Curs 7 – UZAREA IN CUPLE DE FRECARE

Definitia 1: Uzarea constituie procesul de "pierdere progresivă

de material de pe suprafeţele a două elemente în contact aflate
în mişcare relativă".
Definitia 2: Uzarea poate fi definită ca o "modificare
ireversibilă" a suprafeţelor cuplelor de frecare, în procesul de
funcţionare. Modificarea poate consta în:
- pierderi de material,
- schimbări ale structurii la suprafaţă sau în substrat,
- schimbări ale durităţii şi ale aspectului exterior,
- apariţia şi dezvoltarea unor defecte în substrat ce pot
sau nu să ajungă la suprafaţă.
 Clasificarea profesorului Pavelescu (Romania)
A.Tipuri fundamentale de uzare
1. Uzare adezivă;
2. Uzare abrazivă;
3. Oboseală de contact;
4. Uzare de coroziune:
-Coroziune chimică;
-Coroziune de fretaj;
-Coroziune galvanică;
-Ciupire electrică;
-Biocoroziune.
 B.Tipuri particulare de uzare
Uzarea de cavitaţie;
Uzare de impact;
Uzare prin cojire superficială;
Uzare prin rulare la rece;
Uzare prin încreţire;
Uzare prin brinelare;
Uzare prin fisurare termo-mecanică;
Uzare prin deformare la cald;
Uzare prin decolorare (pătare) .
 Clasificarea profesorului Stachowiak*(Australia)
1. ABRASIVE, EROSIVE AND CAVITATION WEAR
(Uzarea abraziva, de eroziune si de cavitatie)
2. ADHESIVE WEAR (Uzarea adeziva)
3. CORROSIVE AND OXIDATIVE WEAR
(Uzarea de coroziune si oxidarea)
4. FATIGUE WEAR (Uzarea de oboseala de contact)

5. FRETTING WEAR (Coroziunea de fretaj)

6. MINOR WEAR PROCESSES (Procese de uzare minore):

MELTING WEAR ( Uzarea prin topire in zona de contact),
WEAR DUE TO ELECTRICAL DISCHARGES (Uzarea prin ciupituri
electrice), IMPACT WEAR (Uzarea de impact).

7. WEAR OF NON-METALLIC MATERIALS (Uzarea materialelor

nemetalice: polimeri, elastomeri, materiale compozite, materiale
ceramice)
*Stachowiak, G.W. and Batchelor, A.W., ENGINEERING TRIBOLOGY, B&H House, 2002
Clasificarea profesorului Jean Denape (Franta)
Clasificarea profesorului B.Bhushan (SUA)

Bharat Bhushan: MODERN TRIBOLOGY HANDBOOK, CRC Press LLC, 2001

Ponderea tipurilor de uzare si costuri
Uzarea de adeziune
Uzarea de adeziune
EXEMPLE DE CUPLE DE FRECARE SUPUSE UZARII
ADEZIVE
 Legile uzării adezive
1. Volumul de material uzat este proporţional cu lungimea
de frecare (L);
2. Volumul de material uzat este proporţional cu sarcina
aplicata cuplei de frecare (Q);
3. Volumul de material uzat este invers proporţional cu
duritatea materialului mai moale (HB) .

Q
V  K ad  L
HB

Factorul Kad este numit coeficient de uzură adezivă şi are valori de

10 3  10 4 , funcţie de natura materialelor in contact.
 Caracterul antagonist al materialelor
A. Materiale neantagoniste
Lipsa tendinţei de aliere .
Solubilitate solidă foarte slabă.
Incompatibilitate din punct de vedere metalurgic.

Pb-Cr; Pb-Co; Pb-Ni; Pb-Fe; Al-In; Cr-Sn; Ag-Fe; Ag-Cr

Aliaje antifrictiune pe baza de Pb, Sn - Otel

Comportarea la uzare si la frecare

Uşoară uzare de adeziune cu forfecare rapidă a microjoncţiunilor.
Coeficient de frecare redus in alunecare uscata .
 B. Materiale cu caracter slab antagonist
Solubilitatea solidă slabă .

Co-In; Pb-Mo; Sn-Fe; Ag-Mo; Cu-W; Fe-Zr; Fe-Ta Sn-Al

Aliaje antifrictiune pe baza de Cu, Sn - Otel

Comportarea la uzare si la frecare

Uzare adezivă moderată.

Coeficient de frecare moderat in alunecare uscata.
 C. Materiale cu pronuntat caracter antagonist
Solubilitate solidă parţială.
Formare de compuşi metalici.
In-Ni; In-Cu; In-Zn; Pb-Ag; Sn-Co; Sn-Cu;
Al-Mo; Ag-Cu; Cu-Fe

Comportarea la uzare si la frecare

Uzare adezivă severă , risc de gripaj in conditii uscate.

Coeficient de frecare ridicat in alunecare uscata.
 D. Materiale cu caracter antagonist total
Solubilitate solidă completa.

In-Ag; In-Sn; Pb-Sn; Zn-Cr; Zn-Fe; Al-Cr; Al-Fe; Fe-Cr

Fe-Fe; Otel- Otel; Ni-Cr; Cr-Cr; Ni-Ni

Comportarea la uzare si la frecare

Incompatibile pentru frecare de alunecare .

Forme severe de uzare cu gripaj in alunecare uscata.
Coeficient de frecare ridicat in alunecare uscata .
 Reducerea uzării adezive
a) Alegerea corectă a materialelor ce formează cupla de frecare;

b) Asigurarea unor conditii de ungere in regim mixt sau cu

film continuu de lubrifiant;

c) In condiţii de presiuni ridicate şi viteze mari de alunecare se

utilizează lubrifiant aditivat cu aditiv de extremă presiune
(EP) (angrenaje cilindrice, conice, melcate, rulmenţi puternic
incărcaţi, pompe cu roţi dinţate etc.);

d) Aspectele termice sunt importante in procesul de uzare de

adeziune . Se recomanda limitarea temperaturii in cuple de
frecare (racire fortata, reducerea incarcarii, reducerea vitezei).
 Uzarea de abraziune
Abraziunea este operaţia mecanică de indepărtare a materialului de pe
suprafeţele in contact prin aşchiere, microaşchiere sau prin impact .
Acest proces poate fi produs in moduri diferite :
- prin aşchierea suprafeţei mai moi de către varfurile de rugozitate ale
suprafeţei cu duritate mai mare sau prin indepartare de material la impact
repetat.
- prin aşchiere a uneia sau a ambelor suprafeţe de către particule dure
interpuse intre cele două suprafeţe.
Uzare de abraziune cu 2 corpuri
Uzare de abraziune cu 3 corpuri
EXEMPLE DE CUPLE DE FRECARE SUPUSE UZARII
ABRAZIVE
 Legile uzării abrazive
1. Volumul de material uzat este proporţional cu lungimea
de frecare (L);
2. Volumul de material uzat este proporţional cu sarcina
aplicata cuplei de frecare (Q);
3. Volumul de material uzat este invers proporţional cu
duritatea materialului mai moale (HB) .

Q
V  K ab  L
HB

Factorul Kab este numit coeficient de uzură abraziva şi are valori de

10 4  10 1 , funcţie de natura materialelor in contact, de
duritatea lor si de duritatea materialului abraziv.
 Reducerea uzării abrazive
a) Cresterea duritatii suprafetelor materialelor ce formează
cupla de frecare;
b) Asigurarea unor conditii de ungere in regim mixt sau cu
film continuu de lubrifiant;
c) Reducerea contaminarii cu particule abrazive a lubrifiantului;
d) Asigurarea unor conditii de etansare corecte a cuplelor de
frecare in scopul evitarii patrunderii materialului abraziv
din exterior;
e) Asigurarea circulatiei la nivelul cuplei a uleiului pentru
preluarea particulelor de uzura si asigurarea filtrarii
uleiului.
 Influenta raportului dintre duritatea materialului uzat si
duritatea materialului abraziv asupra ratei uzarii
abrazive

Principala măsură de a reduce uzarea abrazivă este de a creşte

duritatea suprafeţelor cu aproximativ 30% peste duritatea
materialului abraziv.
Uzarea de eroziune ( uzare prin impact cu particule dure)
Influenta unghiului de atac a particulelor dure
asupra uzurii de eroziune
 Parametrii caracteristici uzării adezive şi abrazive

Uzura liniară Uh , reprezintă adancimea stratului uzat, măsurată

cu instrumente diverse (micrometri sau mm);
Uzura volumetrică Uv , reprezintă volumul de material indepărtat
prin uzare şi se determină atunci cand măsurarea adancimii
stratului uzat nu este posibilă (mm3);
Uzura masică Um , reprezintă masa de material indepărtat prin
uzare (mg);
Viteza de uzare Vu , reprezintă variaţia uzurii in timp şi se
exprimă prin relaţia: Vu  U
T
 Parametrii caracteristici uzării adezive şi
abrazive

Lungimea de frecare Lf este distanţa pe parcursul căreia, un

punct de pe suprafaţa unei cuple de frecare vine in contact
nemijlocit cu suprafaţa conjugată , in timpul funcţionării cuplei.

Aria de frecare Af este definită ca fiind aria pe suprafaţa

căreia are loc procesul de uzare, pentru un ciclu de solicitare
Intensitatea de uzare Iu se defineşte ca fiind uzura
raportată la lungimea de frecare: I u  U
Lf
Uh
Intensitatea de uzare liniara Iu,h : I u,h 
Lf