, condițiile în care o forță efectuează lucru
mecanic–, să descopere ceea ce se cere : lucrul mecanic efectuat de o forţă constantă (lucrul mecanic motor,
lucrul mecanic rezistent), lucrul mecanic efectuat de greutate, lucrul mecanic efectuat de forţa elastică și,

1
Strategia didactică aferentă fiecărei lecţii va fi completată cu alte metode, procedee şi tehnici de predare-învăţare
(tradiţionale sau moderne), selectate de către fiecare profesor în funcţie de diverse variabile ale contextului educaţional
1
respectiv, plecând de la legătura dintre lucrul mecanic şi puterea mecanică să descopere relaţia dintre putere
şi viteză.
De asemenea, pe parcursul lecţiilor şi la finalul acestora (aprox. 10 min.) elevii sunt implicaţi în
realizarea unor momente de feedback metacognitiv, necesare anticipării sarcinilor (competenţelor de însuşit)
şi proiectării lecţiilor următoare.
Printre tehnicile recomandate de includere a feedback-ului metacognitiv în cadrul lecţiilor sunt: Harta
„Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat” și ”Eseul de 5 minute”.
În funcţie de specificul lecţiilor, pot fi folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit
inventarului de sugestii de evaluare.2

I. Evocare–Anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?

Lecţia 1. Confruntarea cu afirmaţia/întrebarea de investigat

„Cum descriem cantitativ efortul pe care îl depunem pentru a urca la munte către cabană, pe trasee
diferite, cu un rucsac în spate?”
sau
„De ce la urcarea pe o pantă conducătorul unui autovehicul comută schimbătorul de viteză pe o treaptă
inferioară, în funcţie de unghiul de înclinare al pantei?”

În această lecţie, au loc următoarele procese:

i) precizarea scopului urmărit (găsirea unor răspunsuri la întrebarea de investigat);
ii) identificarea procedurilor care trebuie imaginate pentru acesta (controlul variabilelor);
iii) proiectarea demersului de rezolvare (stabilirea etapelor, a mijloacelor, anticiparea riscurilor,
integrarea constrângerilor care apar).
Activitatea 1 (Prelegere interactivă – 10 min.)
Profesorul prezintă:
- situații în care un corp parcurge distanțe diferite, fiind acționat de forțe diferite sub unghiuri diferite și
le cere elevilor să evoce situații similare, încercând să descrie „efortul” necesar în fiecare caz; poate fi util
site-ul http://phet.colorado.edu/en/simulation/forces-and-motion-basics;
- ce înseamnă treaptă de viteză la un vehicul cu motor.
Elevii sunt stimulați:
Activitatea 2 (Interviul în perechi – 5 min.)
- să evoce observaţii, experienţe şi întâmplări personale privind: 1) efectele acţiunii forţelor asupra
corpurilor care constau în schimbarea stării de mişcare sau în deformarea corpurilor; 2) exemple de maşini
simple care au eficienţe diferite de funcţionare în sensul că pot efectua acelaşi lucru mecanic în intervale de
timp diferite;
Activitatea 3 (Brainstorming în grup – 5 min.)
- să formuleze răspunsuri (ipoteze, explicaţii) la întrebarea de investigat, de exemplu: „probabil că
efectul de deplasare este acelaşi deoarece se produce între aceleaşi două stări”; „probabil că salvamontistul
nu este destul de bine antrenat”, respectiv „cu cât scade treapta de viteză, cu atât motorul maşinii dezvoltă o
forţă de tracţiune mai mare”; „conducătorul unui autovehicul comută schimbătorul de viteză pe o treaptă
inferioară deoarece puterea maşinii scade cu creşterea înclinaţiei drumului” şi altele;
Activitatea 4 (Interviul în perechi – 10 min.)
- să identifice dependenţa lucrului mecanic de mărimea deplasării, de mărimea forţei şi de unghiul dintre
direcţia deplasării şi cea a forţei, respectiv corespondenţa dintre eficienţa de funcţionare a unei maşini / a
unui motor şi puterea mecanică dezvoltată de aceasta/acesta;
- să definească produsul scalar și să identifice proprietăţile acestuia;
Activitatea 5 (Diagrama Venn – 5 min.)
- să observe că lucrul mecaniv este numeric egal cu produsul scalar dintre forță și deplasare;-;
Activitatea 6 (Tabloul conceptelor – 5 min.)

2
Aceste precizări sunt valabile pentru finalul fiecărei lectii din unitate; excepție face ultima lecție.
2
 - să reformuleze ipotezele ca enunţuri bine definite, testabile, în funcţie de variabile (proprietăţi)
precum: forţă, deplasare, unghiul dintre forţă şi deplasare, respectiv viteză – şi să comunice rezultatele.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

II. Explorare–Experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

Lecția 2. Explorarea soluțiilor posibile, colectarea/însuşirea informațiilor necesare.

„La aplicarea unei forţe se efectuează întotdeauna lucru mecanic?”

În această lecţie, întrebarea este: „Care este lucrul mecanic efectuat de fiecare forţă care acţionează
asupra unei săniuţe (greutatea, acțiunea planului pe care se află săniuța, forța de frecare și forța de tracțiune)
la deplasarea uniformă pe un plan orizontal?ˮ (conflict cognitiv). Elevii vor încerca să obţină valoarea
lucrului mecanic modificând unghiul dintre orientarea forţei de tracțiune şi deplasarea săniuţei. Poate fi util
site-ul http://phet.colorado.edu/en/simulation/forces-and-motion.
Elevii sunt stimulaţi:
Activitatea 1 (Interviul în perechi – 5 min.)
- să evoce dificultăţi şi reuşite ale activităţilor/experienţelor anterioare (în clasă, în afara orelor de clasă,
teme efectuate acasă);
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 20 min.)
- să exploreze factori (controlul variabilelor) ce determină efectuarea de lucru mecanic, cum ar fi:
deplasarea punctului de aplicaţie al forţei, unghiul format de direcția forţei cu deplasarea,
- să identifice diverse cazuri concrete în care o forţă efectuează lucru mecanic față de situaţiile în care
se depune un efort fără a se efectua lucru mecanic, respectiv legătura dintre viteza autovehiculului şi puterea
motorului, în situaţiile în care forţa de rezistenţă este constantă sau variabilă;
- să formuleze concluzii parţiale sau preliminare, de exemplu: a) lucrul mecanic efectuat de o forţă de
modul constant al cărei punct de aplicaţie se deplasează pe direcţia şi în sensul deplasării punctului material
este maxim și pozitiv; b) lucrul mecanic efectuat de o forţă de modul constant al cărei punct de aplicaţie se
deplasează pe direcţia şi în sensul opus deplasării punctului material este minim și negativ; c) lucrul mecanic
efectuat de o forţă care acţionează perpendicular pe direcţia deplasării corpului este nul; d) o forţă care nu îşi
deplasează punctul de aplicaţie nu efectuează lucru mecanic etc. – şi să comunice rezultatele;
- să analizeze diferenţele dintre lucrul mecanic motor şi lucrul mecanic rezistent şi condiţiile în care se
produc acestea;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 15 min.) (calculul lucrului mecanic când forţele
implicate sunt constante sau variabile folosind metoda grafică)
- să reprezinte grafic mărimea unei forțe constante F care acționează asupra unui corp, în funcție de
distanța x parcursă de corp, F  F x  , într-un sistem de coordonate xOF (forța F pe ordonată și distanța x
pe abscisă);
- să observe că valoarea numerică a lucrului mecanc efectuat de forța F este dată de aria cuprinsă între
graficul funcției F  F x  , axa Ox și paralelele la ordonată prin punctele extreme ale deplasării;
- să aplice această metodă de calcul a lucrului mecanic și pentru cazul în care forța nu este constantă;
- să formuleze concluzii cu privire la interpretarea geometrică a lucrului mecanic: valoarea numerică a
lucrului mecanic efectuat de o forță F pe distanța d, reprezintă aria suprafeței limitată de graficul funcției
F  F x , de segmentul de dreaptă d  x2  x1 pe axa absciselor și de ordonatele punctelor F1  F x1  și
F2  F x2  .
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

III. Reflecţie–Explicare
Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

3
 Lecţia 3. Sinteza datelor colectate şi propunerea unei explicaţii.

„Lucrul mecanic. Puterea mecanică”

În această etapă, întrebarea iniţială rămâne aceeaşi: „De ce la urcarea pe o pantă conducătorul unui
autovehicul comută schimbătorul de viteză pe o treaptă inferioară, în funcţie de unghiul de înclinare al
pantei?” (conflict cognitiv). Elevii, plecând de la sinteza datelor colectate în etapa de Explorare, descoperă
aspecte comune (sau „constante”) ale fenomenelor observate şi disting pattern-uri (relaţii existente) între
datele colectate.
Astfel, activitatea elevilor este îndrumată către sinteza datelor şi formularea unor generalizări. În acest
scop li se cere elevilor:
Activitatea 1 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 20 min.)
- să definească lucrul mecanic;

- să calculeze lucru mecanic efectuat de o forţă constantă F , care acționează asupra unui corp și îl

deplasează pe distanța d , direcția forței face un unghi α cu direcția deplasării, pentru diferite valori ale ale
unghiului α (α = 0o; 90o; 180o);
- să calculeze rapoartele dintre lucrul mecanic efectuat de un motor (L) şi intervalul de timp în care se
efectuează acest lucru mecanic (Δt) în cazul unor situaţii practice concrete;
- să definească puterea mecanică drept lucrul mecanic efectuat de un motor în unitatea de timp;
- să deducă unitatea de măsură pentru puterea mecanică pe baza relaţiei dimensionale a acesteia şi să
realizeze transformări din CP în W şi invers;
Activitatea 2 (Investigaţie în grup – 15 min.)
- să calculeze rapoartele dintre lucrul mecanic necesar deplasării unui corp (Lu) şi lucrul mecanic
efectuat de motorul unei maşini (Lc) în cazul mișcării pe un plan orizontal și pe un plan înclinat;
- să definească randamentul ca raport între lucrul mecanic util şi lucrul mecanic consumat;
- să deducă relaţia de proporţionalitate dintre viteză şi puterea motorului unei maşini care se deplasează
rectiliniu uniform;
- să comunice rezultatele;
- să reformuleze răspunsul corect la întrebarea iniţială referitoare la urcarea în pantă a autovehiculului:
„Forța motoare este forța care produce deplasarea autovehiculului. La comutarea într-o treaptă inferioară de
viteză, motorul, care are o putere dată, poate dezvolta o forţă motoare mai mare, dar la o viteză mai mică.
Această forță motoare, pentru urcare pe plan, trebuie să fie cel puțin egală cu componenta greutății paralelă
cu planul înclinat”;
Activitatea 3 (Brainstorming în perechi – 5 min.)
- se evalueze explicaţiile propuse: „Ce concluzii păstrăm, ce concluzii eliminăm?ˮ; „Este această
explicaţie/soluţie mai bună decât alta?ˮ; „Ce explicaţii nu sunt încă susţinute de probe?ˮ; „Ce soluţie mai
bună am putea adopta?ˮ etc.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

IV. Aplicare–Transfer
Ce convingeri îmi oferă această informaţie?
Ce anume pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?

Lecția 4. Includerea altor cazuri particulare, extinderea sferei noilor cunoștințe. Impactul
și valorificarea noilor cunoștințe.

„Lucrul mecanic efectuat de greutate. Lucrul mecanic efectuat de forţa elastică”

În lecţia a patra, atenţia elevilor se va concentra asupra consolidării conceptelor obţinute (lucru mecanic,
condiţii de efectuare a lucrului mecanic) în lumina a noi probe, relativ similare celor deja experimentate. Este
momentul unei „priviri sceptice” asupra conceptelor definite, prin confruntarea cu noi situaţii/probe, pentru a
distinge limitele de aplicare ale conceptelor definite, de exemplu: lucrul mecanic efectuat de greutatea unui
corp la deplasarea acestuia pe diferite traiectorii; lucrul mecanic efectuat de forţa elastică. În etapa de

4
Aplicare, plecând de la enunţuri generale ca definiţia lucrului mecanic („Dacă…”), elevii trebuie să ajungă la
exemple particulare ale acestora („Atunci…”).
Astfel, organizaţi pe grupe, elevii sunt stimulaţi:
Activitatea 1 (Turul galeriei – 40 min.)
- să rezolve probleme, să prezinte produsele realizate şi să comunice rezultatele în maniere diverse;
- să explice: formula de calcul a lucrului mecanic al greutăţii, folosind cunoştinţele introduse în lecţia
anterioară, pentru mişcarea pe verticală a unui corp; dependenţa forţei elastice care ia naştere într-un resort
de mărimea deformării acestuia;
- să calculeze: lucrul mecanic al greutăţii pentru traiectorii diferite ale aceluiaşi corp; relaţia matematică
pentru lucrul mecanic al forţei elastice folosind interpretarea geometrică a lucrului mecanic;
- să compună: un eseu literar, plastic, poster, prezentări multimedia, fişă de studiu etc. în care să
prezinte sistematizat noţiunile învăţate, concluziile personale privitoare la activitatea personală desfăşurată
pe parcursul orelor de curs ale acestei unități de învăţare şi problemele rezolvate. De exemplu: prezintă
concluzia invarianţei lucrului mecanic al greutăţii la forma traiectoriei şi, implicit, a dependenţei acestuia
numai de diferenţa de nivel dintre poziţiile iniţială şi finală ale corpului; exemplifică forţe conservative şi
câmpuri de forţe conservative. Reformulează răspunsul la întrebarea iniţială referitoare la caracterizarea
energetică a urcușului pe munte: „Lucrul mecanic al forței cu care acționăm asupra drumului (al forței pe
care o dezvoltăm) trebuie să fie cel puțin egal cu lucrul mecanic al forțelor de greutate (masă excursionist +
rucsac).

La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback
metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de învăţare.
În acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi folosite
şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter sumativ,
prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Bibliografie

(1) http://www.school-for-champions.com/science/work.htm;
(2) http://www.physicsclassroom.com/Class/energy/u5l1e.cfm;
(3) http://phet.colorado.edu/en/simulation/forces-and-motion-basics .

Anexă
Competenţele specifice ale programei şcolare pentru clasa a IX-a/3458/09.03.2004,
repartizate pe secvenţele unităţii de învăţare

Secvențele unității de
Competenţele specifice ale programei şcolare
învățare
Secvenţa I. Evocare–  Identificarea condițiilor în care o forță efectuează un lucru mecanic;
Anticipare

Secvenţa II. Explorare–  Identificarea condițiilor în care o forță efectuează un lucru mecanic;
Experimentare  Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forțe;

Secvenţa III. Reflecţie–  Explicarea semnificației fizice a puterii și a randamentului;

Explicare  Rezolvarea unor probleme simple;

Secvenţa IV. Aplicare–  Rezolvarea unor probleme simple;

Transfer  Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forțe – greutatea,

5
forța de frecare la alunecare, * forța elastică.