Sunteți pe pagina 1din 25

Principii de alegere si notarea unei

scule abrazive

1
Particularităţile procedeului de prelucrare prin rectificare
- îndepărtarea adaosului de prelucrare se realizează prin abraziune, datorită proprietăţilor
specifice sculei cu care se realizează prelucrarea
- scula abrazivă este constituită dintr-un ansamblu de granule abrazive înglobate într-o masă
de liant (fig.1)
- în timpul prelucrării, fiecare granulă abrazivă îndepărtează o aşchie de dimensiuni foarte
mici, comparativ cu procedeele clasice de aschiere
- o granulă abrazivă poate fi asimilată unui dinte al unei scule aşchietoare clasice, cu mai
mulţi dinţi, cu următoarele deosebiri:
 poziţia granulei abrazive în corpul sculei este întâmplătoare
 geometria granulelor abrazive este aleatoare, în sensul unor variaţii mari ale
unghiurilor de aşezare şi degajare de la o granulă la alta (scula abrazivă este o
sculă cu geometrie nedefinită)
 pentru majoritatea granulelor abrazive, unghiul de degajare este negativ, iar
unghiul de aşezare are valori foarte mici
- prelucrarea are loc cu viteze de aşchiere mari, ceea ce înseamnă forţe şi momente de
aşchiere mari (mult mai mari decât în cazul procedeelor de prelucrare convenţionale), care
determină deformaţii elastice şi plastice importante în materialul prelucrat (ecruisarea stratului
superficial)
- în timpul prelucrării se degajă o mare cantitate de căldură, temperatura în zona de contact
sculă – piesă fiind de 1500°C - 1800°C

2
Fig. 1 Principiul de prelucrare prin rectificare
3
Caracteristicile unui corp abraziv se referă la:
 Formă şi dimensiuni;
 Natura materialului abraziv;
 Granulaţie;
 Duritate;
 Structură;
 Natura liantului

Forma şi dimensiunile corpului abraziv


Forma corpurilor abrazive este reglementată prin norma europeană EN
12413, iar dimensiunile (notate funcţie de forma corpului abraziv) sunt date
în cataloagele firmelor producătoare.

4
Materiale abrazive

Electrocorindonul este un oxid de aluminiu


cristalin (Al2O3)

Carbura de siliciu (SiC) este un produs


pur sintetic şi se obţine din nisip cuarţos
şi cocs în cuptorul electric de călire la
aproximativ 2200 grade Celsius.
Putem deosebi carbura de siliciu verde
şi neagră. Carbura de siliciu este mai
dură, mai casantă şi are margini mai
ascuţite decât electrocorindonul.

5
6
Granulatie
Granule Micropulberi Conform standardelor în
vigoare, materialele
abrazive se împart îm trei
grupe de granulaţie:
granule, cuprinzând
granulaţii între 2500 şi 160
µm;
pulberi, cu granulaţii
între 160 şi 40 µm;
micropulberi, care
cuprind granulaţii între 40
şi 3µm;

7
Duritatea
Prin definitie, duritatea unui corp abraziv reprezinta rezistenta pe care o opun granulele
abrazive la smulgerea lor din corpul abraziv.

In procesul rectificarii, muchiile granulelor se rotunjesc, apar forte mari care fac ca granulele
sa se desprinda, si astfel alte granule cu muchii intacte, continua procesul de aschiere.
Acest fenomen este numit autoascutire.

Trepte
In general pentru o cat mai buna de duritate
ascutire, ar fi de preferat sa se lucreze cu corpuri abrazive
moi. Pe de alta parte pentru a evita un consum exagerat de corpuri abrazive, este convenabil
sa se lucreze cu C.A. mai tari. Alegerea duritatii va trebui sa fie un optim intre aceste doua
alternative.

8
Structura

Structura unui corp abraziv exprima raportul procentual dintre volumele de granule
abrazive, liant si pori.

Structura corpului abraziv se noteaza cu cifre de la 1 la 12.


Odata cu cresterea cifrei, se indica un produs mai poros.
Structurile obisnuite se fabrica intre 3-10.
Structura standard este 5.

o 3-4 (structuri inchise) - recomandate in cazul in care se doreste mentinerea


profilului corpului abraziv.
o 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 (structuri deschise) - recomandate pentru evitarea
supraincalzirii piesei, rectificarea plana a materialelor sensibile la caldura si la
rectificarea unor materiale fibroase (cauciuc si lemn).

9
10
Tipuri de lianti

Corpurile abrazive cu liant ceramic, sunt scule utilizate în general la rectificari de


mare precizie. Cu liantul ceramic se pot realiza mai usor gradele de duritate. Liantul
ceramic confera C.A. refractaritate si rezistenta mecanica mai buna.
C.A. cu liant ceramic lucreaza în general în gama de viteze periferice 25-35 m/s,
exceptie fac C.A. speciale (rectificare cai de rulare rulmenti), care lucreaza la 60 m/s.
Simbol: V
Corpurile abrazive cu liant bachelitic au o structura mai putin poroasa, granulele abrazive
fiind legate de punti tenace si elastice de bachelita modificata cu o gama larga de materiale de
umplutura ce le confera proprietati speciale de rezistenta mecanica ridicata si de taiere rece.
In general, corpurile abrazive cu liant bachelitic sunt armate cu insertii de tesaturi de sticla sau
armaturi de otel si pot fi utilizate si la viteze periferice mai ridicate (45 m/s).
Simbol: B
Corpuri abrazive cu liant elastic se utilizează la rectificarea oţelurilor foarte dure, a
oţelurilor inoxidabile, a fontelor dure şi a aliajelor de titan.
Simbol: R

11
Corpuri abrazive cu liant mineral (magnezita) sunt destinate prelucrarii materialelor
sensibile la caldura.

Principalele domenii de utilizare sunt:

 fabricarea pilelor aschietoare;


 industria constructiilor de masini;
 prelucrarea obiectelor din otel inoxidabil (obiecte de vesela, cutite);
 prelucrarea panzelor circulare si de gater;
 industria moraritului - pietre de moara si in diverse alte domenii, unde
se preteaza turnarea de masa abraziva pe anumite scule si dispozitive.

Corpurile abrazive cu liant magnezitic se utilizeaza mult si in domeniul prelucrarii


rocilor, marmurei, granitului, compozitelor.
Exceptand pietrele de moara, toate sortimentele de corpuri abrazive cu liant
magnezitic lucreaza in mediu umed.

Vitezele perfierice de lucru sunt cuprinse în gama 15-25 m/s.

Simbol: Mg
Alegerea unui corp abraziv

 Principii de care trebuie tinut cont in alegerea unui corp abraziv:

In functie de caracteristicile corpului abraziv:

o Electrocorindon - pentru oteluri.


o Carbura de siliciu - pentru fonta, materiale neferoase si nemetalice.
o Granulatie fina - pentru materiale dure si fragile, la operatii de finitie cu
adaosuri mici.
o Granulatie mare - pentru materiale moi si ductile, la operatii de ebosare
rapida cu adaosuri mari.
o Duritate mare a C.A. - pentru materiale moi. In general la rectificarea cu
lichid de racire, impiedicand aparitia arsurilor.

Duritate mica a C.A. - pentru materiale tari. Se indica in general rectificare uscata si
structura deschisa a corpului abraziv.

13
o Influenta suprafetei de contact - piesa - C.A.

o Granulatie mare pentru suprafata de contact mare.


o Granulatie fina pentru suprafata de contact mica.

Cu cat suprafata de contact va fi mai mica, cu atat C.A. va fi mai dur. Pentru suprafete de
contact mici sau profilate se recomanda structuri inchise. Pentru suprafete de contact mari, se
recomanda C.A. cu structuri deschise (poroase).

o In functie de clasa de precizie impusa de operatia de rectificare se face


alegerea materialului abraziv:

o Rectificari de inalta precizie = electrocorindon nobil alb si roz.


o Rectificari de precizie medie = electrocorindon normal si semifriabil.
o Rectificarea materialelor metalice si nemetalice cu rezistenta scazuta la
tractiune = carbura de siliciu neagra si verde. Corpurile abrazive de duritate
mare se utilizeaza pe masini de putere mare.

14
Notarea unui corp abraziv

15
Formă şi dimensiuni
Corpuri abrazive cilindrice plane

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25