Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni generale
Lepuirea este operaţia tehnologică de prelucrare foarte fină a suprafeţelor cu ajutorul pulberilor
abrazive introduse între suprafaţa piesei de prelucrat şi cea a unei scule de lepuit, în timp ce
acestea se deplasează una faţă de cealaltă.
Lepuirea este o operatie mecanica de imbunatatire a calitatii suprafetei si a planeitatii piesei,
prin indepartare de material, aplicata dupa orice tip de prelucrare mecanica: strunjire, frezare,
rectificare, electroeroziune.
Lepuirea este precedată de operaţii de finisare.
Prin lepuire, se obţine o precizie foarte mare în ceea ce priveşte dimensiunile piesei şi o
calitate superioară a suprafeţei.
Lepuirea plana se realizeaza prin abraziune, fie manual, fie pe masini de slefuit, utilizand
solutii abrasive sau discuri de lepuit.
Particulele abrazive utilizate sunt: diamantul, oxidul de aluminiu, oxidul de ceriu, carbura de
siliciu, carbura de bor, etc.
Principiul fundamental al lepuirii este utilizarea acestor particule abrazive intr-un mediu chimic
(purtator), lichid sau pasta, pentru a pastra libertatea particulelor. Acest purtator este injectat
intre piesa si discul de lepuit.
Prelucrarea se face prin mişcări alternative de translaţie şi de rotaţie între piesa care se
lepuieşte şi scula de lepuit. Astfel, are loc o îndepărtare a particulelor de metal de către
pulberile abrazive.
La prelucrarea suprafeţelor prin lepuire, atât înainte, cât şi după efectuarea operaţiei, piesele
trebuie spălate.
Pentru mărirea productivităţii, se utilizează maşini universale de lepuit.
Piesa prelucrata
Masina de lepuire FLP 1000 de la firma MAW
Asa cum se poate observa in imaginea de mai sus, operatia de lepuire se poate aplica
atat supreafetelor exterioare cat si unor suprafete inerioare.
4. Accesorii pentru lepuire
Prelucrarea prin lepuire se întrebuinţează în cazul cand vrem să obţinem o suprafaţa foarte
bine netezită. Scula intrebuinţată în acest caz este formată dintr-un disc de metal cu o duritate
mai mică decîţ duritatea metalului piesei de prelucrat.
Între sculă (suprafaţa discului) şi piesă se pun granule abrazive sub formă de pastă care
datorită apăsării sculei (discului) pe suprafaţa piesei, taie aşchii foarte fine, netezind suprafaţa.
Discul sculă poate fi construit din cupru, plumb, fonta sau chiar din lemn de esenţă tare.
Inălţimea rizurilor de pe suprafaţa lepuită este 0,08—0,25 microni.
În cursul unei prelucrări prin abrazare, corpul sculei exercită, prin intermediul liantului, asupra
granulei abrazive, o forţă care poate fi descompusă într-o componentă normală N şi o
componentă tangenţială F, forţa de prelucrare. Presiunile de apăsare variază, între 0,015
N/mm2 la superfinisarea foarte fină a materialelor moi şi 0,55 N/mm2 la superfinisarea
oţelurilor dure.
Pentru prelucrari de lepuire cu granule mai dure pana la 10µm a marimii granulei, prelucrarea
va fi facuta in special cu o granula policristalina. Datorita numeroaselor colturi si canutri,
granula are o mare productivitate. Pentru granulatia 7µm, 3µm si 1µm va fi utilizata o granula
diamantata monocristalina cu proprietati de lustruire mult mai bune. Pastele diamantate au la
baza o solutie solubila in ulei si apa.
Patele diamantate sunt colorate in functei de granulatie. Deoarece sculele de lepuire, polisare
prinlepuire sutn colorate galben, dupa utilizarea acestora se recomanda punerea lor in cutii
colorate corespunzator pentru a putea fi utilizate o perioada indelungata fara sa se amestece
granulatia.
Granulatie Granulatie Granulatie Granulatie Granulatie
28µm 15µm 10µm 7µm 3µm
Impartirea optima a granulelor in interiorul pastei este atinsa atunci cand are o consistenta
pastoasa. Pentru a obtine aceasta consistent ape suprafata sculei, pastei i se adauga un fluid
de diluare. Daca se adauga prea mult fluid se obtine o solutie apoasa in care granula de
diamante este impinsa impreuna cu fluidul in fata sculei de lepuit fara a lucra. Surplusul de
fluid poate fi absorbit cu carpe de bumbac.
La utilizarea unei paste diamantate prea uscate, exista pericolul de zgariere a suprafetei de
prelucrat, deoarece granulele solitare pot intra in suprafata moale a sculei de lepuit. In fata
acestor granule poate sa se acumuleze material deja indepartat, acestea formeaza taisuri care
duc dupa aceea la zgarieturi adanci in suprafata de prelucrat.
La fiecare schimbare a dpastei diamantate de la o granulatie mai dura la un mai fina, scula de
lepuit trebuie spalata foarte bine. Pasta diamantata se spala cu apa si sapun, si se dizolva
complet de pe suprafata de prelucrat deoarece este solubil in apa. In acelasi timp muncitorul
trebuie sa se spele pe maini si sa spele scula de lepuire. O singura granula diamantata care
nu a fost spalata , poate pricinui zgarieturi foarte adanci ce poate duce la deterioarea muncii
de pana atunci.
Pasta diamantata de tip special – accesta este pasta cu calitate cea mai ridicat concentratie
utilizata in scularie si matritetii. Este cea mai indicata pentru suprafete de o inalta calitate , mai
ales pentru suprafete mari din otel si fonta dura.
Pasta diamantata de tip standard – pasta diamantata cu o mai mica concentratie. Domenii de
utilizare: piese de serie, piese cu o calitate mai redusa a subrafetei, reparatii.
Pasat diamantata de tip economy – acest tip este utilizat preponderent la repratii, ce necesita
o schimbare frecventa de pasta.
Pasta diamantata de tip metal dur – prin utilizarea diamantului natural se obtin repede polisari
bune pe suprafete de metale dure si metale sinterizate.
Pasta diamantata de tip rapid – este o pasta cu un continut foarte ridicat de diamant.
Productivitatea ridicata se bazeaza pe amestecul de granule diamantate tip bloc, granule de
diamant foarte rezistente, cat si granule de diamant cu multe taisuri, care sub sarcina se
reinnoiesc. Pastele rapid sunt foarte bune la suprafetele erodate, pentru ca dupa eroziune sa
se poata obtine un uciu optim al suprafetei.
SUPRAFATA
SCULE
Corpuri de
slefuit raze
Corpuri
paslate
EXEMPLE
Suprafete Suprafete Raza Raza Canale, Raza Canturi
convexe plane interioara externa canturi si interioara
r=20mm 10x10mm r=6mm r=12mm denivelari r=5mm
Discuri de lepuire
5. FINISAREA SUPRAFETELOR
Rt = Diferenta maxima dintre cel mai inalt varf si cel mai scazut crater pe o distanta de
masura;
Rmax = Diferenta maxima dintre un varf si un crater consecutive pe o distanta de masura;
Ra = Media rugozitatii, care reprezinta valoarea absoluta medie rezultata din masura tututor
punctelor, masurate la mijlocul denivelarilor.