Sunteți pe pagina 1din 6

masini de rabotat

Rolul si importanta masini de rabotat In general prin rabotare se prelucreaza suprafete plane,orizontale,verticale,inclinate,cu forme complicate Procedeul de prelucrare la rabotare are 2 tipuri de curse: activa si in gol. Din aceasta cauza producitivitatea prelucrari este mai mica decat in cazul strunjirii,frezarii etc. Masinile de rabotat sunt destinate prelucrarii in productie individuala si de serie mica a semifabricatelor cu suprafete plane si rar profilate.Masinile de rabotat au superioritate,sub aspectul productivitatii operatie,fata de masinile de frezat,in conditiile prelucrarii suprafetelor inguste si lungi. Sub aspect cinematic masinile de rabotat executa miscarea principala rectilinie alternativa,la care una din curse este activa,in urma careia are loc procesul de aschiere,iar cealanta de retragere,se efectuiaza cu viteza mare,in scopul maririi productivitatii operatiei.Miscarea de avans se executa pe o directie perpendiculara pe directia miscarii principale,aceasta este intermitenta si se efectueaza la sfarsitul cursei de retragere a sculei in raport cu semifabricatul de prelucarat. Sub aspect tehnologhic productivitatea masinilor de rabotat este relativ scazuta datorita cursei inactive,de retragere relativa a sculei in raport cu semifabricatul,in care nu mai are loc procesul de aschiere si de asemenea ,procesul de rabotare se desfasoara cu efecte dinamice uneori nedorite datorita socurilor la intrarea sculei la contat cu semifabricatul si inversarilor frecvente ale sensului miscarii principale. Prin operatia de rabotare se executa suprafete plane sau profilate orizontale(fig 8.1,a),inclinate sau verticale (fig 8.1,b).Suprafetele profilate pot fi realizate dupa trasaj sau cu dispozitive de copiere.Pot fi executate de asemeanea,combinatii de suprafete plane sau profilate exterioare (fig 8.1,c) sau interioare (fig 8.1,d,e). In scopul reducerii uzurii sculei aschietoare si a evitarii deteriorarii calitatii suprafetei prelucrate ,in cursa de retragere a sculei,aceasta este exacamotata (ridicata) din contact cu semifabricatul,folosindu-se sisteme mecanice sau electomagnetice (fig 8.1,f). Sub aspectul directiei dupa care se efectuiaza miscarea principala distingem: - Masini de rabotat cu miscare principala orizontala sau masini de rabotat propriu-zise; - Masini de rabotat cu miscare principala verticalla sau masini de mortezat. Dupa organul care efectueaza miscarea principala distingem: -Masini de rabotat cu cutit mobil sau masini de rabotat transversal,sau sepinguri; -Masini de rabotat cu masa mobila sau masini de rabotat longitudinal,sau raboteze (mai des intalnite find masinile de rabotat portal) II. Componenta si functionarea masini de rabotat

2.1 Masina de rabotat transversal Masinile de rabotat transversal sau sepingurile sunt destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Caracteristica dimensionala principala o constituie cursa berbecului (a sculei).Alte caracteristici dimensionale de exploatare ale acestor masini sunt : cursa transversala a mesei ,cursa verticala a saniei port-cutit,unghiul de inclinare al suportului port-scula,suprafata mesei. Sub aspectul actionarii lor se disting sepinguri actionate mecanic si sepinguri actionate hidraulic.Sepingurile actionate mecanic realizeaza forte mai mici de aschiere,viteza miscarii principale nu este constanta pe lungimea cursei,iar reglarea acesteia se face in trepte.Sepingurile actionate hidraulic dezvolta forte mai mari de aschiere,viteza miscarii principale este constanta pe lungimea cursei,ea poate fi variata continuu,chiar in timpul lucrului,iar viteza de retragere,in cursa inactiva,nu depinde de viteza de aschiere. In fig 8.2 este reprezentata constructia si cinematica unui seping actionat mecanic.Pe batiul 1 se deplaseaza in miscarea rectilinie alternativa berbecul 2,care prezinta in zona de lucru sania verticala 3,pe care este plasat suportul port-scula 5.Sania verticala poate fi pozitionata circular prin intermediul saniei circulare 4.Pe ghidajele verticale ale batiului se deplaseaza sania verticala 6,iar pe ghidajele transversale ale acesteia se deplaseaza masa masinii(sania transversala)7.Miscarea principala I,rectilinie alternativa,este executata de berbecul masinii impreuna cu scula aschietoare.Masa masinii 7 executa miscarea de avans transversal II ,iar sania verticala 3 , a berbecului,executa avansul vertical IV.Suportul port-scula realizeaza miscarea de excamotare III,rotindu-se in jurul articulatiei a ,datorita unui sistem mecanic cu fictiune,in urma careia scula este ridicata din contat cu semifabricatul la cursa de retragere a berbecului.Sania verticala 3 poate fi pozitionata la unghiul dorit prin miscarea V de rotatie a saniei circulare 4 fata de berbecul masinii .Masa ,prin sania verticala 6,poate fi pozitionata vertical miscarea VI. Miscarea principala este actionata de motorul electric M,printrun ambreaj C,si reglata de o cutie de viteze CV.Prin angrenajul cilindric z1 -z2 miscarea este transmisa unui mecanism cu culisa oscilanta format din piatra de culisa p1 ,balansierul B si bieleta b. Piatra de culisa p1 se roteste odata cu roata z2 obligand balansierul B sa efectueze o miscare pendulara,in jurul articulatiei inferioare.Aceasta,prin bieleta b si surubul S2,transmite berbecului sepingului miscarea principala rectilinie alternativa.Reglarea cursei miscarii principale se obtine modificand raza la care se gaseste piatra pe culisa p1 Pe roata z2 .Reglarea acestei raze se efectueaza manual cu o manivela m1 ,rotile conice z3-z4 si mecanismul surubului piulita S1 .Reglarea pozitiei cursei sculei fata de semifabricat se realizeaza mutand punctul de legatura al bieletei b cu berbecul masinii.Aceasta se efectueaza cu manivela m2 ,rotile conice z5 - z6 si mecanismul surub-piulita S2.Maneta m3 blocheaza berbecul in noua pozitie fata de bieleta b.

Miscarea de avans transversal II a mesei masini trebuie sa fie dependenta de miscarea principala pentru ca a avansul transversal intermintent sa se execute la sfarsitul cursei de retragere a berbecului.Pe axul rotii z2 se afla alta roata z7 care transmite miscarea rotii z8 .In culisa rotii z8 este dispusa piatra de culisa p2,care prin parghia p,actioneaza mecanismul cu clichet MC1. Aceasta furnizeaza miscarea intermitenta surubului S3 ,care actioneaza masa masinii in avans transversal.Reglarea marimi avansului transversal se realizeaza schimband excentricitatea pietrei de culisa p2 pe roata z8 .Sensul avansului transversal se modifica rotind clichetul cu 180grade. Miscarea de avans vertical IV este furnizata de mecanizmul cu clichet MC2,transmisa prin angrenajele conice z9-z10 si z11-z12 la mecanismul surub-piulita S4.Mecanismul cu clichet MC2 este actionat de tija t2,care la sfarsitul cursei de retragere a berbecului urca pe cama K.Marimea avansului vertical se regleaza prin plasarea corespunzatoare a camei K,pe batiul masinii ,astfel incat,tija t sa urce doar anumita portiune pe planul inclinat al camei. Pozitionarea verticala VI a mesei masinii se efectuiaza cu manivela m6 ,rotile conice z13-z14 si mecanismul surub-piulita S5. 2.2 Masina de rabotat longitudinal Masinile de rabotat longitudinal sunt destinate prelucarii suprafetelor plane sau profilate, cu una sau mai multe scule simultan,la piese sau grupe de piese de dimensiuni mari ,la care lungimea suprafetei este foarte mare in raport cu latimea ei.Semifabricatul sau semifabricatele,cu aceiasi configuratie,sunt fixate pe masa masinii si sunt antrenate in miscare principala rectilinie alternativa.Sculele ,fixate pe saniile masinii,sunt antrenate in miscare de avans intermintent ,executant prelucrarea uneia sau a mai multor suprafete simultan. O masina de rabotat longitudinal de tip portal(fig 8.4)este compusa dintr-un batiu 1,montantii 2,traversa mobila 3,traversa fixa 4.Pe traversa mobila sunt dispuse carucioarele traversei,formate dintr-o sanie transversal 5 si o sanie vertical 6.Pe unu ,sau pe cei 2 montantii,se afla carucioarele latereale,formate din sania transversala 7 si sania verticala 8.Pe ghidajele batiului se deplaseaza masa masinii 9 . Miscarea prinicipala I,executata de masa masinii ,poate fi actionata mecanic,electro-mecanic sau hidraulic.Lantul cinematic principal mecanic (fig 8.4,a) ,consta dintr-un motor M1 ,un inversor I,o cutie de viteze CV si un angrenaj pinion-cremaliera zCr.Lantul cinematic principal electro-mecanic (fig 8.4,b) contine un agregat Ward-leonard,format dintr-un motor de curent alternativ MA,un generator de curent continuu GC si un motor de curent continuu MC,care transmite miscarea mesei 9 printrun mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie,de exemplu,surub melc S,cremaliera Cr.Exploatarea masinii este mult mai usurata de folosirea agregatului Ward-leonard dand posibilitatea reglarii continue si in timpul lucrului a vitezei miscarii principale ,inversarea sensului miscarii principale facandu-se usor prin schimbarea polaritatii curentului de excitatie al generatorului de curent continuu. La toate structurile lanturilor cinematice principale miscarea de retragere a mesei se desfasoara cu o viteza mai mare decat miscarea de lucru pentru inbunatatirea productivitatii prelucrarii. In fig 8.5 este prezentata o varianta de actionare hidraulica a miscarii principale a mesei unei masini de rabotat portal.Avantajele folosirii unei asfel de actionari a fost prezentate in paragraful anterior.Schema hidrostatica este alimentata de catre o pompa cu debit variabil P1,la care comanda modificarii debitului refulat o realizeaza servomotoarele hidraulice prereglate SM1 si SM2.Seratarasu distribuitor S1,actionat manual,comanda pornirea sau oprirea miscarii mesei,iar sertarasul distribuitor S2 comanda inversarea sensului de deplasare a mesei,in miscare de aschiere sau de retragere.La cursa de aschiere a mesei,pompa P1 cu debitul reglat de servomotorul SM1,in functie de viteza de aschiere necesara,refuleaza uleiul prin sertarasele S1 si S2 in camera A a motorului hidraulic MH.Uleiul din camera B se scurge prin aceleasi sertarase fiind recirculat de pompa P1,iar surplusul de debit este diversat la rezervor prin supapa Su4.Cursa de retragere a mesei se desfasoara cu o viteza marita.Marirea vitezei se obtine simultan prin 2 moduri si anume,prin marirea debitului pompei P1,marirea comandata de servotorului SM2,cat si prin recircularea uleiului din camera A in camera B a motorului hidraulic MH, recirculare asigurata de sertarasul distribuitor S2.Pilotarea sertarasului S2,precum si alimentarea servomotoarelor hidraulice SM1 si SM2 o realizeaza sertarasul S3,comandat mecanic prin maneta m,sau electromagnetic,si opritori limitatori din cursa K1 si K2.sistemul hidraulic de comanda este alimentat independent de o pompa cu debit constant P2. Miscarile de avans executate de saniile carucioarelor masinii (fig 8.4,a) sunt corelate electric de msicarea principala.Limitatorii de cursa ai mesei 9 comanda punerea in funciune a motoarelor electrice de actionare M2 si M4 ale lanturilor cinematice de avans.Reglarea marimii avansului o asigura cutiile de avansuri CA1 si CA2,discretizarea acestuia o realizeaza mecanizmele de intermitenta,(de obicei cu clichet) MI1 si MI1. comutatoarele C1 si C3 distribuie miscarea de avans intermitent la mecanismele surub-piulita,care realizeaza deplasarile saniilor carucioarelor in miscarile de avans transversal III si IV si de avans vertical II si V. Miscarile de pozitionare ale saniilor carucioarelor sunt furnizate de motoarele electrice independente M3 si M5,care prin inchiderea cuplajelor C2 si C4,pun in miscare de deplasare rapida aceste sanii ,asigurand reglarea initiala a pozitiei relative intre scula si semifabricat. Pozitionarea traversei mobile pe montantii masinii in miscare VI o asigura motorul electric M6 si mecanismele surub-piulita corespunzatoare. 2.3 Scule aschietoare folosite la rabotare Pentru prelucrarea pe masinilor de rabotat se folosesc mai multe tipuri de cutite,asemanatoare cu cele folosite la strunjire.La rabotarea insa cutitele lucreaza in conditii mai grele din cauza socurilor puternice care se produc la patrunderea lor in metal.In figura 1.1 Sunt reprezentate principalele tipuri de cutite de rabotat.Cutitele normale(fig 1.1,a) si cele drepte (fig 1.1,b) se folosesc pentru prelucrarea de degrosare a suprafetelor plane fara trepte.Cutitele incovoiate si cotite (fig 1.1,c) se utilizeaza pentru prelucrarea suprafetelor in trepte.Cutitele late cotite (fig 1.1,d) se folosesc pentru prelucrarea de finisare a suprafetelor

plane,lucarnd cu avans mare.Cutitele de canelat (fig 1.1,e) se utilizeaza pentru rabotarea canalelor inguste iar cele de retezat (fig 1.1,f) pentru retezarea materialelor. La fixarea cutitelor in suportul de cutit trebuie respectate aceleasi reguli ca la strunjire,iar lungimea in consola a capatului cutitului sa fie cat mai mica,pentru a se evita aparitia vibratiilor. III. Defectiuni posibile,reparatii si intretinere 3.1 MIjloace de verificare Verificarea se poate face cu subleru si micrometrul. Sublerul:este instrumentul cel mai raspandit pentru masurari compleze si anume:masurari exterioare,interioare si de adancime Subleru se executa din otel ,partile ce vin in contat cu piesa de masurat sunt calite. Sublerul se compune dintr-o rigla gradata in milimetri,prevazuta,cu 1 sau 2 varfuri,a caror suprafata de masurare este perpendiculara pe rigla gradata.Pe rigla aluneca un cursor prevazut de asemenea cu varfuri paralele si cu cele a unei rigle fixe. Pentru masurarea cu precizie de o zecime de milimetru sau chiar de sutimi de milimetru,cursorul este prevazut cu un dispozitiv gradat numit vernier.Sublerele ,care masoara cu o precizie cu o zecime de milimetru,au vernierul impartit in 10 parti egale pe o lungime egala cu 9 milimetri.Sublerele care masoara cu o precizie de 5 sutimi de milimietru,au vernierul impariti in 20 de parti pe lungime de 19 milimietri ai riglei gradate. Pentru fixarea cursorului in pozitia dorita,sublerele de mare precizie ,sau speciale,se foloseste un surub de fixare,iar pentru deplasarea fina a cursorului,sublerul are un cursor suplimentar cu surub micrometric.Aceasta se foloseste in modul urmator:se slabesc suruburile de fixare,se deschid varfurile sublerului prin deplasarea cursorului spre stanga pana la grosimea piesei de masurat ,apoi se strange surubul de fixare si se roteste piulita surubului micrometric pana ce varfurile iau contact cu piesa. Citirea fractiunilor de milimetru se face in felu urmator:se citesc pe rigla milimetri intregi pana la linia 0 a vernierului ;pentru a stabili nr fractiunilor,se constata care din diviziunile vernierului coincide exact cu 1 din diviziunile riglei;daca vernierul este impartit in 10 diviziuni,inseamna ca trebuie adaugat la numarul intreg de milimetrii,numarul de zecimi de milimetru,deoarece pornim de la aceasta diviziune spre stanga ,fiecare diviziune a vernierului ramane in urma cu 0,1 mm fata de diviziunile riglei. Pentru masurarea diametrelor interioare,capetele varfurilor lungii au forma semirotunda si au in pozitia zero a vernierului o grosime de 10 mm. dupa introducerea acestor capete in orificul de masurat si dupa ce s-a stabilit contactul dintre aceste capete si peretii orificiului,se citeste dimensiunea ,asa cum s-a aratat mai sus ,in care se mai adauga 10 milimetri. Pentru masurarea adancimilor orificiilor,in deosebirea celor infundate se folosesc sublere speciale care au o talpa deplasabila cu surub micromectric ca la sublerul obisnuit. Micrometrul:este un instrument de precizie foarte des utilizat in tehnica masurarii.Precizia de masurare a micrometrului este de 0,01 mm el foloseste la masurarea dimensiunilor exterioare si interioare,precum si masurarea adancimilor. MIcrometrul exterior:se compune dintr-un cadru in forma de potcoava prevazuta cu surub micrometric la unu din capete,iar celalant capat cu nicovala. Pe surubul micrometric se infileteaza tamburul gradat si dispozitivul pentru limitarea strangerii.Tija micrometrului este gradata din 0,5 in 0,5 milimetri,iar tamburul este impartit in 50 de gradatii.Surubul micrometric are pasul de 0,5 mm. Pentru masurare se prinde piesa intre nicovala si surubul micrometric prin rotirea dispozitivului de limitare a strangeri,pana cand aceasta incepe sa patineze.Se citeste apoi dimensiunea piesei in milimetri intregi si jumatati de milimetru pe tija gradata a potcoavei,iar sutimile de milimetru pe tamburul gradat in dreptul liniei trasate pe tija gradata a potcoavei. Micrometrul interior:se deosebeste de cel exterior prin aceea ca nu mai are cadrul in forma de potcoava,iar in locul dispozitivui de limitare a strangeri are un cap de masurat cu varf rotunjit. Micrometrul de adancime:se aseamana mai mult cu micrometrul de exterior,avand o talpa ca la sublerul de adancime in locul potcoavei. 3.2 Intretinerea masini de rabotat Pentru ca masina sa funcioneze fara intreruperi,sa asigure o productie de buna calitate si o productivitate ridicata se impune ca instructiunile de intrebuintare zilnica sa fie in tocmai repsectate. a.Lucari de intretinere efectuate de personalul care deserveste masina. Intretinerea zinica a utilajului cuprinde lucari executate pentru pastrare lui in stare de funcionare,pentru evitarea unor defectiuni neasteptate si pentru remedierea imediata a unor mici deranjamente. Lucrarile de intretinere zilnica in curatirea ,ungerea si supravegherea masinii,putand fi concretizate in 3 grupe ,in functie de perioada in care se executa,si anume :inainte de inceperea lucrului,in timpul si la terminarea lucrului. Inainte de a se pune masina in functionare se verifica daca aceasta este curata,daca exista dereglari sau defectiuni,dupa care se executa lucarile prevazute in schema de ungere a masini.In primul rand,se ung ghidajele orizontale si verticale si surubul conducator cu ajutorul unei cani de ulei. Ungerea este una din cele mai importante operatii efectuate in cadrul intretineri zilnice a masinilor-unelte.Ungerea trebuie facuta numai cu lubrifiantul indicat de intreprinderea constructoare. Lubrifiantii sunt materiale lichide,semilichide,sau solide,care au proprietati fizico-chimice si tehnologice ce indeplinesc conditiile unei bune ungerii.Acestia,pe langa ca micsoreaza coeficientul de frecare dintre suprafetele in miscare ale masinilorunelte,contribuie si la racirea acestora,preluand o cantitate din ce-a rezultata in urma frecarii. Lubrifiantii utilizati la ungerea masinilor-unelte sunt :

- uneiuri minerale,obtinute din derivatii titeiului si folosite in special pentru ungerea lagarelor cu lunecare.Intrucat jocurile in astfel de lagare sunt foarte mici ,de ordinul sutimilor si miimilor de milimetru,pentru obtinerea unei ungeri corespunzatoare ,care sa elimine posibilitatea unei frecari uscate,uleiurile trebuie sa fie cat mai fluide si cu rezistenta mare la imbatranire; - unsorile consistente,utilizate la ungerea lagarelor greu accesibile si neetanse unde pelicula de ulei se formeaza foarte greu; - vaselinele ,obtinute direct prin distilarea titeiului si utilizate in special la lagarele cu rostogolire (rulmentii); -grafitul,utilizat la ungerea suprafetelor de importanta mica; - uleiurile de oase,utilizate la ungerea aparatelor si mecanizmele de mare precizie; - uleiurile vegetale(uleiul de ricin sau uleiu de rapita),utilizate numai in cazuri speciale (ceasuri electrice,contoare electrice etc.). Ungerea corespunzatoare pe toate suprafetele de contact se asigura prin sistemul de ungere a masinii care trebuie alimentat periodic cu lubrifiant.Uleiul din sistemul de ungere se schimba periodic conform indicatilor inscrise in cartea masinii.Aceasta operatie se executa de cate muncitori care apartin servicului de intretinere a sectiei.uleiul trebuie schimbat la timp , deoarece in caz contrat aceasta se ozideaza si isi pierde calitatile de ungere. Dupa pornire,inainte de a intra in sarcina,masina este lasata timp de cateva minute sa functioneze in gol,pentru ca lubrifiantu sa ajunga la suprafetele de ungere. In timpul lucrului se urmareste indicatorul de ulei,tragandu-se concluzie asupra functionarii sistemului de un ungere;de asemenea ,cu mana se constata temperatura lagarelor. Supravegherea continua a organele solicitate mai intens in timpul exploatarii contribuie la depistarea eventualelor avarii care ar putea scoate utilajul din fluxul de fabricatie o perioada indelungata. Supravegherea echipamentului electric nu trebuie lasata numai in sarcina electricianului de servicu.In timpul lucrului,datorita materialului de prelucrat diferit si regimului de lucru variat,masina poate fi suprasolicitata,de si pe cat posibil acest lucru trebuie evitat.Din aceste motive motorul electric se poate supra incalzi,lucru pe care cel mai repede il poate observa muncitoru de pe masina respectiva.Continuarea lucrului in aceste conditii poate duce la arderea motorului electric.In general,aparatul electric,in afara de faptul ca trebuie pastrat tot timpul curat,pentru evitarea scurtcircuitarilor,trebuie ferit de lovituri. Manipularea corecta a masinii in timpul lucrului este determinata de pregatirea profesionala a muncitorului.astfel,trebuie evitate suprapunerile de comenzi.In acest sens,masinile-unelte pot fi echipate cu mecanisme de blocare a unor comenzi pentru inlaturarea posibilitatii de suprapunere a acestora. Respectarea regimului optic de lucru inscris in documentatia tehnica a piesei care se prelucreaza conduce la optinera unor produse de calitate si a unei productivitati maxime cu un consum minim de energie,evitandu-se in acelasi timp suprasolicitarea utilajelor. In cadrul lucarilor de intretinere zilnica se executa si unele mici reparatii sau reglari,ca:strangerea penelor de la ghidajele sau sanii,inlocuirea suruburilor,piulitelor,arcurilor,penelor uzate,reglarea ambreajului,suflarea cu aer comprimat a sitemului de ungere si racire etc.In general orice piesa uzata sau avariata trebuie inlocuita imediat,deoarece in caz contrat se poate ajunge la defectiuni mai importante a utilajului. Aceste lucrari intra in atributiile zilnice ale muncitorului care deserveste masina,insa,in anuminte ateliere,o parte din lucrarile de intretinere zilnica sunt executate de personalul de intretinere ,ca :ungatori,reglori,electricieni etc. La terminarea lucrului,inainte de parasirea locului de munca ,muncitorul care a deservit masina curata si spala masina,dupa ce a fost scoasa de sub tensiune.Se indeparteza aschiile,praful ,oxizii proveniti din materialele prelucrate,care,in caz contrar,formeaza impreuna cu uleiul o pasta abraziva care accelereaza procesul de uzare a suprafetelor de alunecare a masinilor-unelte.Nu este permis ca aceste impuritati sa fie suflate cu aer comprimat,deoarece pot patrunde intre suprafetele in miscare producand uzuri pronuntate.Garniturile de etansare dintre diferite suprafete vor fi verificate,curatate si inlocuite periodic. Masinile trebuie spalate la sfarsitul fiecarei saptamani,iar suprafetele de alunecare de 2 ori pe saptamana.Spalarea se poate efectua cu petrol,urmand ca apoi masina sa fie stearsa bine cu lavete de bumbac curat. Cand se lucreaza in mai multe schimburi,muncitorii care au terminat lucrul predau masina celor care ai schimba sau maistrului de atelier. b. Lucrarile efectuate de personal de intretinere care deserveste atelieru. Personalul de intretinere care deserveste un atelier de productie are sarcina de asigura buna funcionare a utilajului.principalele lucrari efectuate de personalul de intretinere se concretizeaza in urmatoarele: - lucrari de intretinere curenta,conform prescriptiilor specifice fiecarui utilaj; - refizii tehnice periodice,efectuate cu un dublu scop: de a inlatura anumite defectiuni care au aparut in exploatare si de a stabili starea tehnica a utilajului respectiv necesarul de piese de schimb pentru urmatoare reparatie planificata: - reparatii accidentale; - reparatii planificate. 3.3 Repararea masinilor de rabotat Exploatarea rationala si intretinerea zilnica a utilajelor sunt factori care conduc la micsorarea gradului de uzare ,deci la prelungirea timpului de functionare a acestora .Pentru ca utilajele sa fie aduse in perfecta stare de functionare se impune ca dupa o periada de exploatare sa fie introduse in reparatii. a. Sisteme de raparatii.Repararea utilajelor poate fi organizata in 3 sisteme : - sistemul de reparatii dupa necesitate,care previne ca scoaterea utilajului din exploatare si introducerea luyi inreparatie sa se faca in cazul in care acesta a ajuns la un grad de uzare atat de inaintat incat influenteaza negativ precizia de prelucrare impusa de tehnologii.Acest sistem prezinta un importat inconvinient deorece scoaterea utilajului din exploatare la o data neplanificata conduce la dezorganizarea proceslui de productie .De asemenea ,nu face posibila o planificare riguroasa a aprovizionari si materiale si piese de schimb pentru reparatie.Utilizarea utilajului in exploatare pana la limita maxima de uzare face ca si costul

reparatiei sa fie mult mai ridicat; - sistemul de reparatii executate in functie de starea tehnica a utilajului constatata in cadrul revizilor tehnice prezinta intr-o masura mai mica aceleasi inconviniente ca si sistemul anterior; - sistemul de reparatii preventive planificate este sistemul cel mai eficace,prezentant substantiale avantaje fata de cele indicate anterior,si anume :conduce la marirea duratei de functionare a utilajului ;preintampina avariile si uzarea progresiva;conduce la reducerea timpui de mobilizare a utilajului in reparatii;contribuie la reducerea costului reparatiei. In cadrul acestui sistem,lucrarile de reparatie sunt planificate intr-o anumita ordine la date precise,chiar daca utilajul are o stare tehnica corespunzatoare .Organele de masini care nu au ajuns la limita de uzare necesita lucarri de reparatie mai reduse.in aceasta situatie atat costul reparatiei cat si timpul de imobilizare se reduc. Sectiile de productie ,cunoscand data intrari utilajelor in reparatie,pot lua masurile care se impun pentru ca planul de productie sa fie indeplinit ritmic in lipsa acestora. De asemenea ,se pot prevedea din timp materialele si piesele de schimb necesare reparatiei ,contribuindu-se in acest fel la reducerea timpului de imobilizare a utilajului si la o reparatie de calitate. b. Lucrari de reparatie.Prin lucari de reparatie se intelege ansamblul de masuri luate pentru recontionarea sau inlocuirea organelor de masini uzate in vederea mentinerii caracteristicilor functionale ale utilajului.In functie de complexitatea lor si de scopul urmarit la o reparatie ,lucrarile de reparatii pot fi:curente,mijlocii,capitale si accidentale. c. Organizarea executarii reparatiilor.In fuctie de marimea intreprindari si ce complexitatea lucarrilor de reparatie,acestea pot fi executate in ateliere de reparatie existente pe langa sectoarele de productie si in atelierul central de reparatie pe intreprindere. Atelierele de pe langa sector executa reparatiile curente si accidentale. Atelierul central executa reparatiile mijlocii si capitale precum si fabricarea unor piese de schimb de mare uzura. Majoritatea pieselor de schimb necesare reparatilor sunt executate de intreprinderi specializate in acest scop,care sunt dotate cu toate utilajele si aparatele de masurat necesare unei productii de calitate. d. Metode de reparatii.utilajele se pot repara prin 2 metode,si anume:metoda individuala si metoda prin schimb de agregate. La metoda de reparatie individuala ,organele de masini rezultate in urma demontarii ultilajului ,dupa constatarea si reconditionare ,se monteaza pe acelasi utilaj.imobilizarea utilajului in reparatie ,dupa aceasta metoda,are o durata mai mare deoarece si lucrarile de reconditionare a unor piese uzate necesita timp. In cazul metodei de reparatie prin schimb de agregate,in magazia atelierului de reparatie exista un stop de rezerva de agregate noi sau reparate. Dupa demontarea utilajului ,toate agregatele (ansamblurile) sunt trimise in atelierul de reconditionare.se repara batiul masini iar pe el se monteaza alte agregate noi sau reparate luate din stocul de rezerva aflate in magazie.In continuare ,stocul de rezerva se completeaza cu agregatele trimise la reconditionare. Prin aceasta metoda,reparatiile se pot organiza in flux continuu ,timpul de imobilizare a utilajelor find mai redus decat in cazul metodei de reparatie individuale. Deficienta acestei metode consta in numarul mare de agregate de rezerva de care trebuie sa dispuna atelierul de reparatii ,tinandu-se seama de diversivitatea de masini -unelte existente intr-o intreprindere. Procedeul cel mai rational de lucru consta in utilizarea ambelor metode ,in functie de numarul de utilaje de acelasi tip existente in intreprindere.Astfel,pentru utilajele unicate sau de serie mica se recomanda sa se foloseasca metoda individuala,iar pentru utilajele in serie mare,metoda prin schimb de agregat IV Tehnologia intretinerii si reparatiilor

4.1 Masuri de tehnica a securitati muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor la intretinerea si repararea utilajelor In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si masurile de tehnica a securitati muncii sunt diverse in functie de locurile de munca. Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de : prelucrarea metalelor cu ajutorul masinilor unelte, lacatuseriei,sudarea si taierea cu gaze si arc electric precum si urmatoarele masuri specifice reparatiilor: - la demontarea , si preparea si montarea utilajelor ,echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa; - uneletele si dispozitivele de ridicat (vinciuri,macarale,poduri rulante etc) utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in stare buna; - inainte de inceperea lucarilor de intretinere sau reparatiei la o masina ,maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare ,iar pentru orice eventualitate pentru intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptie : "NU CUPLATI ! SE LUCREAZA" ; - la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; - dupa terminarea reparatiilor ,masina nu va fi pusa in actionare inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; - darea masini in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; - in incaperile care se spala si se degreseaza masele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; - la degresarea pieselor cu solventi organici ,care sunt toxici si inflamabili,se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a inceindiilor ; - soda causitca se va introduce in baile de degresare cu cosul de sita; - piesele se vor introduce si se vor scoate in baile de degresare electrolitica numai dupa intreruperea curentului electric care

alimenteaza baia. - nu este permis lucrul in pozitie aplecata asupra baii; Bibliografie Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti 1983 Autori:Prof.univ.dr.ing.GH.Zgura Ing.E.Ariesanu,Prof.gr.I Ing.GH.Pieptea,Prof.gr.I Exploatarea Masinilor - Unelte Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti 1983 Autori:Prof.dr.ing.A.Albu Prof.dr.ing.AL.Vaida Sef lucr.dr.ing.TR.Aurite Sef lucr.dr.ing.M.Cretu Conf.dr.ing.E.Constantin Prof.dr.ing.L.Deacu Sef lucr.dr.ing.L.Morar Sef lucr.dr.ing.I.Pop Conf .dr.ing.S.Velicu l si importanta masini de rabotat