Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS

1. Analiza temei de proiectare 1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente ale

masinii de gaurit 1.2 Miscari executate de masina de gurit 1.3 Suprafete prelucrate 1.4 Scule utilizate 2. Calculul cinematic al cutiei de viteze 2.1 Calculul numarului treptelor de turatii . Calculul raportului de reglare 2.2 Alegerea turatiilor normalizate 2.3 Studiul ecuatiei structurale , a retelelor structurale si alegerea retelei structurale optime 2.4 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze 2.5 Calculul rapoartelor de transmitere 2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze 2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate 2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate

Cap.1 Analiza temei de proiectare


Tema de proiect prevede proiectarea cutiei de viteze a unei masini de gaurit in conditiile in care: - actionarea se face cu motor asincron trifazat cu rotor n scurt circuit cu urmtoarele caracteristici: - turatia minim: nmin= 112rot/min - turatia maxim: nmax= 710 rot/min - ratia: = 1,25 - turatia arborelui principal: n= 750 rot/min. Masina unealt este o masin de lucru destinat generrii suprafetelor pieselor prin procesul de aschiere n anumite conditii de precizie dimensional, calitate a suprafetei si productivitate Miscarea relativa dintre scula si piesa , ca forma si viteza, este determinata pe de o parte de cinematica generarii suprafetelor piesei, iar pe de alta parte de procesul tehnologic al aschierii. Motorul care actioneaza masina-unealta este un motor electric care furnizeaza o miscare de rotatie cu turatia masurata in rot/min . Mecanismele care sunt interpuse intre motorul electric si organul care asigura miscarea piesei sau a sculei au scopul de a transmite si transforma miscarea de rotatie a motorului intr-o miscare cu caracteristici corespunzatoare procesului de generare prin aschiere a suprafetelor pieselor. Totalitatea acestor mecanisme formeaza un lant cinematic al carui scop este bine determinat prin caracteristicile miscarii de la capatul de iesire si caracteristicile miscarii de la capatul de intrare a lantului cinematic Din punctul de vedere al modului in care se poate regla raportul de transfer al mecanismului de reglare al lantului cinematic principal , mecanismele se impart in doua grupe : cu reglare discontinua(in trepte) si cu reglare continua. Din grupa cu reglare discontinua fac parte cutiile de viteze,rotile de schimb si transmisiile prin conuri drepte iar din a doua grupa variatorii mecanici,hidraulici si electrici. Mecanismele cu reglare discontinua asigura rapoarte de transfer discrete, dispuse in serie geometrica.Reglarea in trepte a rapoartelor de transfer , determina un domeniu de viteze de aschiere discontinuu, ceea ce face ca in majoritatea cazurilor sa nu fie posibila obtinerea unei viteze reale de aschiere , corespunzatoare vitezei tehnologice de aschiere prescrisa de procesul de aschiere, ci o viteze reala mai mare sau mai mica decat cea tehnologica

1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente Masinile de gaurit sunt destinate prelucrarii gaurilor in semifabricate, cu ajutorul burghielor, prrecum si prelucrarii prin lamare , adancire ,alezare, filetare etc. a gaurilor existente.Acestea pot fi portative sau fixe. Masinile de gaurit portative sunt destinate prelucrarii gaurilor de diametre mici, in piese metalice de dimensiuni mari sau pentru lucrari de confectii si mentenanta in diverse domenii. Masinile de gaurit fixe pot fi verticale, radiale, multiax, orizontale,in coordonate . Masinile de gaurit verticale cele mai folosite sunt cele de masa, cu coloana si cu montant. In figura 1 este prezentata schema de principiu a masinii de gaurit de masa , masina care are o constructie simpla si poate executa gauri de pana la 16mm .

Fig. 1 1-masa ; 2-coloana; 3-corpul masinii; 4-electromotor; 5-con in trepte; 6arbore principal; 7-maneta pentru realizarea avansurilor; 8-maneta pentru deplasarea verticala a corpului masinii; 9-maneta de blocare; 10-roata pentru deplasarea motorului si intinderea curelei trapezoidale Masinile de gaurit cu coloana (fig.2 a) sunt destinate prelucrarii gaurilor cu diametrul pana la 40mm, la piese de greutati si dimensiuni mici si mijlocii.

Masinile de gaurit cu montant (fig.2b) pot prelucra gauri de diametre mari(25...80mm), la piese de greutati si dimensiuni mijlocii si mari, fiind mai robuste decat cele cu coloana. La toate masinile cu coloana sau montant se intalnesc aceleasi elemente constructive, care insa au forme diferite, adaptabile la constructia generala a masinii

Fig. 2 1-placa de baza; 2-coloana; 3-montant; 4-mecanism deplasare consola;5dispozitiv de blocare consola; 6-consola; 7-masa; 8-cap de gaurit; 9dispozitiv blocarecap de gaurit; 10-mecanism pentru deplasarea capului de gaurit;11-cutia de viteze; 12-cutia de avansuri; 13-mecanism pentru avansul pinolei; 14-pinola; 15-arbore principal;16-motor electric Masinile de gaurit radiale(fig.3) se folosesc la executarea si prelucrarea gaurilor in piese de dimensiuni mari si grele, a caror manevrare si fixare este dificila.Arborele principal al acestor masini se poate deplasa intr-o anumita zona de lucru pe toate directiile, orizontale sau verticale, putand executa sau prelucra diverse gauri pe un semifabricat asezat direct pe placa de baza sau pe masa masinii.Caracteristic acestor masini este miscarea radiala a capului de gaurit in lungul unui brat , care se poate roti in jurul unei coloane si deplasa vertical.Capul de lucru contine cutia de viteze si cutia de avansuri, fiind similar cu cele ale masinilor de gaurit verticale.

Fig. 3 1-placa de baza; 2-coloana; 3-masa; 4-piesa; 5-manson; 6-surub; 7-brat; 8-cap de gaurit; 9-arbore principal; 10-dispozitiv de prins scula; 11-scula; 12ghidaje 1.2 Miscari executate de masina unealta Miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie si este executata de scula.Miscarea de avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal al masinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive.Aceasta transmite momentul necesar gauririi, alezarii, filetarii,etc, si forta necesara prelucrarii. Marimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maxim al gaurii care se poate prelucra in plin cu un burghiu elicoidal intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere r = 60 70
daN mm 2

Cutia de viteze care va fi proiectata este o cutie pentru masina de gaurit verticala cu coloana din fig.2 a . Aceasta masina este destinata prelucrarilor de gaurire, adancire, largire, alezare si filetare. In acest scop ea este dotata cu o cinematica corespunzatoare a vitezelor de aschiere, a avansurilor si cu dispozitivele necesare. Masina poate fi utilizata atat pentru prelucrari cu avans mecanic cat si pentru avans manual. Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurata prin realizarea unei mese deplasabile pe verticala precum si prin posibilitatea deplasarii verticale, pe cale manuala a cutiei de viteze pe coloana. Parametrii caracteristici principali ai masinilor de gaurit sunt: - diametrul maxim de gaurire din plin cu burghiu elicoidal in semifabricat de otel cu rezistenta la tractiune 60 70 dan/mm2; - lungimea maxima a cursei arborelui principal al masinii; - distanta dintre arborele principal si ghidajele montantului sau coloanei; - diametrul mesei de patrundere al semifabicatului; - puterea motorului de antrenare principal de autonomie P=0,02D1,5kW, in care D este diametrul burghiului; - turatiile arborelui principal:

nm in =

1000 V [ rot / m in] Dm ax

nm ax =

1000 V [ rot / m in] Dm in

In figura 4 a,b sunt prezentate burghiul elicoidal(fig.4 a) si burghiul lat(fig.4 b) folosite in operatia de gaurire(burghiere)

Se disting doua miscari: miscarea de aschiere de rotatie I(n) si miscarea de avans II(s) in lungul axei burghiului. In cazul masinii de gaurit cu coloana masa 7 fixata pe consola 6 se deplaseaza pe verticala, prin actionare manuala, cu ajutorul mecanismului 4, compus din roata dintata si cremaliera . Capul de gaurit 8 se deplaseaza si el pe

verticala cu ajutorul unui mecanism 10 actionat mecanic de la motorul 17 sau manual cu ajutorul unei manivele. 1.3 Suprafete prelucrate Spre deosebire de alte prelucrari care folosesc scule profilate, masinile de gaurit folosesc scule dimensionale ce transmit dimensiunea lor suprafetei prelucrate. Prelucrarea suprafetelor interioare se executa in conditii mult mai grele decat prelucrarea suprafetelor exterioare, deoarece sculele au o rigiditate relativ scazuta , conducerea sculei se face dificil, nu se poate observa cum lucreaza scula pentru a controla prelucrarea, eliminarea aschiilor si a caldurii se face mai greu. 1.4 Scule utilizate Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere realizata cu ajutorul unei scule numita burghiu(cu diametrul maxim de 80mm), in scopul realizarii unei gauri in materialul plin. In functie de constructia lor burghiele pot fi clasificate in : elicoidale(spirale), late(plate) si speciale. In figura 6 sunt prezentate partile componente ale burghielor elicoidale .

fig. 6

In fig. 7 sunt prezentate burghie speciale care sunt destinate executarii gaurilor de diverse forme, adanci sau cu diametre mari .

Fig. 7 Largirea-procedeu de prelucrare a gaurilor care au fost obtinute in prealabil prin turnare, forjare, matritare, si mai rar prin gaurire, in scopul maririi diametrului acestora.Aceasta operatie se poate executa cu burghie spirale, pentru alezajele obtinute prin gaurire, cu largitoare (fig. 8) sau prin strunjire interioara.

Fig. 8 Adancirea-procedeu de prelucrare a unor gauri cilindrice sau conice, la extremitatea altei gauri cu diametru mai mic, fata de care acestea sunt coaxiale.Prelucrarea se executa cu adancitoare cilindrice sau conice, cu mai multi dinti.

Fig.9

Lamarea-operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor frontale plane ale alezajelor, cu ajutorul sculelor de lamat, care se numesc adancitoare pentru lamare(fig. 10).

Fig. 10 Alezarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a gaurilor, in vederea imbunatatirii preciziei dimensionale si a rugozitatii suprafetelor, realizata cu ajutorul alezoarelor.Alezoarele(fig. 11) sunt scule aschietoare cu mai multi dinti (6...8) plasati pe o suprafata cilindrica iar la partea frontala se termina cu o zona conica.

Fig. 11 Filetarea gaurilor pe masini de gaurit se realizeaza cu ajutorul tarozilor.Tarodul este scula folosita la filetarea interioara a pieselor si este compus din partea utila, de lungime l1 + l2 (fig. 12), si coada de lungime l3 , care se termina cu capul de antrenare l4 .

Fig. 12 2. Calculul cinematic al cutiei de viteze


2.1 Calculul numarului treptelor de turatie . Calculul raportului de reglare a turatiilor Pentru reglarea in trepte a turatiei organelor de lucru ale masinilor unelte se utilizeaza cutii de viteze, roti de schimb, transmisii prin conuri etajate, motoare electrice cu turatie variabila precum si diferite combinatii ale acestora .In cazul

unui motor cu turatie continua reglarea turatiilor la iesire se obtine prin schimbarea rapoartelor de transmitere ale mecanismelor din structura lantului cinematic. Cutiile de viteze sunt mecanisme cu roti dintate si cuplaje comutabile care au perechi de roti dintate astfel dispuse, incat, pentru aceeasi valoare a turatiei de intrare sa se obtina succesiv mai multe trepte de turatii la arborele de iesire. Modificarea turatiei de iesire se obtine prin schimbarea de viteze, adica prin modificarea perechilor de roti dintate care se afla in angrenare. Numarul treptelor de turatii, in cazul turatiilor ordonate in serie geometrica, se poate calcula cu relatia (1) unde q -numarul treptelor de turatii, nmax -turatia maxima obtinuta la arborele principal , nmin -turatia minima obtinuta la arborele principal iar -ratia seriei , iar raportul de reglare a turatiilor cu relatia (2) unde cu Rn se noteaza raportul de reglare a turatiilor.
nmax nmin q =1 + log log

(1)

si

Rn =

nmax nmin

(2)

Pentru Rn =6

nmax = 710

rot/min ,

nmin = 112

rot/min si =1,40 se obtin : q =9 si

2.2 Alegerea turatiilor normalizate

Prin numerele normale se inteleg sirurile de numere in progresie geometrica, rotunjite conventional, avand una din ratiile :
40 = 40 10 = 1,06

20 = 20 10 = 1,12

10 = 10 10 = 1,25
5 = 5 10 = 1,60 ,

cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea printre termenii lor. Fiecare sir de numere normale se noteaza conventional prin litera R urmata de ordinul radicalului (R40, R20, R10, R5). Numarul de termeni dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului ratiei.Astfel sirul R40 poseda 40 termeni in intervalul de la 1 la 10, sirul R20 contine 20 termeni , etc. Din sirurile de numere normale R40, R20, R10, R5 denumite siruri fundamentale se pot obtine siruri derivate, prin folosirea numai a termenilor din 2 in 2, din 3 in 3, etc. Din sirul respectiv. Numerele normale au o aplicatie extinsa in tehnica , fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura, de exemplu, diametre , lungimi, volume, greutati, viteze, turatii etc.

Astfel , motoarele asincrone au ca turatii de sincronism (3000,1500, 1000, 750 ... rot/min) marimi care se incadreaza in sirul numerelor normale. Datorita lunecarii si sarcinii , turatiile asincrone sunt mai mici decat cele sincrone (pana la -6% in raport cu turatia de sincronism) astfel incat se considera ca turatii asincrone in sarcina marimile 2800, 1400, 710...valori care se regasesc de asemenea printre numerele normale ale sirurilor R40 si R20. Faptul ca turatiile in sarcina ale motoarelor asincrone se pot incadra numai in sirurile fundamentale R40 si R20 conduce la folosirea numai a acestora ca serii de turatii pentru mecanismele de reglare discontinua din lantul cinematic principal al masinilor-unelte. Seria R20 a fost acceptata pe plan international , prin ISO, ca sir fundamental al seriilor de turatii pentru masini unelte , serie a carei ratie 20 = 1,12 conduce la pierderea relativa maxima de viteza de 10%. In afara sirului fundamental , se pot folosi si siruri derivate, de exemplu R40/2 , R40/4, R40/6 ale caror ratii sunt:
40 / 2 = 20 =1,12
2 40 / 4 = 20 = 10 = 1,25
3 40 / 6 = 20 = 1,4 = 2

precum si siruri derivate ale sirului fundamental R20 si anume R20/2, R20/3, R20/4, R20/6 ale caror ratii sunt :
2 20 / 2 = 20 = 1,25
3 20 / 3 = 20 = 1,40 = 2

4 20 / 4 = 20 = 1,60 6 20 / 6 = 20 = 2

2.3 Studiul ecuatiei structurale , a retelelor structurale si alegerea retelei structurale optime Mecanismele comutabile dintre doi arbori consecutivi ai cutiei de viteze formeaza o grupa cinematica ( de reglare ). Intr-o cutie de viteze exista cel putin doua grupe cinematice si cel mult patru, iar numarul comutarilor care se realizeaza cu tot ansamblul este q=648 . Numarul total de comutari la arborele de iesire se calculeaza cu relatia :
q = q1 q2 q3 q4

unde q j reprezinta numerele de comutari realizabile cu grupele considerate . Prin descompunerea cutiei de viteze in grupe cinematice se realizeaza urmatoarele : -micsorarea numarului total de angrenaje (in general numarul acestora este mai mic decat numarul comutarilor)

-reduceri importante ale turatiei la iesire , pe baza expresiei raportului de transmitere total, i =i1i2i3i4 -valori mari ale raportului de reglare Rn -constructie compacta a cutiei de viteze Pentru cutia de viteze care trebuie sa realizeze obtinerea din turatia 750 rot/min a 9 turatii cuprinse intre 112 rot/min si 710 rot/min este nevoie 9 comutari obtinute prin 2 grupe cinematice .
9 = 3 3

Vom avea 3 perechi de roti dintate care pot fi angrenate in prima grupa cinematica si 3 perechi in cea de-a doua. Din unica turatie n=750 rot/min la arborele I se obtin 3 turatii la arborele II, turatii ale caror valori sunt in serie geometrica cu ratia , iar din cele 3 turatii 1 diferite la arborele II se obtin 9 turatii diferite la arborele principal , care sunt in serie geometrica cu ratia . 2

Fig.13 reprezentarea schematica a rapoartelor de transmitere


reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele II 1 reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele principal 2

de transmitere al angrenajului 1 angrenarea 11 i12 raportul de transmitere al angrenajului 2 angrenarea 22 i13 raportul de transmitere al angrenajului 3 angrenarea 33

i11 raportul

n11 turatia

arborelui II la arborelui II la arborelui II la

n12 turatia
n13 turatia

raportul de transmitere al angrenajului 4 n turatia de intrare raportul de transmitere al angrenajului 5 i23 - raportul de transmitere al angrenajului 6 Relatiile intre turatii, rapoarte de transmitere si ratii :
i21 i22

1 =

i12 i13 = i11 i12

2 =

i22 i23 = i21 i22

; i11 =

n n11 n ; i12 = 12 ; i13 = 13 n n n

Se obtin la arborele principal 9 turatii distincte :


n1 = ni 11 i21

din analiza acestor expresii rezulta :

n2 i12 = = n1 i11

astfel ;

1 =

n2 = ni12 i21 = n1
n13 = ni 13

n11 = ni 11

n12 = ni12

n3 = ni13 i21 = n1 2

n4 = ni11i22 = n1 3

n4 i = 3 = 22 = 2 n1 i21

astfel

2 = 3
n5 = ni12 i22 = n14 n6 = ni13 i22 = n15 n7 = ni11i23 = n16 n8 = ni12 i23 = n17 n9 = ni13 i23 = n18

Rapoartele de transmitere partiale formeaza progresii geometrice cu ratiile 1 = (grupa cinematica de ordinul 1) si 2 = 3 (grupa cinematica de ordinul 2) . Rapoartele de transmitere totale sunt in progresie geometrica cu ratia . Formula structurala a cutiei de viteze se prezinta astfel : q = [q1 ]a [q2 ]a in care 9, q1 = 3 , q2 = 3 , a1 = 1 , a2 = 3
1 2

91 = 31 33

Fig.14 Reprezentarea diagramei structurale a turatiilor pentru cutia de viteze a masinii de gaurit

2.4 Calculul raportelor de transmitere Pentru constructia diagramei structurale avem nevoie de valorile turatiilor intermediare si a turatiilor obtinute la arborele principal. Se porneste de la alegerea valorii raportului minim intermediar , stiind ca rapoartele de transmitere au valori intre
1 4

si

2 1

( 4 i 1 ) .

Alegem valoarea pentru i11 = 5 = (1,25 ) 5 =0,327 apoi se calculeaza i13 = 3 obtinand i12 = 4 si i12 = (1,25) 4 = 0,409 valorile si 3 i13 = (1,25 ) = 0,512 . Valorile turatiilor intermediale : n11 = ni11 = 245 ,25 rot/min ; n12 = ni12 = 306 ,75 rot/min ; n13 = ni13 = 384 rot/min Rapoartele de transmitere i21 , i22 si i23 se calculeaza pornind de la turatia minima care se doreste a fi obtinuta la arborele principal notata cu n1 = 112 rot/min .
i21 = n1 112 = = 0,456 i22 = i21 3 = 0,456 (1,25) 3 = 0,890 . n11 245,25 i23 = i22 3 = 0,890 (1,25 ) 3 = 1,738

Se obtin urmatoarele valori pentru rapoartele de transmitere intermediare :


i11 = 0,327

i12 = 0.409

i13 = 0,512

i21 = 0,456

i22 = 0,890

i23 =1,738

2.5 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze Folosind valorile turatiilor intermediare si a rapoartelor de transmitere se calculeaza turatiile la arborele principal (in rot/min) :
n2 = n12 i21 = 306 ,75 0,456 = 139 ,87
n3 = n13 i21 = 384 0,456 = 175 ,10

n4 = n11 i22 = 245 ,25 0,890 = 218 ,27


n5 n6 n7 n8 = n12 i22 = 306 ,75 0,890 = 273 ,00 = n13 i22 = 384 0,890 = 341 ,76 = n11 i23 = 245 ,25 1,738 = 426 ,24 = n12 i23 = 306 ,75 1,738 = 533 ,13

n9 = n13 i23 = 384 1,738 = 667 ,39

Diagrama structurala a cutiei de viteze

Fig. 15 Diagrama turatiilor cutiei de viteze a masinii de gaurit 2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata din unul sau mai multe mecanisme elementare, legate intre ele prin diferite moduri.

Mecanismele cu roti baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si tehnologic decat cele cu cuplaje. Au avantajul ca sunt rigide,gliseaza pe axe canelate si pot realiza un numar mai mare de rapoarte de transmitere . Mecanismele cu roti baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe care,fiind roti fixe. Celelalte roti deplasabile pot fi montate in grup sau indepartate unele de altele ,de modul de grupare depinzand gabaritul mecanismului. Mecanismele cu doua roti baladoare sunt cele mai simple si in acelasi timp cele mai raspandite, fiind folosite de preferinta constructia cu balador interior datorita gabaritului mai mic B > 4L ( B, fiind latimea). Raportul de transmitere partial este raportul intre o pereche de roti , iar raportul de transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de la motor pana la elementul final (axul principal ) Mecanismele cu trei roti baladoare se construiesc de asemenea in doua varinte:cu balador interior sau exterior cu acelasi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B > 7L. In cazul acestor baladoare apare problema constructiva referitor la posibilitatea constructiva de deplasare a baladorului interior conditionata de posibilitatea trecerii rotilor z1, z3, peste z2. Respectarea acestor conditii conduce in unele cazuri la modificarea numerelor de dinti deci la modificarea caracteristicilor cinematice ale cutiei de viteze .

2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate din cutia de viteze Din calcule s-a obtinut i11 < i12 < i13 ,iar pentru a aseza rotile balatoare in asa fel incat sa putem realiza schimbarea vitezelor cu roti baladoare , deci din considerente constructive, se renoteaza raportele de transmite astfel :
i12 = 5 = 0,327 ; i13 = 4 = 0,409 ; i11 = 3 = 0,512 i i 1 = 13 = 11 unde 1 = = 1,25 i12 i13

In mod similar se procedeaza cu turatiile intermediare si cele obtinute la arborele principal : n12 = ni12 = 245 ,25 ; n13 = ni13 = 306 ,75 ; n11 = ni11 = 384 n1 = ni12 i21 = 112 ; n2 = ni13 i21 =139 ,87 ; n3 = ni 11 i21 =175 ,10 n4 = ni12 i22 = 218 ,27 ; n5 = ni 13 i22 = 273 ,00 ; n6 = ni11 i22 = 341 ,76 n7 = ni12 i23 = 426 ,24 ; n8 = ni 13 i23 = 533 ,13 ; n9 = ni11 i23 = 667 ,39 Calculul numarului de dinti ai rotilor din cutia de viteze porneste de la stabilirea numarului de dinti ai rotii conducatoare numarul 2 aflata pe arborele I si conditia ca suma numarului dintilor rotilor perechi care se vor angrena sa fie aceeasi pentru toate rotile.Rotile dintate din cutia de viteze au acelasi modul .

z +z =z +z =z +z =z +
" 1 ' 1 ' 2 " 2
;

' 3

" 3

' 4

" z6

' ' " ' " + z 7 + z8 + z6 = z7 = z8 =

i12 = 0,327

i13 = 0,409

; i11

= 0,512

i21 = 0,456

i22 = 0,890

i23 =1,738

z z z z z z i1 1= i1 2 = i1 3 = i2 1= i2 2 = i2 3= z z z z z z
; ; ; ; ;
' Se alege z2 = 17

' 1 " 1

' 2 " 2

' 3 " 3

' 4 " 4

' 5 " 5

' 6 " 6

z=5 2
" 2

astfel incat suma numarului de dinti a rotilor in

angrenare este 69.

z+z=6 9
' " 3 3
si
' z3 = 21

i13 = 0,409

z = 0,4 0 z9 1,4 0 z9 = 6 9 z = 4 8
' 3 " 3 " 3 " 3

si

z+z=6 9
' " 1 1
si
z1' = 23

i11 = 0,512

z = 0,5 1 z2 1,5 1 z2 = 6 9 z = 4 6
' 1 " 1 " 1 " 1 ' 4 " 4 " 4 " 4
" 5

si

z+z=6 9
' " 4 4
' si z 4 = 21

si

i21 = 0,456

z = 0,4 5 z6 1,4 5 z6 = 6 9 z = 4 8
z = 1,7 3 z8 2,7 3 z8 = 6 9 z = 2 6
' 5 " 5 " 5

z+z=6 9
' " 5 5
si
' z5 = 43

si

i22 = 1.738

2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate La proiectarea cutiilor de viteze este obligatoriu sa se verifice incadrarea turatiilor in limitele tolerantei cinematice.In acest scop se traseaza diagrama erorilor cinematice ale tutatiilor. Turatiile normalizate sunt : 112 , 140 , 180 , 224, 280 , 355 , 450 , 560 , 630 Marimea procentuala a erorii cinematice a fiecarei turatii se determina cu expresia :
ncine = 100 ncine nnorm % nnorm

unde

ncine turatia nnorm

determinata prin calcul pe baza raportelor de transmisie turatia normalizata


ncine 6 = 100
ncine 7

ncine1 = 100
ncine 2

ncine 3

112 112 % = 0% 112 139 140 = 100 % = 0,71% 140 175 180 = 100 % = 2,77% 180

ncine8

342 355 % = 3,66% 355 426 450 = 100 % = 5,33% 450 534 560 = 100 % = 4,64% 560

ncine 4 = 100
ncine 5

218 224 % = 2,67% 224 273 280 = 100 % = 2,5% 280

ncine 9 = 100

667 630 % = 4,64% 630

diagrama erorilor turatiilor


6 erorile turatiilor in % 4 2 0 -2 -4 -6 turatiile normalizate in rot/min 0 100 200 300 400 500 600 700 ncine

BIBLIOGRAFIE
1. BOTEZ, E., sa., -,, Masini unelte . Bazele teoretice ale proiectarii-vol. I Ed.Tehnica , Bucuresti, 1977 2. Gheghea, I., sa., -,,Masini unelte si agregate Ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti , 1983

3. Vaida, Al., Botez,E.,Velicu,S.,-,,Proiectarea masinilor-unelte Ed. Didactica Pedagogica, Bucuresti , 1980