TRIBOLOGIE_2016

I. CUPLE DE FRECARE. TRIBOSISTEME

Se defineşte cupla de frecare ca un ansamblu de două
elemente aflate in contact direct si in miscare relativa, prin
intermediul careia se transmite o forta sau un moment.
Elementul solid (1) – Rola;
Elementul solid (2) – Placa;
3- Element intermediar (lubrifiant)
4 – Mediul in care functioneaza cupla de
frecare;
Fn – Forta de apasare;
Miscare de rostogolire a rolei peste placa.
In procesul de miscare a rolei apare un
moment rezistent, dependent de geometrie,
forta de incarcare, viteza, material etc.
CLASIFICAREA CUPLELOR DE FRECARE
1. Clasa I – contact punctual intre elemente;
2. Clasa a II –a – contact liniar intre elemente;
3. Clasa a III-a – contactul dintre elemente se
realizeaza pe o suprafata curba;
4. Clasa a IV-a – contactul dintre elemente se
realizeaza pe o suprafata plana

5. Cazuri speciale de cuple de frecare, cand unul

dintre elemente este un fluid sau un material
abraziv.
Cuple de clasa I
 Cuple de clasa I
• Rulmenti radiali cu bile. Rulmenti cu role butoi.

2b
2a
 Cuple de clasa I
Rulmenti axiali cu bile
 Cuple de clasa I
• Suruburi cu bile
 Cuple de clasa I
Ghidaje cu bile recirculabile
Cuple de clasa a II-a
 Cuple de clasa a II-a
• Angrenaje cilindrice

Angrenaje conice
Cuple de clasa a II-a
 Cuple de clasa a II-a
• Rulmenti cu role cilindrice si conice
 Cuple de clasa a II-a

Mecanismul cama tachet

Transmisii prin lant

 Cuple de clasa a III-a
• Lagare de alunecare
Cupla de clasa a III-a dintre camasa
cilindrului si segmenti
Cupla de clasa a III-a dintre piulita si
surub
 Cuple de clasa a IV-a
1. Ghidaje de alunecare
 Cuple de clasa a IV-a
2. Discuri de frana, cuplaje disc cu frictiune
 TRIBOSISTEME
Un sistem tribologic sau un tribosistem este definit ca un sistem a cărei
comportare este direct legată de interacţiunile de suprafaţă apărute în
mişcarea relativă a elementelor în contact.
 TRIBOSISTEME

Un tribosistem poate fi complet caracterizat prin patru elemente

distincte:
 şi  - Triboelemente (elementele componente ale unei cuple de
frecare);
 - Elementul intermediar (lubrifiant; material abraziv);
 - Mediu ambiant în care funcţionează tribosistemul
(temperatură, umiditate, radiaţii,vid etc.)
 Clasificarea tribosistemelor
Lagăre de alunecare; lagăre de rostogolire;
Tribosisteme ghidaje; mecanismul şurub-piuliţă; articu-laţii
pentru ghidarea tehnice; articulaţii umane şi animale.
sau transmiterea
mişcării:

Tribosisteme Cuplaje (cu disc, conice, dinţate); ambreiaje

pentru
Tribosisteme (conice; cu discuri; cu bandă).
transmiterea pentru cuplarea
mişcării mişcării:

Frâne (cu disc, cu sabot, cu bandă);

Tribosisteme amortizoare prin fricţiune; sisteme de fixare.
pentru oprirea
mişcării:
 Clasificarea tribosistemelor
Transmisii prin angrenaje; transmisii
Tribosisteme pentru
cu şuruburi de mişcare; transmisii
transmiterea puterii prin curele; transmisii prin lanţ;
sau a lucrului mecanic: transmisii prin fricţiune;

Tribosisteme Sistem camă-tachet; contacte

Tribosisteme generatoare de electrice; relee; întrerupătoare;
pentru informaţii:
generarea sisteme de imprimare, tipărire.
sau Tribosisteme de Sisteme de înregistrare şi stocare
reproducerea reproducere a
magnetică.
informaţiilor informaţiilor:
 Clasificarea tribosistemelor
Sisteme de deplasare roată-şină
(cale ferată); sisteme de deplasare
Tribosisteme de roată-şosea; benzi transportoare;
transport al sisteme biologice de transport
materialelor (inima şi sistemele de vase
sanguine); conducte pentru
Tribosisteme transport lichide, gaze etc.
de transport

Tribosisteme pentru
Sisteme de etanşare; ansamblul
controlul circulaţiei
şi a curgerii piston-cilindru; robinete; supape.
materialelor:
 Clasificarea tribosistemelor
Tribosisteme de
prelucrare prin Forjare; extrudare; trefilare; laminare;
deformări plastice: ambutisare; rulare; injectare etc.

Sisteme Tribosisteme de
tribologice prelucrare prin Utilaj terasier; utilaj minier; utilaj de
dezvoltate în mărunţire a foraj petrolier; sistemele de masticaţie
procesele de materialelor: umane şi animale.
prelucrare a
materialelor
Tribosisteme pentru
prelucrări prin Dispozitive şi scule pentru debitare,
aşchiere ale găurire, alezare, strunjire, rabotare,
metalelor: frezare, rectificare, şlefuire, polizare,
lepuire, honuire etc.
 II. SOLICITARI IN CUPLE DE FRECARE
Intr-o cuplă de frecare se dezvolta tensiuni de contact, cauzate de contactul şi de mişcările
relative dintre elementele cuplei.

Tensiunile de contact au un caracter complex, se dezvoltă, în principal la suprafaţă, dar au

componente şi în substrat, uneori esenţiale pentru dezvoltarea uzurii.

Intr-o analiză simplificată, două tensiuni de contact sunt importante: presiunea de contact şi
tensiunea tangenţială.

Presiunea de contact apare în orice tip de cuplă de frecare şi depinde de tipul cuplei, de
materialele celor două elemente, de prezenţa lubrifiantului, de rugozităţile suprafeţelor în
contact.

Tensiunea tangenţială depinde de tipul cuplei şi de tipul de mişcare dintre elemente. Tensiunile
tangenţiale sunt generate de alunecări şi microalunecări. La rostogolire pură, tensiunile
tangenţiale pot fi neglijate. Tensiunile tangenţiale însumate pe suprafaţa de contact generează
forţa de frecare sau momentul de frecare.

Atât presiunile de contact cât şi tensiunile tangenţiale sunt generatoare de uzură.

SOLICITARI IN CUPLE DE FRECARE
 II.1. Calculul presiunii de contact in cuple de clasa I
• Exemple de cuple:

Rulment radial cu bile Rulment axial cu bile Rulment oscilant cu role butoi
Elemente geometrice specifice cuplei de clasa I
Elemente geometrice specifice cuplei de clasa I
-Se stabilesc planele principale I şi II pentru
fiecare element (de regulă unul este planul axial
iar celălalt este planul transversal);

-Se calculează curbura pentru fiecare element şi

plan: 1
 
R
Semnul + este pentru suprafaţă convexă iar
semnul – este pentru suprafaţă concavă;

- Se calculează suma curburilor cu

relaţia:
   1,I  1,II   2 ,I   2 ,II
Se calculează functia curburilor cu relaţia:

F ( ) 
 1, I   1, II     2, I   2, II 

Funcţia curburilor are valori pozitive şi este cuprinsă între 0 şi 1.
 Calculul semiaxelor elipsei de contact a si b
1/ 3
 3Q  1   1 
2 2

a  a*   1 2

 2   E1 E2 
1/ 3
 3Q  1   1 
2 2

b  b*   1 2

 2   E1 E2 
Calculul deformatiei de contact
2/3
 3Q 1  
2
1 2
2
 
  *  E
1
 
 2   1 E 2  2
Determinarea aproximativa a coeficientilor a*,b* si  *
 Determinarea presiunii maxime de contact
3Q
0 
2  a  b

Determinarea distributiei de presiuni pe elipsa de contact

2 2
 x  y
p  x, y    0 1     
a b
Distributia de tensiuni normale pe suprafata de contact
Starea de tensiuni sub suprafata de contact
 Exemple de calcul
Exemplul 1
Calculul semiaxelor elipselor de contact si a tensiunilor normale la nivelul cuplelor de frecare
realizate dntre bile si caile de rulare , la un rulment radial cu bile.Tipul rulmentului: 6206
d = 30 mm; D = 62 mm; dm=46 mm; Dw=9.525 mm; Z = 8 bile ; fi=fe= 0.515
Fr=1000 N; 4,47  Fr
Qmax 
Sarcina pe bila cea mai incarcata Z  cos( ) Qmax = 546 N
- Planul I este planul axial.
- Planul II este planul de miscare.
a) Calculul razelor de curbura la contactul bilei
cu calea de rulare exterioara:

R1, I  f e  Dw  4.905mm
d ce d m  Dw
R1, II    27.762mm
2 2
Dw
R2, I  R2, II   4.7625mm
2
  Calculul sumei si functiei curburilor :

1 2 2 2
       0.180mm 1
f e  Dw d ce Dw Dw

 1 2   2 2 
       
f
 e w  D d ce   D D w 
F 
w
 0.932


Se determina din diagrama: a*=3.7 ; b*=0.43

Se determina semiaxele elipsei de contact a si b

a  3.7  3
3  546

2 
 1  0.
3 2

 1259
. mm b  0.43  3

3  546  2  1  0.32   0146
. mm
2  018
. 2.1  10 5 .  2.1  105
2  018

Presiunea maxima de contact

3  546
0   1415,5N / mm2
2    1259
.  0146
.
II.2. Calculul presiunii de contact in cuple de clasa a II-a

Rulmenti cu role cilindrice Angrenaje cilindrice cu dinti drepti

Contactul roata – sina de cale ferata

Contactul a doua role cilindrice pe Masina
AMSLER
Elemente geometrice in cuple de clasa a II-a
Calculul semilatimii benzii de contact si a
presiunii de contact
 Calculul presiunii maxime de contact intr-un angrenaj cilindric cu dinti drepti

m� z1
R1  sin   s
2
m� z2
R2  sin   s
2
� z 2
z
2
z1 �
� � � �
Poziţia punctului P la baza dintelui roţii şi la s  m �  1� � cos  �  sin  �
� 1 1
� �2 � �2 � 2 �
vârful dintelui pinionului:
� �

� z 2
z
2
z �
� � � �
Poziţia punctului P la baza dintelui roţii şi la s  m � �  1� � cos  �  sin  �
2 2 2
� �2 � �2 � 2 �
� �
vârful dintelui pinionului:
Contacte liniare nehertziene
Efectul rugozitatilor asupra distributiei de presiuni

Ra  0.023m Ra  0.0023m
Cazuri particulare: contactul roata-sina de cale ferata
Va multumesc pentru
atentie.