21.

Uzura, definire mecanisme, factori ce influențează procesele de uzare:

1. Prin uzare intelegem procesul de indepartare a materialului prin frecare, process ce duce la
intretinerea conditiilor de fuctionare.

2. Uzarea intervene atat in prezenta cat si in absenta lubrifiantului, intensitatea uzarii in ultimul caz
fiin maxima.

3. Tehnologiile de prelucrare mecanica ( tratamente termice, depunerile galvanice, montajul s.a.

intervin direct asupra modului de comportare la uzura pentru orice cuplu de materiale .

- Uzarea creste permanent in timp. Evolutia sa prezinta 3 studii disticte, fiecare studio caracterizandu-se
printr-o anumita lege de dezvoltare.

L1 . Primul studiu corespunde perioadei de rodaj si este descries de o lege de crestere a uzurii de
tip parabolic :

Ui = U0 + a x t ^ -1/2 , unde :

U0 – uzura initiala

a – O constant ace caracterizeaza cuplul de materiale si conditiile de rodaj

t – Timpul de fuctionare in regim de rodaj

L2. Al 2 – lea studio corespunde regimului normal de uzare si este descries de o lege aproximativ
liniara de crestere a uzurii :

U2 = U1max + b x t , unde

b – panta curbei de uzura

L3. In al 3 lea studio, caracterizeaza procesul de distrugere a suprafetelor in frecare si este descries
de o lege cu forma :

U2 = U1max – e ^ ct , unde

c – O constanta a carei valoare depinde de ritmul de distrugere

4. FACTORI FIZICI :

- sarcina de incarcare
- caracterul incarcarii ,static /dinamic
- frecventa de solicitare
- presiunea maxima/mica/medie de contact
- durata repaosului sub sarcina nominala
- cinematica suprafetelor in frecare
- felul miscarii
- variatia in timp a vitezei de deplasare
- timpul de stationare
- caldura preluata de la alte surse din ansamblu
- conductivitatea termica
- cantitatea de caldura preluata de sistemul propiu de racier

FACTORI CHIMICI :
- compozitia chimica a materialelor in frecare
- natura elementelor componente
- omogenitatea chimica
- rezistenta la coroziunea chimica si electrochimica
- tensiunea electromotoare a cuplei de material
- compozitia chimica a mediului de lucru
- eficienta etansarii
- stabilitatea chimica la incalzirea mediului de lucru
- capacitatea de dizolvare a oxigenului si a altor compusi

FACTORI METALURGICI
- structura metalografica
- tipul retelui cristaline
- natura fazelor in contact
- gradul de omogenitate
- stabilitate constituientilor metalografici la incalzire
- afinitatea metalurgica a materialelor in contact
- capacitatea de formare a solutiilor solide de substitutie
- capacitatea de formare a compusilor intermetalici
- puritatea materialelor

FACTORI TEHNOLOGICI
- precizia de executie a suprafetelor de drecare
- ondulatia
- rugozitatea
- precizia de montaj
- precizia la pozitia reciproca a suprafetelor
- efectul de muchie dat de incovoierea sub sarcina sarcina de lucru sau de erorile de montaj
- capacitatea de rodaj
- portanta profilului asperitatilor
- raportul dintre inaltimile asperitatilor si ale ondulatiilor

FACTORI LEGATI DE LUBRIFIANT

- compatibilitatea lubrifiantului unic materialele cuplerolr de frecare din ansamblu
- debitul de lubrifiant pentru fiecare cupla de frecare
- variatia vascozitatii cu presiunea si temperature
- stabilitatea vascozitatii in conditii de frecare mecanica
- sistemul de ungere
- sistemul de racier, filtrare, ungere sau separare

22. Uzarea prin adeziune.Aspectul tribologic, metalurgic, evaluare

I. Uzarea prin adeziune este una din formele principale de degradare a suprafetelor in
frecare si se datoreaza forfecarii sau mulgeriimicrojoctiunilor formate intre asperitatile
aflate in contact alunecator .

 In regim static, doua suprafete reale vin in contact prin microneregularitatile

cele mai inalte, rezultate dupa ultima trecere a sculei aschietoare. Sarcina de
incarcare N se repartizeaza pe arii restranse de contact ( fig a ). Crescand
progresiv incarcarea varfurile asteritatilor se deformeaza elastic si plastic pana
cand se ajunge la un echilibru intre presiunea de contact si efortul necesar de
deformare. Intr o asemenea situatie poate intervenii sudura la rece a varfurilor
aplatizate .
 In conditii dinamice cand intervene deplasarea relativa, microsudurile formate
trebuie sa se rupa. La rupere apar 2 situatii , in fuctie de rezistenta la forfecare a
microsudurilor si a materialului din jur :
a. Rezistenta la forfecare a microsudurilor este mai mare decat rezistenta
la forfecare a matrialului mai moale. Ruperea are loc la materialul mai
moale.
b. Rezistenta la forfecare a microjoctiunilor este mai mica decat rezistenta
la forfecare al materialului mai moale. Ruperea are loc in interiorul
puntii de separare .

II. Aspectul metarulgic :

Uzarea prin adeziune este strans legata de compatibilitatea metarulgica a cuplului de

materiale in frecare . Din acest puct de vedere metalele pure destinate executarii
cuplelor de frecare se impart in 4 grupe :
1. Metale cu solubilitate reciproca nelimitata in stare solida, cum ar fi : Cu,MoCr ,
fe, Ni. Aceste metalese comporta foarte slab deoarece transferal de material
este deosebit de intens iar coeficientul de frecare este foarte mare.
2. Metale cu solubilitate limitate in stare solida care formeaza compisi
intermetalici cum ar fi : fe-w ,ni-cr, ag-cu etc . si in cazul unor astfel de cupluri de
materiale uzura este severea iar coeficientul de frecare are o valoare mare.
3. Metale cu solubilitate redusa in stare solida care formeaza compusi
intermetalici stabili :cu-sn, ni-sn, fe-zn etc. Tranferul de material este mai redus
iar coeficientul de frecare are o valoare medie.
4. Metale cu solubilitate foarte mica in stare solida sau materiale nemiscibile cum
ar fi : fe-ag, cu-mo, fe-mg, al -pl , fe-pl, cu-w etc. Datorita tendintei slabe de
aderare , uzura este mica iar coeficientul de frecare are valoare cea mai
scazuta . aceasta grupa de metale, formeaza grupa materialelor antifrictiune.

23. Procesul de gripare. Combaterea uzurii prin adeziune :

1. Procesul de gripare se dezvolta in 2 faze disticte :

a) In prima faza griparea incepe prin aparitia de smulgere putin
profunde din materialul mai moale si continua prin zgarierea
acestuia de catre particulele transferate puternic eculisate.
Inacesta faza coeficientul de frecare crete continu iar
temperature atinge valori importante .
b) In a 2 a faza cr5esterea temperaturii favorizeaza intensificare
microsudurii si transferal de material. Transferal nu apare ca o
desprindere uniforma de material moale ci ca o atasare de
fragmente dicrete ce extend aria acoperita a materialului dur.
Cantitatea de material transferat nu va depinde de rugozitatea
initiala a suprafetei mai dure cu de afinitatea metarurgica.
2. Preocuparile in sensul combaterii uzarii prin adeziune trebuie sa existe
inca din faza fr conceptie. Prin regimul de lucru adoptat prin materialele
indicate a fi folosite la executarea cuplelor de frecare prin calitatea
lubrifiantului, prin masurile suplimentare de racier , etc , trebuie sa se
ajunga la reducerea temperaturii de contact si a tendintelor de gripare.

Regimul de lucru se stabileste in concondanta cu produsul pvf

( presiune, viteza si coefficient de frecare ) caracterostic fiecarui cuplu
de materiale ales .

Cresterea duritatii superficiale este o cale directa de combatere a uzarii

prin adeziune.

Intreruperea unui material intre suprafetele in alunecare capabil sa

reduca frecare poate intarsia mult aparitia tendintei de gripare. Cele
mai indicate sunt :
- Lubrificantii lichizi sau plastici care formeaza un film sufficient
de rezistent si in care contin aditivi de octozitate si de extrema
presiune
 - Lubrificantii solizi cu structura lamelara, cum am fi grafitul,
disuflarea de molipden etc sau pulberi plastice din plumb ptfg
- Filme subtiri de metale moi antifrictiune depuse prin turnare
sau pe cale galvanica, cum sunt cele pe baza de plumb , staniu ,
argint

24. Uzarea prin abraziune. Aspectul tribologic, metalurgic, combaterea uzării prin abraziune:

I. Aspectul tribologic :
Uzarea prin abraziune se manifesta in principal prin indepartarea de material sub forma de
micro aschiere. La indepartarea materialului participa :
- Asperitatile dure sau constituientii duri prezenti pe una dintre suprafete
- Particulele dure patrunse in alunecare

In fictie de situatia concreta se poate discuta de uzarea abraziva a 2 corpuri sau a 3 corpuri.

In fuctie de marimile unchiului de atac “ alfa “ , acestea pot deforma sau microaschia
suprafata rezultand rizuri adanci orientate dupa directia de alunecare ( fug c)

Trecerea de la stadiu de deformare fara detasare de material la cel de microaschiere este

dependenta ata de unghiul de atac cat de si natura si propietatile materialui abrazat. Aria transversala a
urmei lasate de asperitate, este minima la unghiuri mici de atac ( fig d) cand au loc numai deformatii
plastice .

In conditiile uzurii prin abraziune a 3 corpuri, particulele dure, libere cu muchiile ascutite,
avand dimensiuni mai mari decat grosimea minima a peliculei lubrifiante , ditrug ambele suprafete prin
microaschiere ( fig e )

Pe masur ace muchiile particulelor abrasive sau ale asperitatilor dure, se uzeaza si se
rotunjesc , intensitatea uzarii prin abraziune scade . Detasarea de material nu inceteaza, in acest stadiu
mecanismul de deformare a particulelor de uzura cuprinde deformarea plastica a materialului aflat in
contact cu particular sau asperitatea rotunjota, eculisarea acestuia si desprinderea prin microoboseala
( fig f )

Cercetand materialul rezultat de pe suprafata abrazata se constata ca cea mai mare parte,
pana la 80/ 90 % este formata din microaschii restul fiind constituit din particule fine desprinse prin
microoboseala. Aceasta repartitie este influentata de :

- Raportul dintre duritatea materialului mai moale si duritatea abrazivului, la duritati elocvente
particulele sau asperitatile se rotunjesc si certudinea lor dintructiva se reduce
- Geometria asperitatilor sau granulelor abrasive, cele cu muchii ascutite au calitati aschietoare
superioare celor cu muchii rotunjite
- Miscarea abrazivului, rostogolirea granulelor intre suprafete conduce la detasarea unei cantitati
mai mici de material decat in cazul cand acestea aluneca
- Capacitatea de incorporare a particulelor abrasive de catre materialul moale , particulele
incrustate actioneaza pe intreaga durata a aplecarii
 II. Aspectul metarulgic :

Examinarea suprafetelor afectate de abraziune permit punerea in evidenta a zonelor

puternic deformate cu structura metalografica perturbate. Constituientii ductili sunt orientate
dupa directia de alunecare iar constituientii fragili sunt sfaramati.
Deformarea plastica superficiala , conduce la unele materiale la cresterea insemnata a
duritatii. Un exemplu in acest sens il constituie otelul hadfielo cu 14 % mg care prin solicitarea in
conditii de abraziune isi dubleaza practice duritatea ( fig 1 )
L a metalele pure rezistenta la uzare prin abraziune este proportionala cu duritatea. ( fig 2)
L aliajele omogene rezultatele experimentale arata ca structura constituita din graunti duri
( cementite globulara ) pe cabluri metalice fine , incorporate intr o matrice moale prezinta
rezistenta la uzare prin abraziune invers proportionala cu radacina patrata a distantei medii intre
particule ( lp ) :

Rua = k /rad dp

La oteluri, rezistenta la abraziune creste odata cu marirea continutului in carbon

respective in cementite ( fig 3 ) si se inbunatateste pe masur ace se reduce raportul
ferita/perlite
Tratamentele termice de Claire si revenire influenteaza direct rezistenta la uzarea prin
abraziune ( fig 4 )

III. Combaterea uzarii prin abraziune :

Reducerea afectului abraziunii este in primul rand posibila prin cresterea duritatii
superficiale a ambelor suprafete in drecare . Durificarea poate fi realizata :

- Aplicarea de tratamente termice care conduc la obtinerea in suprafata a calirii superficiale sau a
calirii izoterme
- Aplicarea de tratamente termotehnice ( carburarea ,sicarbonificarea urmate de Claire
,nitrurarea , cromnizare , titanizare , borurare )
- Incarcarea cu aliaje dure
- Plasarea in zona de uzura a unor elemente executate din carburi metalice\
- Plecarea ionica a suprafetelor cu nitrura de titan , carbora de bor , carbora de titan
- Utilizarea de oteluri cu tendinta puternica de eculisare bogat aliate cu mangan de tip Hadfield
- Folosirea de fonte speciale care au un suprafata un strat de fonta alba ledeburitica

In anumite conditii fuctionale, se recurge la executarea piesei fixe din material elastic
de mica duritate .

In alte situatii materialul de pe suprafata fixa are calitatea de a incorpora eventualele

particule dure ajunse accidental intre suprafetele de frecare
 Filtrarea lubrifiantului si etansarea suprafetelor in frecare , asigura evitarea uzarii prin
abraziune

Prin angajarea unor canale pe una dintre suprafetele de frecare se ajunge la retinerea
unei cantitati importante de particule abrasive si dimensionarea intensitatii pe o anumita durata de
fuctionare

25. Uzarea prin coroziune :

I. Aspectul tribologic :

Consta in indepartarea prin frecare a produsilor de reactive formati pe suprafata

metalica , ce vine in contact direct cu agentul active si este caracteristica frecarii in regim limita
sau mixt.
Agentul coroziv poate fi continut in mediul de lucru sau este rezultatul unor recti care
se desfasoara in pelicula lubrifianta in conditii e frecare.
In fuctie de natura agentului coroziv si de conditiile de actiune , procesul de uzare
este dirijat de coroziunea chimica sau electrochimica.
In conditiile unor coroziuni chimice, variatia in timp a uzurii prezinta 3 situatii disticte
in fuctie de caracteristicile stratului rezultat ( fig 1 ).
Vriatia parabolica indica formarea unui strat de reactive cu character protector.
Variatia aprox. liniara un strat ce nu ofera protectia necesara din cauza aderentei
slabe.

26. Uzarea prin oboseală superficială de contact :

I. Aspectul tribologic :
Distrugerea superficiala este caracterizata cuplelor superioare de frecare ce au miscare
de rostogoliere sau impact cu sau fara alunecare.
La adancimea unde se manifesta forfecarea maxima se desfasoara un process de
deformare plastica si durificare . Se extinde atat in adancime cat si pe directia alunecarii .
Materialul devine mai fragil, fagilizarea si solicitarea ciclica genereaza microfisurarea .
Fisurarea va pornii din zona atingerii efortului maxim a are forma de papion si se
dezvolta sub unghi de 45 grade catre suprafata . Dispunerea sun acest unghi confirma
producerea datorita eforturilor de frecare . In cazul unor forte de frecare ridicate, fisura se
produce si din suprafata . In prezenta lubrifiantului si absenta solicitarii exterioare, in interiorul
fisurii , lubrifiantul patrunde sub actiunea fortei de apasare, vascozitatea creste, lubrifiantul nu
mai poate fi expulzat din fisura si se va creaq un effect de pana hidraulica ce va marii fisura, va
contribuii la desprinderea materialului si se va produce pittingul .