Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere cu o scula

de constructie speciala numita brosa. Prin acest procedeu se pot

prelucra suprafete plane sau profilate, interioare sau exterioare.
Prin brosare se asigura precizie dimensionala ridicata, calitate
superioara a suprafetelor si o productivitate ridicata.
Brosa este o scula complicata costisitoare, din care cauza
operatiile de brosare se aplica in special in cazul productiei in
serie sau masa pentru piese foarte diverse. Prin acest procedeu se
pot prelucra suprafete plane sau profilate intertioare sau exterioare.
Brosele pentru prelucrarea suprafetelor plane au forma
prismatica si sunt prevazute cu dinti aschietori pe una din fete
fig....In figura ... sunt reprezentate elementele principale ale
dintelui brosei si anume:
-unghiul de asezare 
-unghiul de degajare 
-unghiul de ascutire 
-pasul p

1
 Marimile caracteristice ale dintilor brosei sunt: inaltimea h si
diferenta de inaltime dintre doi dinti consecutivi numita
suprainaltarea de dinte Sz.
Pentru prelucrarea completa a unei suprafete este necesara sa
se parcurga trei etape:
-degrosarea
-finisarea
-calibrarea
Aceste trei etape se pot realiza in doua moduri:
-construind cate o brosa pentru fiecare etapa
-folosind o singura brosa prevazuta cu trei grupe de dinti, cate o
grupa penrtu fiecare etapa.
Cea de-a doua solutie este raspandita in practica, deoarece
asigura o productivitate mai mare si avantajul ca, pe masura ce unii
dinti aschietori se uzeaza, ei sunt inlocuiti cu dinti din portiunea de
calibrare care se ascut astfel incat se desprind aschii. Din punct de

2
vedere constructiv brosele pot fi executate dintr-o singura bucata
sau cu dinti (sau grupe de dinti) demontabili.
Sculele folosite la prelucrarea suprafetelor cilindrice
interioare sunt brosele de interior. Brosa este compusa din mai
multe parti avand fiecare rol functional bine stabilit.
Astfel in figura ... sunt notate partile unei brose pentru
suprafetele interioare cilindrice dupa cum urmeaza:
-LT lungimea totala a brosei
-L1 coada pentru fixarea in dispozitivul de tragere
-L2 gatul brosei
-L3 partea de ghidare care serveste la centrarea si
conducerea corecta la inceputul operatiei de
brosare(dimensiunea acestei parti este egala cu dimensiunea
initiala a gaurii ce urmeaza a fi brosata)
-L4 partea aschietoare a brosei care executa efectiv
prelucrarea
-L5 partea aschietoare a brosei care executa efectiv
prelucrarea(dintii brosei cresc progresiv de la primul catre
ultimul; profilul dintilor este la inceput apropiat de cel al
gaurii initiale si se modifica treptat ajungand in final sa fie
identic cu cel al gaurii brosate)
-L6 partea de finisare si de calibrare care asigura
obtinerea preciziei finale si calitatea suprafetei prelucrate

3
 -L7 partea de ghidare
-L8 partea de conducere care ajuta la sustinerea brosei
in timpul lucrului si mai a les la iesirea din piesa pentru a nu
produce zgarierea suprafetei prelucrate si ruperea dintilor
Brosa din figura ... este folosita pentru brosarea prin
procedeul de tragere iar cea din figura ... prin impingere.

Din punct de vedere constructiv masinile de brosat sunt mai

simple decat alte masini unelte. O masina de brosat trebuie sa
asigure deplasarea brosei prin tragere sau impingere si fixarea
piesei de prelucrat.
 Masinile de brosat pot fi actionate mecanic sau hydraulic

4
Dupa directia pe care se deplaseaza brosa in timpul aschierii,
masinile de brosat pot fi orizontale sau verticale. Masinile
orizontale sunt preferate in cazul in care piesele supuse prelucrarii
au dimensiuni mari.
In figura ... este reprezentata schematic o masina de brosat
verticala.

Dispozitivele folosite la brosarea suprafetelor plane sunt simple.

In mod obisnuit piesele se fixeaza direct pe masa masinii. Brosele
se fixeaza cu suruburi pe sania port-scula.
Deoarece dupa reascutirea brosei inaltimea sa scade, reglarea
acesteia se face cu ajutorul unor placute de adios introduse sub
brosa.
Pentru brosarea suprafetelor interioare se folosesc dispozitive de
constructie simple care au rolul de a sustine si fixarea piesei.
Aceste dispozitive constau dintr-o placa care se centreaza pe

5
platoul de lucru al masinii de brosat, figura ... Pe aceasta placa se
aseaza piesa de prelucrat in timpul lucrului.
Folosirea unui dispozitiv obisnuit impune conditia ca suprafata
de asezare a piesei pe placa de reazem a dispozitivului sa fie
perpendiculara pe directia de tragere. In cazul in care aceasta
conditie nu este indeplinita se folosesc dispozitive cu auto-centrare
care se aseaza pe o placa rezemata la randul ei pe o saiba cu o
suprafata sferica, figura ...

Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri necesita folosirea unor

dispozitive speciale care sa previna deformarea pieselor.
Un asemenea dispozitiv este reprezentat in figura de mai jos
piesa fiind introdusa in intregime in corpul placii de reazem.
Dispozitivele de prindere a broselor de interior care lucreaza
prin tragere depinde de configuratia cozii brosei care poate fi ovala
cu degajare inelara sau cu degajare laterala. El poarta denumirea de
mandrine pentru prinderea broselor.

6
 Principiul de aschiere la brosare este ilustrat in fig ... .Brosa
reprezentata schematic executata de translatie in lungul suprafetei
de prelucrat. In timpul deplasarii dintii brosei desprind de pe
suprafata de prelucrat aschii subtiri de metal colectate intr-un canal
special prevazut intre doi dinti.

Brosa se poate realiza in doua moduri:

-cu brosa dreapta fig ...
-cu brosa circulara cu dinti la exterior fig... si cu dinti la
interior
Brosa circulara cu dinti la interior poate fi:
-cu miscare simpla fig...
-cu miscare planetara fig...

7
 Prelucrarea se poate realiza dupa doua scheme de aschiere si
anume:
-aschiere succesiva fig...
-aschiere progresiva fig...

8
 In primul caz fiecare dinte al brosei indeparteaza un adaos de
material de grosime mic de pe toata lungimea piesei de prelucrat.
Dintii au latimea egala cu latimea suprafetelor de
prelucrat.Prelucrarea este asemanatoare cu strunjirea tangentiala si
se realizeaza cu brose drepte pemasini de tipul masinilor de frezat
orizontale, strungurilor sau masinilor de brosat speciale.
In cazul aschierii progresive fiecare dinte al brosei elimina un
adaos de prelucrare mare, adancime de aschiere mare de pe o
lungime mica si numai ultimii 2-3 dinti ai brosei care sunt de

9
finisare, au lungimea suprafetei care se prelucreaza iar constructia
brosei este mai economicasi usor de realizat.
Brosa se poate aplica si la prelucrarea unui sector
circular al unui arbore sau al unei piese oarecare folosindu-se o
brosa plana sau la prelucrarea unor suprafete profilate cu ajutorul
unor brose profilate. Pentru aceasta piesei i se impune o miscare de
rotatie cu turatie mica iar brosei o miscare rectilinie sau circulara
dupa forma ei constructiva.
Operatie de brosare se poate executa prin tragere sau prin
presare. In primul caz brosa este trasa de-a lungul suprafetelor
interioare a piesei care se prelucreaza,iar in al doi-lea caz ea este
impinsa cu ajutorul unei masini de presat.
Pentru a fi posibila prelucrarea in semifabricat trebuie sa
existe in prealabil o gaura prin care sa se introduca brosa care va
realiza si dimensiunea finala a alezajului.
Brosarea interioara este utilizata de obicei la prelucrarea de
calibrare a gaurilor cilindrice precum si a gaurilor poligonale sau
canelate. Dupa gradul de netezire si precizia dimensiunilor
suprafetei prelucrate se deosebesc:
-brosa de degrosare
-brosa de finisare
-brosa de calibrare

10
 Brosa de degrosare se foloseste la prelucrari pregatitoare
brute fiind urmata deobicei de brosarea de finisare.Adaosul de
prelucrare este mare pana la 8mm.
Brosarea de finisare se executa dupa brosarea de degrosare si
are ca scop sa indeparteze urmele lasate de scule in prelucrarile de
aschiere preliminare asigurandu-se obtinerea formei definitive a
suprafetei. Adaosul de prelucrare are valori de 0,6-1,4mm in
functie de diametrul brosei si raportul L/d.
Brosare de calibrare sau de netezire se aplica cu scopul de a
mari gradul de netezime a suprafetelorsi mai putin pentru
modificarea dimensiunilor.Adaosul de prelucrare variaza intre
0,005-0,1mm in functie de materialul piesei si de calitatea
prelucrarii anterioare.
In functie de pozitia suprafetei de prelucrat in raport cu alta
suprafata si de felul miscarilor executate de brosa sau semifabricat
se deosebesc urmatoarele metode de brosare:
- brosare libera caracterizata prin faptul ca suprafata de
prelucrat prin brosare nu este legata prin cote de alte
suprafete ala semifabricatului.Prin aceasta metoda se
modifica forma si dimensiunile unei gauri prelucrate in
prealabil fig...

11
 -brosare coordonata aplicata cand suprafata de prelucrat
prin brosare este legata prin cote de alte suprafete ale piesei
fig...
Verificarea si controlul executiei are in vedere punerea in
evidenta a urmatoarelor elemente:
-precizie dimensionala
-abaterile de fotma
-abaterile de la pozitia reciproca a suprafetelor

Deasemenea se urmareste calitatea si starea suprafetelor.

Toate acestea trebuie sa se inscrie in limitele prescrise pe desenul
de executie.
Avand in vedere precizia si calitatea suprafetelor brosate
foarte ridicate controlul se efectueaza dupa metodele prezentate
anterior la strunjire si frezare. Metodele de control se aplica in

12
general dupa suprafetele respective si in mod special dupa forma si
precizia acestor suprafete.
Regimul de aschiere in cazul brosarii este ales tinandu-se
seama de cateva considerente dintre care cele mai importante sunt:
-calitatea suprafetei prelucrate
-durabilitatea sculei
-marimea fortelor de aschiere
Suprainaltarea pe dinti Sz si latimea aschiei b se aleg tinandu-
se seama de schema de brosare, de natura materialelor prelucrate si
de profilul suprafetei brosate.
Viteza tehnologica de aschiere Vthas se determina din conditia
realizarii durabilitatii optime cu relatia:
Vthas=Cv/T SY z
-in care durabilitatea optima se alege T=(90..480) minute iar
constantele Cv si Cy sunt determinate experimental.
Determinarea si alegerea vitezei de aschiere tine seama ca
rugozitatea suprafetelor brosate corespunde operatiilor de finisare
si prin urmare trebuie evitate vitezele care favorizeaza depunerile
pe tais. Din acest motiv vitezele de aschiere la brosare sunt mici si
au valori sub 15m/min.

13