Sculptarea modelelor cu ajutorul masinilor cu comanda

numerica
Cuprins
1) Prelucrarea modelelor pe masini de copiat.
2) Comanda numerica asistata de calculator.
-Scurt istoric.
-Principii de functionare.
- Modele realizate
3) Gravarea 2D
4) Gravarea 2D cu freza tip V.
5) Gravare 3D.
6) Prezentare softuri pentru realizarea modelelor.
7) Exemplu de realizare a unui semn.

Capitolul 1
Prelucrarea modelelor pe masini de copiat.

Basorelieful complex este caracterizat printr-o neuniformitate de

dispunere pe inalaltime a reliefului in raport cu suprafata de baza si
o variatie permanenta, pe traiectorie, a profilului reliefului.
Datorita acestor caracteristici dispozitivul tehnologic este constituit
chiar din modelul basoreliefului realizat in faza de prototip a
elementului decorativ, urmarirea in prelucrare realizandu-se prin
descrierea intregi ] suprafete exterioare a modelului de catre
elementul de urmarire.

Reproducerea fidela a basoreliefului de pe model pe elementul care

se prelucreaza presupune realizarea unor conditii tehnologice
suplimentare si anume:

diametrul sculei prelucratoare sa fie mai mic sau egal cu

al elementului de urmarire ( Ds Dc )

raza de rotunjire a varfului culei sa fie mai mica sau egala

cu a elementului de urmarire ( rs1 rc1 )

varful sculelor prelucratoare sa fie in acelasi plan

orizontal si pe aceeasi linie cu varful elementului de
urmarire;
 grosimea semifabricatului sa fie mai mare cu 12 mm
decat inatimea maxima a basoreliefului.

Masina de copiat elemente sculptate trebuie sa realizeze

mai multe grade de libertate ale sculei, asa incat sa poata fi urmarit
integral relieful, atat pe inaltime, cat si in suprafata.

Schemele generale de lucru ale masinii de copiat elemente

sculptate, dispunerea sculelor si a elementului de urmarire la
prelucrarea prin copiere a basoreliefului complex.

1-scule prelucratoare; 2-palpatorul; 3-grinda suport; 4 - ghidaje

cu sistem de pozitionare.

Paralelogramul deformabil alcatuit din tijele 10,11,12 si

grinda suport 5, legate intre ele prin articulatii, permite deplasarea in
plan orizontal a sculelor, cu mentinerea liniaritatii varfurilor lor. Intreaga
structura este sustinuta de articulatiile sferice 14 (sau articulatii
cilindrice duble), in jurul carora paralelogramul deformabil poate realiza
atat miscari in plan orizontal, cat si in planul vertical (urmarind variatia
de inaltime a reliefului). Odata cu deplasarea pe verticala a
paralelogramlui deformabil exista tendinta de pierdere a pozitiei verticale
a axelor prelucratoare, ceea ce ar duce la mari inconveniente in
urmarirea reliefului. Acest neajuns este rezolvat prin dispunerea
articulajiilor 7, care permite mentinerea verticalitatii sculelor pentru
urmarirea si prelucrarea reliefului pentru orice inaltime a acestuia.

Miscarile descrise in timpul prelucrarii

sunt:
 miscarea I de rotire in plan orizontal a intregii structuri -
care impreuna cu miscarea V asigura urmarirea intregii suprafete a
basoreliefului;

miscarea II, de rotire a intregii structuri in plan vertical,

cu scopul urmaririi inaltimii variabile a reliefului;

miscarea III, care asigura mentinerea grinzii suport (una

din tijele paralelogramului deformabil) in pozitii paralele succesive cu
marginea mesei masinii, la executarea miscarii I;
miscarea IV, de mentinere a verticalitatii axelor de
rotatie ale sculelor, atunci cand se realizeaza miscarea II de urmarire
a inaltimii reliefului;

miscarea VI, de rotatie a sculelor aschietoare.

Miscarile IV se realizeaza prin utilizarea fortei fizice a

muncitorului executant.
 Pentru usurarea efortului fizic in prelucrare articulatiile sunt
prevazute cu lagare de rostogolire, iar pentru a se usura realizarea
miscarii II sunt prevazute contragreutatile 16. Ele mai au si rolul ca
dupa terminarea prelucrarii, intreaga structura sa revina si sa ramana
in pozitia ridicata in raport cu masa masinii si implicit a zonei de
prelucrare.

Reglarea distantei dintre sculele prelucratoare, in

functie de dimensiunile basoreliefurilor prelucrate, se face prin
intermediul ghidajelor 6. In functie de dimensiunile elementelor
decorative prelucrate (ca lungime si latime), masina poate lucra cu un
numar mai mic sau mai mare de posturi de lucru, capetele de lucru
neutilizate fiind dezafectate si reamplasate pe grinda suport (intre
capetele de lucru utilizate la prelucrare).

Echilibrarea dinamica a masinii, in timpul prelucrarii, presupune

realizarea unei dispuneri simetrice a capetelor de lucru active in
raport cu elementul de urmarire.
 Echiparea masinii pentru prelucrarea
basoreliefului plan sau complex :

Masina de copiat elemente sculptate prevazute cu

basorelief complex se echipeaza cu un gratar realizat din elemente
rasinoase, dispus pe batiul masinii, in asa fel incat sa realizeze o
suprafata plana comuna (de dimensiuni suficient de mari), pe care
se vor dispune modelul si elementele ce urmeaza a fi
prelucrate. Modelul se dispune central in raport cu suprafata
disponibila a gratarului.

Elementele care urmeaza a fi prelucrate se dispun

simetric la distante L egale cu distantele dintre axele geometrice
ale sculelor. Dispunerea varfului sculelor si a varfului palpatorului
in acelasi plan se face cu ajutorul placutelor 12 fixate pe batiul
masinii, in acelasi plan orizontal.

Reglarea se face prin pozitionarea varfului palpatorului 2 pe placuta

centrala si apoi desfacerea suruburilor de fixare a sculelor in
mandrina, cand acestea vor aluneca pe verticala pana se vor
sprijini cu varful pe placutele proprii.

Asa cum s-a prezentat anterior, prelucrarea elementelor

sculptate pe masinile de copiat se realizeaza in faze diferite
(degrosare, modelare si finisare), fiecare faza realizandu-se prin
doua sau mai multe etape.

Fiecare etapa se realizeaza cu scule de diametre din ce in

ce mai mici.

Schema generala de lucru si modul de echipare a

masinii de copiat la prelucrarea basoreliefurilor:
 1 - cap de lucru;

2-element de
rmarire
3 -grinda suport;

4-sist.de pozitionare;

5,6-articulatii;

7 - tija mobila;

8 - tija
suport;
9 - tija de
legatura;
10
- articulatie;
11 - contragreutate;

12- placute
metalice;
13 - ghidaj
cilindric;
14-piesa de prelucrat

15- model de copiere

16 - grinda suport;

17-gratardin rasinos

Prelucrarea basoreliefului complex se realizeaza numai

cu scule cu varfurile rotunjite, si se incepe de la partea superioara a
reliefului spre baza acestuia. Acest mod de lucru asigura grosimi de
lemn aproximativ uniforme, detasate de sculele prelucratoare, ceea
ce asigura un efort relativ mic de manevrare a masinii si o buna
comportare a sculelor.

Trebuie mentionat ca odata cu schimbarea sculelor

aschietoare, prin trecerea de la o faza la alta, se schimba
obligatoriu si elementul de urmarire (palpatorul).

Finisarea prin daltuire manuala a sculpturilor

prelucrate pe masini
de copiat:

Prelucrarea elementelor decorative sculptate cu ajutorul

masinilor de copiat nu poate asigura totdeauna o prelucrare totala a
reliefului. Chiar si dupa faza de finisare pe masina mai raman inca
unele detalii, de amanunt, care nu pot fi definitivate decat cu
ajutorul daltilor, prin sculptare manuala. Detaliile care nu pot fi
prelucrate pe masina sunt, in general, cele caracterizate prin
unghiuri ascutite, elemente ascunse sau intersectii de suprafete.

Descrierea detailata a procesului de sculptare manuala

va fi prezentata la in continuare descrierea procesului tehnologic
a elementului decorativ 'masa de consola'.

Element decorativ realizat la masina

de copiat.

Element decorativ finisat prin

sculptare manuala.

Capitolul 2

COMANDA NUMERICA ASISTATA DE CALCULATOR

Scurt istoric. Functionare.

Au aparut ca o evolutie fireasca in sensul automatizarii proceselor
de productie fiind masinile cele mai produse.
Evolutia automatizarii a parcurs in timp urmatoarele etape:
- automatul programabil este un sistem de comanda simpla care
executa pas cu pas fiecare instructiune fara a avea posibilitatea de
a executa singur calcule geometrice sau tehnologice, verificari ale
diverselor V.E. (veriga executanta), corectii la parametrii
geometrici si tehnologici, cicluri dee prelucrare independente.
- N.C. (comanda numerica) este un sistem electronic de realizare
a cotelor sau deplasarilor avand controlul acestora. Utilizand acest
sistem se programeaza o anumita deplasare. Sistemul comanda
V.E. care realizeaza efectiv deplasarea, iar finele deplasarii
compara valoarea prescrisa a acesteia cu valoarea citita efectiv la
traductorii masinii, putand efectua corectii. Poate realiza diferita
secvente elementare ale ciclului de lucru.
- C.N.C. (comanda numerica asistata de calculator) este sistemul
cel mai performant care d.p.d.v al principiului ataseaza controlul
numeric unui calculator capabil de o logica geometrica si
tehnologica.

Se poate spune ca un echipament este cu comanda

numerica daca instructiunile care permit punerea in functiune a
masinii sunt transmise in forma codificata.

Admitand aceasta definitie atunci prima masina-unealta cu

comanda numerica a fost masina de tesut a lui Jacquard (1800)
care avea ca port-program o banda perforata.
Comanda numerica a masinilor-unelte este un procedeu de
comanda aparut in anii 1950. ea a fost dezvoltata in USA incepand
cu 1942 pentru a satisface nevoile industriei aeronautice:
realizarea suprafetelor complexe cum ar fi paletele elicei
elicopterelor sau buzunarele de diverse forme in panouri mari de
aluminiu.

Initial aceste echipamente dispuneau de organe de

comanda actionate prin cablu iar introducerea datelor se facea prin
cartele perforate. Cu aparitia microprocesoarelor si progresul
electronicii, costul acestor echipamente a scazut pana prin anul
1970, toate ofereau capacitati pentru tratamentul informatiilor
importante. Suporturile si transmiterea de date au putut fi
asigurate cu ajutorul disketelor, benzilor magnetice etc.

Aceasta evolutie care a autorizat tratamentul de date in timp real,

a permis cresterea

posibilitatilor oferite de acest tip de comanda si a favorizat

integrarea acestor acestora in

constructia de echipamente automatizate.

Figura 2. Reprezentarea schematica a unui echipament clasic cu

comanda numerica.

Utilizarea comenzii numerice (CN) nu se limiteaza numai la masini-

unelte cu care se

indeparteaza material cu ajutorul unor scule cu tais, ea este

prezenta la toate instalatiile de decupat cu fascicol laser, la
prelucrarea prin electroeroziune, la masinile cu fir, la operatiile de
asamblare etc. ea se intalneste de asemenea astazi la comanda
meselor masinilor de masurat tridimensionale, roboti si alte
echipamente.
Avantajele tehnice si economice ale comenzii numerice

In anii 70 80, era frecvent tentatia sa se spuna ca

comanda numerica nu era rentabila decat la realizarea seriilor mari
de piese sau la generarea suprafetelor complexe cu profil
evolventic.

Aceasta judecata era in parte justificata daca se tine cont de

greutatea cu care se realiza pregatirea fabricatiei si programarea
(numeroase calcule geometrice facute de mana, timpi de
schimbare a tehnologiilor mari, iar dispozitivele de inregistrare si
citire a informatiilor dificile si laborioase).

La vremea respectiva capacitatile slabe de calcul ale

echipamentelor electronice de

comanda nu permiteau sa se efectueze in timp real corectii legate

de geometria sculelor si

restrictiona programatorul sa defineasca traiectoriile axelor pentru

fiecare scula sau punct generator de pe fiecare scula. Astfel spus,
el trebuia sa scrie programul pentru o scula data iar iar ascutirea
obliga la corectia programului. In paralel cu aceasta, costul ridicat
al echipamentelor nu poate fi autorizat decat la seriile mare si
consecutive de fabricatie.

Astazi, comanda numerica poate fi utilizata intr-o maniera

economica in cazul seriei mici

sau pentru fabricatii individuale de piese, fara ca acestea din urma

sa aiba forme complicate.

Aceste avantaje sunt datorate in general aportului tehnic adus de

comanda numerica, dar
sunt mult mai vizibile in cazul programarii asistate de calculator
care elimina si restrictiile legate de timpii si costurile de
programare.

Ea permite:

- scoaterea in exteriorul postului de lucru a sarcinilor legate de

modelarea geometrica, cinematica si tehnologica a procesului de
prelucrare;

- reducerea timpilor pentru mersul in gol prin realizarea in regim

automat a secventelor procesului

de prelucrare: prin punerea in pozitie de lucru a sculelor cu viteze

de avans rapide, prin

schimbarea automata a sculelor, prin schimbarea automata a

vitezelor cu ajutorul variatoarelor;

- reducerea numarului de operatii care erau necesare pentru

efectuarea de lucrari precise: trasare, utilizare de lunete,
eliminarea dispozitivelor de copiat;

- realizarea de suprafete complexe prin deplasarea dupa mai

multe axe simultan si posibilitatea realizarii de piese cu suprafete
mult mai apropiate de necesitatile functionale;

- definirea conditiilor optimale de lucru, pentru ca aceste masini

ofera posibilitatea de a face sa varieze continuu viteza de lucru si
astfel creste dura de viata a sculelor;

- diminuarea gradului de implicare a factorului uman, prin

cresterea gradului de automatizare a echipamentelor si diminuarea
sarcinilor de control, care sunt efectuate in timpul derularii
operatiilor de prelucrare, de echipamente speciale;

- posibilitatea de a asigura flexibilitatea in raport cu evolutiile

tehnice actuale in materie de moduri de schimbare a sculelor, de
proiectare geometrica si tehnologica sau utilizarea unor sisteme de
tratament de date CFAC (Conceptia Fabricatiei Asistata de
Calculator).

- integrarea echipamentelor periferice (dispozitive pentru

masurarea sculelor, manipulatoare, roboti etc.) sau integrarea
MUCN in ansamble automatizate (celule flexibile, linii de fabricatie),
figura 5.

Principiul masinilor cu Comanda Numerica

Ca si in cazul masinilor traditionale este necesar de a avea un birou

de proiectare constructiva care sa furnizeze modelul geometric al
piesei de executat pe suport magnetic sau electronic si un birou de
proiectare tehnologica.

1 Pregatirea programului

In functie de mijloacele puse la dispozitie tehnologului realizeaza

programul de executie pe MUCN, figura 7:

- fie prin programarea manuala prin analiza si calculul traiectoriei

sculelor i redactarea unui program pe hartie in limbaj CN. Acest
program poate fi scris direct pe tastatura sau poate fi editat in
functie de masina utilizata pe benzi, diferiti suporti magnetici sau
memorie RAM etc.
- fie utilizand un calculator ajutat de un postprocesor (program de
traducere sintaxa) si un program pentru editarea programului ce
va fi adoptat, transformat prin postprocesor la nevoile masinii.

2. Programul in C.N.

Programul in comanda numerica a masinii este realizat in raport cu

triedrul triortogonal

drept de referinta, ales de programator, denumit originea

programului OP cu originea intr-un punct singular in raport cu care
se definesc cotele punctelor caracteristice ale traiectoriilor sculelor.

Acest sistem de referinta indica in mod egal si orientarea

semifabricatului pa masa masinii.

Programul descrie tipul operatiei ce urmeaza a se efectua,

traiectoriile de asigurat pentru scule sau localizarea operatiilor de
prelucrare, numarul sculei si conditiile de operare. Programul este
deci o succesiune de instructiuni bine definite sau astfel supus
nimic nu este lasat la intamplare.

Figura 8. Exemplu de reglaj a originii programului pentru frezare.

Pentru a realiza un program corect, operatorul pe masina-unealta

cu comanda numerica

(MUCN) trebuie:

- sa pozitioneze corect semifabricatul in sistemul referential de axe

al masinii, respectand

orientarea stabilita de programator si urmarind ca traiectoriile

programate sa nu iasa in afara suprafetelor de lucru ale masinii;

- stabilirea in comanda masinii a pozitiei originii OP in raport cu

reperul legat de masa

masinii, care este de obicei originea dispozitivului de masura.

Este bine de retinut diferenta care exista intre ele:

- originea programului OP si originea piesei Op - originea piesei

este punctul unei piese

brute, modelul sau inceputul prelucrarii. El va trebui sa tina cont

eventual de decalajul intre
OP si Op;

- originea masinii Om si originea sistemului de masurare OM:

primul fiind materializat de

originile traiectoriilor pe fiecare axa. Ea este cateodata decalaa de

originea echipamentului

de masura si acest decalaj este luat in seama in cadrul procedurii

automate de deplasare.

3. Luarea in considerare a geometriei scule

In afara acestor reglaje, unitatea de comanda va trebui sa fie

informat, pentru fiecare scula,

despre pozitia spatiala a partii active a sculei caci masina piloteaza

numai un punct perfect definit (acela care a servit pentru reglajul
originii OP), fie pe varful sculei (freze, burghie) sau pe partea
activa a sculei etalon. Pentru aceasta este necesar sa se introduca
dimensiunile caracteristici ale sculelor, definite in raport cu acest
punct caracteristic.

Aceste dimensiuni depind de tipul sculei si sunt masurate:

- manual pe masina, echipata uneori cu palpatoare sferice;

- pe un banc de prereglaj mecanic sau optic cu (fara) schimbare

directa prin legatura cu

memoria masinii. Scopul legaturii este reducerea timpilor morti.

Cand ansamblul acestor operatii este efectuat se procedeaza mai

intai la o simulare si apoi

la executarea unei piese de proba.

Daca se poate simula programul pe calculator si s-a vizualizat

grafic simularea atunci este

bine daca nu trebuie validat programul:

- fie prin executia unei piese in gol;

- fie utilizand reprezentarea grafica a comenzii;

- fie prin realizarea unei piese dintr-un material usor prelucrabile

(rasina etc.) in scopul evitari

riscului de ciocnire;

Prima piesa este executata in general in modul masina bloc cu

bloc utilizand

posibilitatile de reducere a vitezei de avans prin potentiometre.

La comanda numerica calitatea executiei si precizia masinii depinde

de modul cum este
realizat programul si efectuat reglajul. Pe sistemele automatizate
calitatea fazei de pregatire (sau de definire a unui proces
tehnologic) determina si calitatea fabricatiei obtinute.

Capitolul 4. Structura unei masini unelte cu comanda numerica

O masina cu comanda numerica este inainte de toate o masina

unealta de precizie asociata

la o comanda automata de calitate tehnologia unei masini MUSC nu

este simpla: o atentie

particulara se acorda rigiditatii, reducerii frecarilor si controlul

adaptiv al fortelor de aschiere si inertie inainte de a executa miscari
frecvente cu viteze si acceleratii ridicate.

Pentru realizarea deplasarilor marea majoritate a constructorilor de

masini-unelte au

adoptat ghidajele pe glisiere cu galeti si antrenarea prin suruburi cu

bile pretensionate.

4. Directorul de comanda

Toate comenzile numerice sunt astazi cu microprocesor incorporat

fie integral in directorul de comanda, fie apartinand unui calculator
situat in tabloul de comanda al masinii in comanda directa.
Legatura intre partea informatica proprie si masina este asigurata
printr-un automat programabil care asigura gestiunea captorilor si
actionarilor prin programe specializate care asigura controlul si
deservirea axelor.

Automatul joaca rol de interfata inteligenta intre directorul de

comanda (care are, aprioric,

un caracter universal) si particularitatile masinii, fiind deci

constructorul de MUCN cel care asigura programarea automatului
pentru al adapta la gestiunea organelor de executie ale masinii.
Directorul de comanda are misiunea principala de a interpreta si a
face executabil

programul-piesa scris intr-un format normalizat denumit program

manual de programare sau cod ISO. Fiecare linie din program
cuprinde mai multe instructiuni relative fie la deplasari, fie la
conditiile de operare.

Pentru masinile de strunjit, de exemplu, care reprezinta majoritate

aplicatiilor, deplasare

este definita indicand natura deplasarii (rectilinie, circulara) si

coordonatele punctelor dorite.

Directorul de comanda cunoscand pozitia actuala a sculei in raport

cu piesa calculeaza

punctele intermediare pentru atingerea punctelor definite in blocul

de instructiuni. Ordinul de deplasare se executa transmitand la axe
succesiunea de schimbari de viteza care genereaza, prin micro-
deplasari consecutive, deplasarea globala programata aceste
valori sunt calculate de interpolatoare de axe.

Prin combinarea miscarilor de translatie si rotatie(in cazul masinilor

cu comanda numerica cu 4 sau 5 axe) se pot obtine diferite forme,
simple pana la cele mai complexe.
Tipuri de sculpturi ce pot fi realizate.

Gravarea 3D poate fi folosita in multe tipuri diferite de proiecte.

Trebuie sa intelegem ca exista multe feluri diferite pentru a realiza
sculpturi tridimensionale. A fost un timp cand axa Z la unele CNC-uri
putea fi activa doar daca axa X si Y erau inactive sau avea 2 pozitii,
sus si jos. Realizarea unor proiecte foarte complexe depide foarte mult
de softul de proiectare. In exemplul urmator se poate vedea stadiul de
complexitate al unui proiect.
 Se poate realiza un model 3D cu o modalitate de lucru
2D utilizand mai multe straturi. Proiectul unei harti avand marimea
Z diferita este un exemplu. Un altul se poate vedea in imaginea de
mai jos, un avion de vanatoare.

Gravarea in V

Aceasta tehnica utilizeaza miscarea CNC cu o freza

ascutita in V pentru a reda o sculptura clasica pentu litere sau alte
sculpturi care in mod traditional sunt facute manual. Sculptura in V
este o buna modalitate de a adauga valoare estetica scrisurilor,
semnelor sculptate, sau sculpturilor decorative. Un astfel de proiect
se poate realizeaza intr-un software 2D si nu 3D duce la o micsorare
a timpului de proiectare si o usurare a realizarii acestuia.
 In In prelucrarea 3D se realizeaza o miscare a capului de
lucru pe toate cele 3, 4 sau 5 axe. Se realizeaza linii, curbe 3D
pentru a sculpta forme complexe. Aceste forme sunt nelimitate
depinzand doar de imaginatia proiectantului.

Cand se considera o lucrare 3D este de ajutor de a separa

procesul de design sau crearea formei, de procesul de generare al
traiectoriei sculei. Exista softuri separate pentru fiecare, si doar
cateva includ ambele posibilitati.

3D design- Primul proces in realizarea sculpturii.

Se va crea mai intai o forma 3D a conceptului, intr-un

program adecvat, definind forma ce va fi taiata. Aceasta forma se
numeste model 3D si programele software in care se realizeaza, se
numesc de obicei programe de modelare 3D(cate o data 3D CAD).
Modelarea este cuvantul potrivit aici, pentru ca in loc sa se deseneze
linii, se vor realiza forme 3D prin inserarea si modificarea unor
forme 3D simple, de baza. Va fi nevoie de un program pentru a
realiza formele dorite. Pentru inceput se poate opta pentru un
software numit SILO, care are un pret de start in jur de 110 $, fiind
si unul usor de utilizat. Pe masura ce dorinta de a realiza forme mult
mai complexe creste, exista programe mult mai dezvoltate dar cu
aceasta creste si pretul acestora. Un astfel de program este
Rhinoceros avand un pret de achizitie de 1000 $.
Dupa ce se realizeaza modelul, se va creea traiectoria sculei.

Un model 3D defineste geometria formei, dar nu si miscarea sculei

CNC-ului in jurul modelului pentru al sculpta. Modelul nu stie ce tip
si marime de scula sa foloseasca. Urmatorul pas este aducerea
modelului in 3D CAM sau a unui program de generare a traiectoriei
uneltei

Generarea traiectoriei uneltei peste un model de catre un program

CAM

Odata devenit serios cu privire la productia 3D se vor aprecia

caracteristicile aditionale CAM si capabilitatile PartWorks 3D pentru
definirea traseelor sculelor exact cum se doreste. Factori ca si
calitatea devin impotanti pentru ca permit marirea vitezei de taiere
la finisare. Ultimul pas se face cu o taietura ingusta care se strica
usor daca se foloseste agresiv, dar un bun pas de degrosare va
micsora stresul pe freza ingusta de finisare.

PartWorks 3D ofera multe moduri de control ale proceselor de

prelucrare. Este foarte simplu de utilizat si include optiuni
pentru modele de prelucrare simple sau cu mai multe
parti,agatatoare pentru a-l tine si detectarea automata a limitei
pentru a se asigura ca timpul nu este pierdut prelucrand regiuni
care nu sunt necesare.Strategiile de taiere includ nivelul Z de
degrosare,finisarii (raster) si optiunea de a taia(de a desprinde)
automat piesa de prelucrat terminata.

Combinand 3Ddesign si Cam: Standard. Putine pachete

software combina modelarea 3D cu caracteristicile CAM. Acesta
ofera o abordare organizata pentru a face o intreaga actiune 3D .
Aspire, noua modelare 3D si software-ul de prelucrare 3D pot
converti un desen 2D intr-un relief 3D de calitate superioara si
traiectorii CNC. Un alt exemplu este MasterCam, care ofera un set
de pachete generalizat pentru a incepe finisarea 3D CNC ( capabile
sa importe modele 3D din alte parti). Dincolo de MasterCam este un
tablou extensiv al software 3D orientat spre instrumentele masinii
CNC si mai ales evaluat la niveluri considerabile inalte.
 Combinand Design 3D si CAM: ceva unic si creativ. Multi
utilizatori de masini CNC sunt interesati in metode intuitive pentru
sculptare si gravura in 3D si in special pentru imfrumusetarea
muncii lor cu gravuri in relief 3D, care pot fi aplicate pe semne, usi
sau mobila.

Modelarea in relief un tip special de provocare pentru ca

este destinata sa transmita un tip special de simt pentru adancime
fara a fi o replica exacta a adancimii unui obiect. Deseori cu o
gravura in relief ideea este de a crea o impresie realistica cu
minimum de adancime( ca pe fata unei monede). ArtCam Pro este
singurul program de design orientat pt provocarile ale muncii in
relief si pt transmiterea adancimii sau sculpturii in 3D. Este orientat
sa ajute utilizatorul sa formeze un relief 3D, incepand doar cu desen
2D sau imagine bitmap.

ArtCAM Pro helps

you create (raise) 3D Final 3D model (on left) and
shapes from line close-up of
drawings. tool path (above).

Prin furnizarea de un set extensiv de instrumente,

ArtCam Pro permite ridicarea, rotunjirea,inclinarea, formarea
unghiurilor si texturii si in general modelarea componentelor unei
imagini 2D intr-un model relief( exemplul de mai sus utilizeaza un
desen linie;in plus ArtCam Pro are instrumente extensive pt crearea
de forme in relief din bitmap umbrite).
Capitolul 3

Realizarea unui semn.

In continuare se va prezenta un exemplu de sculptura a unui

semn cu ajutorul programului ArtCAM.
Aici este prezentata interfata soft-ului ArtCAM cand semnul este
vazut ca desen realizat din linii. In stanga se pot vedea o
varietate de controale pentru sculptare 2D si 3D. Daca ne uitam
la a doua icoana sub 2D, gasim controlul pentru curatirea
suprafetei. Este utilizat pentru a creea un buzunar in material
pentru a da impresia de inaltare, adancitura, indepartand
fundalul la o anumita adancime.

Se va utiliza Area Clear Control pentru a freza suprafata

materialului inainte de a freza desenul propriu zis.
De ce este nevoie sa realizam aceasta frezare.

Materialul nu are o grosime constanta. Aceasta neregularitate va

cauza o adancime neconstanta a scrisului, in unele locuri prea
adanci iar in altele mai putin adanci.

Solutia este de a crea o suprafata plata cu o freza cu taisul drept

care sa frezeze toata suprafata modelului. Liniile rosii de
deasupra modelului arata traiectoria frezei.
In imaginea capturata de deasupra, se va selecta o freza tip V
cu unghiul de taiere de 80 grade, care va fi folosita spre a
realiza conturul literelor.
Liniile rosii arata traiectoria ce va fi luata de freza in timpul
taierii.

Unul dintre multele lucruri ce pot fi facute de ArtCAM Pro, este

acela ca se poate face o simulare a frezarii si se poate vedea
cum va arata sculptura. Se poate observa si diferitele adancimi
ce sunt luate de catre freza.
O alta vedere pentru aceeasi simulare. Este un lucru foarte bun,
acela de a putea face o simulare inainte de a freza materiale
foarte scumpe.
In aceasta imagine, s-a ales o freza de diametrul d=8 mm
pentru a freza conturul modelului. Inca o data liniile rosii
reprezinta centrul frezei si tot odata traiectoria acesteia.

Cand se va freza un model cu o grosime de 35 mm din stejar,

vor trebui facute mai multe treceri, tot mai adanc la fiecare
trecere pentru a evita distrugerea freze si a modelului. In acest
caz o trecere desprinde 5 mm.
Asa arata simularea modelul terminat inainte de a fi frezat.

Semnul dupa frezare.

Bibliografie

www.cncinformation.com

www.shopbottools.com

www.youtube.com

www.vectorart3d.com

www.wooddesigner.com