MAȘINA UNEALTĂ DE

GĂURIT

Elev:
Constantinescu Mihai
Îndrumator:
LAPADAT ELEODOR Înd

2023

Argument:
Masini-unelte sunt masini de lucru destinate

generarii suprafetelor pieselor, prelucrate

printr-un proces de aschiere in anumite

conditii de lucru, precizie, productivitate,

calitate si cost.

Exista o mare diversitate de masini-unelte

datorita varietatii formelor si dimensiunilor

pieselor folosite, a materialelor utilizate la

confectionarea acestora, a preciziei

dimensionale si a calitatii suprafetelor

prelucrate prin aschiere sau a numarului de

piese identice ce trebuie executate intr-un

anumit timp.

Masini-unelte

Clasificare masini-unelte

Dupa operatia de prelucrare: masini de frezat,

strunguri, masini de rabotat, masini de gaurit,

masini de rectificat, masini de brosat.

Dupa destinatie: masini-unelte universale

Dupa gradul de automatizare: cu comenzi

manuale, semiautomate, automate

Dupa marime: mici, medii si mari

Denumirea la masini-unelte contine litere si

cifre. Literele semnifica initialele cuvintelor ce

definesc respectivul utilaj, iar cifrele reprezinta

caracteristica dimensionala cea mai importanta

a masinii.

Indiferent de destinatia masinilor-unelte,

acestea au o structura generala comuna, cu

urmatoarele componente:
Batiu – piesa de baza pe care se monteaza

subansambluri fixe si mobile ale masinii,

instalatia de comanda si instalatii auxiliare

Sistem de actionare – alcatuit din motoare

electrice si lanturi cinematice, care transmit si

transforma miscarea la organele de lucru ale

masinii. Procesul de aschiere se realizeaza prin

miscari generatoare iar cele prin care se

asigura anumite conditii pentru procesul de

aschiere sunt miscari auxiliare.

Sistem de lucru – format din totalitatea

elementelor ce servesc la pozitionarea si

fixarea sculelor aschietoare si semifabricatelor

supuse la prelucrarea prin aschiere.

Sistem de comanda – format din totalitatea de

elemente si circuite prin care se controleaza

modul de functionare la masina-unealta.

Semnalele de comanda determina actiuni

precum pornirea si oprirea motoarelor,

cuplarea si decuplarea miscarilor in lanturile

cinematice, inversarea sensurilor de miscare,

reglarea vitezelor organelor de lucru,

coordonarea miscarilor a doua sau mai multe

organe de lucru, pornirea si oprirea de

instalatii auxiliare.

Instalatii auxiliare – pentru indeplinirea de

roluri secundare in exploatarea utilajului,

esentiale pentru functionare: ungere,

alimentare cu lichid de racire-ungere a

masinii-unelte, iluminare, protectie.

Cuprins:

• Domeniul de utilizare (caracteristici

tehnice)

• Clasificarea maşinilor unelte de găurit

• Suprafeţe prelucrate şi scule utilizate

 • Cinematica – schema cinematică

• Sisteme de prindere (fixare)

• Parametrii regimului de aşchiere

• Reprezentarea spaţială a maşinii unelte

• Bibliografie

1. Definire şi domenii de utilizare

Maşina – unealtă este o maşină de lucru destinată generării suprafeţelor
pieselor prin procesul de aşchiere în anumite condiţii de precizie dimensională,
calitate a suprafeţei şi productivitate.

Mişcarea relativă dintre sculă şi piesă, ca formă şi viteză, este determinată

pe de o parte de cinematica generării suprafeţelor piesei, iar pe de altă parte de
procesul tehnologic al aşchierii.

Maşinile unelte din această categorie sunt destinate pentru prelucrarea

suprafeţelor de revoluţie interioare (găurilor), pornind de la material plin sau de
la o suprafaţă interioară preexistentă. Se pot genera suprafeţe cilindrice, conice,
profilate, plane (frontale) sau elicoidale (filete). În funcţie de tipul sculei
aşchietoare şi de forma suprafeţei generate, procedeul de prelucrare a unui alezaj
se poate numi burghiere, lărgire, adâncire, lamare, alezare, filetare. În general
(cu excepţia alezării), se realizează prelucrări de degroşare, calitatea suprafeţei
obţinute şi precizia dimensională şi de formă a acesteia nefiind deosebit de bune.
Toate operaţiile enumerate mai sus se execută prin compunerea a două mişcări
generatoare: mişcarea principală, de rotaţie şi mişcarea de avans (axial); ambele
mişcări sunt executate de către scula aşchietoare. În afara acestora, maşinile
pentru prelucrarea alezajelor sunt prevăzute cu posibilitatea de a efectua diferite
mişcări de poziţionare între sculă şi piesă, care permit stabilirea coordonatelor
centrului şi a direcţiei de găurire.

2. Clasificarea maşinilor unelte de găurit

Maşinile unelte de găurit se clasifică în:

• Maşinile de găurit verticale:

A.Maşini de găurit cu coloană

B.Maşini de găurit cu montant

• Maşini de găurit radiale

Mai întâlnim şi maşini de găurit în coordonate, maşini de găurit orizontale

(utilaje speciale folosite pentru executarea găurilor adânci, cu aşa numitele
burghie de tun sau burghie pentru arbori principali).

1. Maşinile de găurit verticale cele mai folosite sunt cele de masă, cu

coloană şi cu montant.

În figura 1 este prezentată schema de principiu a maşinii de găurit de masă,

maşina care are o construcţie simplă şi poate executa găuri de până la 16mm.
 Fig. 1

1-masa ; 2-coloana; 3-corpul maşinii; 4-electromotor; 5-con în trepte; 6-

arbore principal; 7-maneta pentru realizarea avansurilor; 8-maneta pentru
deplasarea verticală a corpului maşinii; 9-maneta de blocare; 10-roata pentru
deplasarea motorului şi întinderea curelei trapezoidale

A.Maşinile de găurit cu coloană (fig.2 a) sunt destinate prelucrării găurilor

cu diametrul până la 40mm, la piese de greutăţi şi dimensiuni mici şi mijlocii.

B.Maşinile de găurit cu montant (fig.2b) pot prelucra găuri de diametre

mari (25...80mm), la piese de greutăţi şi dimensiuni mijlocii şi mari, fiind mai
robuste decât cele cu coloană.

La toate maşinile cu coloană sau montant se întâlnesc aceleaşi elemente

constructive, care însă au forme diferite, adaptabile la construcţia generală a
maşinii.
 Fig. 2

1-placa de bază; 2-coloana; 3-montant; 4-mecanism deplasare consolă; 5-

dispozitiv de blocare consolă; 6-consola; 7-masa; 8-cap de găurit; 9-
dispozitiv blocare cap de găurit; 10-mecanism pentru deplasarea capului
de găurit; 11-cutia de viteze; 12-cutia de avansuri; 13-mecanism pentru
avansul pinolei; 14-pinola; 15-arbore principal; 16-motor electric

2.Maşinile de găurit radiale (fig.3) se folosesc la executarea şi

prelucrarea găurilor în piese de dimensiuni mari şi grele, a căror manevrare şi
fixare este dificilă. Arborele principal al acestor maşini se poate deplasa într-o
anumită zonă de lucru pe toate direcţiile, orizontale sau verticale, putând executa
sau prelucra diverse găuri pe un semifabricat aşezat direct pe placa de bază sau
pe masa maşinii. Caracteristic acestor maşini este mişcarea radială a capului de
găurit în lungul unui braţ, care se poate roti în jurul unei coloane şi deplasa
vertical. Capul de lucru conţine cutia de viteze şi cutia de avansuri, fiind similar
cu cele ale maşinilor de găurit verticale.
 Fig. 3

1-placa de bază; 2-coloana; 3-masa; 4-piesa; 5-manson; 6-surub; 7-brat; 8-

cap de găurit; 9-arbore principal; 10-dispozitiv de prins scula; 11-scula; 12-
ghidaje

3. Suprafeţe prelucrate şi scule utilizate

Spre deosebire de alte prelucrări care folosesc scule profilate, maşinile de
găurit folosesc scule dimensionale ce transmit dimensiunea lor suprafeţei
prelucrate.

Prelucrarea suprafeţelor interioare se execută în condiţii mult mai grele decât

prelucrarea suprafeţelor exterioare, deoarece sculele au o rigiditate relativ
scăzută,c onducerea sculei se face dificil, nu se poate observa cum lucrează
scula pentru a controla prelucrarea, eliminarea aşchiilor şi a căldurii se face mai
greu.

Găurirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere realizată cu ajutorul unei

scule numită burghiu (cu diametrul maxim de 80mm), în scopul realizării unei
găuri în materialul plin.

În funcţie de construcţia lor burghiele pot fi clasificate în: elicoidale

(spirale), late (plate) şi speciale.
 În figura 6 sunt prezentate părţile componente ale burghielor elicoidale.

fig. 6

În fig. 7 sunt prezentate burghie speciale care sunt destinate executării

găurilor de diverse forme, adânci sau cu diametre mari.

Fig. 7

Lărgirea-procedeu de prelucrare a găurilor care au fost obţinute în prealabil

prin turnare, forjare, matriţare, şi mai rar prin găurire, în scopul măririi
diametrului acestora. Această operaţie se poate executa cu burghie spirale,
pentru alezajele obţinute prin găurire, cu lărgitoare (fig. 8) sau prin strunjire
interioară.
 Fig. 8

Adâncirea-procedeu de prelucrare a unor găuri cilindrice sau conice, la

extremitatea altei găuri cu diametru mai mic, faţa de care acestea sunt coaxiale.
Prelucrarea se execută cu adâncitoare cilindrice sau conice, cu mai mulţi dinţi.

Fig.9

Lamarea-operaţia de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor frontale plane

ale alezajelor, cu ajutorul sculelor de lamat, care se numesc adâncitoare pentru
lamare (fig. 10).
 Fig. 10

Alezarea este un procedeu de prelucrare prin aşchiere a găurilor, în vederea

îmbunatăţirii preciziei dimensionale şi a rugozităţii suprafeţelor, realizată cu
ajutorul alezoarelor. Alezoarele (fig. 11) sunt scule aşchietoare cu mai mulţi
dinţi (6...8) plasaţi pe o suprafaţă cilindrică iar la partea frontală se termină cu o
zonă conică.

Fig. 11

Filetarea găurilor pe maşini de găurit se realizează cu ajutorul tarozilor.

Tarodul este scula folosită la filetarea interioară a pieselor şi este compus din

partea utilă, de lungime (fig. 12), şi coada de lungime , care se termină cu

capul de antrenare .
 Fig. 12

4. Cinematica – schema cinematică (Figura 17)

Funcţionarea maşinii de găurit poate fi urmărită pe schema cinematică de

principiu din figura 17. Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este rotaţia
n a arborelui I, se obţine de la motorul electric M, prin lanţul cinematic 1 - 2 -3 -
cutia de viteze CV -4 - 5-6 - I. Avansul axial al sculei se obţine de la acelaşi
motor M, prin lanţul cinematic 6 - 7 -8- cutia de avansuri CA - 9 - mecanismul
pinion cremalieră Z1— Z2. Avansul axial f1 al sculei se mai poate obţine şi
manual de la roata R prin lanţul cinematic 13 -14 - 9 -Z1— Z2. În funcţie de
înălţimea la care este necesară executarea operaţiei de găurire, păpuşa arborelui
principal poate fi ridicată sau coborâtă cu un mecanism pinion cremalieră Z3—
Z4, acţionat manual, sau de la motorul M, prin lanţul cinematic 1-2 - 10 -11-12 -
Z3— Z.
5.Sisteme de prindere (fixare)
La operaţia de găurire se folosesc următoarele dispozitive:

• dispozitive pentru prinderea sculei;
• dispozitive pentru fixarea piesei;
• dispozitive pentru ghidarea sculei.
Dispozitivele pentru prinderea sculei cele mai utilizate sunt: bucşele de
reducţie pentru scule cu con Morse şi mandrinele portburghiu cu trei fălci.
Bucşele de reducţie (fig. 4) fac legătura între arborele principal al mâinii
de burghiat şi burghiu. Ele au formă conică atât în interior cât şi în
exterior şi sunt utilizate la prinderea burghielor cu coadă conică.
 Fig.4. Bucşa de reducţie
Mandrinele (fig. 5) sunt utilizate pentru prinderea burghielor cu coadă
cilindrică. Ele sunt prevăzute cu o coadă conică ce se introduce în
arborele principal al maşinii, direct sau prin intermediul unei seducţii. Cu
ajutorul cheii 1 se roteşte manşonul 2, care strânge cele trei fălci (bacuri)
3, ale mandrinei între care s-a introduc coada burghiului.

Fig.5. Mandrina

Dispozitivele pentru fixarea piesei pe masa maşinii de burghiat sau pe

placa de bază a acestora au rolul de a împiedica antrenarea de către burghiu a
piesei în mişcarea de rotaţie în timpul operaţiei de burghiere, ceea ce ar duce la
ruperea burghiului, la ovalizarea găurii sau la accidentarea muncitorului, în acest
scop, se utilizează menghine (fig. 6, a), prisme sau dispozitive cu plăci de
strângere (fig. 6, b).
 Fig.6 Dispozitive pentru fixarea piesei
Dispozitivul pentru ghidarea sculei (fig. 7) este format dintr-o placă de ghidare
1, în care sunt presate una sau mai multe bucşe de ghidare 2. Bucşele de ghidare
în general sunt demontabile, astfel încât după ce s-au uzat să poată fi înlocuite.

Fig.7 Dispozitive pentru ghidarea sculei

6. Parametrii regimului de aşchiere
Mişcările executate în vederea burghierii sunt:
- Mişcarea principală de aşchiere n [rot/min], care este mişcarea de rotaţie a
sculei (transmisă de la motor prin cutia de viteze, arborele principal la sculă)
- Mişcarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa automat de la
motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual de la maneta care
acţionează o roată dinţata ce antrenează cu o cremalieră realizata pe arborele
principal.
Adâncimea de aşchiere la burghiere se determină cu relaţia:

Avansul f, în mm/rot, de înaintare a burghiului în lungul axei găurii, se

alege ţinându-se seama de prescripţiile impuse pentru precizia şi rugozitatea
suprafeţei găurii, de rigiditatea sistemului tehnologic elastic piesă – maşină-
unealtă – dispozitiv, de rezistenţa burghiului, precum şi de rezistenţa
mecanismului de avans al maşini-unelte. Avansul se poate calcula cu relaţia:
În care: C- este un coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi de precizia
găurii;
D – diametrul burghiului.
Turaţia sculei determină viteza de aşchiere, această viteză reprezentând spaţiul
parcurs de punctele exterioare ale muchiei aşchietoare a burghiului în unitatea
de timp [m/min].

Unde: D - diametrul burghiului,

n- turaţia [rot/min]
Viteza de aşchiere aleasă depinde de următorii factori:
- Calitatea materialului burghiului;
- Proprietăţile materialului prelucrat;
- Diametrul burghiului (cu cât diametrul este mai mare cu atât viteza de
aşchiere poate avea valori mai mari);
- Adâncimea de găurire (la adâncimi de găurire mari aşchiile se îndepărtează
mai greu motiv pentru care se micşorează viteza de aşchiere);
- Avansul burghiului (este invers proporţional cu viteza de aşchiere);
Intensitatea de răcire (lichidele de aşchiere nu trebuie să cauzeze oxidarea piesei
şi trebuie să asigure ungerea burghiului).
 În cazul burghierii unor găuri cu diametre mari, apar forţe axiale mari şi
momente de torsiune mari care ar putea depăşi forţa maxim admisă de rezistenţa
mecanismului de avans al maşinii, respectiv momentul de torsiune admisibil
maxim.

De aceea este necesar să se calculeze:

- Forţa axială la burghiere:

În care:

- CP este un coeficient funcţie de

materialul burghiat; kP– coeficient de corecţie pentru forţă.
- Momentul de torsiune la burghiere:

În care:
- CM - este un coeficient funcţie de materialul piesei;
- KM - coeficient de corecţie pentru moment.

Este necesar să fie satisfăcute condiţiile:

Unde:
• Padm – forţa axială maxim admisă de mecanismul de avans al maşinii de
găurit;
• Madm – momentul de torsiune admis la arborele principal, pentru turaţia la
care se face burghierea.
Valorile Padm şi Madm sunt indicate de firma constructoare a maşinii de găurit,
în grafice sau în tabele de utilizare a maşinilor, pentru a se evita supraîncărcarea
lor. Puterea efectivă necesară la burghiere este:

Condiţia care trebuie respectată este: Ne≤ NMU·η

În care:
• NMU - este puterea electromotorului maşinii de găurit;
• η – randamentul maşinii de găurit (0,6...0,8).

7. Reprezentarea spaţială a maşinii unelte de găurit

Caracteristici tehnice principale a mașinii de găurit GR 40
8. Bibliografie

8.Bibliografie

1. Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice I – Gabriel Frumusanu

2. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Gaurirea-masini de gaurit

3. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Caracteristici tehnice ale

masinilor