Tehnologii de prelucrare prin rectificare

Procedee de prelucrare prin rectificare Principii de alegere i notarea unei scule abrazive

Particularitile procedeului de prelucrare prin rectificare - ndeprtarea adaosului de prelucrare se realizeaz prin abraziune, datorit proprietilor specifice sculei cu care se realizeaz prelucrarea - scula abraziv este constituit dintr-un ansamblu de granule abrazive nglobate ntr-o mas de liant (fig.1) - n timpul prelucrrii, fiecare granul abraziv ndeprteaz o achie de dimensiuni foarte mici, comparativ cu procedeele clasice de aschiere - o granul abraziv poate fi asimilat unui dinte al unei scule achietoare clasice, cu mai muli dini, cu urmtoarele deosebiri: poziia granulei abrazive n corpul sculei este ntmpltoare geometria granulelor abrazive este aleatoare, n sensul unor variaii mari ale unghiurilor de aezare i degajare de la o granul la alta (scula abraziv este o scul cu geometrie nedefinit) pentru majoritatea granulelor abrazive, unghiul de degajare este negativ, iar unghiul de aezare are valori foarte mici - prelucrarea are loc cu viteze de achiere mari, ceea ce nseamn fore i momente de achiere mari (mult mai mari dect n cazul procedeelor de prelucrare convenionale), care determin deformaii elastice i plastice importante n materialul prelucrat (ecruisarea stratului superficial) - n timpul prelucrrii se degaj o mare cantitate de cldur, temperatura n zona de contact scul pies fiind de 1500C - 1800C
2

Fig. 1 Principiul de prelucrare prin rectificare

3

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare cu avans longitudinal ns sr sl nd

ns

sl

nd

a. Micarea de avans longitudinal este realizat de semifabricat

b. Micarea de avans longitudinal este realizat de discul de rectificat sr = 0,0050,05 mm/curs dubl

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare cu avans transversal

Limea discului de rectificat = Lungimea de rectificat + 35 mm

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare fr centre cu avans longitudinal (arbori lungi, netezi)

1. Disc de rectificat 2. Disc de antrenare 3. Semifabricat 4. Suport de susinere

vp= vda k cos; vsl = vda k sin vp = 2530 m/s vda = 0,3 m/s
6

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea suprafeelor cilindrice interioare cu rotirea piesei

nd

np (scp)

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea planetar a suprafeelor cilindrice interioare

Toate micrile sunt realizate de arborele port-scul (piesa este fixat pe masa mainii): I micarea principal de achiere; II - micarea planetar ; III micarea de avans longitudinal; IV - micarea de avans transversal
8

Rectificarea suprafeelor cilindrice

Rectificarea cilindric interioar ntre vrfuri

1. Piesa
2. Rol conductoare 3. Rol de susinere 4. Rol de apsare

5. Disc de rectificat
I - micarea principal de achiere; II micarea de avans circular a piesei; III micarea de avans longitudinal; IV - micarea de avans transversal

Rectificarea suprafeelor cilindrice i plan-frontale

Rectificarea cilindric interioar i plan-frontal

Rectificare cilindric exterioar i plan-frontal

10

Rectificarea suprafeelor conice

a. Cu discuri abrazive tronconice; b. Cu nclinarea mesei mainii-unelte c. Cu rotirea ppuii port-pies; d. Cu rotirea ppuii port-scul
11

Rectificarea suprafeelor plane

a. Cu periferia discului abraziv, pe maini cu mas dreptunghiular;
b. Cu periferia discului abraziv, pe maini cu mas rotativ; c. Cu partea frontal a discului abraziv, pe maini cu mas dreptunghiular;

d. Cu partea frontal a discului abraziv, pe maini cu mas rotativ;

12

Rectificarea danturilor cilindrice

Rectificarea prin copiere

a. Cu un disc profilat dup forma golului b. Cu un disc profilat dup forma flancului c. Cu dou discuri profilate dup forma flancurilor
13

Rectificarea danturilor cilindrice

Rectificare prin rulare

c.

a. Procedeul MAAG rectificare la 15;

b. Procedeul MAAG rectificare la 0; c. Procedeul NILES; d. Cu melc abraziv (procedeul REISHAUER)
d.

14

Rectificarea filetelor

a.

b.

a. Cu disc monoprofil; b. Cu disc multiprofil.

15

Calitatea suprafetei obtinute in urma procesului de rectificare, depinde de urmatorii factori:

Corpul abraziv - caracterizat prin material abraziv, granulatie, duritate, structura, tip liant. Parametrii rectificarii - avans de trecere, de patrundere, viteza periferica a corpului abraziv, viteza periferica a piesei, lichidul de racire. Masina de rectificat - tip constructiv, stare de uzura, reglaje. Experienta si indemanarea muncitorului.

16

Materiale abrazive
Electrocorindon normal - 11A. Este un material cu continut ridicat de Al2O3, de culoare bruna, tenacitate ridicata, fiind recomandat pentru rectificarea materialelor cu rezistenta la intindere ridicata, cum ar fi otelurile obisnuite; se recomanda de asemenea la operatii de degrosare pe masini de putere mare. Electrocorindon nobil alb - 33A. Este un electrocorindon de inalta puritate, dur, friabil, cu muchii relativ ascutite, recomandat la rectificarea otelurilor calite, inalt aliate, oteluri rapide si inoxidabile. Electrocorindon semifriabil - 41A. Este un electrocorindon dur, brun roscat, cu muchii ascutite, recomandat pentru oteluri calite si oteluri sensibile la caldura, la rectificari de precizie, rectificari axe cu came, arbori cotiti si rectificari fara centre. Electrocorindon nobil roz - 66A. Este un electrocorindon superior, cu continut ridicat de Al2O3 si cu 0,25% Cr2O3. Acest adaos ii confera proprietati de aschiere deosebite si duritate mare. Muchiile sunt mai putin casante ca si la 33A, dar are rezistenta mai mare la socuri mecanice. Se recomanda la rectificarea otelurilor inalt aliate, inoxidabile, inainte si dupa tratament termic. Carbura de siliciu neagra - 21C. Este un material abraziv foarte dur dar friabil, cu continut ridicat de SiC si muchii ascutite. Se recomanda la rectificarea materialelor metalice si nemetalice cu rezistenta la tractiune scazuta, cum ar fi: fonta, alama, cupru, aluminiu, pietre, roci, portelan. Carbura de siliciu verde - 22C. Este un material abraziv foarte dur si casant, cu muchii ascutite, recomandat in special la rectificarea carburilor metalice, sticlei, ceramicii si fontei.
17

Notarea corpurilor abrazive

1 - viteza periferica de lucru in cazul prelucrarilor manuale 2 - forma corpului abraziv 3 - dimensiunile corpului abraziv 4 - tip material abraziv 5 - granulatie 6 - duritate 7 - structura 8 - tip liant 9 - viteza periferica de lucru in cazul prelucrarilor mecanizate

18

Granulatia simbolizeaza marimea medie a granulelor abrazive, si este notata cu un numar. In Romania se practica 2 sisteme de notare: sistem metric STAS 1573/76 si sistem FEPA (Federatia Europeana a Producatorilor de Abrazive).

Granule - Notatia reprezinta marimea granulei in sutimi de mm

Pulberi - Notatia reprezinta marimea granulei in sutimi de mm Micropulberi - Litera M urmata de marimea micropulberii n m

19

Prin definitie, duritatea unui corp abraziv reprezinta rezistenta pe care o opun granulele abrazive la smulgerea lor din corpul abraziv. In procesul rectificarii, muchiile granulelor se rotunjesc, apar forte mari care fac ca granulele sa se desprinda, si astfel alte granule cu muchii intacte, continua procesul de aschiere. Acest fenomen este numit autoascutire. In general pentru o cat mai buna ascutire, ar fi de preferat sa se lucreze cu corpuri abrazive moi. Pe de alta parte pentru a evita un consum exagerat de corpuri abrazive, este convenabil sa se lucreze cu C.A. mai tari. Alegerea duritatii va trebui sa fie un optim intre aceste doua alternative.

Duritatea se simbolizeaza cu o litera, iar dupa gradul de duritate, C.A. se impart in urmatoarele grupe:
o o o o o

foarte moi: E, F, G. moi: H, I, J, K. medii: L, M, N, O. dure: P, Q, R. superdure: Z.

20

Structura unui corp abraziv exprima raportul procentual dintre volumele de granule abrazive, liant si pori. Structura corpului abraziv se noteaza cu cifre de la 1 la 12. Odata cu cresterea cifrei, se indica un produs mai poros. Structurile obisnuite se fabrica intre 3-10. Structura standard este 5.
o o

3-4 (structuri inchise) - recomandate in cazul in care se doreste mentinerea profilului corpului abraziv. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 (structuri deschise) - recomandate pentru evitarea supraincalzirii piesei, rectificarea plana a materialelor sensibile la caldura si la rectificarea unor materiale fibroase (cauciuc si lemn).

21

Viteza periferica de lucru este un parametru important cu influenta directa asupra calitatii rectificarii. In general, vitezele periferice de lucru se incadreaza in gama 15-60 m/s. O viteza marita imbunatateste calitatea rectificarii, chiar in conditiile unei granulatii mai mari. Spre exemplu o rectificare realizata in mod curent cu granulatia 60, poate fi realizata in conditiile maririi vitezei de lucru si cu granulatia 46. De asemenea, prin sporirea vitezei de lucru, se poate suplini si lipsa unui corp abraziv cu duritate mai mare. Spre exemplu, lucrand cu un C.A. in duritate L si sporind viteza de lucru, se realizeaza comportarea unui C.A. cu duritate M.

22

Tipuri de lianti
Corpurile abrazive cu liant ceramic, sunt scule utilizate n general la rectificari de mare precizie. Cu liantul ceramic se pot realiza mai usor gradele de duritate. Liantul ceramic confera C.A. refractaritate si rezistenta mecanica mai buna. C.A. cu liant ceramic lucreaza n general n gama de viteze periferice 25-35 m/s, exceptie fac C.A. speciale (rectificare cai de rulare rulmenti), care lucreaza la 60 m/s.

Simbol: V
Corpurile abrazive cu liant bachelitic au o structura mai putin poroasa, granulele abrazive fiind legate de punti tenace si elastice de bachelita modificata cu o gama larga de materiale de umplutura ce le confera proprietati speciale de rezistenta mecanica ridicata si de taiere rece. In general, corpurile abrazive cu liant bachelitic sunt armate cu insertii de tesaturi de sticla sau armaturi de otel si pot fi utilizate si la viteze periferice mai ridicate (45 m/s).

Simbol: B

23

Corpuri abrazive cu liant mineral (magnezita) sunt destinate prelucrarii materialelor sensibile la caldura. Principalele domenii de utilizare sunt:

fabricarea pilelor aschietoare; industria constructiilor de masini; prelucrarea obiectelor din otel inoxidabil (obiecte de vesela, cutite); prelucrarea panzelor circulare si de gater; industria moraritului - pietre de moara si in diverse alte domenii, unde se preteaza turnarea de masa abraziva pe anumite scule si dispozitive.

Corpurile abrazive cu liant magnezitic se utilizeaza mult si in domeniul prelucrarii rocilor, marmurei, granitului, compozitelor. Exceptand pietrele de moara, toate sortimentele de corpuri abrazive cu liant magnezitic lucreaza in mediu umed. Vitezele perfierice de lucru sunt cuprinse n gama 15-25 m/s.

Simbol: M
24

Alegerea unui corp abraziv

Principii de care trebuie tinut cont in alegerea unui corp abraziv: In functie de caracteristicile corpului abraziv:
o o o

Electrocorindon - pentru oteluri. Carbura de siliciu - pentru fonta, materiale neferoase si nemetalice. Granulatie fina - pentru materiale dure si fragile, la operatii de finitie cu adaosuri mici. o Granulatie mare - pentru materiale moi si ductile, la operatii de ebosare rapida cu adaosuri mari. o Duritate mare a C.A. - pentru materiale moi. In general la rectificarea cu lichid de racire, impiedicand aparitia arsurilor. Duritate mica a C.A. - pentru materiale tari. Se indica in general rectificare uscata si structura deschisa a corpului abraziv.

25

o o o

Influenta suprafetei de contact - piesa - C.A. Granulatie mare pentru suprafata de contact mare. Granulatie fina pentru suprafata de contact mica.

Cu cat suprafata de contact va fi mai mica, cu atat C.A. va fi mai dur. Pentru suprafete de contact mici sau profilate se recomanda structuri inchise. Pentru suprafete de contact mari, se recomanda C.A. cu structuri deschise (poroase).
o

In functie de clasa de precizie impusa de operatia de rectificare se face alegerea materialului abraziv: Rectificari de inalta precizie = electrocorindon nobil alb si roz. Rectificari de precizie medie = electrocorindon normal si semifriabil. Rectificarea materialelor metalice si nemetalice cu rezistenta scazuta la tractiune = carbura de siliciu neagra si verde. Corpurile abrazive de duritate mare se utilizeaza pe masini de putere mare.

o o o

26

Exemplu de notare a unui corp abraziv

Granulatie

Structura

1-2004075 STAS 600/1-84- 11A 36 Q 7 V

Dimensiuni

Standard

Cod forma Liant Diametrul exterior, D Diametrul interior, d Inaltime, H STAS forma si dimensiuni Cod material abraziv Duritate

27