.

Maşina asincronă

S.III.23 a) Pornirea MAT: Probleme generale. Metode de pornire

b) Pornirea MAT cu rotorul bobinat

a) Pornirea motorului asincron trifazat reprezintă procesul de conectare

a înfăşurării statorului la reţeaua trifazată de alimentare de tensiune şi
frecvenţă nominale, Un, fn şi creşterea turaţiei rotorului până la valoarea de
regim staţionar- stabilizat; valoarea vitezei este cea nominală, nn atunci când
cuplul rezistent la arbore (sarcina motorului) este de valoare nominală,
Mr=Mn.

Principalii parametri care definesc procesul pornirii sunt:

- valoarea cuplului dezvoltat, Mp şi a curentului absorbit, Ip în momentul
pornirii ,
- variaţia în timp a cuplului şi curentului pe durata pornirii, Mp(t), Ip(t),
- durata procesului de pornire, tp,
- pierderile de putere/energie în înfăşurări, p , încălzirea lor,  .

Cuplul de pornire, Mp reprezintă cuplul pe care îl dezvoltă motorul aflat cu

rotorul în repaus, dacă este alimentat la tensiunea şi frecvenţa nominale, Un, fn
atunci când curentul a atins valoarea staţionară de scurtcircuit. Valoarea cuplului de
pornire, Mp rezultă din particularizarea expresiei generale a cuplului, (forma
simplificată, considerând I10=0, m1=m2) pentru, s=1 (n = 0) :
R2
m1 p U 12 s
M  ,
2k E2 f1  R  2

 2   Xd2
 s 
2

 

m1 p U12 R2
pentru s=1 (n = 0)  Mp 

2k E f1  R2   X d 2
2 2
 2 . (1)

Pentru a porni, motorul trebuie să dezvolte un cuplu mai mare decât cel
rezistent, creat de maşina de lucru, Mp>Mr. Aşa cum se constată din
caracteristica mecanică naturală (Fig. ), motoarele asincrone au un cuplu de
pornire relativ mic (Mp << Mk). Valoarea cuplului de pornire, Mp depinde
puternic de rezistenţa circuitului rotoric R2, crescând odată cu aceasta (până la o
anumită valoare R2Mk, atunci când se atinge Mp = Mk).
. Maşina asincronă

Curentul de pornire (curentul de scurtcircuit), I1p este valoarea curentului

absorbit de circuitul statoric în regim staţionar, cu rotorul în repaus, statorul fiind
alimentat la tensiunea şi frecvenţa nominale, Un, fn; acest curent nu trebuie să
depăşească anumite limite, impuse de puterea reţelei.
La motoarele asincrone, curentul de pornire, (curentul absorbit din reţea în
momentul pornirii) are valori de 5-8 ori mai mari decât curentul nominal,
I1p = (5 - 8)I1n ;
Aceste valori rezultă din relaţia curentului I 2 (curentul de fază, secundar
raportat la primar) la pornire, pentru s=1 (n = 0), în ipoteza neglijării curentului de
mers în gol, I10 = 0 ( I 1   I  2 respectiv c1 =1) si m1=m2 (k I =k E):

U1
I2 
2
 R2 
k E2 
 s 
  X d2
  2

 
Dacă: I1  (1 / k I ) I 2 atunci :
U1 (2)
1 U
I1 p  I1 s 1  I 2 p  s 1   '1  (5...8) I1n .
kE k2 E R    X 
2
2
d2
2 ZK

Prin urmare, la pornirea unui motor asincron trifazat, trebuie rezolvate

satisfăcător două probleme, aparent contradictorii:
- creşterea cuplului Mp şi
- reducerea, la valori admisibile, a curentului I1p.

Metodele de pornire a MAT se aplica în funcţie de forma constructivă şi

condiţiile de exploatare:
1. Pornirea MATcu rotorul bobinat
2. Pornirea MAT cu rotorul în scurtcircuit
2.1. Pornirea directă
2.2. Pornirea MAT cu tensiune redusă a MATcu rot. in ScC de
constr normala (colivie simpla)
a). Pornirea stea-triunghi ,Y-D
b). Pornirea cu autotransformator, ATR
2.3 Pornirea MATcu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorată
a) MAT cu colivie dublă
b) MATcu colivie cu bare înalte

3. Se poate stabili o comparaţie între caracteristicile de pornire ale MAT

de diverse onstrucţii.
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

Metode de pornire a motoarelor asincrone trifazate

1. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat : cu reostat de pornire în

circuitul rotoric rotoricconectat
2.Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit

2.1. Pornirea directă

2.2. Pornirea cu tensiune redusă

a) Pornirea stea-triunghi

b) Pornirea cu autotransformator

2.3. Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorată prin construcţie

a) Motorul asincron cu
colivie dubl\
b) Motorul asincron cu bare
înalte
. Maşina asincronă

S.III.23. b) Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

La motoarele asincrone trifazate (MAT)cu rotorul bobinat şi inele, spre

deosebire de cele cu rotorul în scurtcircuit, se pot soluţiona relativ simplu
ambele probleme menţionate mai sus, asigurându-se un cuplu de pornire mare,
la un curent de pornire relativ mic., limitat la cca. Ip=(1,5-2)In
Limitarea curentului de pornire se obţine, în cazul MAT cu rotor bobinat,
mărind rezistenţa circuitului lor secundar (rotoric), prin înserierea cu fazele
rotorului a unui reostat trifazat de pornire Rp , (Fig. 1);

U1
I1 p ( R p ) 
k E2 R 2  Rp   X 
2
d2
2

se obţine, totodată, creşterea cuplului de pornire, Mp. Valoarea cuplului maxim

Mk se menţine neschimbată, obţinându-se însă la valori crescute ale alunecării:
R2
m p U12 s
M  1
2 f1  R 2 ,
 2
 s

  X
 d2   2

 
m1 p U12 R2  R p
M p (Rp ) 
pentru s=1 (n = 0)

2 f1 R  R 2  X
2 p d2    2 .

Valoarea cuplului maxim (critic), Mk rezultă din (14), dacă se înlocuieşte

alunecarea s cu valoarea sa critică (16), respectiv:

m1 p U12 1
Mk  
2ke f1 X d 2
.
  (18)

La maşinile normale-convenţionale, la care rezistenţa înfăşurării statorului, R1,

reprezintă cel mult 20% din valoarea sumei (Xd1 + c1 X d' 2 ), aceasta poate fi
neglijată ( R1  0 ) şi pentru alunecarea critică, sk se obține expresia:

R2  R p
sk   . (16)
X d2
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

. În fig.1a. şi b. sunt date caracteristicile M = f(s) şi I = f(s), trasate pentru diferite

valori ale rezistenţei suplimentare conectate în circuitul rotoric al motorului în
timpul pornirii
. Maşina asincronă

Fig.1 Fig. 2

În momentul pornirii (întrerupătorul K se închide), rezistenţa suplimentară

Rp este maximă; pe măsură ce turaţia motorului creşte, rezistenţa Rp se reduce
treptat până la valoarea zero. Scurtcircuitarea treptelor RI,..., RIV ale reostatului de
pornire (închiderea contactelor K1,..., K4) se poate realiza cu ajutorul contactoarelor
electromagnetice comandate cu relee de timp sau de curent. Valorile treptelor
reostatului de pornire se aleg astfel încât cuplul şi curentul să varieze între două
limite impuse: maximă Mpmax, Ipmax şi minimă Mpmin, Ipmin (Mpmax se ia ceva mai
mic decât cuplul critic Mk, iar Mpmin mai mare decât cel nominal Mn; de
obicei, Mpmax = (1,5 - 2)Mn, iar Mpmin = (1,1 - 1,3)Mn.
La pornire (s = 1), cuplul atinge valoarea Mpmax, iar curentul absorbit - Ipmax
(limitat, de obicei, la 2In), Fig.2.a; pe măsura accelerării rotorului, cuplul dezvoltat
şi curentul absorbit scad şi în mometul în care ating valorile Mpmin şi Ipmin se
scurtcircuitează prima treaptă a reostatului de pornire (se închid contactele K1),
aleasă astfel încât, după scurtcircuitare, cuplul şi curentul să revină la valorile lor
maxime; se repetă operaţia şi cu treptele II, III, IV; când motorul ajunge să
funcţioneze pe caracteristica sa naturală (curbele a, Fig.2.a. și Fig.2.b.), la
parametrii nominali, Mn, sn, procesul pornirii se consideră încheiat.
Reostatul de pornire Rp, executat din metal, răcit cu ulei sau aer, se
dimensionează pentru funcţionarea în regim de scurtă durată.
Observaţie:
Pentru reducerea pierderilor prin frecarea periilor pe inele şi a consumului de
perii şi pentru micşorarea rezistenţei circuitului rotoric în timpul funcţionării,
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

motoarele asincrone cu rotorul bobinat au uneori dispozitive de scurtcircuitare a

inelelor şi de ridicare a periilor după pornire