CURS 5 – FRECAREA IN

TRIBOSISTEME
 FRECAREA IN TRIBOSISTEME
• Frecarea uscata ( lipsa lubrifiantului intre
suprafete);
• Frecarea limita ( prezenta unor straturi limita de
lubrifianti intre suprafete);
• Frecarea mixta ( prezenta unor straturi de
lubrifianti cu grosimi comparabile cu inaltimea
rugozitatilor)
• Frecarea fluida ( intre suprafete exista strat
continuu de lubrifiant).
5.1.Frecarea uscata de alunecare
5.2. Frecarea uscata de rostogolire
Frecarea este efectul unui proces de generare şi disipare a energiei, care
apare în transferul forţei de interacţiune de la un solid la altul, prin
intermediul ariei reale de contact, în prezenţa mişcării relative sau doar a
tendinţei de mişcare relativă.
După rolul funcţional al tribosistemului, frecarea poate fi:
- dăunătoare, la tribosistemele de antifricţiune, din cauza efectelor
principale, încălzirea, uzura, vibraţiile, care conduc, în final, la scoaterea
din uz a tribosistemului;
- utilă, la tribosistemele de fricţiune (ambreiaje, frâne, transmisii
prin fricţiune), deşi poate fi, de asemenea, însoţită de încălzire, uzură,
vibraţii.
Teorii ale frecării uscate
1. Teoria mecanică a frecării: explicarea frecării prin teoriile
deformării elastice şi plastice, prin energia consumată pentru escaladarea
si deformarea asperităţilor (elastică, plastică, elasto-plastică);

2. Teoria adeziunii moleculare: explica frecarea prin energia

superficiala de adeziune, energie specifica fiecarei perechi de maretiale in
contact

3. Teoria punţilor de sudură; aici se poate încadra teoria lui Bowden

şi Tabor (1939) care prevede că forţa de frecare se datorează forţei
necesare ruperii microsudurilor formate în punctele de contact ale
proeminenţelor asperităţilor.

4. Teoria energetică cuantică: se consideră că energia se transferă

între suprafeţe prin cuante de energie care produc transfer, dar şi pierdere
de material;

5. Teoria electrostatică
Coeficientul de frecare de alunecare:

FT FT
Static s  Dinamic 
FN FN
Uzual coeficientul de frecare include doua componente:
componenta mecanica si componenta de adeziune:
Legile frecarii uscate de alunecare:
1. Frecarea este independentă de mărimea suprafaţei aparente
de contact dintre cele două corpuri.
2. Forţa de frecare este direct proporţională cu forţa de
Ff    Fn
apăsare normală:
3. Frecarea este independentă de viteza de alunecare (in limite
de viteze normale);
4. Rugozitatea suprafetelor in contact influenteaza valoarea
coeficientului de frecare;
5. Frecarea este: statica atunci cand nu exista alunecare intre
suprafete iar coeficientul de frecare are valoare mai mare
decat in cazul alunecarii si dinamica atunci cand
suprafetele aluneca. Coeficientul de frecare dinamic este
mai mic decat cel static.
Frecarea uscata sacadata – Fenomenul de stick - slip
Frecare uscata de pivotare
Aspecte termice ale frecarii de alunecare
Frecarea uscata de rostogolire
Dacă un cilindru de rază R este
apăsat pe un plan şi rostogolit, asupra
cilindrului acţionează la o distanţă x,
în interiorul zonei de contact, un
moment rezistent elementar:
dM  px   x  l  dx
2
x
p x    0 l 
b
Însumând aceste momente rezistente
pe toată zona de apăsare rezultă
momentul rezistent:
b
M R   px   x  l  dx
0
Inlocuind valorile pentru b, E’ si p(x):

1 1  12 1   22 2Q
b2
Q R
 '   0 
l E E '
E1 E2 bl

Momentul rezultant pe zona de compresiune rezulta:

2
MR  Qb
3 
Pe portiunea de la –b la 0, zona deformata a cilindrului se
destinde si genereaza un moment, teoretic, egal cu
momentul de compresiune M R
În realitate însă, orice solicitare de compresiune ciclică
(cauzată de rostogolire) se caracterizează printr-un
histerezis elastic.
 Pierderea generata prin histerezis elastic
reprezinta o fractiune  din momentul de
rostogolire MR,real

2Qb
M R ,real   
3

Acest moment se poate învinge prin acţionarea cu o

forţă tangenţială Ft la nivelul centrului cilindrului:

M R,real
Ft 
R
 Raportând forţa tangenţială la forţa normală se
obţine coeficientul de frecare de rostogolire:
Ft 2b
 R   
Q 3  R
Pentru un contact din otel cilindru-plan coeficientul de
frecare de rostogolire rezulta:

 R    7,057  107  (Q / l)1 2  R 1 2

Pentru un contact bila-cale de rulare la un rulment
momentul de frecare de rostogolire este de forma:


M R  7,48  107  ( D / 2)0,33  Q1,33  1  3,5  k  1  103
0 ,8

 Metode de determinare a frecarii de rostogolire
dezvoltate in Departamentul IMMR
1. D. N. Olaru, C. Stamate, G. Prisacaru: Rolling Friction in a Microtribosystem,
TRIBOLOGY LETTERS 35, pp.205-210, (2009); (Factor influenţă: 2,02795);

2 5 M
F (t )   m  g  sin  (t )   r
7 7 r
N (t )   m  g  17 cos  (t )  10 cos 0    r  0   (t )
1 10 M
7 7 r
 F (t ) 
r   
 N (t )  ( t )0
 .

0.1 0.1

Rolling friction coefficient

Rolling friction coefficient

.
0.01 0.01

1 10
3

1 10
5 10 15 20 3
Number of ball oscillations 20 40 60 80 100
Number of ball oscillations
2. D.N.Olaru., Stamate, C., Dumitraşcu, A., Prisăcaru, Gh.: A New
Microtribometer for Rolling Friction, WEAR, 271 (5-6), pp.842-852,
(2011);( Factor influenţă: 2,07764);
 d2
J  3  F2  r  M f  0
dt
d2
 a  ( M r1  M r 2 )  b  22
dt

c  b 
2 (t )   tg  c  t  arctg  2,0 
b  c  
      
2
b  b
 ln 1  tg  c  t  arctg  2,0  ln 1    2,0  
  c     c  
 2 (t )  
2b 2b

( M r1  M r 2 )
c  a  b  ( M r1  M r 2 ) r 
Qd