ASAMBLARI CU STIFTURI

SI BOLTURI

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

tifturi
Organe de asamblare care pot transmite prin forma
momente de torsiune sau pot realiza fixarea axiala a
butucului fata de arbore.
Pot fi:

cilindrice simple
filetate cu cresttura sau cu cep
cilindrice crestate
elastice
etc.

STIFTURI CILINDRICE

STIFTURI CONICE

Furca asamblata cu tift

Tipuri de stifturi filetate

STIFTURI DIN LEMN

STIFTURI PENTRU FIXARE

Asamblare cu stift cu cap cilindric

Dispunerea tifturilor cilindrice

tifturile cilindrice dispuse longitudinal in raport cu axa arborelui au o

aciune similara unor pene longitudinale.
Se folosesc in cazul amplasrii pieselor la captul arborilor si transmit
momente mici de torsiune; se ntrebuineaz si in cazul ajustajelor presate,
ca element de sigurana.

Particularitati
La asamblarea cu tift longitudinal, tiftul
cilindric se monteaz in paralel cu axa
arborelui, la captul acestuia. Prelucrarea
gurii se face cu butucul si arborele
asamblate iar asamblarea se mai numete
cu pana circulara.
Principalele solicitri sunt : forfecarea
tiftului in planul de separaie, strivirea intre
tift si arbore, respectiv intre tift si butuc.

Calculul asamblrii
Notnd Ft fora tangeniala la raza egala cu d/2 a tiftului, rezulta
relaia de calcul a tensiunii de forfecare:
f = Ft/Af =( 2Mt/d) (1/lsds)
Strivirea intre arbore si tift se produce pe un sfert din suprafaa
laterala a unui cilindru. Pentru acest contact se poate aplica
relaia:
s = Ft/ (dsls/2)
In estimarea valorii tensiunii de strivire s-a considerat ca fora
care apas arborele pe tift este aproximativ egala cu fora
tangeniala din planul de separaie. Condiia de rezistenta este:
s as respectiv f af
in care as si af sunt rezistentele admisibile pentru materialele
utilizate.

Asamblare cu tift transversal

tiftul montat transversal transmite momente de
torsiune prin forma. Prin acest tip de asamblare se
poate realiza si fixarea axiala a butucului fata de
arbore. Pentru calculul solicitrilor de contact se
considera ca exista o distribuie liniara si uniforma
a acestora att in arbore cat si in butuc

Asamblare cu tift transversal

intre un arbore cu umr si un
butuc de tip flana.

Calculul asamblrii
Pentru contactul tift arbore, relaia de
calcul este:
Ft1 = 3Mt/2d = (s1) ds (d/2)
In care Ft1 reprezint fora tangeniala, s1
rezultanta presiunilor de contact, d s
diametrul tiftului, d diametrul arborelui.
In reprezentarea pe desen, tiftul nu se
secioneaz.

Calculul asamblrii
tiftul permite transmiterea unui moment de torsiune si
totodat blocarea reciproca a butucului fata de arbore.
Montarea tiftului se face prin presare, fiind recomandata
prelucrarea gurii dup introducerea butucului pe arbore.
Este preferabil ca sa existe posibilitatea prelucrrii gurii in
ambele moduri, att separat cat si simultan cu elementele
fixate in asamblare.
Pentru calculul tensiunilor de forfecare se calculeaz fora
tietoare pentru diametrul d:
Ft = Mt/d

Respectiv f = Ft/Af
unde f reprezint efortul de forfecare, Af aria de forfecare a
tiftului.

Solicitri
Principalele tipuri de solicitri sunt :
forfecare a tiftului in planul de separaie
dintre arbore si butuc
strivire intre tift si arbore sau intre stift si
butuc;
ncovoiere a tiftului in cazul in care
asamblarea are joc intre arbore si butuc.

Proiectare
De regula, proiectantul alege diametrul
tiftului in raport cu nivelul solicitrilor si
dimensiunile celorlalte elemente aflate in
asamblare.
Pentru asigurarea unei rezistente optime a
mbinrii,
se
recomanda
respectarea
condiiei de rezistenta la forfecare in raport
cu valoarea rezistentei admisibile a tiftului,
care are cea mai mica seciune comparativ
cu celelalte elemente de asamblat.

Modalitatea de amplasare

Atunci cnd realizarea penelor transversale si a canalelor este costisitoare,

se pot utiliza tifturile transversale, simple sau crestate.
Pentru autoblocarea elementelor supuse asamblrii, tifturile traversale se
executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana la 1:100.

Elemente de calcul

s = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;
d = diametrul arborelui de calcul;
d1 = diametrul penei;
z = numarul de pene cilindrice;
lz = lungimea penelor;
as = rezistenta admisibila la strivire
a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor
sau a butucului;
f = efortul unitar;
af = efortul unitar admisibil.

4M t
s
as
dd1l z
4M t
lc
dd1 z as
2M t
f
af
dd1l z

AVANTAJE
Simplitatea metodei, costuri reduse, nu
necesita materiale de adaos;
Posibilitatea transmiterii unor momente
sau fixrii simultan;
Posibilitatea asamblrii unor componente
greu accesibile;
Permite dezasamblarea fr deteriorarea
componentelor de asamblat.

DEZAVANTAJE
Rezistenta mecanica a mbinrilor este
redusa;
Necesita prelucrri permanente in
componentele de asamblat;
Nu asigura o precizie suficient de buna a
asamblrii.

Aplicaii diverse

ASAMBLRI CU BOLURI
Bolurile sunt organe de asamblare care se
pot monta cu joc sau cu strngere uoara,
ndeplinind funcia de sprijin si asamblare a
doua sau mai multe elemente.
Boltul nu preia deplasri axiale, dar poate
asigura rotirea intre componentele aflate in
asamblare (arbore si furca). Fixarea
elementelor axial se poate realiza cu
ajutorul unor elemente suplimentare (splint).

BOLTURI

BOLTURI

ASAMBLRI CU BOLURI

Splinturi

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

ASAMBLRI CU BOLURI

APLICATII

SOLICITARI
Principalele solicitri care apar asupra
bolului din asamblare sunt:
strivire intre bol si cele doua elemente ale
asamblrii, furca respectiv cupla;
forfecare a bolului in planul de separare intre
cupla si furca;
ncovoiere, datorita jocului intre furca si cupla.

Datorita jocului foarte redus, de regula

solicitarea de ncovoiere se neglijeaz.

Elemente de calcul

Considernd o distribuie uniforma a presiunilor, formulele de calcul

pentru solicitarea de strivire sunt:
s1 = F/(2 db l1)
s2 = F/(2 d l2)
In care db reprezint diametrul bolului, iar l1 si l2 lungimile de asamblare
ale bolului cu cupla, respectiv furca.

Elemente de calcul
Tensiunile de forfecare sunt date de relaia:
f = F/Af = F/( d2b /2)
Condiia de rezistenta este ca eforturile de calcul sa fie
inferioare valorilor tensiunilor admisibile ale materialelor
utilizate pentru elementele asamblrii.

Proiectantul asamblrii poate opta pentru o dimensionare

constructiva, bazata pe experiena si asigurarea siguranei in
exploatare, dup care se trece la verificarea valorilor pe baza
de calcule analitice, lund in calcul succesiv cele trei
necunoscute de baza, db si cele 2 lungimi de calcul ale bolului
aflate in asamblare cu furca si cupla.
Daca jocurile din asamblare sunt mari, este necesara si o
verificare la ncovoierea bolului. Pentru ca asamblarea
prezentata in modelul din figura anterioara sa funcioneze ca o
articulaie, este necesara prezenta unui joc minim care sa
asigure rotirea cuplei in raport cu furca.

Asamblri cu boluri

Asamblri cu boluri