Tehnologii de

prelucrare prin
rectificare
Principii de alegere si notarea
unei scule abrazive
1

Particularitile procedeului de prelucrare prin rectificare

- ndeprtarea adaosului de prelucrare se realizeaz prin abraziune, datorit proprietilor
specifice sculei cu care se realizeaz prelucrarea
- scula abraziv este constituit dintr-un ansamblu de granule abrazive nglobate ntr-o mas
de liant (fig.1)
- n timpul prelucrrii, fiecare granul abraziv ndeprteaz o achie de dimensiuni foarte
mici, comparativ cu procedeele clasice de aschiere
- o granul abraziv poate fi asimilat unui dinte al unei scule achietoare clasice, cu mai
muli dini, cu urmtoarele deosebiri:
poziia granulei abrazive n corpul sculei este ntmpltoare
geometria granulelor abrazive este aleatoare, n sensul unor variaii mari ale
unghiurilor de aezare i degajare de la o granul la alta (scula abraziv este o
scul cu geometrie nedefinit)
pentru majoritatea granulelor abrazive, unghiul de degajare este negativ, iar
unghiul de aezare are valori foarte mici
- prelucrarea are loc cu viteze de achiere mari, ceea ce nseamn fore i momente de
achiere mari (mult mai mari dect n cazul procedeelor de prelucrare convenionale), care
determin deformaii elastice i plastice importante n materialul prelucrat (ecruisarea stratului
superficial)
- n timpul prelucrrii se degaj o mare cantitate de cldur, temperatura n zona de contact
scul pies fiind de 1500C - 1800C
2

Fig. 1 Principiul de prelucrare prin rectificare

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare cu avans longitudinal

nd

ns sr
sl
ns

sl

nd

a. Micarea de avans longitudinal este realizat de semifabricat

b. Micarea de avans longitudinal este realizat de discul de rectificat
sr = 0,0050,05 mm/curs dubl

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare cu avans transversal

Limea discului de rectificat = Lungimea de rectificat + 35 mm

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare fr centre cu avans longitudinal

(arbori lungi, netezi)

1. Disc de rectificat
2. Disc de antrenare
3. Semifabricat
4. Suport de susinere

vp= vda k cos; vsl = vda k sin

vp = 2530 m/s
vda = 0,3 m/s
6

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice interioare cu rotirea piesei

nd

np (scp)

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea planetar a suprafeelor cilindrice interioare

Toate micrile sunt realizate de arborele port-scul (piesa este fixat pe

masa mainii):
I micarea principal de achiere;
II - micarea planetar ;
III micarea de avans longitudinal;
IV - micarea de avans transversal
8

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea cilindric interioar ntre vrfuri

1. Piesa
2. Rol conductoare
3. Rol de susinere
4. Rol de apsare
5. Disc de rectificat
I - micarea principal de achiere;
II micarea de avans circular a piesei;
III micarea de avans circular a rolei
conductoare
IV - micarea de avans longitudinal a discului de
rectificat
9

Rectificarea suprafeelor cilindrice i plan-frontale

Rectificarea cilindric interioar i plan-frontal

Rectificare cilindric exterioar i plan-frontal

10

Rectificarea suprafeelor conice

a. Cu discuri abrazive tronconice; b. Cu nclinarea mesei mainii-unelte

c. Cu rotirea ppuii port-pies; d. Cu rotirea ppuii port-scul
11

Rectificarea suprafeelor plane

a. Cu periferia discului
abraziv, pe maini cu
mas dreptunghiular;
b. Cu periferia discului
abraziv, pe maini cu
mas rotativ;
c. Cu partea frontal a
discului abraziv, pe maini
cu mas dreptunghiular;
d. Cu partea frontal a
discului abraziv, pe maini
cu mas rotativ;

12

Rectificarea danturilor cilindrice

Rectificarea prin copiere

a. Cu un disc profilat dup forma golului

b. Cu un disc profilat dup forma flancului
c. Cu dou discuri profilate dup forma flancurilor
13

Rectificarea danturilor cilindrice

Rectificare prin rulare

c.

a. Procedeul MAAG rectificare la 15;

b. Procedeul MAAG rectificare la 0;
c. Procedeul NILES;
d. Cu melc abraziv (procedeul REISHAUER)

d.

14

Rectificarea filetelor

a.

b.

a. Cu disc monoprofil;
b. Cu disc multiprofil.
15

Calitatea suprafetei obtinute in urma procesului de rectificare, depinde de urmatorii

factori:

Corpul abraziv - caracterizat prin material abraziv, granulatie, duritate,

structura, tip liant.

Parametrii rectificarii - avans de trecere, de patrundere, viteza periferica a

corpului abraziv, viteza periferica a piesei, lichidul de racire.

Masina de rectificat - tip constructiv, stare de uzura, reglaje.

Experienta si indemanarea muncitorului.

16

Materiale abrazive

17

Granulatie
Granule

Micropulberi

18

Duritatea
Prin definitie, duritatea unui corp abraziv reprezinta rezistenta pe care o opun granulele
abrazive la smulgerea lor din corpul abraziv.
In procesul rectificarii, muchiile granulelor se rotunjesc, apar forte mari care fac ca granulele
sa se desprinda, si astfel alte granule cu muchii intacte, continua procesul de aschiere.
Acest fenomen este numit autoascutire.

Trepte
duritate
In general pentru o cat mai
buna de
ascutire,
ar fi de preferat sa se lucreze cu corpuri abrazive
moi. Pe de alta parte pentru a evita un consum exagerat de corpuri abrazive, este convenabil
sa se lucreze cu C.A. mai tari. Alegerea duritatii va trebui sa fie un optim intre aceste doua
alternative.

19

Structura

Structura unui corp abraziv exprima raportul procentual dintre volumele de granule
abrazive, liant si pori.
Structura corpului abraziv se noteaza cu cifre de la 1 la 12.
Odata cu cresterea cifrei, se indica un produs mai poros.
Structurile obisnuite se fabrica intre 3-10.
Structura standard este 5.
o
o

3-4 (structuri inchise) - recomandate in cazul in care se doreste mentinerea

profilului corpului abraziv.
6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 (structuri deschise) - recomandate pentru evitarea
supraincalzirii piesei, rectificarea plana a materialelor sensibile la caldura si la
rectificarea unor materiale fibroase (cauciuc si lemn).

20

21

Tipuri de lianti
Corpurile abrazive cu liant ceramic, sunt scule utilizate n general la rectificari de
mare precizie. Cu liantul ceramic se pot realiza mai usor gradele de duritate. Liantul
ceramic confera C.A. refractaritate si rezistenta mecanica mai buna.
C.A. cu liant ceramic lucreaza n general n gama de viteze periferice 25-35 m/s,
exceptie fac C.A. speciale (rectificare cai de rulare rulmenti), care lucreaza la 60 m/s.
Simbol: V
Corpurile abrazive cu liant bachelitic au o structura mai putin poroasa, granulele abrazive
fiind legate de punti tenace si elastice de bachelita modificata cu o gama larga de materiale de
umplutura ce le confera proprietati speciale de rezistenta mecanica ridicata si de taiere rece.
In general, corpurile abrazive cu liant bachelitic sunt armate cu insertii de tesaturi de sticla sau
armaturi de otel si pot fi utilizate si la viteze periferice mai ridicate (45 m/s).
Simbol: B
Corpuri abrazive cu liant elastic se utilizeaz la rectificarea oelurilor foarte dure, a
oelurilor inoxidabile, a fontelor dure i a aliajelor de titan.
Simbol: R

22

Corpuri abrazive cu liant mineral (magnezita) sunt destinate prelucrarii materialelor

sensibile la caldura.
Principalele domenii de utilizare sunt:

fabricarea pilelor aschietoare;

industria constructiilor de masini;
prelucrarea obiectelor din otel inoxidabil (obiecte de vesela, cutite);
prelucrarea panzelor circulare si de gater;
industria moraritului - pietre de moara si in diverse alte domenii, unde
se preteaza turnarea de masa abraziva pe anumite scule si dispozitive.

Corpurile abrazive cu liant magnezitic se utilizeaza mult si in domeniul prelucrarii

rocilor, marmurei, granitului, compozitelor.
Exceptand pietrele de moara, toate sortimentele de corpuri abrazive cu liant
magnezitic lucreaza in mediu umed.
Vitezele perfierice de lucru sunt cuprinse n gama 15-25 m/s.

Simbol: Mg

Alegerea unui corp abraziv

Principii de care trebuie tinut cont in alegerea unui corp abraziv:

In functie de caracteristicile corpului abraziv:
o
o
o
o
o

Electrocorindon - pentru oteluri.

Carbura de siliciu - pentru fonta, materiale neferoase si nemetalice.
Granulatie fina - pentru materiale dure si fragile, la operatii de finitie cu
adaosuri mici.
Granulatie mare - pentru materiale moi si ductile, la operatii de ebosare
rapida cu adaosuri mari.
Duritate mare a C.A. - pentru materiale moi. In general la rectificarea cu
lichid de racire, impiedicand aparitia arsurilor.

Duritate mica a C.A. - pentru materiale tari. Se indica in general rectificare uscata si
structura deschisa a corpului abraziv.

24

Influenta suprafetei de contact - piesa - C.A.

o
o

Granulatie mare pentru suprafata de contact mare.

Granulatie fina pentru suprafata de contact mica.

Cu cat suprafata de contact va fi mai mica, cu atat C.A. va fi mai dur. Pentru suprafete de
contact mici sau profilate se recomanda structuri inchise. Pentru suprafete de contact mari, se
recomanda C.A. cu structuri deschise (poroase).
o

In functie de clasa de precizie impusa de operatia de rectificare se face

alegerea materialului abraziv:

o
o
o

Rectificari de inalta precizie = electrocorindon nobil alb si roz.

Rectificari de precizie medie = electrocorindon normal si semifriabil.
Rectificarea materialelor metalice si nemetalice cu rezistenta scazuta la
tractiune = carbura de siliciu neagra si verde. Corpurile abrazive de duritate
mare se utilizeaza pe masini de putere mare.

25

Form i dimensiuni
Corpuri abrazive cilindrice plane

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

Notarea unui corp abraziv

36

Exemplu: Rectificare exterioar i frontal

B. Desprindere semifabricat

Fazele operaiei:
A.Orientare si fixare semifabricat
0.021

1.Rectificare exterioara la 550.002

B. Desprindere pies

37

Maina de rectificat exterior si interior WMW 500

Caracteristici:
- nlime ntre varfuri: 125 mm
- Distana ntre varfuri: 500 mm
- Inclinarea mesei: 0-10
- Diametrul discului abraziv de exterior: 400 mm
- Limea discului abraziv: 60 mm
- Putere motor: piesa 0,5 kW
- disc exterior 2 kW
- disc interior 0,8 kW
- Numr rotatii pe minut:
- disc exterior 1900 rot/min
- disc interior 11000 rot/min
- piesa 50100 rot/min
200400 rot/min
- Viteza de avans a mesei: 07 m/min

38