Sunteți pe pagina 1din 17

2.TIPURI DE COROZIUNE………………………………………………………….....

pag 6

3.FACTORI CE INFLUENTEAZA APARITIA COROZIUNII ……………………..pag 10

4.METODE DE TESTARE SI EVALUARE A COROZIUNII …………...…………..pag 12


5.PROTECTIA ANTICOROZIVA……………………………………………………..pag 14
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..…pag 17

2
3
4
Coroziunea atacă stratul superficial de vopsea de la suprafața metalului, trecând cu
timpul la straturile următoare, viteza cu care acestea sunt atacate depinzând de o multitudine
de factori cum ar fi: frecvența expunerii și durata ei, umiditatea, viteza și direcția vântului,
praful, soarele, gradul de poluare a mediului în care se găsește piesa respectivă. In cazul
fierului şi a oţelului, fierul reacţionează cu oxigenul şi apa pentru a forma compusul brun-
roşcat cunoscut ca de oxid de fier hidratat ( Fe2O3 H 2O ). Ruginirea poate de asemenea să
aibă loc în apă, care de obicei conţine suficient oxigen dizolvat pentru ca procesul chimic să
poată avea loc. Ruginirea
poate să slăbească foarte puternic structurile dar coroziunea adesea arată mult mai rău decât
este
în realitate deoarece volumul oxidului de fier format este mai mare decât volumul de fier distrus
prin coroziune

Termenul de coroziune este conventional si cuprinde o serie de procese, de


schimbari chimice si electrochimice prin care metalele trec dintr-o forma elementara intr-o
forma combinata.Aceasta trecere este posibila deoarece in natura,in mod obisnuit,metalele
se gasesc sub forma combinata ca:oxizi,carbonati,hidroxizi,a caror energie libera este mai
mica decat a metalului pur,ceea ce determina tendinta naturala a metalelor de a trece la
forme cu energie libera mai redusa.
2. TIPURI DE COROZIUNE
Este cunoscut faptul ca fenomenele de coroziune se desfasoara dupa mecanisme diferite în
functie de natura mediului coroziv ca în figura :

5
1. Coroziunea chimica - cand in timpul reactiei chimice dintre un metal si mediul corosiv
nu apare transport de sarcini electrice;

Coroziunea chimică apare atunci când un metal pur, foarte curat interacţionează chimic
cu mediul de lucru. O parte din metal se transformă în produşi chimici care sunt îndepărtaţi de
pe suprafaţă în urma mişcării relative a suprafeţelor. Acest tip de coroziune poate să apară şi
datorită acţiunii gazelor uscate la temperaturi ridicate sau a soluţiilor de neelectroliţi asupra
metalului prin combinarea chimică a metalului cu componenţii agresivi ai mediului (de
exemplu, ţevile de la concentratorul sub vid al glucozei care este acidă).
În cazul coroziunii chimice, iniţial se formează o peliculă de produse ale coroziunii.
Apoi, atacul coroziv depinde de solubilitatea produselor coroziunii, el încetând, dacă acesta
este solubil în mediu agresiv. Pelicula formată va proteja metalul contra coroziunii ulterioare

6
dacă este aderentă la metal, compactă, impermeabilă, elastică, rezistentă şi are acelaşi
coeficient de dilatare ca şi metalul

2. Coroziunea electrochimica - cand in timpul reactiei chimice dintre un metal si mediul


corosiv apare un transport de sarcini electrice.

Coroziunea electrochimică apare atunci când două sau mai multe metale cu potenţiale
elctrochimice diferite se află în contact cu un electrolit aflat în mediul de lucru. Ca urmare,
între metalele disimilare apar diferenţe de potenţial electric care au ca urmare transport
electrochimic între piese sau între porţiuni ale aceleaşi piese. O parte din produşii transportaţi
sunt eliminaţi
prin deplasarea relativă dintre suprafeţe. Coroziunea electrochimică apare şi datorită acţiunii
atmosferei umede asupra mediului. De exemplu, ambalajele metalice pentru produsele
alimentare sunt supuse mai ales coroziunii electrochimice datorită acţiunii electroliţilor lichizi
(soluţii apoase de acizi şi săruri) şi atmosferei umede (coroziune atmosferică) asupra
metalului.

In practica,fenomenele de coroziune sunt in mod frecvent extrem de complexe si apar


sub diferite forme,motiv pentru care o clasificare riguroasa a tuturor acestor fenomene este greu
de efectuat.

In functie de aspectul distrugerii,coroziunea se clasifica in:

1.Coroziune continua - cand coroziunea este distribuita pe intrega suprafata a metalului


coroziunea se numeste continua.

Dupa cum viteza procesului de distrugere este aceeasi pe intreaga suprafata metalica sau
diferita pe anumite portiuni, coroziunea contiunua poate fi:

uniforma
neuniforma

7
2. Coroziune locala.- daca distrugerea coroziva se concentreaza pe anumite portiuni ale
suprafetei,distrugerea se numeste coroziune locala.

8
Tipuri de coroziune

9
3. FACTORI CE INFLUENTEAZA APARITIA COROZIUNII

Procesul de coroziune este influenţat de coeficientul de stare a suprafeţelor, coeficient


ce depinde de rugozitatea suprafeţelor, de tratamentul termic aplicat acestora, de mediul
coroziv, de tipul oţelului folosit şi de prezenţa sau absenţa celorlalţi concentratori de tensiune.
Coroziunea intervine mult mai puternic în cazul pieselor solicitate variabil, mărind coeficientul
de concentrare a tensiunilor.

Mediile în care se produce coroziune se numesc medii corozive sau medii agresive, iar
factorii fizici, chimici sau biologici, capabili să modifice aspectul sau caracteristicile unui
material sau element supus acţiunii lor, se numesc agenţi de atac. Intensitatea cu care se
manifestă acţiunea mediilor corosive asupra unui material defineşte agresivitatea mediilor
respective, materialul afectat de coroziune se numeşte material (metal, aliaj) corodat.
Capacitatea metalelor şi aliajelor metalice de a rezista la distrugerea prin coroziune se
numeşte rezistenţă la coroziune şi se caracterizează prin viteza şi adâncimea de coroziune.
Intensitatea şi distribuţia coroziunii este influenţată de o serie de factori care pot fi
grupaţi astfel:
- factori legaţi de natura şi tipul materialului (structură, compoziţie chimică,
tratament termic, tensiuni mecanice iniţiale etc.), denumiţi factori interni ai coroziunii;
- factori legaţi de natura, proprietăţile şi compoziţia chimică a mediilor corozive,
dar şi de condiţiile de coroziune (temperatură, mişcare, concentraţie, pH etc.) denumiţi factori
externi ai coroziunii:

10
În funcţie de aceşti factori se deosebesc următoarele tipuri de coroziune:
coroziune generală de suprafaţă, uniformă sau neuniformă; coroziune în puncte; coroziune
diferenţiată; coroziune de contact (galvanică); coroziune în gaze; coroziune fisurantă sub tensiune,

oboseala la coroziune.

Alte defecte care influenţează viteza de coroziune pot fi:

- locurile de îmbinare a ţevilor în flanşe, secţiunile în T din două corniere


sau secţiunile în dublu T cu tălpi late:
- prelingerea pe pereţi a unui lichid agresiv, la introducerea sa în aparat;
- uscarea lichidelor în crestături şi adâncituri;
- formarea unui strat inegal de precipitat pe pereţii aparatului duce la
apariţia unei neomogenităţi electrochimice ale suprafeţei;
- concentrarea lichidelor agresive în crăpături şi rosturi are ca urmare
formarea de focare locale de coroziune

11
4. METODE DE TESTARE SI EVALUARE A COROZIUNII

12
13
5. PROTECTIA ANTICOROZIVA

Apărarea metalelor şi aliajelor împotriva coroziunii se numeşte protecţie


anticorozivă şi se referă la micşorarea sau oprirea coroziunii prin creşterea rezistenţei
la coroziune a materialului metalic sau prin reducerea agresivităţii mediului coroziv.
Metodele şi mijloacele de protecţie anticorozivă se pot grupa în următoarele categorii:

1. Metode de prevenire a coroziunii


Metodele de prevenire a coroziunii constau in:
- alegerea corecta a materialelor utilizate in constructia de aparate si utilaje industriale,din punct de
vedere al rezistentei la coroziune;
- evitarea punerii in contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ decat el,de exemplu
aluminiu alaturi de aliajele cuprului sau otelurilor aliate,bronz in contact cu otelul etc. - la fel se va evita
punerea in contact a metalelor ecruisate cu metalele recoapte sau turnate,deoarece din cauza diferentei
de potential electrochimic dintre ele,in prezenta unui electrolit corespunzator,primele se corodeaza;
- prelucrarea mai ingrijita a suprafetei metalului,deoarece adanciturile,zgarieturile favorizeaza si
accelereaza coroziunea.

2.Utilizarea metalelor şi aliajelor rezistente la coroziune (aliaje cu straturi pasivate, de exemplu


FeCrNi18-8, aliaje de titan);
Din grupa metalelor si aliajelor rezistente la coroziune fac parte metalele nobile si aliajele lor,dar
utilizarea lor devine dificila din cauza costului lor ridicat. Se pot utiliza,in schimb,metalele si aliajele
autoprotectoare,adica metalele si aliajele care in urma coroziunii initiale se acopera cu o pelicula
izolatoare datorita fenomenului de pasivare (exemplu pasivarea Ag in HCl prin formarea peliculei de
AgCl,a Fe in HNO3 concentrat etc).
In majoritatea cazurilor se recurge la alierea metalelor cu un component adecvat.Uneori concentratii relativ
scazute ale componentului de aliere,reduc considerabil viteza de coroziune
(ex. introducerea Cu de 0,2...0,3%,Cr sau Ni in oteluri etc.)

14
3. Metode de ac ţionare asupra mediului coroziv (excluderea oxigenului sau a agenţilor
corozivi, modificarea valorii pH-ului, adăugarea de pasivatori);
Printre metodele de actionare asupra mediului corosiv amintim:
- modificarea PH-ului mediului de coroziune (exemplu neutralizarea apelor reziduale cu substante
chimice)
- indepartarea gazelor (O2;CO2) care maresc viteza de coroziune a mediilor corosive,mai ales a apei;
- utilizarea inhibitorilor sau a pasivatorilor,ce sunt substante organice sau anorganice,care introduse
in cantitati minime in mediul corosiv,micsoreaza sau anuleaza complet viteza de coroziune a acesteia;
- protectia catodica consta in aplicarea unor metode galvanice de protectie a metalelor,folosind
anozi metalici auxiliari,care se corodeaza in locul metalului protejat.

4. Metode de acoperire a suprafe ţelor metalice (acoperiri organice; cu materiale plastice; acoperiri

metalice cu Zn, Sn, Cr, Ag; oxidare anodică - eloxare).

15
Protecţia anticorozivă se poate realiza prin următoarele procedee:

pasivare, dezactivare, dezaerare, inhibare, prin intermediul acoperirilor (straturilor)


protectoare, prin anodizare şi prin protecţie electrochimică-catodică sau anodică.

Alegerea uneia sau alteia dintre metodele de protecţie se realizează în funcţie de:

- parametrii tehnologici de funcţionare a instalaţiei;


- forma şi dimensiunile obiectului protejat;
- calitatea materialului suport, sau al obiectului de protejat;
- amplasarea obiectului de protejat în utilaj, instalaţie;
- tehnologia de aplicare şi posibilităţile de execuţie a protecţiei anticorozive.
În general, procedeele de protecţie împotriva coroziunii privesc mai ales
coroziunea electrochimică. Ele constau în vopsire, acoperiri anticorozive sau în
protecţie anodică.

16
Bibliografie:

- PROF. UNIV. DR. ING. ELENA AXINTE - Elemente din otel pentru Constructii –

- ONICIU,L. - Coroziunea metalelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

- VERMEŞAN,E. - Coroziunea şi protecţia materialelor metalice, manuscris, 1994

- ZAMFIR,S.; VIDU,R.; BRÎNZOI,V. - Coroziunea materialelor metalice, E.D.P.,


Bucureşti, 1994

17

S-ar putea să vă placă și